vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: mediu

44 articole
Eveniment

Ultimii indigeni fără contact cu "civilizația", aproape de dispariție din cauza exploatării mediului

Popoarele indigene care trăiesc în mod voluntar izolate de restul lumii se confruntă cu o amenințare existențială. Aproape jumătate dintre acestea ar putea dispărea în următorii zece ani, avertizează organizația Survival International, într-un raport prezentat luni la Londra. ONG-ul atrage atenția că exploatările forestiere și miniere, proiectele de infrastructură și chiar turismul necontrolat pun în pericol supraviețuirea acestor comunități unice. Apel global pentru protejarea comunităților izolate „Vrem ca lumea, în special guvernele și actorii industriali, să recunoască această urgență globală și să acționeze în consecință”, a declarat Caroline Pearce, directoarea executivă a Survival International. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară La conferința de presă a participat și actorul american Richard Gere, un susținător de lungă durată al drepturilor popoarelor indigene. Potrivit ONG-ului, există aproximativ 196 de popoare și grupuri „necontactate” – adică societăți care aleg să trăiască izolate de lumea modernă. Acestea sunt răspândite în zece țări, peste 90% dintre ele în pădurea amazoniană, în special în Brazilia, dar și în Indonezia sau India. „Aproape jumătate dintre aceste popoare pot dispărea în zece ani” Raportul avertizează că aproape jumătate dintre aceste comunități sunt amenințate grav, iar lipsa de acțiune ar putea duce la dispariția lor completă în următorul deceniu. Organizația cere crearea de zone protejate și măsuri urgente de protecție din partea guvernelor locale și internaționale. Printre cele mai vulnerabile se numără tribul Kakataibo, din regiunea Ucayali (Peru), amenințat de exploatări forestiere ilegale și de plantațiile de coca. „Guvernul elimină legile care ne protejează” Herlin Odicio, membru al tribului Kakataibo, a cerut autorităților peruane să intervină înainte ca populația indigenă să fie „exterminată”. „În Peru, guvernul elimină legile care protejează drepturile popoarelor indigene”, a spus el. „Nu cerem guvernelor nicio favoare – cerem doar respectarea unui drept ancestral.” Deși dreptul internațional garantează protecția acestor comunități și a teritoriilor lor, implementarea națională este adesea deficitară, subliniază raportul Survival International. Indonezia și amenințarea industriei nichelului În Indonezia, tribul Hongana Manyawa este în pericol din cauza extinderii exploatărilor de nichel, folosit la fabricarea bateriilor pentru mașinile electrice. Raportul avertizează că progresul tehnologic al lumii industrializate continuă să se facă pe seama distrugerii comunităților tradiționale. Richard Gere: „Îi tratăm ca pe daune colaterale” În timpul conferinței de la Londra, Richard Gere a criticat modul în care societățile moderne ignoră suferința acestor popoare: „Cât timp vom continua, în lumea industrializată, să îi privim drept daune colaterale regretabile, în timp ce le prădăm terenurile pentru mașinile, casele, energia și divertismentul nostru?”, a spus actorul. Caz recent: tentativă de contact interzisă în India În aprilie, un turist american a fost arestat în India după ce a încercat să se apropie de locuitorii insulei North Sentinel, unde accesul este strict interzis pentru a proteja comunitatea izolată și pentru a preveni introducerea bolilor. Survival International avertizează că dispariția acestor popoare ar însemna pierderea unor culturi, limbi și cunoștințe unice despre natură și viață. Organizația cere o acțiune globală coordonată pentru a asigura dreptul acestor comunități de a trăi în izolare, în siguranță și în respect față de alegerea lor.

Popoarele indigene izolate, amenințate cu dispariția (sursa: Facebook/Survival International)
Impactul parcurilor eoliene offshore asupra mediului (sursa: bsh.de)
Mediu

Nici turbinele eoliene din mare nu mai sunt ecologice: eliberează substanțe toxice în apă

Impactul parcurilor eoliene offshore asupra mediului. Parcurile eoliene offshore ar putea elibera în mare peste 200 de substanţe chimice, dintre care multe sunt toxice sau chiar cancerigene, potrivit unui studiu. Impactul parcurilor eoliene offshore asupra mediului Cercetarea a fost realizată de Agenţia germană maritimă şi hidrografică (BSH), în colaborare cu instituții din Franța și Belgia, și a fost publicată în revista Marine Pollution Bulletin. Citește și: Greve ilegale ale procurorilor și judecătorilor ca să-și apere pensiile. Infractorii, favorizați, pentru că prescripția se apropie Studiul nu a stabilit încă volumul de substanțe eliberat efectiv, dar a identificat 228 de substanțe potențial eliberate de parcurile eoliene offshore, dintre care 62 sunt considerate deosebit de relevante pentru mediul înconjurător. Lista include substanțe catalogate de Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) ca fiind toxice, persistente în mediu, cu efecte hormonale sau cancerigene. Unele dintre acestea au capacitatea de a se acumula în lanțul trofic, crescând riscurile pentru ecosisteme și sănătatea umană. Sursele emisiilor chimice Cercetătorii au constatat că 70% dintre substanțele chimice provin din sistemele de protecție împotriva coroziunii, iar 10% provin din uleiuri și lubrifianți. Restul emisiilor sunt generate de agenți de răcire și substanțe folosite la stingerea incendiilor. Soluții propuse pentru reducerea poluării O posibilă metodă de monitorizare ar fi măsurarea concentrațiilor substanțelor înainte de construcție și pe parcursul funcționării parcurilor eoliene offshore, susține BSH. Studiul sugerează că anumite emisii ar putea fi reduse prin utilizarea de sisteme alternative de protecție anticorozivă, adoptarea de sisteme de răcire închise, folosirea de materiale biodegradabile în exploatare. Lipsa unor standarde internaționale clare „Cu toate acestea, lipsesc standardele specifice industriei, cum ar fi cele existente în transportul maritim”, a declarat BSH într-un comunicat emis la Hamburg. În Germania, legislația obligă deja dezvoltatorii de proiecte să prezinte, încă din faza de planificare, un plan privind emisiile potențiale și metodele de reducere a acestora. Necesitatea unor linii directoare la nivel global Autorii cercetării subliniază importanța unei colaborări interdisciplinare pentru a dezvolta standarde comune la nivel internațional. Ei speră că viitoarele studii vor putea stabili cantitatea reală de substanțe eliberate de parcurile eoliene offshore în mediul marin.

Buzoianu a aflat, șocată, cine-i plătește șoferul și mașina Foto: Facebook Romsilva
Politică

Diana Buzoianu a aflat, șocată, cine-i plătește șoferul și mașina de la ministerul Mediului

Ministrul USR Diana Buzoianu a aflat, șocată, cine-i plătește șoferul și mașina de la ministerul Mediului: Romsilva, companie cu care se află într-un conflict dur de mai multe săptămâni. Citește și: Consiliile Județene Ilfov și Teleorman, campioane la angajări în ultimii zece ani - presă Ea a spus că această situație durează de zece ani - mașina și șoferul ministrului sunt, de fapt, ale regiei care gestionează pădurile - dar a aflat întâmplător. Buzoianu a aflat, șocată, cine-i plătește șoferul și mașina Mai mult, nu există nici un contract între regie și minister pentru prestarea acestor servicii. „Am aflat întâmplător că șoferul care lucra pentru ministru, pentru mine în această speță, era de fapt angajat la Romsilva, mașina era a Romsilva, toate sumele erau plătite de Romsilva. Și am întrebat: adică nu există niciun contract de detașare, de ceva care să-l aducă pe acest om la minister, pentru că dacă el lucrează pentru ministru, el, în mod evident, trebuie să fie plătit de la minister, mașina trebuie plătită de minister, carburantul trebuie să fie plătit de minister. Răspunsul primit și aflat este că, de fapt, de mai bine de zece ani de zile Romsilva plătește acest tribut, nu știu cum să-i spun, Ministerului Mediului, în care trimite și mașină și șofer, plătește în fiecare lună. Am rămas, cumva, surprinsă. (…) Deci de când Romsilva a venit la Ministerul Mediului înțeleg că această practică a fost constantă, și anume că Romsilva a plătit șoferul și mașina ministrului”, a relatat Buzoianu la B1 TV, citată de site-ul stiripesurse.

Jeff Bezos, nuntă fastuoasă la Veneția (sursa: Instagram/laurensanchezbezos)
Internațional

Nunta venețiană a lui Jeff Bezos - susținută de autorități, criticată de activiștii de mediu

Jeff Bezos, nuntă fastuoasă la Veneția. Fondatorul Amazon, Jeff Bezos, și jurnalista Lauren Sanchez s-au căsătorit simbolic vineri, 27 iunie 2025, într-o ceremonie fastuoasă desfășurată pe insula San Giorgio Maggiore din Veneția. Jeff Bezos, nuntă fastuoasă la Veneția Evenimentul s-a desfășurat departe de ochii publicului, dar a atras numeroase personalități și atenția presei internaționale. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Nunta a avut loc într-o veche mănăstire benedictină, într-un cadru exclusivist, cu vedere spre Piața San Marco. Meniuri rafinate, invitați celebri Cina festivă a fost pregătită de chef-ul cu trei stele Michelin, Fabrizio Mellino, iar desertul de celebrul cofetar Cedric Grolet. În meniu s-au regăsit preparate din sudul Italiei, precum Spaghetti alla Nerano, pizza napolitană și deserturi cu lămâie și ricotta. Artistul Matteo Bocelli a interpretat „Can’t Help Falling in Love”, iar printre invitați s-au numărat Oprah Winfrey, Ivanka Trump, Leonardo DiCaprio, Tom Brady, Elton John și Kim Kardashian. Impact economic estimat la aproape un miliard de euro Autoritățile italiene estimează un impact economic major generat de eveniment, datorită vizibilității internaționale. Ministerul Turismului a anunțat cheltuieli directe de 28,4 milioane de euro, iar impactul estimat în media ajunge la 895 de milioane de euro. Jeff Bezos a anunțat și donații în valoare de 3 milioane de euro pentru protejarea lagunelor și susținerea unor instituții culturale, precum UNESCO și Universitatea Internațională din Veneția. Controverse și proteste locale Evenimentul nu a fost lipsit de controverse. Grupul local „No space for Bezos” a organizat proteste sub sloganul „Veneția nu este de vânzare”, acuzând blocaje în trafic, controale sporite și folosirea excesivă a spațiului public pentru elite globale. Greenpeace a denunțat impactul climatic negativ al nunții, în special folosirea avioanelor private. În Piața San Marco a fost proiectat un mesaj critic („FCK BZS”), în semn de protest față de miliardarul american. Un eveniment care divizează opinia publică În timp ce autoritățile susțin că nunta a fost un prilej de promovare globală a orașului și de stimulare economică, activiștii și o parte a localnicilor o văd ca pe o formă de colonizare simbolică a Veneției. Nunta lui Jeff Bezos este considerată de presa italiană „nunta anului”, dar ridică întrebări despre granițele dintre luxul privat și patrimoniul public, într-un oraș deja afectat de turismul excesiv și schimbările climatice.

Proiectul Kanal Istanbul, periculos pentru mediu (sursa: kanalistanbul.gov.tr/)
Internațional

Canalul navigabil între Marmara și Marea Neagră, proiectul Turciei, periculos pentru mediu

Proiectul Kanal Istanbul, periculos pentru mediu. Turcia intenționează să construiască un canal navigabil între Marea Neagră și Marea Marmara, cunoscut sub numele de Kanal Istanbul, odată ce va reuși să asigure finanțarea necesară. Declarația a fost făcută joi de ministrul turc al Transporturilor, în ciuda criticilor privind impactul ecologic al proiectului și a faptului că inițiativa fusese aparent abandonată. Ambiția lui Erdogan Președintele Recep Tayyip Erdogan a lansat oficial proiectul în 2021, când a pus piatra de temelie pentru Kanal Istanbul – un canal de 45 km lungime, cu o adâncime de 25 de metri și o lățime de 400 de metri. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Traseul canalului pornește din districtul Kucukcekmece, trece prin rezervorul Sazlidere și ajunge la Marea Neagră, în apropiere de localitatea Durusu. Proiectul prevede și construcția unor noi porturi și centre logistice, realizarea a trei tuneluri subterane pentru autovehicule, integrarea canalului în infrastructura de transport a regiunii Istanbul. Proiectul Kanal Istanbul, periculos pentru mediu Proiectul are un cost estimat de 75 de miliarde de lire turcești (aproximativ 1,95 miliarde de dolari). Încă de la anunțare, Kanal Istanbul a fost intens criticat din mai multe direcții, precum impactul asupra mediului înconjurător și a ecosistemului marin. De asemenea este criticat pericolul afectării surselor de apă potabilă pentru Istanbul. Există îndoieli și asupra viabilitatății economice, într-un context marcat de crize succesive. Proiectul a fost înghețat, dar nu abandonat Din cauza dificultăților economice, a lipsei de finanțare și a opoziției publice, lucrările la Kanal Istanbul au fost suspendate în ultimii ani. Totuși, ministrul Transporturilor, Abdulkadir Uraloglu, a reafirmat intenția Guvernului de a continua proiectul, când vor exista condițiile necesare: „Nu am abandonat proiectul Kanal Istanbul. Nu este astăzi pe agenda noastră, dar când vom găsi formula adecvată de finanțare, cu siguranță îl vom realiza.” Această declarație vine în contradicție cu afirmațiile făcute anterior de ministrul Mediului, care susținea că proiectul nu mai este, de ceva vreme, în planurile Guvernului. Tensiuni politice și presiuni asupra opoziției Reluarea discuțiilor despre Kanal Istanbul are loc într-un climat politic tensionat. Autoritățile centrale au fost acuzate că intimidează reprezentanții partidelor de opoziție din cadrul municipalității Istanbulului, dominată de Partidul Republican al Poporului (CHP). Un exemplu important este arestarea primarului Ekrem Imamoglu, unul dintre cei mai vocali opozanți ai președintelui Erdogan. Acesta a fost reținut pe 19 martie, sub acuzația de „corupție”, acuzație pe care o respinge categoric, denunțând o „execuție fără proces”. Arestarea primarului Imamoglu a amplificat protestele Imamoglu, considerat un posibil candidat la viitoarele alegeri prezidențiale, a beneficiat de un val de susținere publică, iar reținerea sa a declanșat proteste masive și turbulențe economice în Turcia. Guvernul a negat orice implicare în decizia justiției, însă criticii vorbesc despre o campanie de presiune sistematică asupra opoziției.

Revitalizarea hidrocentralei de la Băile Herculane (sursa: Facebook/Mircea Fechet)
Mediu

Hidrocentrala ceaușistă de la Băile Herculane, revitalizată. Activiștii de mediu acuză un dezastru

Revitalizarea hidrocentralei de la Băile Herculane. Ministerul Mediului a emis, marți, acordul de mediu pentru finalizarea lucrărilor la Amenajarea Hidroenergetică Cerna - Belareca, un proiect cu valoare strategică pentru securitatea energetică a țării. Totuși, activiștii de mediu avertizează asupra acestui proiect. Revitalizarea hidrocentralei de la Băile Herculane „Undă verde pentru un proiect care aduce România mai aproape de independența energetică”, a anunțat ministrul Mediului, Mircea Fechet, printr-o postare pe Facebook. Citește și: Luau pensia specială și apoi erau buni de luptă în Congo: 466 de pensionari militari, mercenari pentru Potra Situat în județul Caraș-Severin, pe teritoriul localităților Băile Herculane, Mehadia și Cornereva, proiectul va adăuga o capacitate medie anuală de producție de 40,2 GWh. În plus, barajul de la Cornereva va asigura stocarea a 7,11 milioane metri cubi de apă, echivalentul a 4,15 GWh de energie electrică stocabilă. Un proiect reluat după 45 de ani de la demarare Amenajarea Cerna - Belareca este unul dintre cele mai vechi proiecte hidroenergetice din România, lucrările fiind începute în 1980 și întrerupte în anii '90, după atingerea unui stadiu de execuție de aproximativ 80%. „Este timpul să ducem la capăt ceea ce am început acum aproape jumătate de secol”, a declarat Fechet. Evaluările de mediu Potrivit Ministerului Mediului, proiectul a parcurs toate etapele de evaluare a impactului asupra mediului, în conformitate cu legislația națională și standardele europene. Cele trei studii de specialitate elaborate — Studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, Studiul de evaluare adecvată și Raportul privind impactul asupra mediului — au fost supuse consultării publicului începând cu 2 octombrie 2024. Nu au fost înregistrate solicitări de organizare a unei dezbateri publice, nici observații referitoare la proiect sau la rezultatele studiilor. Două trepte de cădere și o centrală comună la Herculane Amenajarea hidroenergetică este prevăzută cu două trepte de cădere, una pe râul Cerna și cealaltă pe râul Belareca, cu un punct comun în centrala Herculane. Proiectul este implementat de compania Hidroelectrica, în cadrul unui portofoliu mai larg de investiții care vizează valorificarea resurselor regenerabile din România. Peste 345 de milioane de lei investiți până acum Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că statul român a investit deja peste 345 de milioane de lei în acest proiect. El a subliniat că a mandatat conducerea Hidroelectrica să accelereze toate proiectele hidroenergetice blocate de ani de zile. „După decenii de amânări și procese în serie, nu ne lăsăm intimidați. Mergem până la capăt”, a afirmat Burduja. Peste 700 MW blocați în proiecte începute înainte de 1989 Ministrul Energiei a reiterat angajamentul de a finaliza hidrocentralele abandonate înainte de 1989, menționând că există peste 700 MW în proiecte aflate în stadii avansate de execuție (între 70% și 98%). Pentru acestea, statul a investit deja peste 2 miliarde de euro. „Energia și mediul merg mână-n mână. Deblocarea acestor proiecte este rezultatul unei munci de echipă”, a conchis Burduja. Reacția activiștilor de mediu Potrivit portalului România curată, "După ani de aranjamente cu studii false, am ajuns la prima victimă a Ordonanței Ecocidelor (OUG 175/2022). Este vorba de frumosul râu Belareca, care nu, nu va fi sacrificat pe altarul energiei, nu-i nicio miză energetică aici, ci va fi sacrificat pe altarul aranjamentelor de factură neoceaușistă."  

Greenpeace și Apador-CH cer demiterea lui Sebastian Burduja Foto: Inquam/George Calin
Politică

Greenpeace și Apador-CH cer demiterea lui Burduja după ce ministrul a atacat dur ONG-urile de mediu

Greenpeace și Apador-CH cer demiterea lui Sebastian Burduja, după ce acesta a ordonat companiilor de stat să atace în instanță ONG-urile de mediu care contestă proiectele ministerului Energiei. Citește și: Un tren al CFR Călători a parcurs o rută de 208 km în 7 ore și 23 de minute Greenpeace și Apador-CH cer demiterea lui Burduja „Condamnăm reacția ministrului energiei, Sebastian Burduja, și considerăm că a comis un derapaj ireconciliabil cu principiile democratice și cu obligațiile funcției pe care o ocupă. Prin instigarea publică la procese împotriva societății civile, el a demonstrat nu doar o neînțelegere periculoasă a democrației, ci și o atitudine profund ostilă față de dreptul fundamental la liberă exprimare și participare publică”, se arată într-un comunicat al Greenpeace. Burduja și-a umplut companiile de sinecuriști agresivi „APADOR-CH îi cere premierului Marcel Ciolacu să-l demită din funcție pe ministrul energiei, Sebastian Burduja, pentru declarațiile publice intolerabile într-o democrație, prin care instigă companiile din energie să dea în judecată organizații din societatea civilă și să ceară «daune maxime» pe motiv că organizațiile ar submina economia națională prin reaua lor credință, prezumată, contrar legii, prin simplul fapt că s-au adresat instanțelor de judecată pentru probleme de mediu. Această declarație vine, surprinzător, din același guvern care a promis să protejeze societatea civilă împotriva proceselor de tip SLAPP, prin transpunerea directivei europene în acest sens. Ne întrebăm cu cine va ține Guvernul Ciolacu, cu cetățenii sau cu ministrul Burduja?”, a arătat și Apador-CH.  DeFapt.ro a scris, recent, despre sinecuriștii ministrului Burduja: consilieri și colegi din PNL, plasați în funcții foarte bănoase la companii din Energie. Unul dintre amicii demnitarului PNL, Daniel Cateliu, a cerut DeFapt.ro să șteargă un articol care-l privește. Cateliu, trezorier al PNL Sector 1 și președinte al Consiliului de Administrație al Poștei Române, a trimis, prin avocați, o "somație".

China refuză responsabilitatea pentru poluarea planetei (sursa: Facebook/COP29 Azerbaijan)
Internațional

China refuză responsabilitatea pentru poluarea planetei

China refuză responsabilitatea pentru poluarea planetei. Unul dintre principalele angajamente asumate la conferință este contribuția țărilor dezvoltate cu 300 de miliarde de dolari anual, până în 2035. Această sumă are scopul de a sprijini tranziția energetică și adaptarea la schimbările climatice în statele în curs de dezvoltare. Fondurile vor proveni din surse publice, investiții private și taxe globale aflate în evaluare. China refuză responsabilitatea. Obiectivul extins: 1300 de miliarde de dolari pe an Ținta de 300 de miliarde este văzută ca un punct de plecare pentru atragerea unui total de 1300 de miliarde de dolari anual până în 2035. Citește și: Incredibila șmecherie a diurnelor magistraților: până la 30.000 de euro pe an, chiar dacă locuiești în același oraș în care ești judecător/procuror Această sumă ar acoperi nevoile de finanțare externă ale statelor în curs de dezvoltare, conform estimărilor experților ONU. Cu toate acestea, ONG-urile critică insuficiența acestor fonduri în raport cu amploarea crizei climatice. China refuză responsabilitatea pentru poluarea planetei Deși țările dezvoltate au solicitat extinderea listei contributorilor la finanțarea schimbărilor climatice, economii emergente precum China, Singapore și statele din Golf au refuzat să fie incluse. Contribuțiile din partea acestor state vor rămâne voluntare, conform acordului adoptat. Suport pentru cele mai vulnerabile țări Țările cel mai puțin dezvoltate și micile state insulare au obținut concesii după negocieri dificile. Acordul prevede o triplare a finanțării până în 2030, majoritatea fondurilor urmând să fie distribuite prin mecanisme multilaterale. De asemenea, este planificată elaborarea unei foi de parcurs până la COP30 din Brazilia, care va analiza noi oportunități de finanțare. Eșec în includerea eliminării combustibililor fosili Eliminarea treptată a combustibililor fosili, unul dintre obiectivele majore ale COP28 de la Dubai, nu a fost menționată explicit în acordul final. Negocierile cu țările producătoare de petrol și gaze au dus la omisiunea acestui punct, iar încercările Uniunii Europene de a introduce o monitorizare anuală a progresului au eșuat. Un acord cu progrese, dar multe lacune Conferința a adus câteva angajamente importante, dar lipsa unor măsuri concrete și a unei monitorizări stricte ridică semne de întrebare asupra eficienței acordului. Viitorul combaterii schimbărilor climatice rămâne dependent de eforturile suplimentare ale statelor participante.

Costurile ecologice ale războiului din Ucraina (sursa: Facebook/Ministerul Protecției Mediului și Resurselor Naturale al Ucrainei)
Mediu

Costurile ecologice ale războiului din Ucraina

Costurile ecologice ale războiului din Ucraina. Invazia rusă în Ucraina a provocat daune estimate la 71 miliarde de dolari asupra mediului și a generat emisii masive de gaze cu efect de seră. Declarațiile au fost făcute marți de ministrul ucrainean al protecției mediului, Svetlana Grinciuk, în cadrul COP29 de la Baku. Costurile ecologice ale războiului din Ucraina Ministrul ucrainean a subliniat că natura este o „victimă tăcută” a conflictului, impactul ecologic al războiului având consecințe globale. Citește și: AUDIO BLAT PSD-AUR Piedone și Simion se alintă cu „Satana” și „Sătănel”. „Susținem pe cine stabilim noi doi, da?”, propune Piedone, iar liderul AUR aprobă Distrugerea pădurilor, care joacă un rol crucial în absorbția carbonului, exacerbează efectele schimbărilor climatice. Conform estimărilor guvernului ucrainean, daunele asupra mediului cauzate de război se ridică la 71 miliarde de dolari. Peste 180 milioane de tone de emisii de carbon au fost eliberate în atmosferă. Activitățile militare au generat 51,6 milioane de tone de emisii de carbon, iar incendiile 27,2 milioane de tone. Reconstrucția infrastructurii ar putea adăuga alte 56 milioane de tone de emisii de carbon. Pădurile distruse și efectele pe termen lung Invazia rusă a distrus trei milioane de hectare de păduri ucrainene. Această pierdere masivă afectează echilibrul natural al ecosistemului și contribuie la intensificarea crizei climatice globale. Reconstrucția ecologică a Ucrainei Ministrul Grinciuk a declarat că Ucraina este conștientă de necesitatea de a integra sustenabilitatea climatică în reconstrucție. Proiectele de energie regenerabilă la scară redusă sunt considerate o soluție mai durabilă și mai rezistentă la posibile atacuri viitoare. Angajamentele Ucrainei față de Uniunea Europeană În cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană, Ucraina s-a angajat să atingă neutralitatea climatică până în 2050. Acest obiectiv rămâne o prioritate, chiar și în contextul războiului, demonstrând angajamentul țării față de tranziția verde. Impactul ecologic al invaziei ruse asupra Ucrainei este un semnal de alarmă pentru comunitatea internațională. Războiul nu afectează doar regiunea, ci și echilibrul climatic global, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru reconstrucție durabilă și protecția mediului.

Gunoaiele Bucureștiului, depozitate ilegal în Argeș (sursa: Facebook/Salvati Comuna Oarja)
Mediu

Gunoaiele Bucureștiului, depozitate ilegal în Argeș

Gunoaiele Bucureștiului, depozitate ilegal în Argeș: grămezi de deșeuri de peste zece metri înălțime, neacoperite, peste care plouă, poluează solul și câmpurile agricole din comuna Oarja. Control de la Mediu "Controlul demarat încă de săptămâna trecută se află în desfășurare. Înțeleg că acolo există o extindere a activității autorizate și controlul vizează verificarea legalității desfășurării activității, verificarea autorizației de mediu, a aspectelor care ne-au fost semnalate prin sesizările transmise, luarea măsurilor care se impun. Citește și: Trei întrebări care nu i s-au pus lui Ciolacu la dezbaterea Antena 3. Soți ai unor candidați PSD s-au prefăcut că-l critică pe premier În trecut, această societate a mai fost sancționată de către Garda de Mediu și a fost propusă atunci suspendarea autorizației. Din documentele pe care le-au transmis la acea dată, acum doi ani, reiese că acele măsuri au fost îndeplinite. Acum, sunt în control colegi, atât din cadrul Comisariatului General de la București, cât și din cadrul Comisariatului Județean. Se va verifica pe fond toată activitatea de acolo și în particular aspectele sesizate și dacă se dovedește că orice factor de mediu este afectat, cu siguranță colegii mei vor lua toate măsurile care se impun astfel încât să asigurăm un mediu curat în zonă”, a afirmat șeful Gărzii de Mediu în cadrul emisiunii Puterea Știrilor de la PS News. Gunoaiele Bucureștiului, depozitate ilegal în Argeș În 2023, deținătorul unui incinerator achiziționat ca fier vechi de la o rafinărie și al unui punct de lucru în Oarja a încheiat cu ADI București (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Municipale în București) un contract pentru tratarea mecano-biologică a deșeurilor menajere din Capitală. Ilegal, fără a avea autorizația necesară și dotările corespunzătoare. Consecințele acestui contract au inclus poluarea și contaminarea perimetrului Oarja și a pânzei freatice, afectând culturile agricole cu substanțe toxice scurse din deșeuri pe parcursul anului. La Oarja, munți de gunoaie îmbibate cu lichide toxice au depășit zece metri înălțime, iar ploile au dus periodic la scurgerea apei contaminate pe câmpurile din jur. Mii de petiții de la cetățeni În zonele din vecinătatea incineratorului Repsan Energy din comuna Oarja, unde se cultivă intensiv cereale, aceste culturi riscă să fie contaminate cu substanțele toxice provenite din deșeuri, putând ajunge ca produse derivate, precum făina, pâinea sau produsele de patiserie, în întreaga țară și să expună consumatorii la boli grave. Mii de petiții de la cetățenii afectați de poluare și contaminare au fost trimise către diverse autorități din Argeș, dar fără răspuns până recent. Miercuri, 23.10.2024, autoritățile de mediu și sanitare au organizat o descindere de amploare la punctul de lucru al Repsan Energy în urma poluării și contaminării cauzate de această "bombă" ecologică din județul Argeș, potrivit Monitorului de București.

Guvernul dă până în 10.000 de lei pentru schimbarea vechilor sobe, anunț ministrul Mircea Fechet Foto: facebook
Mediu

Guvernul dă până în 10.000 de lei pentru schimbarea vechilor sobe

Guvernul dă până în 10.000 de lei pentru schimbarea vechilor sobe cu altele noi, eficiente energetic. Anunțul a fost făcut de ministrul Mediului, Mircea Fechet, care a spus că România nu va renunța la încălzirea cu lemne. Citește și: Odă penibilă către Lipă, recitată de canotorii juniori: „Cu profundă admirare, cu respect, recunoștință/ Pentru cea mai tare doamnă” Guvernul dă până în 10.000 de lei pentru schimbarea vechilor sobe „Pentru că e o perioadă propice pentru astfel de discuţii, e cel legat de un program drag mie, finanţat de Administraţia Fondului pentru Mediu, care se numeşte «Rabla pentru sobe». În România, din păcate, marea majoritate a locuinţelor care se încălzesc cu lemn de foc sunt slab izolate din punct de vedere energetic, sunt ineficiente, iar despre sobele folosite pentru a încălzi aceste locuinţe nu mai vorbim. Din estimările specialiştilor, randamentul mediu al unei sobe, în mediul rural, în România, este de 20-25% şi din acest motiv - şi nu numai - am pregătit un program pilot în premieră în România, finanţat prin Administraţia Fondului pentru Mediu, respectiv 500 de milioane de lei, să finanţăm localităţile din cele 27 de judeţe ale României din zona montană”, a spus Mircea Fechet, ministrul Mediului. El a arătat că statul va finanţa 70% din cheltuiala cu instalarea unei sobe eficient energetic, nu mai mult de 10.000 de lei. Sobele trebuie să fie la un standard european, numit Eco Design, ceea ce presupune un randament de cel puţin 80%, adică beneficiarii vor consuma o jumătate sau poate chiar o treime din cantitatea de lemn consumată în prezent pentru a încălzi aceeaşi suprafaţă. Nu se pune problema să renunţăm lemnul de foc „La Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor ne pregătim pentru iarnă la fel cum ne pregătim pentru fiecare sezon. Nu aş spune că există o pregătire specifică, însă, prin Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, trebuie să ne asigurăm înainte de fiecare sezon rece că cele 3,5 milioane de gospodării din România care se încălzesc cu lemn de foc vor avea acces la această resursă şi vor avea acces la un preţ competitiv. E foarte important şi aş începe prin a menţiona că nici acum, nici în viitor, nu se pune problema să renunţăm la această sursă de încălzire, lemnul de foc, acolo unde este accesibil, mai ales că se foloseşte dintotdeauna şi nu avem niciun motiv să obligăm pe cineva sau să solicităm cuiva să schimbe modul în care îşi încălzeşte propria locuinţă, cu atât mai mult cu cât lemnul de foc e o resursă regenerabilă", a precizat Fechet.

PNL și PSD propun înființarea unei noi instituții Foto: Facebook
Mediu

PNL și PSD propun înființarea unei noi instituții

Un grup de parlamentari PNL și PSD propun înființarea unei noi instituții: “Consiliul Științific Consultativ pentru Climă“. Principalul inițiator este Virgil Popescu, fost ministru al Energiei și senator PNL, acum ales europarlamentar, dar proiectul său este semnat și de un deputat PSD și de unul de la PNL. Citește și: Cozi ca pe vremea lui Ceaușescu pentru casele promise de George Simion: sute de cetățeni s-au înghesuit la sediul AUR pentru a se înscrie pe listele de așteptare PNL și PSD propun înființarea unei noi instituții Consiliul urmează să fie format din 15 persoane și va fi înființat de Administrația Națională de Meteorologie. Legea nu precizează clar cum va fi finanțat consiliul, ce indemnizații vor primi cei 15 membri și care va fi impactul buegetar. Consiliul va oferi „îndrumare științifică pentru elaborarea politicilor și va spori transparența în stabilirea obiectivelor şi a țintelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră”. În expunerea de motive, inițiatorii susțin că înființarea acestui consiliu “va oferi o bază solidă pentru îndrumare științifică pentru elaborarea politicilor“. „Schimbările climatice afectează deja România atât din perspectiva calității vieții, instabilității serviciilor economice şi sociale, cât și din perspectiva desfășurării activităților sectoriale - agricultură, silvicultură, pescuit, industrie, energie, transport, construcții, turism etc.”, se mai arată în expunerea de motive.

Magic - drum prin arie protejată, invizibil (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

Magic - drum prin arie protejată, invizibil

Magic - drum prin arie protejată, invizibil. Un drum a fost croit "pe șest" printr-o arie protejată, unind o balastieră cu drumul național din zonă. Magic - drum prin arie protejată, invizibil Deși se știe cine l-a făcut și cine beneficiază de pe urma lui, nu a putut fi găsit niciun responsabil. Citește și: De ce Sorin Grindeanu este direct responsabil de dezastrul din Transporturi: de la haosul de pe Otopeni și de la Tarom, la CFR-ul falit și închiderea haotică a Văii Oltului Procesele-verbale întocmite de Garda de Mediu au fost anulate în instanță din cauza unor vicii de formă. De pe urma incidentului va avea de suferit populația locală de popândău european, specie vulnerabilă, aflată pe lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Marea Neagră, afectată brutal de război (sursa: Forțele Navale Române)
Eveniment

Marea Neagră, afectată brutal de război

Nino Ramishvili (Georgia, Studio Monitor), Atanas Tchobanov (Bulgaria, BIRD), Oleg Oganov (Ucraina, Nikcenter), Olesia Boreiko (Ucraina, Nikcenter), Sukru Oktay Kilic (Turcia, Fayn Studio), Vitalie Călugăreanu (Moldova), Cătălin Prisacariu (România), Investigative Media Lab ENGLISH VERSION În noaptea de 6 iunie 2023, armata rusă a aruncat în aer barajul hidrocentralei Nova Kahovka din Ucraina, într-un act grotesc de disperare militară. Actul clasificat drept un "ecocid" a împins limitele rezistenței ecologice a regiunii. Valul de apă toxică ce a rezultat a declanșat o catastrofă ecologică în Marea Neagră, deja sufocată de operațiunile de război. În cadrul unei colaborări extraordinare, jurnaliști de investigație din șase țări de la Marea Neagră - Ucraina, Georgia, Turcia, România, Moldova și Bulgaria - s-au reunit pentru a măsura impactul războiului asupra ecosistemului deja fragil al Mării Negre și pentru a examina modul în care guvernele răspund la această nouă provocare regională. Unda de șoc a Nova Kahovka La scurt timp după explozia barajului de la Nova Kahovka, Ucraina a găzduit o conferință la care au aprticipat oameni de știință locali și internaționali pentru a discuta impactul actului eco-terorist asupra ecologiei și economiei din nordul regiunii Mării Negre. Experții au fost de acord asupra unui lucru: efectul a fost devastator. "Schimbările climatice din zona afectată au fost provocate de creșterea suprafețelor de teren deschis și a scăderii suprafeței de apă", spune Marina Zaharova, cercetător la Institutul de Știința Solului și Agrochimie (Ucraina). Membrii unui grup internațional de lucru privind consecințele de mediu ale războiului au vizitat, de asemenea, Ucraina după explozie. "Invazia Rusiei în Ucraina a demonstrat gravitatea crimelor împotriva mediului pe tot parcursul războiului", a declarat vicepreședintele Parlamentului European, Heidi Gautala. Potrivit lui Alfred Vespremeanu, profesor doctor de geografie fizică și specialist în cercetări de coastă de la Universitatea din București, distrugerea barajului ucrainean Nova Kahovka a produs un val de inundație excepțional, "care a antrenat o mulțime de resturi adunate în drumul său spre Marea Neagră". Situația dificilă a pescarilor Aceeași poveste iese la suprafață din satele de pescari strâns legate între ele din Turcia până la porturile afectate din Ucraina: marea care odinioară promitea prosperitate acum abundă în pericole. Minele în derivă mutilează navele și mijloacele de trai, transformând zonele de pescuit într-o loterie mortală. "Totul este minat", spune Oleksandr Hromovyi, pentru care pescuitul a fost singura sursă de venit. De la 24 februarie 2022, familia lui Oleksandr, ca multe altele din țările de la Marea Neagră, a rămas fără nici o sursă de trai. În martie 2022, la doar o lună după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, autoritățile turce au emis o interdicție privind toate activitățile de pescuit în orașul de coastă Igneada din Kirklareli, situat la doar cinci kilometri sud de râul Mutludere, care formează granița Turciei cu Bulgaria. Interdicția a durat o lună și jumătate. "Interdicția a fost ridicată, dar încă ne este teamă să ieșim pe mare pe întuneric, pentru că în niciun caz navele noastre nu pot supraviețui dacă sunt lovite de o mină în derivă", spune Ibrahim Metin, fostul șef al cooperativei de pescuit din Igneada. Acest lucru s-a întâmplat de două ori în Turcia. Prima dată, pe 9 noiembrie 2022, când o navă de pescuit a lovit o mină în largul coastei Igneada, în apropiere de Bulgaria. Avariile au fost minore, totuși, și nici un membru al echipajului nu a fost rănit. A doua oară, pe 5 octombrie 2023, când o navă de transport de mărfuri generale sub pavilion turcesc a lovit o mină în largul coastelor României. Aceasta a suferit, de asemenea, avarii minore, fără ca echipajul să fie rănit. Dispariția delfinilor În urma războiului, mii de delfini au murit în Marea Neagră, deoarece delfinii sunt "sensibili la poluarea chimică și fonică", potrivit specialiștilor. Potrivit șefului Departamentului științific al Parcului Natural al Estuarelor Tuzly (Ucraina), chiar și cu două săptămâni înainte de invazia pe scară largă a Rusiei, existau deja o mulțime de submarine și nave rusești în acea parte a Mării Negre. "S-au apropiat foarte mult pe timp de noapte, folosind sisteme sonar pe submarine și nave de război care au lovit delfinii", spune Rusev. Potrivit ecologiștilor, ostilitățile active cauzează cele mai mari daune organismelor marine și mării în general. Fără date, fără studii Poluarea Mării Negre cauzată de războiul Rusiei în Ucraina este un subiect pe care oamenii de știință din regiune abia l-au abordat. În ciuda numeroaselor încercări ale jurnaliștilor din cele șase țări, aceștia nu au putut găsi niciun studiu sau date extrem de semnificative care să demonstreze efectul războiului asupra întregii regiuni. Cu toate acestea, jurnaliștii din echipa românească a proiectului a obținut date colectate științific privind calitatea apei din sectorul românesc al Mării Negre. Aceste date se regăsesc în rapoartele privind starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre pentru anii 2021 și 2022, întocmite de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" din Constanța. Analiza comparativă a celor două rapoarte relevă diferențe extraordinare la unii parametri. Diferențele sunt atât de semnificative încât nu pot fi explicate decât printr-un eveniment excepțional care a afectat calitatea apei din Marea Neagră. Iar războiul Rusiei din Ucraina este, cel mai probabil, acel eveniment excepțional. Indiferența guvernelor și cooperarea regională inexistentă "Nu există o voință politică puternică de a proteja Marea Neagră", așa a răspuns Nesrin Algan, profesor de științe politice specializat în urbanism, mediu și administrație locală, la întrebarea adresată de jurnaliștii turci care au colaborat în acest proiect. În concluzie, ipoteza de lucru a proiectului a fost confirmată - politicile de mediu ale statelor din regiunea Mării Negre au fost, în general, slabe și lipsite de obiective clare, ceea ce a contribuit la fragilitatea ecosistemului Mării Negre, iar cooperarea regională în abordarea provocărilor de mediu, cum ar fi poluarea, a fost inadecvată din cauza absenței unui cadru sistemic și a eforturilor coordonate. Catastrofa ecologică descrisă mai sus necesită o coordonare regională comună. Cu toate acestea, astfel de măsuri încă nu au fost luate. În 1992, Turcia, România, Ucraina, Georgia și Federația Rusă au semnat Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării. Documentul a fost ratificat în 1994. Obiectivul Comisiei Mării Negre este de a preveni, reduce și controla poluarea în Marea Neagră pentru a proteja și conserva mediul marin și de a oferi un cadru juridic pentru cooperare și acțiuni concertate în vederea îndeplinirii acestei obligații. Însă această convenție nu este pusă în aplicare. Doar trei persoane lucrează la secretariatul cu sediul în Istanbul. Nici măcar războiul din Marea Neagră nu a putut convinge guvernele din Georgia, România, Moldova, Turcia și Bulgaria să ia măsuri suplimentare. ____________________________ Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

Autostrada A8, în avizare de mediu (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Autostrada A8, în avizare de mediu

Autostrada A8, în avizare de mediu. Autostrada Iașiului, parte din A8, va avea 93 km și va costa 3,5 miliarde euro. Autostrada A8, în avizare de mediu Proiectul a intrat în procedura de avizare la Agenția pentru Protecția Mediului (APM). Autostrada a fost împărțită în patru tronsoane, capetele fiind la Moțca, respectiv Ungheni. Citește și: Post controlat de Dan Voiculescu va plăti 75.000 de lei daune morale către manelistul Culiță Sterp, pentru o știre falsă. Și televiziunea lui Sebastian Ghiță, RTV, are de achitat 100.000 de lei Autostrada va îndeplini și un rol de centură, ocolind, pe la nord, orașe precum Tg. Frumos, Podu Iloaiei și Iași. La Lețcani este prevăzută o legătură suplimentară, prin sudul localității, care asigura accesul cu varianta de trafic greu și viitoarea centură "ușoară" (Uricani – Cicoarei). Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră