sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: locale

6 articole
Politică

Alegeri europarlamentare și locale, an superelectoral

Alegeri europarlamentare și locale, an superelectoral: acestea au loc duminică, 9 iunie, și sunt primele două tururi de alegeri dintr-un an cu patru runde electorale. Secțiile de votare, în siguranță Poliţia a primit, în ultimele 24 de ore, 665 de sesizări de incidente electorale, 14% fiind în curs de verificare, însă nu au fost cazuri de incidente care să vizeze securitatea sediilor secţiilor de votare, a declarat duminică dimineaţa purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, Monica Dajbog. Citește și: EXCLUSIV Oligarhi ruși au încercat să obțină, cu acte false, cetățenia R. Moldova. Printre ei, „Mike” Lobanov, care a investit în secret în Europa banii lui Abramovici, și miliardarul sancționat Serghei Lomakin "Pe parcursul nopţii, nu au fost înregistrate incidente care să vizeze securitatea sediilor secţiilor de votare, iar în această dimineaţă efectivele Ministerului Afacerilor Interne care au asigurat măsurile de protecţie le-au predat preşedinţilor birourilor electorale", a spus Dajbog. 6.000 de alegători pe minut în prima oră Până la ora 8,00 au votat duminică, la alegerile europarlamentare, 357.599 alegători, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă. În mediul urban au votat 152.539 alegători, iar în mediul rural, 205.060 alegători. Până la ora 8,00 au votat duminică, la alegerile locale, 362.012 alegători, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă. În mediul urban au votat 156.305 alegători, iar în mediul rural, 209.661. Biroul Electoral Central a acreditat mai multe institute pentru a realiza, la nivel naţional, sondaje de opinie la ieşirea de la urne (exit-poll) la alegerile din data de 9 iunie. BEC a transmis printr-o circulară, în teritoriu, lista institutelor de sondare a opiniei şi/sau societăţilor comerciale sau organizaţiilor neguvernamentale acreditate la alegerile de duminică. 18.955 de secţii de votare Secţiile de votare s-au deschis, duminică dimineaţă, pentru cei aproape 19 milioane de alegători aşteptaţi să-şi desemneze, la urne, reprezentanţii în Parlamentul European, dar şi primarii, preşedinţii de consilii judeţene, consilierii locali şi judeţeni. Pe teritoriul României sunt deschise 18.955 de secţii de votare la care cetăţenii îşi pot exercita dreptul de vot la alegerile locale şi europarlamentare, iar în străinătate, Ministerul Afacerilor Externe a organizat 915 secţii de vot pentru scrutinul europarlamentar. Cele mai multe secţii de votare din ţară se află în Bucureşti, iar din străinătate - în Italia, Spania şi Marea Britanie. Procesul de votare se va încheia la ora 22,00, dar se poate prelungi, în mod excepţional, până la ora 23,59. Alegeri europarlamentare și locale, an superelectoral La scrutinul din 9 iunie s-au înscris 207.389 de candidaţi pentru alegerile locale şi 494 pentru cele europarlamentare. Cel mai tânăr candidat are 23 de ani, iar cel mai în vârstă 100 de ani. Vor fi aleşi 3.186 de primari ai localităţilor şi primarul general al Capitalei, 3.186 de consilii locale şi judeţene, precum şi 33 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European. Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, a anunţat că aproximativ 100 de milioane de buletine de vot au fost tipărite pentru cele două scrutine. "Pentru aceste alegeri au fost tipărite (...) aproximativ 100 de milioane de buletine de vot, aproximativ 20 de milioane de buletine de vot pentru fiecare din cele cinci rânduri de scrutinuri din ziua de 9 iunie", a precizat Greblă. Cum se votează La alegerile locale, cetăţenii români vor putea vota numai la secţia la care sunt arondaţi cu domiciliul sau cu reşedinţa, dacă aceasta a fost stabilită cu cel puţin 60 de zile înainte de data scrutinului. La secţia de votare unde sunt arondaţi, alegătorii vor prezenta documentul de identitate şi vor primi de la preşedintele secţiei un set de cinci buletine de vot - pentru alegerea cetăţenilor români în Parlamentul European, pentru alegerea preşedintelui Consiliului Judeţean/primarului general al Capitalei, pentru alegerea Consiliului General al Municipiului Bucureşti/Consiliului Judeţean, pentru alegerea primarului localităţii/pentru alegerea primarului de sector şi pentru alegerea Consiliului local al unei unităţi administrative-teritoriale/Consiliu de sector. Alegătorul va pune ştampila pe fiecare buletin de vot şi va avea la dispoziţie, pentru prima dată, o tuşieră pe care va putea să o utilizeze în cazul în care nu se mai vede foarte bine ştampila după ce a fost aplicată. După exercitarea votului, alegătorul va ieşi din cabină, va împături buletinele de vot cu ştampila secţiei de votare în exterior şi fiecare dintre cele cinci buletine le va pune în urna inscripţionată corespunzător. Alegătorul va preda apoi ştampila şi va putea părăsi secţia de vot. Fiecare secţie de votare va avea pregătită o urnă specială pentru cetăţenii care nu pot fi transportaţi sau au dificultăţi majore în a se prezenta la secţia de votare. Potrivit Autorităţii Electorale Permanente, pe 31 mai erau înscrişi în Registrul electoral 18.978.908 de cetăţeni. Dintre aceştia, 18.018.921 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 959.987 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport CRDS.

Alegeri europarlamentare și locale, an superelectoral (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Mircea Marian
Opinii

Șoșoacă și Simion se dezumflă

Alegerile locale arată perfect ce trupă de incompetenți care-s puși doar pe scandal sunt „patrioții” suveraniști care conduc AUR și SOS România. Au avut 3-4 ani să se pregătească de aceste alegeri, să selecteze candidați, să-și angajeze consultanți - vreo două milioane de lei pe lună încasează AUR de la buget. Nu au fost în stare. Peste tot, în provincie, găsim liste de candidați AUR sau SOS România care au fost respinse, fiindcă nici măcar nu au fost în stare să falsifice în mod credibil semnăturile necesare susținerii. La Suceava și Bistrița au fost anulate candidaturile AUR la șefia Consiliului Județean, iar în Vaslui Șoșoacă și-a pierdut candidații și la consiliul județean, și la președinția CJ. Unde au depus candidaturi, promovează niște obscuri, fără nici o tracțiune locală. În unele județe, precum Buzău, auriștii s-au certat între ei, iar mulți s-au retras înjurând. Haosul și lipsa de soluții se văd cel mai bine la București. SOS România vine aici cu o ofertă „trei în unu”: Șoșoacă se vrea primar, consilier local și europarlamentar - la fel ca doamna Firea, de altfel. Simion a lansat mai întâi candidatura necunoscutului Enache, a vrut apoi să se lipească de Piedone, dar a fost refuzat, s-a reorientat spre Gușă, dar a ieșit scandal în partid și a abandonat, și, la final, a rămas cu Enache. Îl va trage înapoi și faptul că, practic, și-a vândut lista de candidați la Parlamentul European către alde Terheș și Piperea, care au carisma unui gâscan jumulit 50%. De fapt, este clar că, din 2020 în 2023, Simion și Șoșoacă au fost ajutați de PSD să crească. În primul rând fiindcă au făcut formațiunea lui Ciolacu să pară moderată, pro-occidentală. În al doilea rând, fiindcă au ajutat la rostogolirea pericolului „extremist”, de care ne apără PSD-PNL. În al treilea rând fiindcă a marginalizat USR/Dreapta Unită. PSD i-a ajutat oferindu-le acces la televiziunile aservite și, probabil, manevrând sondaje de opinie. În noiembrie 2023, CURS - controlat de soțul unei deputate PSD - estima intenția de vot pentru AUR la 19%, iar pentru SOS România la 6%. În martie, căzuseră la 13%, respectiv 4%. Acum, televiziunile pesediste au scos din grilă emisiunile de divertisment cu Simion și Șoșoacă, iar aceștia vorbesc la pereți. Fără structuri locale, fără subiecte de scandal, fără mediatizare la Antena 3 și RTV, AUR și SOS Românai se sting. Cu un pic de noroc, până în decembrie coboară și unii, și alții, sub pragul electoral - dacă nu-i salvează iar PSD-ul. Citește și: La Vaslui, candidata lui Șoșoacă la șefia Consiliului Județean era o polițistă pensionară care scrie „salar”, în loc de „salariu”. Candidatura, respinsă

PNL crește, PSD scade pentru locale (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

PNL crește, PSD scade pentru locale

PNL crește, PSD scade pentru locale. Cel mai recent sondaj INSCOP arată că doar PNL, Alianța Dreapta Unită și UDMR au crescut în ultima lună. Este vorba despre intenția de vot la alegerile locale. PNL crește, PSD scade pentru locale Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin sigur vot (80,6% din total eșantion), 28,4% dintre alegători indică PSD (față de 30,6% în martie). Citește și: Geoană profită de haosul din PSD și anunță că este „tot mai aproape” de o decizie privind candidatura la prezidențiale. Anunțul, la postul lui Dan Voiculescu, cu care Geoană a fost aliat 26,7% ar vota PNL (față de 25,6% în martie), 14,4% - AUR (față de 17,4% în martie), 10,8% - Alianța Dreapta Unită (USR, PMP, Forța Dreptei) (față de 9,8% în martie), 3,7% - SOS Romania (față de 4,3% în martie). 5,3% din voturi ar lua UDMR (față de 4% în martie), 3,3% - Alianța AER (Partidul Verde, Partidul Ecologist Român) (față de 3,1% în martie), 1,9% - Partidul Pro România (față de 2,4% în martie), 1,9% - REPER, 1,6% - PUSL. 1,9% din respondenți indică alt partid (față de 2,7% în martie). PSD și PNL la locale, scor mai mare decât PSD-PNL la euro "PSD și PNL au un raport mult mai echilibrat la intenția de vot pentru alegerile locale, reflectând cel mai probabil structurile de primari ale celor două partide. Intenția de vot pentru PSD scade puțin, în timp ce pentru PNL crește foarte puțin comparativ cu măsurătoarea de luna trecută. Scorul cumulat al PSD și PNL la alegerile locale este de 55%, cu aproximativ nouă procente mai mare decât scorul pentru Alianța PSD-PNL măsurat la alegerile europarlamentare. Scade semnificativ și intenția de vot pentru AUR la alegerile locale, ceea ce confirmă tendința acestui partid înregistrată în ceea ce privește votul la alegerile europarlamentare.", a declarat Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research. Primarii nu prea duc voturi partidelor "Datele din aprilie confirmă faptul că aproximativ o treime dintre alegători vor avea o altă opțiune de vot la alegerile europarlamentare decât partidul din care face parte primarul preferat, ceea ce infirmă parțial teza privind transferul de voturi dinspre primari înspre partide. Bazinul de alegători PSD-PNL rămâne însă cel mai disciplinat. În ceea ce privește agenda locală, majoritatea românilor sunt interesați de crearea de locuri de muncă, atragerea de investitori în localitățile lor, construirea de spitale, dispensare, școli, grădinițe, creșe și abia apoi de infrastructura rutieră și utilități. Este o viziune matură a unei populații care începe să înțeleagă în mod corect ordinea priorităților pentru o dezvoltare sustenabilă, echilibrată și o calitate a vieții îmbunătățită.", a mai spus Ștefureac.

Începe perioada de depunere a candidaturilor pentru locale Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Începe perioada de depunere a candidaturilor pentru locale

Marţi începe perioada de depunere la birourile electorale a candidaturilor pentru alegerile locale. Perioada de depunere a candidaturilor este până la 30 aprilie. Citește și: Averile uriașe, mașinile de lux, conturile și salariile impresionante ale medicilor care conduc spitalul Sf. Pantelimon, unde 17 pacienți au murit în condiții dubioase în câteva zile De asemenea, marţi începe perioada de înregistrare a alianţelor electorale la alegerile locale. Începe perioada de depunere a candidaturilor pentru locale Potrivit unei hotărâri a BEC, în vederea înregistrării propunerilor de candidaţi pentru primar, primar general, consiliul local, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, preşedinte al consiliului judeţean, consiliul judeţean, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale vor depune la biroul electoral de circumscripţie competent, până cel târziu în data de 30 aprilie 2024, ora 23,59, dosarele care cuprind: lista de candidaţi, lista de susţinători pentru fiecare candidat, copie după actul de identitate, declaraţie de acceptare a candidaturii, declaraţie de avere şi de interese, declaraţie pe proprie răspundere că nu a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia. Candidaţii vor putea renunţa la candidatură până la data rămânerii definitive a candidaturilor. Conform unei alte hotărâri a Biroul Electoral Central, alianţele electorale vor putea susţine candidaţi independenţi la primării, consiliile locale şi cele judeţene. De asemenea, potrivit hotărârilor BEC, la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din data de 9 iunie alianţele electorale care se constituie la nivelul tuturor circumscripţiilor electorale comunale, orăşeneşti, municipale dintr-un judeţ sau de sector sau municipiu Bucureşti sau doar la nivelul unora se vor înregistra la biroul electoral de circumscripţie competent, urmând ca protocolul să fie semnat de conducerile organizaţiilor judeţene ale formaţiunilor politice care intră în alcătuirea alianţei electorale şi contrasemnat de conducerile organizaţiilor respectivelor formaţiuni politice.

Alianţa Dreapta Unită va avea candidaţi comuni la locale Foto: Facebook Ludovic Orban
Politică

Alianţa Dreapta Unită va avea candidaţi comuni la locale

Alianţa Dreapta Unită anunţă că va avea candidaţi comuni la alegerile locale: potrivit liderilor celor trei partide care compun alianța - USR, PMP și Forța Dreptei - au fost stabilite majoritatea candidaturilor. Citește și: EXCLUSIV Stilistul de păr proaspăt numit la șefia Jocurilor de Noroc, liberalul Pascu, are venituri oficiale de asistat social, dar se afișează cu mașini de lux și face vacanțe de nabab în străinătate Alianţa Dreapta Unită va avea candidaţi comuni la locale „S-au finalizat negocierile în cadrul Alianţei Dreapta Unită şi românii ne vor găsi şi pe buletinele de vot pentru locale, în plus faţă de cele pentru europarlamentare. Avem candidaţi comuni. Bineînţeles, primarii în funcţie, dar şi candidaţi la primării sau la consilii judeţene foarte buni care vor învinge alianţa malefică PSD-PNL. (...) Am avut discuţii şi negocieri, am încercat să identificăm peste tot cei mai buni candidaţi. Vom avea liste comune. Principiile de la care am pornit sunt de a oferi soluţii cât mai bune în fiecare judeţ, în fiecare localitate", a spus Cătălin Drulă, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la sediul USR. El a anunţat câţiva dintre candidaţii alianţei: primăria Piteşti - Ionuţ Moşteanu (USR), preşedinţia CJ Argeş - Emanuel Soare (Forţa Dreptei), primăria Suceava - Marian Andronache (PMP), preşedinţia CJ Suceava - Emanuel Ungureanu (USR). Cătălin Drulă a menţionat că s-au purtat discuţii inclusiv pentru stabilirea listelor de consilieri locali sau generali. „Au existat discuţii în toate filialele. Evident, mai sunt câteva zile. În cea mai mare parte sunt deja stabilite. Este stabilită şi lista la Consiliul General. Sunt convins că filialele noastre din Bucureşti vor face conferinţă de presă şi, la fel, în toată ţara, în perioada următoare. Noi suntem mâine la Cluj. Vom fi vineri la Braşov, alături de Allen Coliban. Vor fi lansări peste tot, pe rând", a spus Drulă.

Negocieri eșuate între PSD și PNL în ceea ce privește comasarea alegerilor Foto: Facebook Guvernul României
Politică

Negocieri eșuate între PSD și PNL în ceea ce privește comasarea

Negocieri eșuate între PSD și PNL în ceea ce privește comasarea alegerilor, afirmă surse politice. Liderii coaliției majoritare s-au întâlnit în această după-amiază la Palatul Victoria, dar discuțiile s-au finalizat rapid, întrucât politicienii se grăbeau la Ziua Serviciului de Informații Externe. Citește și: Simona Halep, datorii enorme, de peste 12 milioane de euro, după ce a intrat în afaceri acum un an, la patru luni după ce a fost suspendată Discuţiile, care au vizat tot calendarul alegerilor programate pentru acest an, vor continua luni. Negocieri eșuate între PSD și PNL în ceea ce privește comasarea Liderii coaliției de guvernare nu au căzut de acord dacă să facă o înțelegere strict pentru comasarea localelor cu europarlamentarele, sau să facă o înțelegere mai largă care să cuprindă întregul an electoral. Opoziția critică intenția puterii de a comasa alegerile pe motiv că alegătorii vor fi derutați de suprapunerea temelor de campanie electorală și susțin că este o măsură anti-democratică. PSD și PNL par să fi decis să aibă liste separate la locale și europarlamentare, dar sunt discuții pentru o amplă înțelegere la parlamentare și prezidențiale. Într-o astfel de situație, cele două partide ar depune liste comune de candidați la alegerile parlamentare și ar avea un candidat comun la alegerile prezidențiale. La fel ca în 2004, când PNL și PD au format Alianța D.A., premierul ar fi dat de partidul care cedează Cotroceniul. În plus, liberalii șisocial-democrații arajunge la o înțelegere în ceea ce privește comisarul european susținut de România.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră