vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: jaf

23 articole
Internațional

Macron promite recuperarea bijuteriilor furate de la Luvru, dar și schimbări în muzeu

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat vineri, în timpul unei vizite oficiale în Mexic, că bijuteriile Coroanei furate din Muzeul Luvru vor fi recuperate, iar sistemul de securitate al muzeului parizian va fi complet revizuit. Macron promite găsirea bijuteriilor furate „Am început să interogăm o parte din banda care a participat la jaf. Bijuteriile vor fi găsite, aceștia vor fi arestați, vor fi judecați”, a promis Emmanuel Macron într-un interviu acordat postului mexican Televisa, în cadrul turneului său în America Latină. Citește și: Ponta se oferă să aducă parlamentari AUR, SOS și POT care să susțină un guvern fără USR Președintele a descris furtul ca pe „un șoc pentru toată lumea”, subliniind că incidentul trebuie transformat într-o ocazie de consolidare a instituției: „Este o ocazie de a deveni încă și mai puternici.” Furt de 88 de milioane de euro din inima Parisului Jaful de la Luvru a avut loc pe 19 octombrie, când hoții au pătruns în celebrul muzeu și au furat bijuterii în valoare de 88 de milioane de euro. Patru suspecți au fost deja reținuți și puși sub acuzare de poliția franceză, însă podoabele rămân de negăsit. Printre cele opt piese furate, considerate de „valoare patrimonială inestimabilă”, se numără diadema împărătesei Eugénie, soția lui Napoleon al III-lea, o capodoperă istorică încrustată cu aproape 2.000 de diamante. Critici severe la adresa managementului Luvrului Furtul a relansat dezbaterea privind lipsa de securitate din Muzeul Luvru, cea mai vizitată instituție culturală din lume. Curtea de Conturi a Franței a criticat în mod repetat conducerea muzeului, acuzând-o că a neglijat protecția patrimoniului în favoarea „atractivității turistice”. Într-un raport publicat joi, instituția a subliniat că măsurile de siguranță sunt insuficiente, mai ales în zonele exterioare ale complexului, unde nu existau camere de supraveghere. „Securitatea Muzeului Luvru va fi complet regândită” Ca reacție la scandal, Emmanuel Macron a anunțat că securitatea Luvrului va fi reorganizată din temelii, în cadrul planului guvernamental „Noua Renaștere a Luvrului”, prezentat în ianuarie. Proiectul include o nouă intrare principală și o sală specială dedicată Giocondei lui Leonardo da Vinci, menită să fluidizeze fluxul de vizitatori și să îmbunătățească protecția operelor de artă. Totuși, Curtea de Conturi a revizuit în creștere costurile planului, estimându-le la 1,15 miliarde de euro, față de cele 700-800 de milioane de euro anunțate inițial. Instituția a avertizat că, în prezent, proiectul nu are finanțare completă. Măsuri de urgență pentru protejarea patrimoniului În paralel, conducerea Muzeului Luvru a convocat un consiliu extraordinar de administrație, unde au fost prezentate măsuri de urgență pentru întărirea siguranței. Printre acestea se numără crearea unui post de coordonator al siguranței, instalarea de camere suplimentare de supraveghere, inclusiv în zonele exterioare și revizuirea protocoalelor de acces și patrulare. Aceste măsuri vin pe fondul unei presiuni publice crescânde, după ce jaful a scos la iveală vulnerabilități majore în protecția unuia dintre cele mai prestigioase muzee din lume.

Macron promite găsirea bijuteriilor furate (sursa: Facebook/Claudia Sheinbaum Pardo)
Jaful de la Luvru, doi suspecți reținuți (sursa: Pexels/Shvets Anna)
Internațional

Doi suspecți în cazul furtului de bijuterii de la Luvru și-au recunoscut faptele. Prada, de negăsit

Cei doi bărbați arestați sâmbătă pentru furtul spectaculos al unor bijuterii din Muzeul Luvru au recunoscut parțial faptele, a anunțat miercuri procuroarea Parisului, Laure Beccuau, în cadrul unei conferințe de presă. Suspecții riscă până la 15 ani de închisoare Potrivit acesteia, suspecții sunt prezentați magistraților pentru a fi inculpați de „furt în bandă organizată”, infracțiune pedepsită cu până la 15 ani de închisoare, și de „asociere de răufăcători”, care poate atrage o pedeapsă de 10 ani. Citește și: Ne milogim de „străini” să ne apere de Rusia, după care înjurăm multinaționalele și sifonăm banii Apărării. Nu putea să țină la infinit această ipocrizie Cei doi bărbați urmează să compară în fața unui judecător de libertăți, care va decide dacă vor fi plasați în arest preventiv, conform solicitării formulate de Parchet. „Sunt bănuiți că au pătruns în Galeria lui Apollo pentru a sustrage bijuterii”, a explicat Laure Beccuau, confirmând că investigațiile sunt în desfășurare. Identitatea suspecților: un algerian și un rezident francez Primul suspect are 34 de ani, este cetățean algerian și locuiește în Franța. Al doilea are 39 de ani și s-a născut la Aubervilliers, în regiunea pariziană. Unul dintre ei a fost reținut sâmbătă pe aeroportul Roissy, în timp ce se pregătea să zboare spre Algeria, fără bilet de întoarcere. Cel de-al doilea a fost arestat în aceeași seară, în apropierea locuinței sale. Bijuteriile furate nu au fost încă recuperate „Bijuteriile nu sunt în posesia noastră la ora la care vă vorbesc”, a declarat procuroarea Parisului, exprimându-și speranța că obiectele vor fi recuperate în cursul anchetei. Laure Beccuau a respins totodată speculațiile apărute în presă privind o posibilă complicitate internă în cadrul muzeului: „Contrar informațiilor vehiculate în anumite media, nimic nu indică implicarea personalului Luvrului în acest stadiu al anchetei.” Patru răufăcători identificați până acum Ancheta a permis identificarea cu certitudine a patru persoane implicate în furt, însă autoritățile nu exclud existența altor complici sau a unor intermediari care ar fi putut participa la operațiune ori la valorificarea bijuteriilor. „Nu putem exclude că alte persoane au avut roluri secundare sau că bijuteriile au fost deja transferate”, a adăugat procuroarea Beccuau.

Furt de 88 de milioane de euro la Luvru (sursa: Facebook/Musée du Louvre)
Eveniment

Furtul bijuteriilor de la Luvru provoacă un prejudiciu de 88 de milioane de euro

Procurorul general din Paris, Laure Beccuau, a declarat marți seară că prejudiciul provocat de furtul de bijuterii comis duminică la Muzeul Luvru a fost estimat de curatoarea instituției la 88 de milioane de euro. Furt de 88 de milioane de euro la Luvru Suma reflectă doar valoarea economică a obiectelor sustrase, nu și pierderea culturală sau istorică. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” „Este o sumă extrem de spectaculoasă, dar care nu are nimic comparabil cu prejudiciul istoric”, a subliniat Beccuau pentru postul RTL, avertizând că infractorii „nu vor câștiga” această sumă „dacă vor avea ideea foarte proastă de a topi bijuteriile”. Anchetatorii analizează amprentele găsite la fața locului Procurorul general a precizat că anchetatorii au descoperit amprente la locul jafului, iar acestea sunt „în curs de analiză” pentru a stabili dacă se potrivesc cu suspecții deja identificați. Până acum, autoritățile au confirmat prezența a patru persoane implicate direct în furt, însă este posibil ca „în jurul lor” să fi existat „o întreagă serie de echipe” care au oferit sprijin logistic. Ipoteze privind complicități interne și o „pseudo-închiriere” Întrebată dacă ar fi existat complicități interne în cadrul celui mai vizitat muzeu din lume, Laure Beccuau a afirmat că, în acest stadiu al anchetei, nu poate răspunde „prin da sau nu”. Ea a explicat că platforma aeriană folosită pentru a pătrunde în muzeu a fost obținută de infractori printr-o „pseudo-închiriere” în timpul unei pretinse mutări. Un angajat al companiei de închirieri a depus plângere după ce a fost amenințat de doi bărbați, fără ca aceștia să recurgă la violență. O sută de anchetatori implicați în caz În prezent, aproximativ o sută de anchetatori din cadrul Parchetului din Paris și al Jurisdicției Specializate Interregionale (JIRS) lucrează la caz, încercând să reconstituie lanțul de complicități și modul de operare al grupării. Jaful care a șocat lumea culturală și a ridicat semne de întrebare privind securitatea muzeelor Jaful, comis duminică în plină zi, a vizat opt bijuterii din Coroana Franței, expuse în cadrul Muzeului Luvru. Imaginile difuzate în presa internațională au făcut înconjurul lumii, stârnind o amplă controversă politică și reaprinzând dezbaterea privind securitatea muzeelor franceze. Autoritățile franceze sunt în continuare în căutarea celor patru hoți, în timp ce experții avertizează că valoarea istorică a pieselor pierdute este ireparabilă.

Jaf la Muzeul Louvre din Paris (sursa: X/Rachida Dati)
Eveniment

Jaf la Muzeul Louvre din Paris: bijuterii furate în câteva minute

Un jaf spectaculos a avut loc duminică dimineață la Muzeul Louvre din Paris, unde mai multe bijuterii au fost sustrase de răufăcători care au reușit să fugă, potrivit Ministerului Culturii și unei surse apropiate anchetei. Cel mai vizitat muzeu din lume a fost închis pentru restul zilei, în timp ce poliția desfășoară investigații la fața locului. Atacul, comis în mai puțin de zece minute Potrivit primelor date ale anchetei, faptele s-au produs între orele 09:30 și 09:40 (ora locală), chiar la deschiderea muzeului. Citește și: Pentru ce primește Adrian Ursu un salariu imens de la Antena 3: laude deșănțate pentru Dan Voiculescu, patronul de facto al trustului Intact Răufăcătorii, al căror număr nu a fost încă precizat, ar fi ajuns la muzeu pe un scuter și ar fi folosit un ascensor de marfă pentru a pătrunde în sala vizată. O sursă din poliție a declarat că hoții aveau asupra lor mici fierăstraie, utilizate pentru a forța vitrinele. Valoarea totală a bijuteriilor sustrase este în curs de evaluare. Ministrul Culturii, la fața locului Ministrul francez al Culturii, Rachida Dati, a confirmat incidentul într-un mesaj publicat pe platforma X (fost Twitter): „Un jaf a avut loc în această dimineață la deschiderea Muzeului Louvre. Nu există răniți. Mă aflu la fața locului alături de echipele muzeului și ale poliției. Constatări în curs.” Ulterior, Muzeul Louvre a transmis un comunicat oficial în care anunță că instituția va rămâne închisă duminică din motive excepționale, mesaj publicat și în limba engleză pentru turiștii aflați în capitală. Cel mai vizitat muzeu din lume, ținta hoților Louvre-ul, simbol al patrimoniului cultural mondial, este cel mai vizitat muzeu din lume, atrăgând aproape 9 milioane de vizitatori în 2024, dintre care 80% turiști străini. În ciuda măsurilor stricte de securitate, incidentul de duminică ridică semne de întrebare cu privire la vulnerabilitatea infrastructurii muzeale și la capacitatea de reacție în fața atacurilor rapide. Ancheta este în desfășurare Poliția pariziană a deschis o anchetă pentru jaf calificat și analizează imaginile camerelor de supraveghere pentru identificarea suspecților. Potrivit autorităților, se urmărește stabilirea traseului răufăcătorilor și a eventualilor complici care ar fi putut facilita fuga acestora. Deocamdată, nu au fost făcute arestări, iar oficialii nu au oferit detalii despre natura exactă sau proveniența bijuteriilor furate. Reacții și măsuri de securitate sporite Incidentul a provocat un val de reacții în Franța și în mediul internațional. Specialiștii în securitate muzeală avertizează că infrastructura veche a unor clădiri istorice precum Louvre poate îngreuna protejarea completă a colecțiilor. Ministerul Culturii a anunțat că va revizui protocolul de securitate al instituției și va propune măsuri suplimentare pentru protejarea patrimoniului național. Parisul, din nou în centrul atenției mondiale Jafurile de artă de la marile muzee europene sunt rare, însă incidentul de la Louvre readuce în prim-plan problema protejării obiectelor de patrimoniu în contextul creșterii criminalității organizate. Deși pagubele materiale sunt încă în curs de evaluare, evenimentul de duminică reprezintă un șoc pentru lumea culturală franceză și un semnal de alarmă privind siguranța comorilor aflate în cele mai mari muzee ale lumii.

Soldații lui Putin, jefuiți de autorități (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Soldații lui Putin, tratați ca eroi în discursuri, dar jefuiți în realitate de propriii oficiali

Soldații lui Putin, jefuiți de autorități. Deși președintele Vladimir Putin a promis întoarcerea soldaților din Ucraina „ca eroi”, realitatea este cu totul alta pentru mulți dintre ei. O anchetă realizată de BBC scoate la iveală cazuri multiple în care militari ruși au fost jefuiți sau escrocați de proprii oficiali, polițiști sau chiar comandanți, pierzând sume importante din solda sau compensațiile pentru răniri. Sume tentante pentru voluntari: până la 600% din salariul mediu De la începutul invaziei din Ucraina, în februarie 2022, Putin a triplat efectivele armatei, mizând pe stimulente financiare pentru a atrage voluntari. Citește și: Cine administrează banii luați de la pensionari pentru CNAS: ex-general SRI, medic PNL, personaje fără CV Un soldat nou recrutat poate primi până la 5,2 milioane de ruble (aproximativ 47.000 de lire sterline) într-un singur an, iar în caz de rănire, bonusurile pot ajunge la 4 milioane de ruble. Aceste sume depășesc de până la șase ori salariul mediu din Rusia, ceea ce le face extrem de atractive pentru bărbații din regiunile sărace. Soldații lui Putin, jefuiți de autorități Nikita Khursa, un sudor de 39 de ani din regiunea Rostov, a fost rănit în vara lui 2024 și trimis acasă. Bonusul pentru rănirea sa era destinat cumpărării unui apartament împreună cu soția sa, Oksana. Însă, după o ceartă, Khursa a plecat supărat și în stare de ebrietate, cu o pungă de plastic plină de bani în numerar. A fost oprit de poliție pe drum, iar cei doi agenți i-au confiscat aproape toți banii: 2,66 milioane de ruble (aproximativ 24.000 de lire sterline). „Ai fost la război? Nu contează” În ciuda promisiunilor Kremlinului, realitatea din teren arată o lipsă de respect crasă față de veterani. În alt caz documentat de BBC, polițiști dintr-un aeroport din Moscova au colaborat cu taximetriști care vânau soldați întorși de pe front. Aceștia ofereau curse la prețuri normale, apoi cereau de până la 15 ori mai mult la destinație, sub amenințări. Unele victime au fost chiar drogate, iar hoții le-au golit conturile folosind cardurile bancare. Salarii furate înainte de a fi încasate În octombrie 2024, trei angajați ai unui centru de recrutare din regiunea Vladimir au fost arestați după ce au furat peste 11 milioane de ruble din conturile soldaților, folosind cartelele SIM asociate conturilor bancare. Într-un alt caz, un oficial din Belgorod este suspectat că a redirecționat salariile soldaților către propriul cont bancar, prin legarea acestora la numărul său de telefon. Comandanți deveniți prădători În unele unități, jefuirea soldaților a fost orchestrat chiar de comandanții lor. Un militar a relatat că unitatea sa a fost forțată să-și predea cardurile și PIN-urile unui sergent-major. Acesta ar fi strâns peste 50 de carduri, dintre care multe aparțineau soldaților declarați ulterior dispăruți. Unele carduri aveau sume de până la 2 milioane de ruble. Fără justiție: hoții au ajuns înapoi pe front Khursa a raportat cazul polițiștilor care l-au jefuit, dar dosarul nu a ajuns niciodată în instanță. Cei doi agenți s-au înrolat în armată și au plecat în Ucraina, scăpând astfel de urmărirea penală, în baza unei legi noi care permite inculpaților să lupte în război în loc să fie judecați. „La început eram furios”, a spus Khursa pentru BBC, dintr-un spital de lângă Sankt Petersburg. „Apoi m-am gândit că poate așa trebuia să fie, dacă există un Dumnezeu.” Fără viitor civil: „Numai armata îți oferă un acoperiș” Khursa nu și-a recuperat banii și așteaptă acum verdictul medicului militar: dacă va fi considerat apt, va fi trimis din nou pe front. Deși are schije în apropierea inimii, spune că nu se mai vede trăind în societate ca civil. „Dacă nu sunt în armată, ajung pe străzi”, conchide Khursa. „Doar armata te salvează, îți dă un acoperiș deasupra capului.”

Șefa Internelor SUA a fost jefuită (sursa: Facebook/Kristi Noem)
Internațional

Șefa Internelor SUA, jefuită: cea care trebuie să asigure protecția americanilor a rămas fără poșetă

Șefa Internelor SUA a fost jefuită. Incidentul a avut loc într-un restaurant popular din Washington, în timpul unei cine de familie. Șefa Internelor SUA a fost jefuită Kristi Noem, secretarul Securității interne din SUA, a fost victima unui furt în duminica de Paști, în timp ce lua cina alături de familie într-un cunoscut restaurant de burgeri din Washington. Citește și: Preot român misionar critică aducerea Luminii de la Ierusalim: „O improvizație făcută doar pentru impresia maselor” Potrivit autorităților americane, geanta sa a fost furată de un bărbat mascat, surprins de camerele de supraveghere în timp ce pleca cu obiectul. Ce conținea geanta furată Departamentul Securității Interne a confirmat pentru New York Post că geanta conținea aproximativ 3.000 de dolari cash, documente personale, cheile locuinței și un badge de acces oficial la instituție. Suma de bani era destinată, conform aceleiași surse, cadourilor și altor cheltuieli familiale ocazionate de sărbători. Reacția lui Kristi Noem Potrivit Bloomberg, Kristi Noem a relatat că inițial a crezut că a fost atinsă în treacăt de unul dintre nepoți. A realizat abia câteva clipe mai târziu că geanta îi dispăruse. Ea a declarat pentru NBC că furtul este în prezent investigat de autorități. Figură centrală în strategia anti-imigrație În vârstă de 53 de ani, Kristi Noem este una dintre vocile puternice din cadrul administrației republicane și joacă un rol esențial în strategia președintelui Donald Trump privind imigrația. Planurile sale includ, printre altele, deportări în masă ale migranților fără acte legale.

Crin Antonescu, atac la Nicușor Dan (sursa: Facebook/Crin Antonescu)
Politică

Crin Antonescu: Nicușor Dan încearcă să jefuiască o femeie fără apărare, pe Elena Lasconi

Crin Antonescu, atac la Nicușor Dan. Candidatul Alianței „România Înainte” la alegerile prezidențiale din 2025, Crin Antonescu, a lansat sâmbătă, la Bacău, un atac direct la adresa contracandidatului său, Nicușor Dan. Crin Antonescu, atac la Nicușor Dan În cadrul unei conferințe de presă, Antonescu a declarat că Dan încearcă „să jefuiască de voturi, la figurat, o femeie care pare fără apărare”, referindu-se la Elena Lasconi. Citește și: FOTO EXCLUSIV Călin Georgescu, în public fără bodyguarzi, dar supravegheat îndeaproape de jandarmi. Jandarmeria spune că e o coincidență Antonescu a subliniat că, spre deosebire de alți candidați, el își bazează campania pe susținerea unor idei, nu pe strategii electorale ambigue. În acest context, l-a acuzat pe Nicușor Dan că se prezintă drept independent, deși a solicitat sprijinul mai multor partide politice. „Domnul Nicușor Dan susține că este candidat independent. Amintesc acest lucru pentru că, în realitate, partidele n-au dorit să-l susțină. Dânsul a cerut sprijinul lor, iar acum este susținut doar de partidul domnului Orban și de PMP – dacă nu sunt, de fapt, același lucru”, a comentat Antonescu ironic. Elena Lasconi, prinsă în lupta pentru voturi Antonescu a lăsat să se înțeleagă că lupta dintre Nicușor Dan și Elena Lasconi se duce pe un electorat comun, iar atacurile voalate din partea lui Dan ar fi o tentativă de a-i slăbi șansele acesteia. „Încercarea de a o determina să se retragă din cursă nu e doar lipsită de fair-play, ci seamănă cu o tentativă de a-i fura voturile unei femei care pare vulnerabilă. Doamna Lasconi luptă deschis, domnul Nicușor – mai pe după colț”, a punctat Antonescu. Fără pronosticuri pentru turul al doilea Întrebat despre posibilele confruntări din turul doi, Crin Antonescu a declarat că nu face pronosticuri și nu are preferințe. A ținut însă să precizeze că ia în calcul toți contracandidații, inclusiv pe Elena Lasconi. „Orice candidat care ajunge în turul al doilea va fi unul redutabil. Asta pentru că va avea în spate un număr semnificativ de voturi. Niciun meci nu e ușor – cum spun sportivii – și cu atât mai puțin o confruntare electorală.”

Burduja, teorii riscante despre furtul tezaurului (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Eveniment

Burduja, teorii riscante despre furtul tezaurului

Burduja, teorii riscante despre furtul tezaurului. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a calificat furtul unor artefacte din tezaurul dacic expus în Olanda drept o rușine internațională. Într-un mesaj pe Facebook, acesta a subliniat necesitatea unei anchete urgente pentru a descoperi vinovații și a evalua posibilele motive din spatele acestui incident grav. Burduja, teorii riscante despre furtul tezaurului Sebastian Burduja a criticat lipsa de securitate a muzeului olandez, subliniind că paza umană și intervenția rapidă a poliției ar fi trebuit să prevină furtul. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda Ministrul a comparat situația cu standardele din România, unde, în opinia sa, un astfel de incident ar fi fost gestionat prompt. Investigarea furtului: între online și filonul naționalist Ministrul a sugerat că furtul ar putea avea legături cu manipulări politice în prag de alegeri și a propus ca investigațiile să înceapă în mediul online, unde artefactele furate sunt adesea tranzacționate pe dark web. Burduja a făcut apel la experții români în securitate cibernetică pentru a sprijini ancheta. Apel la solidaritate și patriotism Burduja a subliniat importanța unei reacții unite și a implicării experților pentru a recupera artefactele. „România este puternică și solidară. Aceste lucruri trebuie să ne unească, nu să ne dezbine”, a declarat ministrul, solicitând măsuri rapide și tragerea la răspundere a celor vinovați.

Poliția olandeză, detalii asupra jafului artefactelor (sursa: Facebook/Drents Museum)
Eveniment

Poliția olandeză, detalii asupra jafului artefactelor

Poliția olandeză, detalii asupra jafului artefactelor. Potrivit De Telegraaf, analiza imaginilor de supraveghere din muzeu, alături de investigarea mișcărilor suspecte ale unor vizitatori, a oferit polițiștilor olandezi informații cruciale despre jaful care a vizat artefactele dacice. Poliția olandeză, detalii asupra jafului artefactelor Poliția a reconstituit traseul celor trei suspecți, care au incendiat vehiculul inițial și au schimbat mașina, dar și hainele, sub un viaduct al autostrăzii N33, lângă localitatea Rolde. Citește și: Fostul premier și șef al SIE Mihai Răzvan Ungureanu despre Călin Georgescu: „Este un caz clinic. Are suferințe care se accentuează pe măsura trecerii timpului” Anchetatorii din Ţările de Jos suspectează că făptașii au fugit în Germania. Mai mult, nu exclud implicarea unor infractori români în acest caz. Astfel de obiecte de mare valoare, precum coiful de aur de la Coțofenești și brățările dacice din Sarmizegetusa Regia, pot fi utilizate fie pentru răscumpărare, fie ca monedă de schimb în lumea infractorilor. Peste 50 de ponturi, niciun rezultat Poliția olandeză a anunțat că a primit peste 50 de ponturi despre acest jaf, însă până acum niciun indiciu nu a condus la prinderea suspecților. Toate informațiile sunt analizate cu atenție, în speranța de a recupera artefactele valoroase, simboluri ale patrimoniului național românesc.

Dosar penal deschis pentru tezaurul furat (sursa: drentsmuseum.nl)
Eveniment

Dosar penal deschis pentru tezaurul furat

Dosar penal deschis pentru tezaurul furat. Parchetul General al României a anunțat sâmbătă, 25 ianuarie 2025, deschiderea unui dosar penal, din oficiu, în cazul furtului pieselor din tezaurul dacic expuse la Muzeul Drents din Olanda. Incidentul, care a implicat o explozie utilizată pentru efracție, a avut drept consecință sustragerea unor artefacte de importanță națională și internațională. Explozia și furtul pieselor de patrimoniu Potrivit Inspectoratului General al Poliției Române, explozia a avut loc la zidul exterior al Muzeului Drents, care găzduia expoziția „Dacia! Regatul aurului și argintului”. Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” Acest atac a permis accesul în clădire și furtul unor piese de patrimoniu extrem de valoroase. Printre artefactele sustrase se numără: Coiful de aur de la Coțofenești, datat în secolele V-IV î.Hr.; Trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua jumătate a secolului I î.Hr. Aceste piese sunt considerate simboluri ale patrimoniului cultural național al României. Dosar penal deschis pentru tezaurul furat Parchetul General a precizat că dosarul penal este deschis sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt calificat și nerespectarea regimului armelor, munițiilor și al materiilor explozive. Cercetările vor fi efectuate de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în colaborare cu ofițeri de poliție și specialiști ai Inspectoratului General al Poliției Române. Cooperare internațională Autoritățile române și olandeze colaborează strâns pentru soluționarea acestui caz. Potrivit comunicatului oficial, au fost activate mecanismele de cooperare judiciară internațională pentru localizarea și recuperarea pieselor furate. Se depun eforturi intense pentru a asigura protecția patrimoniului național și tragerea la răspundere a celor responsabili. Asigurările pentru piese Toate artefactele expuse în cadrul expoziției „Dacia! Regatul aurului și argintului” au fost asigurate conform legislației românești și standardelor internaționale în domeniul expozițiilor. Deși asigurările oferă o măsură de protecție financiară, valoarea istorică și culturală a pieselor furate este inestimabilă.

Jaful din Olanda a tezaurului dacic, ca-n filme Foto: Twitter
Eveniment

Jaful din Olanda a tezaurului dacic, ca-n filme

Jaful din Olanda, de la muzeul Drents din Assen, al tezaurului dacic a urmat un scenariu profesionist, ca-n filme: hoții au aruncat în aer o ușă, au acționat în trei minute și au incendiat mașina cu care au dat lovitura. Hoții au știut exact care sunt piesele cele mai valoroase și unde erau expuse. Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” Jaful din Olanda al tezaurului dacic, ca-n filme „Surse apropiate anchetei și experți în artă presupun că hoții au vizat în mod special piesele de top și au fost extrem de bine pregătiți. «Acesta a fost un jaf țintit», spun acestea. «Au intrat și au ieșit în trei minute». Experții cred că piesele nu au fost furate pentru kilogramele de aur, ci pentru marea valoare istorică artistică. În momentul jafului, în clădire nu se aflau paznici. Clădirea a fost securizată exclusiv electronic. Poliția a înființat o mare echipă de investigație a jafului. Imaginile camerelor de luat vederi sunt verificate pentru a afla cine sunt autorii jafului și pentru a cartografia ruta de evadare a hoților. Pe aceasta pot fi văzuți mai mulți făptași”, scrie publicația olandeză De Telegraaf. Hoții au intrat și au ieșit în trei minute, după ce au aruncat în aer o ușă. Explozia a fost atât de puternică încât a afectat și clădiri învecinate. Mașina jafului a fost găsită incendiată, la circa o oră de la eveniment. Piesele de aur aduse din România ar fi trebuit să revină luni în țară. Ele ar putea fi vândute pe piața neagră. Olanda, țara jafurilor operelor de artă folosind explozibili Poliția olandeză a contactat Interpol și face apel la martori care, în zilele premergătoare jafului, au observat persoane sau activități suspecte în zona muzeului. „Este posibil ca locuitorii din apropierea muzeului, a locului unde a avut loc incendiul de mașină sau a posibilei rute de evacuare să fi văzut persoane sau vehicule suspecte noaptea trecută. În plus, orice persoană care deține imagini filmate de o cameră de sonerie sau de o cameră de bord între orele 03:00 și 04:30 dimineața ar putea avea informații valoroase pentru anchetă”, se arată în comunicatul poliției din Olanda. Breaking: Last night thieves entered the Drents Museum in Assen, The Netherlands, with the use of explosives. They got away with precious objects from the ehibition 'Dacia - Realm of Gold and Silver'. The display features treasures from the ancient kingdom of Dacia. What a horror pic.twitter.com/VITNVSWlCs— Arthur Brand (art detective) (@brand_arthur) January 25, 2025 „Faptul că muzeele sunt acum și victime ale valului de explozii este o «mare problemă», potrivit lui Arthur Brand. Istoricul de artă a afirmat: «Niciun muzeu nu se poate înarma împotriva acestui tip de spargere». Brand este cunoscut drept un «detectiv al artei», deoarece reușește adesea să dea de urma operelor de artă furate. El notează că Muzeul Drents nu este prima instituție de artă jefuită după o explozie. În urmă cu trei luni, lucrări de Warhol au fost furate dintr-o galerie din Oisterwijk. «Olanda este țara cu cele mai multe atacuri cu explozibili din lume și nimeni nu pare să știe cum să oprească acest lucru», spune Brand. «Iar hoții observă acum că funcționează. Cerul este limita, s-au deschis porțile. Acest lucru este foarte îngrijorător, pe toate fronturile. Poliția și guvernul trebuie să găsească foarte repede un răspuns la această problemă»”, mai scrie De Telegraaf.

Obiecte dacice, furate dintr-un muzeu olandez (sursa: Drents Museum)
Eveniment

Obiecte dacice, furate dintr-un muzeu olandez

Obiecte dacice, furate dintr-un muzeu olandez. În noaptea de vineri spre sâmbătă, Muzeul Drents din Assen a fost ținta unui jaf în urma căruia au fost sustrase mai multe „piese arheologice de valoare”, conform declarației oferite sâmbătă după-amiază de directorul muzeului în cadrul unei conferințe de presă. Obiecte dacice, furate dintr-un muzeu olandez Potrivit anchetei preliminarii, hoții au intrat în muzeu în jurul orei 3:45, forțând ușile cu ajutorul explozibililor. Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” Principalul obiect furat este piesa centrală a expoziției: Coiful de la Coțofenesti din secolul al V-lea î.Hr., realizat aproape integral din aur pur. Alături de acesta, au fost sustrase și trei brățări din aur. Obiectele furate erau împrumutate de la Muzeul Național de Istorie a României din București și se aflau în ultimele zile de expunere. O delegație a muzeului din România urma să sosească duminică pentru a prelua piesele. Pagubele, necunoscute Tupan a evitat să comenteze valoarea materială a pieselor furate, subliniind importanța lor ca patrimoniu cultural: „Nu este vorba despre valoarea monetară, ci despre moștenirea culturală. Aceasta este ceea ce contează. Cea mai mare grijă a mea este să recuperăm obiectele.” Din cauza investigațiilor desfășurate de poliție, personalul muzeului nu a avut acces în sala de expoziție pentru a evalua pierderile. „Nu este vorba despre zeci de piese,” a afirmat Tupan în conferința de presă, descriind incidentul ca fiind „o zi neagră pentru muzeu”. Directorul Tupan a menționat că, deși nu era prezent un agent de pază în timpul jafului, acest lucru nu este neobișnuit, iar măsurile de securitate ale muzeului „erau în regulă”. Intervenția Interpol Până în prezent, autoritățile nu au arestat nicio persoană. Procuratura (OM) suspectează implicarea mai multor autori și colaborează cu Interpol pentru a avansa în anchetă. Exploziile nu au provocat victime, însă o pistă importantă a investigației este legată de un autoturism incendiat descoperit în jurul orei 4:15, la câțiva kilometri de Assen, lângă satul Rolde. Anchetatorii cred că hoții s-ar fi transferat într-un alt vehicul în apropiere. Poliția face apel către locuitori să furnizeze imagini sau alte informații despre explozie sau vehicule suspecte observate în zonă. De asemenea, vizitatorii muzeului sunt rugați să semnaleze dacă au observat persoane care s-au comportat suspect în preajma pieselor expuse în ultimele zile.

Călin Georgescu, complice la jaful din pădurile României Foto: Captură video
Politică

Călin Georgescu, complice la jaful din pădurile României

Călin Georgescu a fost complice, cel puțin prin tăcere, la jaful din pădurile României: a fost secretar general al ministerului Mediului în perioada 1997-1998. Anterior mai fusese consilier al ministrului Mediului, în 1992, sau „șef al biroului senatorial pentru mediu” - in 1991. „România trebuie să protejeze pădurile ca pe o comoară energetică”, spunea Georgescu acum câțiva ani. „Pădurile și apele României sunt ultima baricadă împotriva haosului global”, mai spunea el. Citește și: Călin Georgescu este stăpân peste o armată de zombie, plină de frustrări și ură. Iar vechea clasă politică habar nu are cum să o oprească Călin Georgescu, complice la jaful din pădurile României Anii 90, când statul român era in plin proces de reconstituire, au fost considerații anii celui mai brutal jaf al pădurilor. În perioada 1990-2011 au fost defrișate ilegal 366.000 de hectare de pădure, atât din ocoalele silvice de stat cât și din cele private, cauzând un prejudiciu de 5 miliarde de euro, potrivit unui raport al Curții de Conturi. „Între anii 1990 şi până în 2000 au dispărut peste 130 de mii de hectare de pădure”, arăta, în 2010, Radio România Actualități. Aceștia au fost anii în care Călin Georgescu era plătit să protejeze pădurile. Cea mai importantă funcție a fost la ministerul mediului, în supordinea lui Ioan Oltean, ministru desemnat de PD, pe atunci condus de Petre Roman. Oltean este cel care l-a numit pe Georgescu în această poziție extrem de importantă. El a dat chiar concurs pentru a obține acest post, dar, ghinion, a avut un contracandidat, care a obținut o notă mai mare. Concurs aranjat „După toate calculele aritmetice „reuşit" trebuia să fie Băluţă Aurelian Virgil. Dar instrucţiunile de la PD erau să instalat în funcție Georgescu Călin, aşa că onor ministrul loan Oltean a găsit soluţia. Când şi-a dat seama că subordonaţii săi, care făcuseră parte din comisie, nu au fost prea docili să acorde note mai mari (fie şi nemeritate) preferatului său, a găsit rapid colacul de salvare. Ce credeţi că i-a trecut prin cap domnului ministru? Ca să mărească media lui Georgescu Călin s-a încropit ulterior o anexă vu rubrici inventate, fără ştirea membrilor comisiei. Aşadar, alte elemente de apreciere au adus la notele lui Georgescu Călin „un mic adaos comercial" de 9,66. În final, după adunări, înmulțiri și împărțiri, Călin Georgescu a ajuns câștigător, Ministrul MAPPM, cu portofoliu de la PD, a răsuflat ușurat, fără să își imagineze mai devreme sau mai târziu că adevărul va ieși la suprafață”, scria ziarul România Liberă din 6 februarie 1998.

Trei bărbaţi au jefuit un mort (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Trei bărbaţi au jefuit un mort

Trei bărbaţi au jefuit un mort. Aceștia au fost reţinuţi şi ulterior plasaţi sub control judiciar pentru furt calificat, după ce au sustras, din autoturismul unui tânăr decedat într-un accident în urmă cu o săptămână, peste 20.000 de lei, a precizat, luni, şeful Poliţiei Oraşului Novaci, Lucian Stroe. Trei bărbaţi au jefuit un mort Potrivit sursei citate, poliţiştii din cadrul Poliţiei Oraşului Novaci au continuat cercetările în cauza privind sustragerea sumei de 20.600 lei din autoturismul implicat într-un accident rutier, pe raza localităţii Poienari, la data de 15 septembrie, ocazie cu care au fost identificaţi trei bărbaţi de 25, 30 şi 31 de ani, doi din judeţul Dâmboviţa şi unul din oraşul Tismana, şi o femeie de 33 de ani, din comuna Mătăsari, bănuiţi de săvârşirea faptei. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează Tatăl victimei a fost cel care a depus plângere cu privire la furtul banilor din autoturism. "În urma continuării cercetărilor, poliţiştii din Novaci i-au reţinut pentru 24 de ore şi introdus în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă al IPJ Gorj pe cei trei bărbaţi, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat. De asemenea, suma de 20.600 lei a fost recuperată, în totalitate, şi înapoiată persoanei vătămate. Cercetările continuă în vederea stabilirii cu exactitate a stării de fapt", a menţionat Lucian Stroe. Plasați sub control judiciar Cei trei suspecţi au fost plasaţi sub control judiciar. Pe 15 septembrie, poliţiştii din cadrul Poliţiei Oraşului Novaci au fost sesizaţi prin plângere de un bărbat de 48 de ani, din localitate, cu privire la faptul că, în cursul nopţii, fiul său, de 20 de ani, a fost implicat într-un eveniment rutier soldat cu decesul acestuia, iar imediat după producerea evenimentului rutier din autoturism ar fi fost sustrasă suma de 20.600 lei de către persoane necunoscute. Accidentul a avut loc în noaptea de 14 spre 15 septembrie, pe DN 67 Poienari. Tânărul, care se deplasa din direcţia Târgu Jiu către Râmnicu Vâlcea, ar fi pierdut controlul volanului şi ar fi intrat în coliziune cu un copac ce se afla pe partea stângă a sensului de mers.

Creșterile salariale judecătorești - ilegale, practica continuă (sursa: colaj - zdg, Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Creșterile salariale judecătorești - ilegale, practica continuă

Creșterile salariale judecătorești - ilegale, practica continuă. Practica prin care procurori și judecători cer măriri salariale în instanțe și, de cele mai multe ori, le și primesc, este nu doar imorală, ci neconstituțională. Creșterile salariale judecătorești - ilegale, practica continuă Este opinia legală a unor judecători pe care-i numeri pe degetele de la o mână. Și care au refuzat, împotriva curentului majoritar din justiție, să acorde tot felul de sporuri neprevăzute de lege. Citește și: Sumele astronomice pe care statul român să le plătească în 2024 magistraților care au dat statul în judecată ca să primească salarii mai mari: circa două spitale regionale ultramoderne Informația apare într-o analiză extinsă a Rise Project referitoare la acest jaf național. "Nu legea reclamată de Borcoman (fost procuror DIICOT care a cerut în instanță un spor de 15% la salariu - n.r.) este neconstituțională, neconstituțional e ceea ce Borcoman îi cere instanței să facă. Să iasă din perimetrul puterii judecătorești și să intre în cel al puterii legislative, modificând remunerația pe care Parlamentul a stabilit-o pentru procurorii DIICOT. Un lucru care, la nivel practic, este posibil — hârtia cu antetul unei curți judecătorești suportă, ca orice hârtie, orice — dar care, în opinia celor trei magistrate (care au respins cererea lui Borcoman - n.r.), echivalează cu .", se arată în analiza citată. Kövesi a cerut ca ilegalitatea să înceteze "Printre cei care fac front comun cu judecătoarele de la Brașov împotriva fenomenului acestor procese se numără și Procurorul General al României de la această dată (2008 - n.r.), Laura-Codruța Kövesi. Aproape în același timp în care Grigorescu, Pîrvulescu și Ștefăniță pronunță sentința în dosarul Borcoman, Kövesi apără un punct de vedere identic cu cel al magistratelor din Brașov. În calitatea sa de șefă a Ministerului Public, aceasta cere Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o decizie prin care să îi oblige pe judecătorii de la instanțele din toată țară să respingă acțiunile viitoare, de tipul celei inițiate de Borcoman. Argumentul Procurorului General este același cu cel al judecătoarelor de la Brașov. Doar exprimarea lui este diferită: .", se mai spune în articol Rise Project. Și CCR a semnalat jaful. Fără efect În 2009, Curtea Constituțională a susținut același punct de vedere: că Înalta Curte de Casație și Justiție și-a însușit, în mod abuziv, puterile Parlamentului, în momentul în care a statuat că instanțele pot acorda beneficii salariale care nu există în lege. Ulterior, inclusiv ÎCCJ a decis în acest sens: drepturile salariale ale magistraților nu pot fi crescute prin decizii de instanță, ci doar prin efect al legii. Dar, în continuare, mulți judecători decid invers pentru colegii lor. Soluția ar putea veni de la parlamentari, care să corecteze legislativ acest haos. Parlamentarii, însă, nu pare că au de gând să se pună rău cu magistrații.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră