vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: iunie

8 articole
Eveniment

Reducerea voucher-elor de vacanță a dus în jos încasările în turism de la clienți români

Turismul intern scade în iunie 2025. Turismul intern din România a înregistrat o scădere în luna iunie 2025, potrivit unei analize realizate de BIBI Touroperator, pe baza datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Turismul intern scade în iunie 2025 Potrivit specialiștilor, printre principalele cauze se numără: reducerea valorii voucher-elor de vacanță, instabilitatea politicilor fiscale, întârzierea investițiilor în infrastructură și contracția sectorului HoReCa. Citește și: Interes redus pentru funeraliile lui Iliescu: peste o mie de persoane au venit la catafalc. La catafalcul Regelui Mihai au venit zeci de mii În comunicatul companiei se subliniază și absența unei strategii de promovare coerente, a unui Organism de Management al Destinației (OMD) național, precum și lipsa unei structuri guvernamentale dedicate exclusiv turismului.   Toate acestea au contribuit la subvalorificarea potențialului turistic național și la o scădere clară a numărului de sosiri ale turiștilor români. „Guvernul trebuie să repornească motoarele economiei” Adrian Voican, președintele Bibi Group4travel, avertizează că măsurile recente luate de guvern au afectat negativ turismul românesc: „Fără vouchere, cu TVA mărită și puterea de cumpărare în scădere, situația se va înrăutăți. Tăierile în domeniul public nu trebuie confundate cu frâna în economie.” De asemenea, Voican a subliniat că singura rază de speranță rămâne turismul incoming, care a crescut cu 7%, însă „cifrele de la care pornim sunt prea mici pentru un impact real”. Scădere de 4,2% la sosirile turiștilor români Potrivit datelor INS, sosirile turiștilor români în iunie 2025 au scăzut cu 4,2% față de aceeași lună a anului trecut. Înnoptările românilor au scăzut cu 1% în aceeași perioadă. În schimb, turiștii străini au înregistrat o creștere de 7,2% la sosiri și 6,3% la înnoptări în iunie 2025, menținând trendul pozitiv din luna mai. Un semnal pozitiv în prima parte a anului În ciuda scăderilor din iunie, turismul intern a avut o creștere marginală de 0,1% în prima jumătate a anului 2025. Acest avans modest a fost susținut de interesul crescut pentru vacanțele de Paște și 1 Mai, precum și de investițiile punctuale în zone montane, stațiuni balneare, modernizarea unităților de cazare și extinderea ofertelor de relaxare și tratament. Creștere de aproape 3% pe litoralul românesc În ciuda contextului dificil, litoralul românesc înregistrează o creștere de 3% a rezervărilor față de vara trecută. Acest lucru se datorează în special programelor de „înscrieri timpurii”, care oferă reduceri de până la 50%. Totodată, hotelurile all inclusive sunt tot mai căutate. Sunt active 55 de hoteluri all inclusive pe litoral, în creștere cu 5,4% față de 2024. Durata medie a vacanței estivale rămâne de 5 nopți, în timp ce mini-vacanțele de weekend au pierdut teren, fiind preferate mai ales în extrasezon. Voucher-ele de vacanță: scădere de peste 75% Plata cu voucher-ele de vacanță a înregistrat o scădere drastică de peste 75%, reducând dramatic accesul la vacanțe pentru mulți români și afectând fiscalizarea serviciilor turistice. Potrivit BIBI Touroperator, această lipsă diminuează puterea de cumpărare, favorizează turismul nefiscalizat și afectează negativ industria turismului și bugetul de stat. Estimări pentru restul anului 2025 Pentru a doua parte a anului, se preconizează: creșteri de tarife între 10–15%, din cauza majorării TVA, o durată medie de sejur de 3,4 nopți în stațiunile montane și balneare. Cerere ridicată pentru Crăciun și Revelion Vacanțele de iarnă 2025–2026 generează deja interes crescut. Mulți turiști aleg pachetele prin înscrieri timpurii. Cele mai solicitate oferte includ: mese festive, programe artistice și acces la facilități de wellness. Estimările arată că peste 50% din ofertele premium vor fi rezervate până în octombrie.

Turismul intern scade în iunie 2025 (sursa: Pexels/Andreea Simion)
Posturile bugetare, în creștere, în iunie (sursa: Facebook/Ministerul Finanțelor)
Eveniment

Numărul de angajați din sistemul public a crescut în iunie, arată Ministerul de Finanțe

Posturile bugetare, în creștere, în iunie. În luna iunie 2025, numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice din România a ajuns la 1.305.595, în creștere cu 234 de posturi față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Posturile bugetare, în creștere, în iunie Comparativ cu luna ianuarie 2025, numărul total al posturilor ocupate în sectorul public este mai mic cu 6.913. Citește și: PSD nu vrea să mai discute, în coaliție, despre guvernare, fiindcă USR l-ar fi jignit pe Iliescu Această evoluție reflectă fluctuațiile din structura aparatului bugetar în prima jumătate a anului. Administrația publică centrală, peste 64% din posturi Din totalul posturilor ocupate în iunie, 837.241 (echivalentul a peste 64%) se regăseau în administrația publică centrală, în creștere cu 811 față de mai 2025. Dintre acestea, 618.458 de posturi se aflau în instituții finanțate integral de la bugetul de stat, cu 1.282 mai multe decât în luna anterioară. Cele mai mari angajări, la Interne și Apărare Cele mai numeroase posturi ocupate la nivel central se regăsesc în: Ministerul Educației – 308.368 posturi (-161 față de mai) Ministerul Afacerilor Interne – 126.880 posturi (+1.346) Ministerul Apărării Naționale – 75.987 posturi (+99) Ministerul Finanțelor – 24.314 posturi (-46) Ministerul Sănătății – 18.339 posturi (-17) Situația posturilor din instituțiile cu finanțare mixtă sau proprie La nivelul instituțiilor cu diverse surse de finanțare, datele indică următoarele: Instituții finanțate din bugetul asigurărilor sociale – 8.862 posturi (+11) Instituții subvenționate din bugetul de stat și din bugetul asigurărilor pentru șomaj – 43.387 posturi (-160) Instituții finanțate integral din venituri proprii – 166.534 posturi (-322) Administrația locală: 468.354 angajați, în ușoară scădere În administrația publică locală lucrau în iunie 468.354 de persoane, în scădere cu 577 față de mai 2025. Dintre acestea: 286.236 de posturi erau în instituții finanțate integral din bugetele locale (-314) 182.118 de posturi în instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii (-263)

Rusia, Ucraina, nouă rundă de negocieri (sursa: TASS)
Internațional

Rusia a propus Ucrainei noi negocieri directe la Istanbul, pe 2 iunie

Rusia, Ucraina, nouă rundă de negocieri. Vladimir Medinski, liderul delegației ruse la negocierile de pace cu Ucraina, a anunțat că a transmis Kievului o propunere cu data și locul pentru o nouă rundă de discuții privind oprirea luptelor. Rusia, Ucraina, nouă rundă de negocieri Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a precizat că următoarea rundă de negocieri va avea loc pe 2 iunie, la Istanbul. Citește și: Secretariatul General al Guvernului, plăți lunare astronomice pentru cazarea demnitarilor. Lista beneficiarilor, secretizată Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a declarat că ambele părți s-au angajat să pregătească propuneri privind reglementarea conflictului și un armistițiu, urmând să le discute și să le schimbe la următoarea întâlnire. „Suntem gata de discuții substanțiale” Potrivit mesajului postat pe Telegram, Medinski l-a contactat telefonic pe ministrul ucrainean de externe, Rustem Umerov, și i-a comunicat disponibilitatea Rusiei de a începe imediat discuții fundamentale asupra fiecărui punct din pachetul de acorduri propuse. Medinski a adăugat că delegația rusă este pregătită să se întâlnească față în față cu omologii ucraineni în zilele următoare. Se așteaptă un răspuns oficial din partea Kievului. Presiuni internaționale pentru pace Negocierile au loc în contextul presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump pentru încetarea celui mai sângeros conflict din Europa postbelică. La începutul lunii, delegațiile celor două țări s-au întâlnit la Istanbul pentru prima dată din martie 2022, însă fără rezultate concrete.

Donald Trump amenință UE cu tarife (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump a prăbușit iar bursele după ce a amenințat UE cu tarife de 50% de la 1 iunie

Donald Trump amenință UE cu tarife. Președintele american Donald Trump a stârnit îngrijorare globală după ce a anunțat, pe rețeaua Truth Social, intenția de a impune tarife vamale de 50% la importurile din Uniunea Europeană, începând cu 1 iunie. Donald Trump amenință UE cu tarife Anunțul, făcut cu doar câteva ore înaintea unei întâlniri între negociatorii americani și europeni, a provocat turbulențe pe piețele bursiere de pe ambele maluri ale Atlanticului. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Tîlvăr pregătește ultimul mare "tun": un contract de 2,2 miliarde de euro pentru un sistem de apărare antiaeriană cu probleme Trump a acuzat Uniunea Europeană că este „foarte dificil de negociat” și că discuțiile „nu duc nicăieri”. Oficialii europeni speră la negocieri În replică, liderii europeni au transmis mesaje de reținere și determinare, subliniind nevoia de dialog și stabilitate în negocieri. Premierul olandez Dick Schoof a declarat că „toate astea fac parte din procesul de negociere” și că UE va răspunde „robust și ferm”. Vicepremierul irlandez Simon Harris a pledat pentru un „dialog calm și comprehensiv” cu SUA, în timp ce ministrul francez al Comerțului, Laurent Saint-Martin, a reafirmat linia europeană de „de-escaladare”, dar a subliniat că blocul este pregătit să răspundă. UE pregătește contramăsuri comerciale Uniunea Europeană a pregătit deja o serie de măsuri tarifare ca răspuns la potențialele decizii ale administrației Trump. Printre acestea se numără tarife la bunuri americane în valoare de 21 de miliarde de euro, suspendate temporar până la mijlocul lunii iulie. În plus, blocul comunitar elaborează o listă suplimentară de tarife în valoare de 95 de miliarde de euro, care ar putea viza produse industriale precum avioanele Boeing, autoturismele fabricate în SUA și bourbonul. Analiști: o tactică de negociere riscantă Simone Tagliapietra, expert la think-tank-ul Bruegel, a calificat anunțul lui Trump drept „un duș rece” pentru Bruxelles, dar a sugerat că ar putea fi o tactică de negociere. Brad Setser, fost oficial al Trezoreriei americane, a avertizat că următoarea mișcare a UE va depinde de acțiunile concrete ale Washingtonului. În eventualitatea escaladării, Europa este pregătită să reacționeze rapid pentru a-și proteja interesele economice.

Iunie, deschiderea ultimului lot A0 Sud (sursa: Facebook/Cristian Pistol)
Eveniment

Se inaugurează ultimul lot al A0 Sud: regim de autostradă Constanța-Craiova, Curtea de Argeș

Iunie, deschiderea ultimului lot A0 Sud. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat marți că procedurile de recepție pentru lotul 3 al A0 Sud, care leagă Bragadiru de Joița, vor începe pe 31 mai. Finalizarea lucrărilor și deschiderea circulației pe cei 17 kilometri ai acestui tronson sunt estimate pentru cel târziu 15 iunie 2025. Iunie, deschiderea ultimului lot A0 Sud Sorin Grindeanu a vizitat marți șantierul împreună cu directorul general CNAIR, Cristian Pistol, și președintele CJ Ilfov, Hubert Thuma. Oficialul a subliniat importanța strategică a acestui lot: Citește și: CURS, controlat de soțul unei deputate PSD, prezintă un sondaj în care Simion conduce cu 4% „Este un lot la care țin foarte mult. Închide semicercul sudic al autostrăzii A0 și este esențial pentru fluidizarea traficului din zona București.” Grindeanu a precizat că stadiul lucrărilor a depășit 90% și că tronsonul va permite evitarea Capitalei pentru cei care vin dinspre Pitești și se îndreaptă spre Constanța. Beneficiile pentru traficul din jurul Bucureștiului Ministrul a subliniat că deschiderea semicercului sudic va aduce beneficii semnificative nu doar pentru București, ci și pentru localitățile din jur: „Cei 17 kilometri sunt extrem de importanți pentru bucureșteni și pentru cei care vin dinspre A1. Nu mai trebuie să intre în oraș.” Infrastructura rutieră, motor de dezvoltare pentru Ilfov Prezent la fața locului, președintele CJ Ilfov, Hubert Thuma, a evidențiat impactul economic pozitiv al dezvoltării infrastructurii în județ: „Investițiile în infrastructura rutieră atrag afaceri și generează venituri pentru localitățile din Ilfov, care pot astfel investi în infrastructură locală.” Lucrările, finalizate în proporție de aproape 95% Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a confirmat că lucrările sunt aproape de final, cu ultimele detalii în curs de execuție: Progres general: aproape 95% finalizat În curs de execuție: stratul de uzură pe unele porțiuni, marcaje rutiere, parapeți, bretele de acces Estimare finalizare: în maximum 3 săptămâni Lotul 3, întârziat față de termenul contractual Potrivit lui Pistol, lotul 3 trebuia finalizat în decembrie 2023, iar antreprenorul a solicitat prelungiri de termen. CNAIR analizează justificările, dar întârzierea va atrage penalizări de 0,1% pe zi: „Este greu de justificat o întârziere de doi ani. Unele revendicări au fost respinse, altele sunt în analiză.” 51 de kilometri de autostradă continuă în sudul Capitalei Odată deschis acest tronson, va fi posibilă circulația pe întregul semi inel sudic al A0, în lungime de 51,19 kilometri. Conexiunile oferite de această autostradă vor transforma mobilitatea în sudul țării: Constanța – Curtea de Argeș (A2 – A0 – A1) Constanța – Craiova (A2 – A1 – DEx12)

Pensia pe mai, primită în iunie (sursa: Facebook/Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale)
Economie

Unii pensionari vor primi pensia pe mai abia în luna iunie, din cauza cardului bancar

Pensia pe mai, primită în iunie, deși Casa Națională de Pensii Publice a anunțat oficial că pensiile vor fi virate în conturile bancare pe 12 mai 2025, o zi de luni. Data este confirmată de calendarul de plăți stabilit pentru luna mai. Pensia pe mai, primită în iunie Totuși, pensionarii care și-au schimbat recent cardul bancar, dar nu au informat casa de pensii până la data de 8 aprilie, nu vor primi pensia în mai, ci abia în luna iunie, în noul cont actualizat. Citește și: Eliminarea pensiilor speciale pentru magistrați face CSM să se zvârcolească: Consiliul acuză discriminarea Conform Ministerului Muncii, pensiile livrate prin Poșta Română vor fi distribuite în perioada 2–15 mai, începând de vineri, 2 mai, până joi, 15 mai. Această perioadă include o întârziere de o zi față de distribuirea obișnuită, din cauza zilei libere de 1 Mai, care cade joi. Pentru pensionarii din străinătate, pensia aferentă lunii mai va fi transferată pe 20 mai 2025, marți, prin intermediul Citi Bank. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Iunie - temperaturi minime extreme în România (sursa: Facebook/Administratia Nationala de Meteorologie RA)
Eveniment

Iunie - temperaturi minime extreme în România

Iunie - temperaturi minime extreme în România. Prima lună calendaristică de vară este caracterizată, în general, printr-o alternanţă a zilelor însorite şi călduroase cu cele ploioase şi reci, luna iunie fiind, de altfel, cea mai bogată în precipitaţii dintre toate lunile anului, potrivit caracterizării climatice publicate recent de Administraţia Naţională de Meteorologie. Iunie - temperaturi minime extreme în România Cea mai caldă zi de iunie în România a fost înregistrată la Oraviţa, în data de 29 iunie 1938, când temperatura a urcat la 42 grade. La polul opus, temperatura minimă absolută a lunii iunie este -12 grade, înregistrată la staţia meteorologică Vf. Omu, în zilele de 5 şi 6 iunie 1939. Citește și: Catastrofă: România a atras zero euro din fondurile de coeziune din bugetul 2021-2027. Suma alocată: 29 de miliarde euro, din care 2,7 miliarde euro trebuie absorbiți în 2024 "În perioadele calde, nu de puţine ori, valorile termice urcă după-amiaza la peste 30 grade C, iar în perioadele ploioase, într-un interval scurt, de câteva ore, aversele de ploaie pot aduce cantităţi de precipitaţii ce depăşesc cantităţile medii lunare. Acest aspect instabil al vremii, specific lunii iunie, se datorează activităţii deosebit de intense a dorsalei Anticiclonului Azoric, prin advecţiile de aer umed oceanic pe care le determină. La contactul dintre această masă de aer umed şi aerul tropical ce acoperă şi zona ţării noastre se produc, uneori, precipitaţii deosebit de abundente", precizează meteorologii. Mediile lunare, 16-18 grade Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961-2023 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că temperatura medie lunară multianuală (1961-2023) depăşeşte 20 grade în Câmpia Română, vestul Banatului, în sudul şi estul Podişului Moldovei şi în zonele joase din Dobrogea. Valori medii între 18 şi 20 grade sunt specifice Câmpiei de Vest, Culoarului Mureşului, Podişului Moldovei şi zonelor deluroase din Oltenia, Dobrogea şi Muntenia. În restul teritoriului, cu excepţia zonelor montane, temperaturile medii lunare se menţin între 16 şi 18 grade. În zona montană joasă, dar şi în depresiunile intramontane, aceste valori se situează între 8 şi 1 6 grade. La altitudini de peste 1700 m, mediile de temperatură sunt între 6 şi 8 grade şi doar pe culmile înalte ale Carpaţilor Meridionali (la peste 2500 m altitudine) se înregistrează temperaturi sub 6 grade. Cei mai calzi și reci ani Temperatura maximă absolută a lunii iunie, la Bucureşti, este de 40,3 grade, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret în 20 iunie 1918. În topul anilor cu cele mai calde luni iunie se află 2022, 2019, 2012, 2007, 2003, 1964 etc. Pe de altă parte, la Bucureşti, minima absolută a lunii iunie este 4,2 grade, înregistrată în data de 3 iunie 1918, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. În topul anilor cu cele mai reci luni iunie se află: 1989, 1985, 1984, 1976, 1974, 1966 etc. Iunie, luna cea mai ploioasă Din punct de vedere al precipitaţiilor, luna iunie este cea mai bogată în precipitaţii dintre toate lunile anului. Din datele înregistrate în perioada 1961-2023 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că precipitaţiile medii multianuale (1961-2023) din luna iunie sunt mai mici de 50 mm doar în jumătatea de est a Dobrogei. Acestea sunt cuprinse între 50-75 mm în zonele joase din Banat, Crişana, Oltenia şi Muntenia, în sudul Moldovei, şi local, în Transilvania. Precipitaţiile medii multianuale se situează în intervalul 75-100 mm în zonele de deal şi podiş din Moldova, Muntenia, Oltenia, Transilvania, Banat şi Crişana. În zonele subcarpatice şi cele montane joase, precipitaţiile medii multianuale sunt cuprinse între 100-125 mm. În zona montană înaltă din Carpaţii Meridionali, Occidentali şi din nordul Carpaţilor Orientali acestea depăşesc 150 mm. Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din iunie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 588,4 mm, la Bâlea-Lac, în anul 2011. Ploaia de iunie cea mai bogată La Bucureşti, cantitatea lunară maximă absolută de precipitaţii din iunie este de 297,9 mm, înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1897. În topul anilor cu cele mai ploioase luni iunie se află: 2020, 2018, 2010, 1974, 1969 etc. Totodată, în topul anilor cu cele mai secetoase luni iunie se regăsesc: 2022, 2003, 2000, 1987, 1968. Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice din România, este 204 mm, înregistrată la staţia meteo Calafat, în 3 iunie 1940. La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de 136,6 mm, înregistrată în 7 iunie 1910, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret.

BNR avertizează că inflația va depăși nivelul de 11,2% în luna iunie Foto: bnro.ro
Politică

BNR avertizează că inflația va depăși

BNR avertizează, potrivit minutei şedinţei de politică monetară care s-a desfăşurat în 5 aprilie 2022, că inflația va depăși nivelul de 11,2% în luna iunie. Va urma însă o descreştere graduală, până la 9,6% în decembrie 2022. BNR avertizează că inflația va depăși 11,2% „În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor analize, rata anuală a inflaţiei va creşte probabil ceva mai pronunţat în următoarele luni decât s-a anticipat în prognoza pe termen mediu din februarie, care indica majorarea ei la 11,2% în luna iunie, urmată de o descreştere graduală, până la 9,6% în decembrie 2022, dar mai abruptă în semestrul II 2023, implicând coborârea acesteia la 3,2% la finele anului”, se arată în minuta BNR. În acest context, membrii Consiliului şi-au exprimat din nou preocupările legate de perspectiva absorbţiei fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte, însă este esenţială pentru accelerarea reformelor structurale, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului exercitat de războiul din Ucraina şi de sancţiunile asociate, precum şi de consolidarea fiscală. Consecințele războiului din Ucraina Potrivit BNR, a fost remarcată însă şi ameliorarea recentă a situaţiei epidemiologice pe plan intern, care a condus la încetarea stării de alertă şi la ridicarea tuturor restricţiilor de mobilitate mai devreme decât s-a anticipat, cu consecinţe favorabile asupra activităţii economice. În acelaşi sens, au fost evocate măsurile guvernamentale aplicate/prefigurate vizând protejarea puterii de cumpărare a populaţiei şi sprijinirea companiilor, dar şi accelerarea unor investiţii în sectorul energetic, precum şi gestionarea situaţiei refugiaţilor. Inclusiv în aceste condiţii, membrii Consiliului au convenit că o sursă de incertitudini şi riscuri crescute la adresa previziunilor o constituie conduita viitoare a politicii fiscale, având în vedere, pe de o parte, cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei de înăsprire a condiţiilor de finanţare, iar, pe de altă parte, actuala conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, marcată de implicaţiile războiului din Ucraina şi ale sancţiunilor impuse Rusiei. Citește și: FOTO Un pensionar finlandez i-a donat lui Putin o mașină de spălat, ca să nu mai jefuiască Ucraina

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră