vineri 21 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: it

20 articole
Eveniment

Salarii din industria IT, Clujul domină

Salarii din industria IT, Clujul domină. Industria IT din România a continuat să ofere salarii competitive în 2024, cu un venit mediu net de 13.600 de lei lunar, conform unui raport recent. Salarii din industria IT, Clujul domină Mediana salarială de 12.500 de lei indică faptul că jumătate dintre angajați câștigă peste această sumă, iar cealaltă jumătate sub acest prag. Citește și: VIDEO Amenințări cumplite de la fanaticii lui Călin Georgescu: „Băi, Bolojane, vă iau familia și o dau, uite așa, cu capul de bordură!” Clujul rămâne lider la salarizare, cu un salariu mediu de 15.700 de lei, depășind media națională și salariile din București și Iași. În schimb, IT-iștii ieșeni au avut un venit mediu de 9.800 de lei, cel mai mic dintre marile centre analizate în raportul European Transparent IT Job Market 2024. Continuarea, în Ziarul de Iași

Salarii din industria IT, Clujul domină (sursa: Pexels/Lukas)
Cel mai dezastruos sistem IT al statului a costat un miliard lei Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Cel mai dezastruos sistem IT al statului a costat un miliard lei

Cel mai dezastruos sistem IT al statului, cel gestionat de CNAS, a costat un miliard de lei. IT-iștii nu vor să lucreze la CNAS nici pentru 3.900 de euro pe lună, a arătat, la Medika Tv, vicepreşedintele CNAS, Larisa Mezinu-Bălan. Citește și: Piedone a început războiul cu Nicușor Dan, în fața căruia a pierdut alegerile pentru funcția de primar general: ANPC a amendat Termoenergetica cu 620.000 de lei Cel mai dezastruos sistem IT al statului a costat un miliard lei Ea a explicat că, de la o valoare iniţială a contractului încheiat în anul 2002 pentru Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) de 119 milioane de euro, după 18 acte adiţionale, valoarea finală a sistemului informatic SIUI a ajuns 123 de milioane de euro. Costurile au crescut din nou după implementarea de noi module, cum ar fi cardul electronic de asigurări de sănătate, sistemul informatic al prescripţiei electronice, dosarul electronic de sănătate, la care se adaugă mentenanţă, dotarea cu noi echipamente, costurile cu electricitatea, mentenanţa licenţelor, stocarea şi buna funcţionare a acestor echipamente în data center-ul pus la dispoziţie de STS. În total, în perioada 2002-2023, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a cheltuit 1,09 miliarde de lei pentru SIUI. „Sunt momente în care trebuie să amâni o interogare în sistemul informatic pentru o dată ulterioară sau pentru după ora 5, când nu mai avem aşa mare prezenţă în cabinetele medicale, sau chiar pe timpul nopţii să faci anumite operaţiuni simple de raportare sau de centralizare date”, a arătat vicepreședintele CNAS. Pe de altă parte, IT-iștii refuză să lucreze la CNAS, chiar dacă salariul net oferit este de 3.900 de euro. „Există aceste cinci posturi scoase cumva la concurs încă din anul 2023. În primă fază au existat trei persoane care au promovat acest concurs şi din acestea trei am rămas cu două persoane. O persoană a renunţat, imediat după promovare, luând contact cu activitatea de la Casei Naţională, care nu este una uşoară deloc. În prezent sunt în continuare trei posturi care trebuie cumva ocupate”, a arătat Larisa Mezinu-Bălan.

Contribuţia bugetară a companiilor din parcurile industriale şi investiţiile atrase în Oradea, 70 milioane de euro în 2024 Foto: Visit Oradea
Eveniment

Contribuţia bugetară a companiilor din parcurile industriale

Contribuţia bugetară a companiilor din parcurile industriale şi investiţiile atrase în Oradea a fost de 70 milioane de euro în 2024, a spus directorul interimar al Agenţiei de Dezvoltare Locală (ADL) Oradea S.A., Mihai Jurca. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Contribuţia bugetară a companiilor din parcurile industriale „În acest moment, ne bucurăm de nişte performanţe destul de bune la nivelul parcurilor industriale din Oradea. Din cele patru parcuri din Oradea, parcul industrial 4 încă nu are reţeaua de utilităţi, motiv pentru care nici nu am organizat licitaţii acolo, trei sunt aproape 100% ocupate, cu excepţia parcului industrial 2 de pe Ogorului unde mai avem câteva parcele libere. Parcurile industriale 1, 2 şi 3 beneficiază de toate reţelele de utilităţi, sunt complet funcţionale. Aceste parcuri au contribuit, spunem noi, decisiv la dezvoltarea industriei şi economiei locale," a declarat directorul Mihai Jurca, în contextul prezentării raportului de activitate al ADLO pe anul 2024. Potrivit acestuia, ADLO mai gestionează, în judeţ, un parc industrial în comuna Tileagd, ocupat 70%, precum şi parcurile industriale de la Săcuieni şi Tămăşeu, care, în prezent, nu au niciun investitor. Pe lângă parcurile industriale clasice, ADLO administrează, de anul trecut, şi şase parcuri de specializare inteligentă, pentru dezvoltarea IMM-urilor, două în Oradea şi patru în judeţ, la: Aleşd, Marghita, Beiuş şi Ştei. În urma procedurilor de licitaţie, sunt deja ocupate câte două parcele în Aleşd, Marghita şi o parcelă la Beiuş. "Cele două autorităţi publice - municipiul Oradea şi Consiliul Judeţean - au aplicat pentru finanţări europene astfel încât toate reţelele din parcurile industriale din cele şase parcuri de specializare inteligentă vor fi realizate prin fonduri europene. Cel de la Ştei este în perioada de recepţie, putem spune că este funcţional 100%, la Aleşd se lucrează, posibil finalizat la început verii, la Beiuş s-au început lucrările. Anul acesta, sigur, vom avea reţelele de utilităţi finalizate. Şi există deja contracte de finanţare semnate şi pentru cele două din Oradea, în proximitatea Drumului expres care leagă oraşul de Autostrada Transilvania şi Punctul de trecere a frontierei Borş II", a spus directorul ADLO. Investitor major din Ucraina Foarte important, a subliniat Mihai Jurca, în viitorul apropiat se vor demara proceduri de licitaţie pentru aceste şase parcuri speciale, câte cinci firme din aceste parcuri urmând să beneficieze, fiecare, de fonduri de până la 1,7 milioane de euro, maxim 60% din investiţia asumată. Specificul acestor investiţii - şi un criteriu de finanţare - constă într-o componentă inovativă a proiectului, în plus-valoare adăugată. "Vedem deja un interes sporit pentru parcurile de specializare inteligentă, datorită şi acestei posibilităţi financiare, dar şi pentru că sunt destinate IMM-urilor, companii care poate nu sunt de anvergură, dar care pot crea o bază importantă economică la nivelul municipiului şi este un centru de atenţie pe care îl vom avea în acest an", a precizat Mihai Jurca. În 2024, au fost atrase investiţii de 85 de milioane de euro, urmând ca, până la finalul anului 2029, să fie create peste 10.000 de locuri de muncă. Cea mai mare investiţie este a companiei Biopharma Plasma SRL, din Ucraina, 37 milioane de euro asumate, care va construi la Oradea o fabrică de procesare a plasmei pentru produse medicale. Agenţia de Dezvoltare Locală Oradea S.A. a mai asigurat asistenţa în realizarea Parcului Ştiinţific şi Tehnologic Bihor (un centru de prototipare de mare viitor), inaugurat anul trecut şi predat în administrare către Consiliul Judeţean Bihor. De asemenea, ADLO asigură, din 2021, serviciul de iluminat public din Oradea şi a finalizat lucrările pentru construirea primului bloc de locuinţe de serviciu din Oradea. ADLO a semnat un contract de sponsorizare cu banca UniCredit Bank, în valoare totală de 53.000 euro, în vederea derulării activităţilor pentru dezvoltarea de programe educaţionale, promovare şi proiecte de antreprenoriat. Oferte pentru startup-uri Administrând clădirea Incubatorului de afaceri "Cresc Oradea Mare" din str. Louis Pasteur nr. 28, ADLO a organizat două etape privind procedura de selecţie pentru companiile de tip Start-up care doresc să beneficieze de serviciile de incubare oferite în cadrul incubatorului de afaceri, fiind semnate 11 contracte de incubare. Asociaţia "Make IT in Oradea" şi-a asumat misiunea de a accelera creşterea numărului de companii cu specific IT din Oradea, care dezvoltă produse de tehnologie proprii, fiind înregistrate 5 startup-uri noi înfiinţate în Oradea. Această asociaţie a fost selectată ca şi membru în consiliul director al RoStartup - iniţiativă menită să unească eforturile actorilor locali şi regionali pentru a accelera ecosistemul naţional de startup-uri prin diverse iniţiative legislative, de promovare internaţională şi de atragere de fonduri. "Selectarea Make IT in Oradea în consiliul director al RoStartup este recunoaşterea importanţei ecosistemului orădean de startup-uri la nivel naţional", a subliniat Mihai Jurca.

Eliminarea facilității fiscale pentru angajații IT (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Eliminarea facilității fiscale pentru angajații IT

Eliminarea facilității fiscale pentru angajații IT. Omul de afaceri Gabriel Mardarasevici a discutat despre impactul eliminării facilității fiscale pentru angajații IT și despre ajustările pieței muncii în acest sector. Eliminarea facilității fiscale pentru angajații IT Omul de afaceri ieșean a subliniat riscurile generate de instabilitatea politică și necesitatea prioritizării educației pentru viitorul industriei IT. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Acesta a remarcat că creșterile spectaculoase din perioada pandemiei nu se vor repeta, iar afacerile vor oscila între stagnare și ajustări minore. Schimbările fiscale vor influența semnificativ companiile, determinându-le să regândească strategiile de dezvoltare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Guvernul Ciolacu II majorează fiscalitatea Foto: Facebook
Economie

Guvernul Ciolacu II majorează fiscalitatea

Guvernul Ciolacu II majorează fiscalitatea: impozitul pe dividende crește de la 8% la 10%, dispar facilitățile în IT și construcții, iar pragul microîntreprinderilor coboară de la 500.000 de euro la 250.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Noul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), avocatul mafiei imobiliare din Craiova, colaborator apropiat al lui Doru „Măgaru’”, omul care punea interlopii la masă cu statul Prevederile apar în ordonanța trenuleț, care însă inițial prevedea doar reduceri de cheltuieli, nu și majorări de taxe și impozite. Guvernul Ciolacu II majorează fiscalitatea Ce măsuri noi au apărut în proiectul de ordonanță de urgență postat pe site-ul ministerului de Finanțe: majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025 reducerea plafonului de venituri realizate de către o persoană juridică română, pentru a beneficia de sistemul de impozitare al microîntreprinderilor, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro eliminarea facilităților fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfășurării activității de creare programe pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcții, agricol și industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025. Se reinstituie impozitul pe construcții datorat de persoane juridice Urmare a acestor măsuri de majorare a fiscalității, Guvernulestimează un plus de încasări de 7,11 miliarde de lei, în 2025. Tăierile de cheltuieli sunt estimate la 126 de miliarde de lei. În plus, in forma finală a proiectului de ordonanță, alocația pentru copii, care trebuia majorată cu 10%, nu va mai crește.

Fizioterapia pentru IT-iști, în plină dezvoltare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Fizioterapia pentru IT-iști, în plină dezvoltare

Fizioterapia pentru IT-iști, în plină dezvoltare. Pentru mulți IT-iști, sănătatea spatelui depinde de un fizioterapeut bine pregătit. Fizioterapia pentru IT-iști, în plină dezvoltare Pe măsură ce Iașiul devine un important hub IT, problemele posturale devin tot mai frecvente în rândul angajaților din acest sector: spatele se curbează, umerii coboară, iar mușchii se slăbesc. Citește și: EXCLUSIV Generalul (r) Botoș vrea să dezvolte neuronal jandarmii printr-un proiect de 30 de milioane de euro. Se folosesc „abordarea holistă” și metoda Quantakinetic Operational Fitness Astfel, IT-iștii cu venituri mari investesc o parte semnificativă din câștiguri în sesiunile de fizioterapie oferite de centrele din Iași. Fondatorii unui centru de fizioterapie au organizat o sesiune la FabLab 1, un spațiu de co-working, unde au oferit sfaturi despre reducerea durerilor de spate – o problemă frecventă printre cei care lucrează ore îndelungate la birou. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Industria IT, creștere în anii următori (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Industria IT, creștere în anii următori

Industria IT, creștere în anii următori. IT-ul are perspective favorabile pentru anul 2025, conform Raportului "Sector Atlas 2024" publicat de Allianz Trade. Industria IT, creștere în anii următori La nivel global, sectorul serviciilor IT a înregistrat o creștere de aproximativ 6% în 2023 și se estimează o creștere de aproape 10% până la sfârșitul anului 2024. Piesa-cheie în puciul lui Băluță de la Unirii: o obscură directoare de la cadastru, cu Mercedes și vilă, susținută de rețeaua PSD Sector 4 Documentul arată că, în anul precedent, companiile de servicii IT au raportat o marjă de profit de aproape 10%, iar câștigurile sunt estimate să crească cu 15% în următorii cinci ani. Tendința se poate vedea și pe piața IT de la Iași, oraș care de ani buni are o dezvoltare accelerată în acest sector. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Fermierii, care cer noi și noi pomeni de la stat, obțin profituri declarate uriașe Foto: Agrointeligența
Economie

Fermierii, care cer pomeni de la stat, obțin profituri declarate uriașe

Fermierii, care în aceste zile cer, prin manifestații în forță, noi și noi pomeni de la stat, obțin profituri declarate uriașe, arată o analiză DeFapt.ro care se bazează pe date publice. Astfel, rata profiturilor cultivatorilor de cereale este peste cea din IT cu 8% și cu 250% peste media națională. Citește și: Ce subvenții uriașe primesc agricultorii de la Uniunea Europeană, pe care o înjură acum. Trei sferturi din subvențiile de 40 miliarde EUR către fermieri, în ultimii 15 ani, au fost de la UE Familia baronului PSD Paul Stănescu, noi profituri dacă cresc subvențiile Presa relata, marți, cum a ajuns familia lui Paul Stănescu, secretar general al PSD, „stăpână” peste agricultura românească și cum s-a îmbogățit cu banii statului. Ștefan Alexandru Stănescu, fiul lui Paul Stănescu, deține parțial două companii agricole care exploatează a doua cea mai mare suprafață agricolă și a patra cea mai mare suprafață agricolă din topul APIA pentru subvenții. Ambele firme ale lui Ștefan Stănescu sunt în top 5 zone agricole exploatate și primesc bani de la statul român pentru a face agricultură. Ștefan Alexandru Stănescu, fiul baronului, deține 97% din compania Agromec Visina, care își are sediul chiar în satul Vișina, județul Olt. Agromec Visina a declarat, în 2022, o cifră de afaceri de 31,5 milioane de lei și un profit de 4,4 milioane de lei. Alexandru Stănescu, fratele lui Paul Stănescu, deține firma Agromec Bucinișu, care este situată în satul Bucinișu, județul Olt. Agromec Bucinișu a avut, în 2022, o cifră de afaceri de 4,8 milioane de lei și un profit de 1,4 milioane de lei. Fermierii, care cer noi și noi pomeni de la stat, obțin profituri declarate uriașe Potrivit datelor analizate de DeFapt.ro, cifra de afaceri din întregul sector agricol este de peste 66 de miliarde de lei, profitul ajungând la 9,2 miliarde de lei - o rată de profitabilitate de 14%, pe întregul sector. Pentru comparație, sectorul IT are cifră de afaceri de circa 70 de miliarde de lei și profit de 9,7 miliarde de lei. În agricultură lucrează, oficial, 115.000 de persoane, în IT - peste 204.000. Rata de profitabilitate în IT este tot de 14%. Însă, defalcat pe sectoare de producție, datele arată că cultivatorii de cereale au o rată de profitabilitate de 18%. Jumătate din profiturile din agricultură, ușor peste șase miliarde de lei, la o cifră de afaceri de 33,5 miliarde, provin de la acești fermieri, cultivatorii de cereale - exact cei care au protestat în ultimele zile extrem de vehement. Citește și: VIDEO Șef la RAR cu mașini Uber la stradă, țeapă de peste 7,2 milioane de lei dată ANAF Datele analizate de DeFapt.ro arată că creșterea cifrei de afaceri a cultivatorilor de cereale este fără precedent, cea mai mare la nivel național: dacă între 2017-2020 veniturile fluctuau între 19 și 20 de miliarde de lei, ele au sărit la 29 miliarde de lei în 2021 și la 33,5 miliarde lei în 2022. Evoluția cifrei de afaceri a cultivatorilor de cereale

Sunt prea puțini IT-iști în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Sunt prea puțini IT-iști în România

Sunt prea puțini IT-iști în România. Jucătorii din industria ieşeană de IT, în cadrul căreia lucrează aproximativ 15.700 de angajaţi, se luptă cu un deficit de forţă de muncă între 1.500 – 2.000 de persoane anual. Sunt prea puțini IT-iști în România Cele mai multe estimări ale specialiştilor arată că Iaşiul aduce pe piaţă doar 1.000 – 1.200 de absolvenţi ai facultăţilor şi secţiilor de profil din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”(UAIC) şi Universităţii Tehnice (TUIASI). Citește și: EXCLUSIV Rețeaua Truică – Dimofte, devoalată de ex-soțul judecătoarei cu avere nejustificată de 30 de milioane de lei. Dimofte, verificat de CNSAS pentru legături cu Securitatea Mai grav: cifrele de şcolarizare au scăzut în unele cazuri, în loc să crească. Cum este acoperit deficitul şi de ce nu „produce” orașul mai mulţi IT-işti? Continuarea, în Ziarul de Iași.

IT-iştii vor avea o pensie mai mică cu 17%, spune Cristian Popa, membru al CA-ului BNR Foto: Facebook
Economie

IT-iştii vor avea o pensie mai mică cu 17

IT-iştii care au contribuţia la Pilonul II oprită 5 ani vor avea o pensie privată mai mică cu 17%, a declarat, azi, Cristian Popa, membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR). Potrivit lui Popa, cei din construcţii vor avea o pensie privată cu 30% mai mică. Citește și: Șocant: judecătoarea drogată și șpăgară din Suceava s-a folosit de bodigurazii unui interlop ca să ia copiii de la fostul soț IT-iştii vor avea o pensie mai mică cu 17% „Este total trist că un milion de români nu mai contribuie la pilonul II de pensie. Am câteva cifre, simulări despre ce înseamnă această oprire. Din punct de vedere legal ei sunt doar temporar scoşi până în 2028. IT-istul cu pilon II care a oprit 5 ani, până în 2028, va avea o pensie cu 17% mai mică. Este o simulare cu date conservatoare. Lucrătorul în construcţii cu pilonul II oprit pentru 10 ani, pentru că ei îl au deja oprit de ceva ani, va avea o pensie cu aproximativ 30% mai mică. Lucrătorul în agricultură, similar cu cel din industria alimentară, va avea o pensie privată cu aproximativ 23% mai mică. Din păcate acestea sunt pierderi care nu mai revin pentru cei care nu contribuie în această perioadă", a spus Cristian Popa, la evenimentul ce a marcat aniversarea primilor 15 ani de activitate a Pilonului II de pensii private obligatorii în România. Citește și: EXCLUSIV Rețeaua Truică – Dimofte, devoalată de ex-soțul judecătoarei cu avere nejustificată de 30 de milioane de lei. Dimofte, verificat de CNSAS pentru legături cu Securitatea El a declarat că este trist că nu există o discuţie mai amplă despre cum ar trebui să revină la Pilonul II aceste persoane sau să ia o decizie în cunoştinţă de cauză. „Rata de dependenţă contributori/beneficiari, cea mai nefavorabilă în cadrul UE27” La rândul său, Ionuţ Dumitru, profesor universitar, Academia de Studii Economice, a declarat că România are o problemă structurală majoră în piaţa muncii, numărul de contribuabili la buget, în particular la bugetul public de pensii, fiind cel mai mic în cadrul ţărilor UE27 (raportat la bazinul potenţial de forţă de muncă disponibilă). „Această situaţie face ca rata de dependenţă contributori/beneficiari în sistemul public de pensii (Pilonul I) să fie cea mai nefavorabilă în cadrul UE27, atât din motive demografice, dar şi ca urmare a unor motivaţii fiscale nepotrivite. Cifrele demografice sunt aşteptate să se deterioreze şi mai mult pe termen mediu şi lung, ceea ce face ca suplimentarea pensiei din Pilonul I prin pensii din Pilonii II, III şi cele ocupaţionale să fie o necesitate stringentă pentru România", a explicat Ionuţ Dumitru.

Guvernul Ciolacu a dat o lovitură Pilonului II Foto: Facebook
Eveniment

Guvernul Ciolacu a dat o lovitură Pilonului II

Guvernul Ciolacu a dat, totuși, o lovitură Pilonului II: angajații din IT vor contribui doar dacă vor la fondurile de pensii private. Printr-o prevedere din proiectul de lege pentru care Executivul și-a asumat răspunderea, angajații din IT își vor putea păstra cota de 3,5% pe care alți salariați o dirijează către fondurile de pensii administrate privat. Citește și: Andrei Caramitru a ajuns vârful de lance al propagandei PSD, după ce l-a preamărit pe Ciolacu. Fostul consilier al lui Barna, azi, dușmanul cel mai dur al lui Nicușor Dan Guvernul Ciolacu a dat o lovitură Pilonului II O prevedere asemănătoare exista deja pentru salariații din construcții și agricultură. „Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2) persoanele fizice prevăzute la art. 60 pct. 2 pot opta pentru plata contribuției datorată la fondul de pensii administrat privat. (4) Opţiunea se depune în scris, la angajator, acesta reţinând contribuţia aferentă potrivit prevederilor legale, începând cu veniturile lunii următoare celei în care s-a înregistrat opțiunea”, se arată în proiectul Guvernului, la pagina 14, articolul 138. În IT sunt în acest moment circa 200.000 de angajaţi cu un salariu mediu brut pe lună de 16.500 de lei. Astfel, practic, dacă toţi angajaţii ar opta să nu mai contribuie la Pilonul II, 124 mil. lei nu s-ar mai duce lunar la Pilonul II de pensii, explică Ziarul Financiar. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii își măresc salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare „Un cadou otrăvit” Reacţia Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România(APAPR): „În prezent, aproape 750.000 de salariaţi sunt efectiv «scoşi» din Pilonul II cu contribuţiile până în 2028: construcţiile, agricultura, industria alimentară. Din păcate, lor li se vor alătura circa 200.000 de salariaţi din IT&C, însă ceea ce pare a fi o «facilitate fiscală» este, în realitate, un cadou otrăvit. De fapt, aceşti aproape un milion de salariaţi români pot fi siguri că vor avea pensii garantat mai mici decât restul salariaţilor, deoarece contribuţia de 3,75% din salariul brut aferentă Pilonului II nu se mai acumulează nici la Pilonul II sub formă de bani reali investiţi, nici în sistemul public de pensii, sub formă de puncte de pensie. În realitate, deci, Guvernul nu acordă «facilităţi fiscale» pentru aceşti aproape un milion de salariaţi, ci, de fapt, taie un milion de pensii viitoare, în schimbul unui câştig derizoriu la salariul net astăzi. Din fericire, însă, legislaţia prevede dreptul individual al fiecărui salariat din aceste domenii să depună o cerere la angajator pentru ca acesta să continue să îi reţină şi să vireze cota de contribuţie aferentă Pilonului II. Această cerere este suficientă pentru ca banii lor să continue să fie investiţi în Pilonul II, un sistem cu rezultate investiţionale excelente până acum.”

Anularea scutirilor fiscale pentru IT-iști, criticată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Anularea scutirilor fiscale pentru IT-iști, criticată

Anularea scutirilor fiscale pentru IT-iști, criticată. Proiectul ajustării fiscale prevede o serie de măsuri (drastice, după unii, necesare, după alţii) de limitare a deficitului bugetar. Anularea scutirilor fiscale pentru IT-iști, criticată Dar şi pentru respectarea angajamentelor pe care România şi le-a asumat în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” Cresc anumite taxe şi impozite şi au fost introduse unele noi, IT-iştii nu vor mai fi scutiţi de la plata impozitului. La fel şi angajaţii din construcţii, sectorul agricol şi industria alimentară. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Boc, primul atac dur la guvernul Ciolacu Foto: Facebook
Politică

Boc, primul atac dur la guvernul Ciolacu

Primarul Clujului, Emil Boc, a lansat primul atac dur la guvernul Ciolacu, după ce în urmă cu zece zile spunea despre premier că „a dat dovadă de pragmatism, seriozitate și realism”: „De reforme structurale are nevoie România, nu de cârpeli marunte”, apreciază, acum, edilul-șef. Boc, primul atac dur la guvernul Ciolacu „Am impus când eram premier plafonarea numarului de personal din administratia publică, care si acum este valabila - în functie de numarul de locuitori, acolo am mai pus un capac, dar la administratia nationala nu am reusit sa pun, nu am mai avut vreme, dar nici nu a mai pus nimeni, de asta este dezmatul asta la agentii si structuri nationale unde poti sa angajezi cat vrei ca nu ai nicio limita. La administratiile locale este un plafon din 2011. De astfel de reforme structurale are nevoie România, nu de cârpeli marunte, de reforme care sa reglementeze un domeniu pe termen lung, care sunt pentru țară. Și uite ca peste 10 ani ne întoarcem exact la aceeași problemă, exact cu aceași temă și pierdem timp, în loc să ne ocupăm de alte lucruri - cum să-i aducem pe români acasă, cum să facem țara mai competitivă, cum să aducem fonduri europene de altă natură ca să le putem aplica mai bine în țară, să creem condiții de egalitate a vieții în fiecare colț al României, stăm și povestim de pensii speciale, de cumul pensii cu salariu, de taxe în plus”, a afirmat Boc, citat de Ziua de Cluj. El a criticat dur intenția de a se anula facilitățile fiscale din IT: „Hai să vedem niște lucruri care funcționează, care aduc valoare adăugată în România, care ne fac competitivi la nivel european, să nu distrugem Cloșca cu puii de aur, dimpotrivă, le-am spus, hai să vedem cum îi putem încuraja și pe alții să atingă aceeași performanță”. Fostul premier, lecții către noul premier Boc a amintit că el a desființat pensiile speciale, a interzis cumulul pensiei cu salariul și a redus numărul agențiilor guvernamentale. „ Dar chiar mă gândeam unde ar fi fost România astăzi ca dezvoltare economică, ca țară cu reforme structurale, cu competitivitate dacă cel puțin patru măsuri pe care le luasem atunci s-ar fi păstrat și nu ar fi fost anulate...”, a afirmat el. Citește și: Guvernul Ciolacu va lăsa Asociația „Dăruiește Viața”, care construiește un spital pentru copiii bolnavi de cancer, fără 50% din venituri: „Sponsorizările sunt șterse” Însă, în urmă cu câteva zile, îl lăuda pe premierul PSD. „Premierul Ciolacu a dat dovadă de pragmatism, seriozitate și realism. Avem până la 1 septembrie termen că cele promise se vor realiza, adică să nu pierdem bani europeni, locuri de muncă bine plătite și să accelerăm accesarea de fonduri europene. Eu și colegii mei am plecat cu sentimentul că lucrurile vor aduce efecte pozitive”, afirma edilul-șef al Clujului la final de iulie, după o întâlnire a premierului cu Asociația Municipiilor din România.

Marțea neagră a sectorului privat Foto: Inquam/ George Calin
Politică

Marțea neagră a sectorului privat

Marțea neagră a sectorului privat: presa a obținut un proiect de OUG cu măsuri de spoliere a sectorului privat pentru a acoperi gaura de la buget. Măsurile vor afecta, printre alții, proprietarii de locuințe, microîntreprinderile și IT-iștii. Majoritatea acestora sunt considerați a face parte din electoratul de dreapta. Deși, oficial, proiectul ordonanței nu a fost publicat, unele măsuri vor intra în vigoare extrem de repede, în septembrie, fără să se respecte predictibilitatea fiscală. Marțea neagră a sectorului privat Care sunt principalele măsuri din acest proiect de ordonanță: Microîntreprinderile din IT, catering, servicii medicale, notari și avocați, care realizează venituri de peste 300.000 lei vor avea de plătit un impozit de 3% din venituri Impozitul va fi de 1% pentru cei cu venituri sub 300.000 lei În cazul în care, în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 300.000 lei și o rată a rentabilității de peste 30%, calculată ca raport între profitul net și venituri totale, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care se înregistrează acest caz. Sumele reprezentând sponsorizări și sumele reprezentând achiziția de aparate de case de marcat electronice fiscale rămase de reportat, potrivit legii, nu se scad din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat după data de 1 ianuarie 2024. Impozitul pe dividende crește la 10% Impozit suplimentar de 1% pentru proprietățile cumulate care depășesc 2,5 milioane lei: sunt obligate la plata impozitului pe deținerea mai multor proprietăți imobiliare persoanele fizice care au în proprietate clădiri situate în România a căror valoare impozabilă calculată potrivit titlului IX Impozite și taxe locale depășește 2.500.000 lei. Impozitul pe deținerea mai multor proprietăți imobiliare se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra diferenței dintre suma valorilor impozabile individuale comunicate de către organul fiscal local prin decizia de impunere și plafonul de 2.500.000 lei. Angajații din construcții și agricultură vor plăti CASS. Practic, li se elimină excepția. Impozit pe tranzacțiile imobiliare de 5% din prețul de vânzare - atât la locuințe, cât și la terenuri. TVA-ul crește de la 5% la 9% pentru livrarea de energie termică în sezonul rece, dar și pentru multe alte servicii. În IT, scutirea de impozit se aplică doar pentru venituri sub 10.000 lei Mai multe prevederi ale acestei ordonanțe ar urma să se aplice de la 1 septembrie. pdf-ougDescarcă

Angajările în IT în România, creștere (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Angajările în IT în România, creștere

Angajările în IT în România, creștere. Pentru angajaţii din IT, şi din industria tehnologică în general, începutul de an a fost marcat de panica pierderii locurilor de muncă. Angajările în IT în România, creștere Teama s-a răspândit plecând de la marile companii de tehnologie din SUA care anunţau disponibilizări masive de personal. În România însă, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, numărul angajaţilor din IT a crescut în primele două luni din acest an, faţă de decembrie 2022 cu câteva mii. Citește și: Pandele se plânge în direct la RTV că Sebastian Ghiță îl jupoaie pentru aparițiile la acest post TV. El spune că a fost „o glumă” după lamentările lui Ciutacu Iar Marius Ursache (foto), antreprenor în serie în domeniul tech din Iaşi şi fondatorul unei companii care se ocupă, între altele, cu recrutarea profesioniştilor din domeniul IT & Outsourcing/tech este convins că piaţa ieşeană ar putea absorbi rapid încă zece mii de programatori. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră