Interzicerea în Biserica Sfântului Mormânt a Patriarhului latin, motive de securitate (Netanyahu)
Autoritățile israeliene au interzis accesul în Biserica Sfântului Mormânt pentru Patriarhul latin al Ierusalimului, în ziua celebrării liturghiei de Duminica Floriilor catolice. Decizia a fost justificată de guvernul condus de Benjamin Netanyahu prin motive de securitate. Motive de securitate invocate „Astăzi, dintr-o grijă deosebită pentru securitatea lui, poliţia din Ierusalim l-a împiedicat pe Patriarhul latin, cardinalul Pizzaballa, să celebreze slujba la Biserica Sfântului Mormânt. Citește și: ANALIZĂ Ce speră Grindeanu că se va întâmpla după ce îl lasă pe Bolojan fără funcția de premier Nu a existat absolut nicio intenţie răuvoitoare, doar preocuparea de a-i garanta securitatea”, a transmis pe platforma X biroul lui Netanyahu. Promisiuni pentru Săptămâna Sfântă Autoritățile israeliene susțin că lucrează la un plan care să permită desfășurarea activităților religioase în perioada următoare. „Cu toate acestea, ţinând cont de Săptămâna Sfântă care se deschide pentru creştinii din lume, forţele de securitate elaborează un plan pentru a le permite responsabililor religioşi să se roage (la Sfântul Mormânt) în zilele următoare”, a adăugat aceeași sursă oficială. Reacții dure: „un precedent grav” Pierbattista Pizzaballa și custodele Țării Sfinte, Francesco Ielpo, au fost împiedicați să ajungă la biserică, ceea ce a generat reacții internaționale puternice. Patriarhia Latină a Ierusalimului a transmis: „Pentru prima dată de secole, liderii Bisericii au fost împiedicaţi să celebreze liturghia din Duminica Floriilor în Biserica Sfântului Mormânt”. Instituția a calificat decizia drept un moment fără precedent: „Acest gest constituie un precedent grav şi dovedeşte o lipsă de consideraţie faţă de sensibilitatea a miliarde de persoane din lume care, în această săptămână, îşi îndreaptă privirile spre Ierusalim”. Restricții impuse pe fondul conflictului regional Măsurile vin în contextul tensiunilor generate de ofensiva lansată de Israel și Statele Unite împotriva Iran, începută pe 28 februarie. Autoritățile israeliene au limitat adunările publice, inclusiv în lăcașuri de cult, la aproximativ 50 de persoane. În aceste condiții, tradiționala procesiune de Duminica Floriilor, care pornește de pe Muntele Măslinilor, a fost anulată. Patriarhia a subliniat că reprezentanții Bisericii au respectat restricțiile: „Şefii bisericilor au acţionat cu toată responsabilitatea şi, de la începutul războiului, s-au conformat tuturor restricţiilor impuse”. Poliția israeliană a explicat că decizia a fost determinată de specificul Orașului Sfânt, unde intervenția rapidă a echipelor de urgență este dificilă în cazul unui atac. Reacții internaționale: condamnări din Europa și Orientul Mijlociu Decizia a fost criticată de mai mulți lideri internaționali. Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a calificat situația drept: „o ofensă nu doar pentru credincioşi, ci pentru toată comunitatea care recunoaşte libertatea religioasă”. Ministrul de externe italian, Antonio Tajani, a anunțat convocarea ambasadorului Israelului la Roma. Și președintele Franței, Emmanuel Macron, a reacționat ferm: „Decizia poliţiei israeliene, care se adaugă înmulţirii preocupante a încălcărilor statutului Locurilor Sfinte de la Ierusalim”. La rândul său, Ministerul de Externe al Iordania a denunțat o: „încălcare flagrantă a statu quo-ului juridic şi istoric în vigoare”, cerând încetarea restricțiilor privind accesul credincioșilor la lăcașurile de cult. Creștinii din Țara Sfântă, în scădere accentuată Potrivit datelor Patriarhiei Latine din Ierusalim, creștinii reprezentau peste 18% din populația regiunii în 1948, la momentul înființării statului Israel. Astăzi, aceștia mai reprezintă sub 2% din populația Țării Sfinte, majoritatea fiind de confesiune ortodoxă.
