vineri 19 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: iran

376 articole
Internațional

Israelul anunță că războiul cu Iran se intensifică, intră în „faza decisivă” și va dura cât e necesar

Conflictul dintre Israel, Statele Unite și Iran se intensifică și intră într-o fază decisivă care ar putea continua „atât timp cât va fi necesar”, a declarat sâmbătă ministrul israelian al Apărării, Israel Katz. Oficialul israelian a susținut că actuala escaladare reprezintă un moment critic pentru viitorul regimului de la Teheran. Declarațiile au fost făcute într-un discurs televizat difuzat de mass-media, în care ministrul israelian a vorbit despre evoluția războiului și despre presiunea militară tot mai mare exercitată asupra Iranului. Israel Katz: conflictul a intrat într-o fază decisivă Ministrul Apărării a afirmat că actuala confruntare marchează un punct de cotitură, în care regimul iranian încearcă să se mențină la putere, în timp ce populația Iranului ar suporta consecințe tot mai grave. Citește și: Fostul polițist Grecea și soția controlează consulatul din Emiratele Arabe Unite. Grecea a fost prefect în guvernarea Năstase și apoi s-a plimbat din consulat în consulat „Intrăm în faza decisivă a conflictului, între încercările regimului iranian de a supraviețui, provocând în același timp suferințe tot mai mari poporului iranian, și capitularea acestuia”, a declarat Israel Katz. Oficialul israelian a subliniat că presiunea militară și politică asupra Iranului va continua până la atingerea obiectivelor strategice stabilite de Israel și aliații săi. Apeluri către populația iraniană pentru proteste În discursul său, ministrul israelian al Apărării a reluat apelurile adresate populației iraniene de a se ridica împotriva autorităților de la Teheran. Israelul a transmis în ultimele zile mai multe mesaje publice prin care a încurajat protestele interne. „Doar poporul iranian poate pune capăt acestui lucru printr-o luptă hotărâtă – până când regimul va fi răsturnat și Iranul va fi salvat”, a declarat Katz. Mesajul face parte dintr-o strategie de presiune politică și psihologică asupra conducerii iraniene, în paralel cu operațiunile militare desfășurate în regiune. Lovitură americană asupra insulei petroliere Kharg Ministrul israelian l-a felicitat public pe președintele american Donald Trump pentru bombardarea insulei petroliere iraniene Kharg, un obiectiv strategic pentru exporturile de petrol ale Iranului. Potrivit lui Katz, aviația militară americană a lansat vineri un atac asupra instalațiilor petroliere de pe insulă, considerată una dintre principalele infrastructuri energetice ale Iranului. „Acesta este răspunsul adecvat la câmpurile minate din Strâmtoarea Ormuz și la încercările de șantaj ale regimului terorist iranian”, a declarat ministrul israelian al Apărării. Atacuri aeriene israeliene asupra Teheranului și altor zone din Iran Israel Katz a anunțat că operațiunile militare ale Israelului continuă, iar forțele aeriene israeliene desfășoară un nou val de atacuri asupra unor ținte din Teheran și din alte regiuni ale Iranului. „Forțele aeriene israeliene continuă un val de atacuri puternice împotriva Teheranului și a întregului Iran”, a afirmat ministrul. El a acuzat regimul iranian că ar fi implicat în „terorism regional și global” și că ar utiliza presiuni și amenințări pentru a descuraja Israelul și Statele Unite să își continue campania militară.

srael anunță „fază decisivă” în războiul cu Iranul (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Hamas cere Iranului să nu-și mai atace vecinii (sursa: iranintl.com)
Internațional

Hamas cere Iranului să nu-și mai atace vecinii. Teheranul, sponsorul principal al grupării

Mişcarea islamistă palestiniană Hamas a îndemnat sâmbătă Iranul să evite atacurile asupra statelor din Golf, în contextul tensiunilor generate de loviturile americano-israeliene. Mesajul a fost transmis public pe platforma Telegram, într-un moment de escaladare a conflictului regional. Hamas: Iranul are dreptul să răspundă, dar fără a lovi țările vecine În declaraţia oficială, Hamas a afirmat că recunoaşte dreptul Republicii Islamice Iran de a reacţiona la atacurile asupra sa, însă a cerut ca eventualele represalii să nu vizeze statele vecine din regiunea Golfului. Citește și: PSD, atac la Bolojan printr-un videoclip de nivel TikTok distribuit pe Facebook. Fără probe, premierul este acuzat că favorizează multinaționalele „Mişcarea îşi îndeamnă fraţii din Iran să nu vizeze ţările vecine”, se arată în mesajul transmis de Hamas. Apel către comunitatea internațională pentru oprirea războiului Hamas a făcut, de asemenea, apel la comunitatea internaţională să intervină pentru a pune capăt conflictului în curs. Organizaţia a cerut demersuri urgente pentru oprirea războiului şi reducerea tensiunilor din regiune. Conflictul dintre Israel și Hamas Mişcarea islamistă, care controlează Fâşia Gaza din 2007, a lansat pe 7 octombrie 2023 un atac major asupra Israelului, declanşând un război devastator în teritoriul palestinian. După doi ani de confruntări intense, un armistiţiu fragil a intrat în vigoare la 10 octombrie 2025. Hamas condamnă uciderea liderului iranian Ali Khamenei Anterior, Hamas a condamnat asasinarea liderului suprem iranian Ali Khamenei, ucis într-un atac aerian israelian la Teheran, pe 28 februarie. Organizaţia a descris incidentul drept o „crimă odioasă” şi a subliniat sprijinul pe care liderul iranian l-a oferit cauzei palestiniene. Potrivit Hamas, Khamenei a susţinut „politic, diplomatic şi militar” lupta palestinienilor şi rezistenţa împotriva Israelului.

Trump a ajuns ținta ironiilor la Teheran: Dacă ne-a distrus armata și navele, de ce Strâmtoarea Ormuz e închisă? (sursa: Facebook/IRNA News Agency)
Internațional

Trump a ajuns ținta ironiilor la Teheran: Dacă ne-a distrus armata și navele, de ce Strâmtoarea Ormuz e închisă?

Iranul a respins ferm declarațiile președintelui american Donald Trump privind starea forțelor sale militare, în special a celor navale și aeriene. Oficialii de la Teheran susțin că realitatea din teren contrazice afirmațiile făcute de liderul american. Întrebări retorice la Teheran Mohammad Akbarzadeh, adjunct politic al comandantului forțelor navale din cadrul Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, a declarat că afirmațiile Washingtonului potrivit cărora marina iraniană ar fi fost distrusă nu se confirmă. Citește și: VIDEO Cuba comunistă, semne că se predă: regimul negociază cu SUA și acceptă FBI-ul pe teritoriul său „Statele Unite susțin că forțele navale iraniene au fost distruse”, a afirmat Akbarzadeh, citat de agenția oficială IRNA. „Atunci trebuie să ne punem întrebarea: de ce strâmtoarea Ormuz este încă închisă și de ce niciun petrolier nu poate trece prin ea?”, a spus acesta. Comentariile vin după ce Donald Trump a scris pe platforma Truth Social că forțele aeriene și navale ale Iranului „au dispărut”, iar rachetele, dronele și alte sisteme de armament ar fi fost distruse. Oficialul iranian a respins aceste afirmații, întrebând retoric: „Din nou se pune întrebarea: de ce rachetele și dronele iraniene continuă să-și lovească țintele la intervale regulate?” Crește presiunea asupra SUA La aproape două săptămâni de la atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, autoritățile de la Teheran continuă să riposteze, menținând tensiunile ridicate în regiune și crescând presiunea asupra Washingtonului, a aliaților săi și asupra economiei globale. În același timp, Gardienii Revoluției mențin o blocadă aproape totală în Strâmtoarea Ormuz, un culoar maritim strategic cu o lățime de aproximativ 55 de kilometri între Iran și Oman, esențial pentru transportul global de petrol.

Guvernul israelian a tăiat salariile armatei iraniene și a Gărzii Revoluționare - Jerusalem Post Foto: Facebook
Internațional

Guvernul israelian a tăiat salariile armatei iraniene și a Gărzii Revoluționare - Jerusalem Post

Guvernul israelian a tăiat salariile armatei iraniene și a Gărzii Revoluționare, arată Jerusalem Post: aviația guvernului de la Ierusalim a bombardat centrul de date al Băncii Sepah, care gestionează salariile acestor structuri militare ale regimului de la Teheran.  Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România Guvernul israelian a tăiat salariile armatei iraniene și a Gărzii Revoluționare „Centrul de date al băncii de stat iraniene Bank Sepah a fost lovit de un atac în Teheran miercuri, a aflat The Jerusalem Post. Întreruperea activității băncii, care este în mare parte responsabilă de plata salariilor armatei iraniene și Corpului Gărzii Revoluționare Islamice, se așteaptă să o împiedice să plătească salariile pentru o perioadă, forțând-o să găsească soluții alternative. Atacul a avut loc la începutul zilei, a raportat Iran International, organizație anti-regim cu sediul la Londra. Atacul a avut loc în timp ce banca procesa plățile salariale pentru militari, a adăugat sursa. Marți, atât Bank Sepah, cât și o altă instituție de stat, Bank Melli, au avut serviciile întrerupte în urma unui aparent atac cibernetic. Întreruperile au continuat și miercuri, serviciile bancare online fiind inoperabile și funcționând doar serviciile bazate pe carduri, a anunțat Iran International”, scrie Jerusalem Post. Guvernul de la Teheran a recunoscut, printr-un mesaj pe X/Twitter al ministrului de Externe, că banca a fost atacată, însă s-a plâns că au fost loviți funcționari bancari în timp ce munceau ca iranienii „să aibă mâncare pe masă în ajunul Anului Nou iranian”. 

Ziua în care Simion et. co. i-au întors spatele lui Trump și s-au raliat poziției Rusiei Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

ANALIZĂ Ziua în care Simion et. co. i-au întors spatele lui Trump și s-au raliat poziției Rusiei

Ziua în care Simion et. co. i-au întors spatele lui Trump și s-au raliat poziției Rusiei: după ce, luni întregi, suveraniștii au insistat pe faptul că susțin regimul republican de la Casa Albă, azi au adoptat aceeași atitudine anti-americană ca premierii socialiști ai Spaniei și Marii Britanii.  Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România AUR, SOS,  POT și Grupul Întâi Pace au refuzat să voteze solicitarea SUA de a folosi baza de la Kogălniceanu pentru avioanele implicate în conlfictul cu Iranul.  Ziua în care Simion et. co. i-au întors spatele lui Trump și s-au raliat poziției Rusiei Spania și Marea Britanie au respins solicitarea SUA de a folosi baze aeriene de pe teritoriul lor. Guvernul de la Londra a revenit asupra poziției inițiale după ce Iranul a atacat bazele britanice din Cipru. Președintele Trump a amenințat Spania cu sancțiuni comerciale.  Azi, liderii suveraniști au sugerat că SUA atrage România în război și au reproșat administrației Trump faptul că cooperează cu președintele Nicușor Dan, recunoscând astfel alegerile din 2025.  „Bunicii și părinții noștri și-au pus speranța în America. Acum vrem să știm ce votăm. Alegerile ne-au fost anulate și decizia de azi e luată de o putere nelegitimă. Și acum românii se uită cu speranță către SUA și vă rugăm să nu legitimați o putere ilegitimă. Fiți ca ambasador un aliat al românilor, și nu un stăpân. Noi spunem astăzi Da, păcii și spunem azi românilor că nu merităm în 2026 să fim conduși de această coaliție care pun în pericol poporul român”, a perorat Simion.  „Dacă te racordezi la un curent internațional, nu înseamnă că trebuie să fii slugoi”, a mai susținut liderul AUR.  Vicepreședintele AUR Dan Dungaciu a fost chiar mai agresiv, la Antena 3: „Sigur este o situație deosebită, e ceva ascuns, ceva care este trecut în documentele secrete trimise de CSAT în Parlament (...) România ar putea intra în război prin această decizie, pentru că ea  excede legislației, prin trimiterea la Parlament”.  Nici SOS nu a avut o poziție diferită: „Dle prim-ministru vă solicit public să ne comunicați atât timp cât pe teritoriul României ce exercițiu fac acestea? Solicit să revenim către președinte să întrebăm pentru ce exercițiu sunt trimise aceste trupe și dacă se vor întoarce în SUA sau merg în altă parte” - deputatul Țiu. 

Suveraniștii refuză să ajute administrația Trump în conflictul cu Iranul Foto: Facebook George Simion
Politică

Suveraniștii din AUR, SOS și POT refuză să ajute administrația Trump în conflictul cu Iranul: Simion, supărat că SUA legitimează astfel președinția lui Nicușor Dan

Suveraniștii din AUR, SOS și POT refuză să ajute administrația Trump în conflictul cu Iranul: George Simion, supărat că SUA legitimează astfel președinția lui Nicușor Dan, a declarat că se opune dislocării temporare a unor avioane americane de realimentare la baza de la Kogălniceanu. „Nu vom vota și nu ne dăm acordul pe scrisorile domnului Nicușor Dan venite de la domnul Grindeanu. Nu avem garanția că scopul și intențiile sunt doar defensive (...) Și acum românii se uită cu speranță către SUA și vă rugăm să nu legitimați o putere ilegitimă. Noi spunem astăzi «Da, păcii» și spunem azi românilor că nu meritam în 2026 să fim conduși de această coaliție care pune în pericol poporul român”, a spus Simion.  Citește și: Procurorii din CSM se opun propunerilor lui Marinescu pentru conducerile parchetelor: aviz negativ pentru Iacobici, blocaj 3-3 la Alex Florența Suveraniștii refuză să ajute administrația Trump în conflictul cu Iranul Parlamentul a adoptat însă solicitarea SUA de a folosi baza de la Kogălniceanu pentru avioane de aprovizionare folosite în atacurile asupra Iranului.  În timpul dezbaterilor, parlamentarii suveraniști au strigat, au huiduit și au suflat în vuvuzele. „Trebuie să avem garanţia că niciun fir de păr de pe capul unui român nu va fi atins. Nu putem să votăm. Nu putem să votăm, avem o datorie faţă de poporul român. Nu votăm. Pentru că, până în acest moment, din totalul de 460 de parlamentari, doar 60 au consultat respectivul document, care nici măcar nu e în atribuţia Parlamentului. Nu trebuie să alarmăm populaţia, dar ar putea să fie sub formă defensivă, sub formă de realimentare a avioanelor. Dar s-ar putea să nu fie. De aceea nu vreau să risc, totuşi o parte importantă a populaţiei ne-a încredinţat cu încrederea lor. Suntem datori să respectăm jurământul pe care l-am făcut", a spus Simion până să intre la şedinţa plenului reunit. „Nicușor Dan a fost pus președinte al României. Acum vedem că este o glumă. Pus în fața unei situații serioase, nu își asumă decizii. Aceste cereri de la parteneri strategici se negociază. Nicușor Dan nu ne spune ce a negociat (...) Parlamentul are atribuții în momentul în care există un conflict militar, atunci când trebuie aprobată participarea României la operațiuni militare. Intră România într-un război dacă ați trimis în Parlament și nu vreți să spuneți?”, a perorat șefa POT, Ana Maria Gavrilă. 

Merz critică lipsa strategiei în războiul din Iran (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Cancelarul german critică lipsa unui plan pentru încheierea războiului cu Iranul: Nu avem nevoie de un război fără sfârșit

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a criticat lipsa unei strategii clare pentru încheierea rapidă a conflictului dintre Israel, Statele Unite și Iran. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă susținute la Berlin alături de premierul ceh Andrej Babiš, în contextul intensificării tensiunilor din Orientul Mijlociu. Potrivit liderului german, războiul se prelungește deja de mai bine de o săptămână, iar pe măsură ce conflictul continuă apar tot mai multe incertitudini privind modul în care acesta ar putea fi încheiat. Germania, îngrijorată de lipsa unui plan comun Friedrich Merz a declarat că Berlinul este preocupat de faptul că nu există, în prezent, o strategie comună între principalii actori implicați în conflict. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% „Statele Unite și Israelul duc acest război de peste o săptămână, iar cu fiecare zi apar tot mai multe întrebări”, a afirmat cancelarul german. El a subliniat că una dintre cele mai mari îngrijorări ale Germaniei este absența unui plan clar care să conducă la o încheiere rapidă și convingătoare a războiului. „Ne preocupă în mod deosebit faptul că, în mod evident, nu există un plan comun pentru a aduce acest război rapid la un final convingător”, a spus Merz. În același timp, cancelarul a atras atenția asupra unei „escaladări periculoase”, făcând referire la contraatacurile lansate de Iran. Merz avertizează asupra riscului unui scenariu precum în Irak sau Libia Cancelarul german a avertizat în mod explicit asupra riscului repetării unor scenarii similare celor din Irak sau Libia, unde intervențiile militare externe au fost urmate de instabilitate profundă. Potrivit lui Merz, în ambele cazuri rezultatul a fost haosul și izbucnirea unor conflicte interne. „Un astfel de scenariu ar afecta pe toată lumea”, a declarat liderul german. El a subliniat că Germania nu are niciun interes într-un conflict prelungit sau într-o destabilizare a Iranului. „Nu avem niciun interes într-un război fără sfârșit. Nu avem niciun interes în destrămarea integrității teritoriale, a statalității sau a viabilității economice a Iranului”, a afirmat cancelarul. Impact direct asupra Germaniei Friedrich Merz a explicat că evoluția conflictului din Orientul Mijlociu are consecințe directe asupra Germaniei. Potrivit acestuia, Berlinul este afectat în mod direct în mai multe domenii sensibile, precum securitatea, aprovizionarea cu energie și fluxurile migratorii. Germania caută o soluție diplomatică împreună cu partenerii occidentali Cancelarul german a precizat că lucrează împreună cu partenerii europeni pentru a identifica o perspectivă politică și diplomatică privind viitorul Iranului. „Suntem în dialog cu Israelul și cu Statele Unite, cu partenerii noștri din Uniunea Europeană și NATO, precum și cu partenerii din regiune”, a declarat Merz.

140 de militari americani răniți în războiului cu Iranul (sursa: Facebook/U.S. Central Command)
Internațional

140 de militari americani răniți de la începutul războiului cu Iranul. Opt sunt în stare gravă

Aproximativ 140 de militari americani au fost răniți de la începutul conflictului cu Iranul, declanșat pe 28 februarie, potrivit unui anunț făcut de Pentagon. Majoritatea rănilor sunt considerate minore, iar o parte dintre militari au revenit deja la serviciu. Informația a fost transmisă într-un comunicat oficial al Departamentului Apărării, publicat în paralel cu briefingul de presă susținut la Casa Albă. Aproximativ 140 de militari americani răniți în conflict Potrivit Pentagonului, în total aproximativ 140 de membri ai forțelor armate americane au fost răniți de la începutul operațiunilor militare legate de războiul cu Iranul. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% Sean Parnell, purtător de cuvânt al Pentagonului, a precizat într-o declarație oficială că majoritatea acestor răni sunt de gravitate redusă. „Marea majoritate a acestor răni au fost minore”, a transmis reprezentantul Departamentului Apărării. Peste 100 de militari s-au întors deja la serviciu Potrivit datelor prezentate de Pentagon, 108 militari americani răniți au revenit deja la unitățile lor și și-au reluat activitatea. În același timp, Pentagonul a confirmat că opt membri ai forțelor armate americane sunt în continuare în stare gravă. „Opt militari rămân înregistrați ca fiind grav răniți și primesc cel mai înalt nivel de îngrijire medicală”, a precizat Sean Parnell. Autoritățile americane nu au oferit deocamdată detalii suplimentare despre circumstanțele în care au avut loc aceste răniri sau despre locațiile unde au fost implicați militarii.

Israelul avertizează asupra atacurilor hackerilor iranieni (sursa: Pexels/Pixabay)
Internațional

Hackeri iranieni au piratat camere de supraveghere pentru operațiuni de spionaj, avertizează Israelul

Autoritățile israeliene de securitate cibernetică au anunțat că au descoperit mai multe cazuri în care camere de supraveghere conectate la internet au fost piratate de grupări asociate Iranului pentru activități de spionaj. Instituția a lansat un apel public către cetățeni și companii să își securizeze urgent dispozitivele, în contextul intensificării conflictului dintre Israel, Statele Unite și Iran. Camere de supraveghere compromise în atacuri cibernetice Direcția israeliană pentru securitate cibernetică a transmis marți că a identificat „camere de supraveghere care au fost piratate în scopuri de spionaj” de către grupări iraniene. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% Potrivit unei postări publicate de Cyber Israel pe rețeaua X, unitatea de apărare cibernetică a detectat zeci de tentative de acces ilegal la sisteme de supraveghere video de la începutul ofensivei lansate de Israel și Statele Unite împotriva Iranului, pe 28 februarie. Autoritățile israeliene avertizează că aceste dispozitive, adesea conectate la internet și insuficient securizate, pot deveni instrumente de colectare a informațiilor pentru operațiuni de spionaj. Autoritățile cer populației să își securizeze dispozitivele Unitatea de securitate cibernetică a precizat că a contactat deja sute de proprietari de camere de supraveghere pentru a-i avertiza asupra riscurilor. În același timp, instituția a făcut apel la public să ia măsuri urgente pentru a reduce vulnerabilitățile. „Unitatea lucrează pentru a alerta sute de proprietari de camere de supraveghere și face apel la public să își schimbe parolele și să își actualizeze software-ul pentru a preveni orice riscuri de securitate, atât naționale, cât și personale”, se arată în mesajul publicat pe platforma X. Războiul cibernetic dintre Iran și Israel se intensifică Atacurile cibernetice între Iran și Israel nu sunt un fenomen nou, însă conflictul a devenit mai vizibil pe fondul escaladării tensiunilor militare din regiune. În decembrie 2025, fostul premier israelian Naftali Bennett a anunțat că a fost ținta unui atac informatic care i-ar fi compromis contul de Telegram. Hackerii au susținut atunci că au obținut acces la telefonul său, publicând ulterior pe internet fișiere de corespondență, videoclipuri și fotografii atribuite dispozitivului lui Bennett. Materialele au fost difuzate pe un site asociat grupului de hackeri „Handala”, nume inspirat de un personaj simbolic al poporului palestinian, dar și pe un cont de pe platforma X legat de aceeași rețea. Hackeri apropiați de Iran vizează infrastructura digitală Potrivit unui raport publicat de compania israeliană de securitate cibernetică Check Point, activitatea hackerilor legați de Iran s-a intensificat semnificativ după declanșarea loviturilor împotriva Teheranului. Specialiștii au observat că atacatorii au reușit să acceseze camere de supraveghere conectate la internet, dispozitive folosite pe scară largă atât de instituții, cât și de persoane fizice. Aceste sisteme sunt frecvent slab securizate, ceea ce le transformă în ținte ușoare pentru operațiuni de spionaj digital. Camerele piratate pot oferi informații strategice Gil Messing, șeful departamentului de informații cibernetice al companiei Check Point, a explicat că imaginile colectate prin aceste dispozitive pot avea o valoare strategică importantă. Potrivit acestuia, hackerii ar putea folosi înregistrările pentru a evalua pagubele provocate de atacurile iraniene sau pentru a strânge informații despre obiceiurile persoanelor vizate și despre locațiile care ar putea deveni ținte viitoare.

În 2025, Zelensky le-a oferit americanilor scutul anti-dronă Foto: Casa Albă
Internațional

În 2025, Zelensky le-a oferit americanilor scutul anti-dronă. A fost refuzat. Acum îl cheamă înapoi

În 2025, Zelensky le-a oferit americanilor scutul său anti-dronă, dar a fost refuzat, prin tergiversarea proiectului de cooperare. Acum, confruntați cu valurile de drone iraniene Shahed, americanii îl cheamă înapoi, relatează publicația Axios. Citește și: Gruparea Barna din USR blochează restructurarea Senatului ca să salveze un client politic: tergiversează desființarea unui post de secretar general adjunct În 2025, Zelensky le-a oferit americanilor scutul său anti-dronă „La o reuniune cu ușile închise la Casa Albă, pe 18 august, președintele ucrainean Volodymyr Zelensky i-a oferit președintelui Trump dronele interceptor ca o modalitate de a consolida relațiile și, potrivit unui oficial, de a-și arăta recunoștința pentru sprijinul acordat de SUA în fața agresiunii ruse. Ucrainenii au făcut o prezentare PowerPoint oficialilor americani, în care au afișat o hartă a Orientului Mijlociu și au transmis acest avertisment profetic: «Iranul îmbunătățește designul dronei Shahed cu atac unidirecțional». Prezentarea includea ideea creării de «centre de luptă cu drone» în Turcia, Iordania și statele din Golful Persic, unde se află bazele americane, pentru a face față amenințării din partea Iranului și a aliaților săi. «Am vrut să construim „ziduri de drone” și toate lucrurile necesare, cum ar fi radarul, etc.», a declarat un oficial ucrainean”, relatează Axios.  Președintele Trump ar fi spus echipei sale să lucreze cu trump, dar nu s-a petrecut nimic. Oficialii de la Casa Albă pur și simplu nu l-au crezut pe Zelensky. Joia trecută, potrivit New York Times, Statele Unite au cerut oficvial ajutorul Ucrainei.  O dronă Shahed costă 20-50.000 de dolari, iar ucrainenii le pot doborî la un preț mai mic. Potrivit Axios, Ucraina s-a oferit să cumpere arme americane cu banii obținuți din vânzarea acestui sistem către SUA. 

Trump, declarații contradictorii despre războiul din Iran (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump spune, în același interviu, ba că războiul cu Iran e încheiat, ba că va mai ataca ținte

Președintele american Donald Trump a făcut declarații contradictorii despre conflictul din Iran, sugerând pe de o parte că războiul s-ar putea încheia „în curând”, dar afirmând în același timp că ofensiva va continua până la o victorie totală. Mesajele sale au influențat imediat piețele energetice, iar prețul petrolului a scăzut după ce liderul american a sugerat o posibilă încheiere rapidă a conflictului. Trump: „Războiul se va încheia în curând” Într-o conferință de presă susținută la complexul său de golf Doral din Florida, Donald Trump a declarat că operațiunile militare ar putea avea o durată limitată. Citește și: Blocada iraniana asupra strâmtorii Ormuz se blegește: ce truc folosesc petrolierele care fug de sub nasul Teheranului „Asta se va încheia în curând”, a spus președintele american, adăugând că nu va permite „unui regim terorist să țină lumea ostatică” și să amenințe aprovizionarea globală cu petrol. Totuși, în același context, liderul republican a avertizat că Iranul ar putea fi lovit „mult, mult mai puternic” dacă va încerca să perturbe fluxurile energetice mondiale. Mesaje diferite despre evoluția conflictului Într-un discurs adresat parlamentarilor republicani reuniți la Doral, Trump a descris ofensiva ca pe „o excursie scurtă”, sugerând că operațiunile ar putea fi rapide. Într-un interviu telefonic acordat unei jurnaliste de la CBS News, el a mers chiar mai departe, afirmând că „războiul s-a terminat, practic”. Președintele american a susținut, de asemenea, că evoluția conflictului este „mult devansată” față de calendarul de patru-cinci săptămâni menționat anterior. SUA promit continuarea ofensivei până la victorie În același timp, Donald Trump le-a transmis parlamentarilor republicani că Statele Unite nu se vor opri până când inamicul nu va fi „înfrânt total și definitiv”. Potrivit liderului american, forțele implicate în ofensiva israeliano-americană au lovit deja peste 5.000 de ținte, inclusiv obiective considerate strategice. Trump a precizat că unele dintre cele mai importante ținte au fost lăsate pentru etape ulterioare, în cazul în care conflictul se va prelungi. Temeri politice și impact economic Aleșii conservatori se tem că războiul ar putea avea consecințe politice interne dacă va provoca o creștere semnificativă a prețurilor la benzină și o presiune suplimentară asupra economiei americane. Un astfel de scenariu ar putea afecta rezultatele Partidului Republican la alegerile legislative programate în noiembrie. Posibil control asupra strâmtorii Ormuz În discuția cu jurnalista CBS, Donald Trump a spus că ia în calcul preluarea controlului asupra strâmtorii Ormuz, o rută strategică pentru comerțul mondial și transportul petrolului. Traficul maritim din această zonă este afectat de conflict, iar controlul asupra strâmtorii ar avea implicații majore pentru piața energetică globală. Obiectivele reale ale ofensivei rămân neclare Președintele american a menținut ambiguitatea cu privire la scopurile exacte ale intervenției militare desfășurate împreună cu Israelul. El a vorbit atât despre neutralizarea programului nuclear iranian și a capacităților de rachete balistice, cât și despre posibilitatea unei schimbări de regim la Teheran.

Trump critică alegerea lui Mojtaba Khamenei ca lider al Iranului (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump critică alegerea lui Mojtaba Khamenei ca lider suprem al Iranului: Nu sunt mulțumit

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că nu este „mulțumit” de alegerea lui Mojtaba Khamenei în funcția de lider suprem al Iranului, după moartea ayatollahului Ali Khamenei. Declarația a fost făcută luni pentru publicația New York Post, în contextul schimbării de leadership la Teheran, survenită după moartea liderului iranian în timpul ofensivei militare israeliano-americane. Trump critică succesiunea la conducerea Iranului Aflat la Miami, unde urma să participe la o conferință a Partidului Republican, Donald Trump a comentat alegerea noului lider al Republicii Islamice. Citește și: Răzbunarea lui Ponta: angajații lui Sebi Ghiță, de la România TV, sună noaptea la familia purtătorului de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea „Nu sunt mulțumit”, a declarat președintele american pentru New York Post, referindu-se la numirea lui Mojtaba Khamenei. Mojtaba Khamenei, noul lider suprem al Iranului Mojtaba Khamenei, fiul ayatollahului Ali Khamenei, a fost desemnat lider suprem al Iranului după moartea tatălui său, ucis în prima zi a ofensivei israeliano-americane. În vârstă de 56 de ani, Mojtaba Khamenei este considerat una dintre cele mai influente, dar și discrete figuri din sistemul politic iranian. De-a lungul anilor, el a avut o influență semnificativă în cercurile de putere ale Republicii Islamice, deși a evitat aparițiile publice și rolurile oficiale vizibile. Alegerea făcută de Adunarea Experților Noul lider suprem a fost desemnat de Adunarea Experților, organismul religios care are autoritatea de a numi conducătorul suprem al Iranului. Această instituție este formată din 88 de clerici șiiți și are rolul de a supraveghea conducerea religioasă și politică a statului. Alegerea lui Mojtaba Khamenei a fost interpretată de analiști drept o consolidare a aripii conservatoare din Republica Islamică, în special datorită legăturilor sale strânse cu Gărzile Revoluției. Legături puternice cu Gărzile Revoluției Mojtaba Khamenei este considerat apropiat de Gărzile Revoluției, forța militară ideologică a regimului iranian și unul dintre cei mai influenți actori din politica internă și regională a Iranului. Această relație a contribuit la consolidarea sprijinului din partea taberei conservatoare pentru numirea sa în funcția de lider suprem. Demonstrații de loialitate în Teheran După anunțarea succesiunii, mii de iranieni s-au adunat luni în Piața Enghelab din Teheran pentru a-și manifesta loialitatea față de noul conducător al Republicii Islamice. Participanții au scandat numele lui Mojtaba Khamenei și au purtat portrete ale acestuia, precum și drapele ale Iranului.

Macron vrea redeschiderea strâmtorii Ormuz, Iranul reacționează (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Planul lui Macron pentru redeschiderea strâmtorii Ormuz provoacă reacția Iranului: planul este nerealist

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat pregătirea unei viitoare misiuni internaționale „pur defensive” menite să permită redeschiderea strâmtorii Ormuz pentru transportul petrolului și gazelor naturale. Anunțul a fost făcut luni, în timpul unei scurte vizite oficiale în Cipru, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Inițiativa face parte dintr-o desfășurare militară amplă a Franței în regiune, menită să protejeze rutele comerciale maritime și securitatea energetică globală. Macron: „Când Cipru este atacat, Europa este atacată” În timpul vizitei, Emmanuel Macron s-a deplasat la aeroportul militar din Paphos, în sud-vestul Ciprului, care a fost lovit de o dronă la scurt timp după declanșarea ofensivei americano-israeliene împotriva Iranului, pe 28 februarie. Citește și: Răzbunarea lui Ponta: angajații lui Sebi Ghiță, de la România TV, sună noaptea la familia purtătorului de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea Președintele francez a dorit astfel să își arate solidaritatea față de Cipru și față de președintele Nikos Christodoulides. „Când Cipru este atacat, Europa este cea atacată”, a declarat Macron. Liderul francez a subliniat că Europa nu va accepta ca o parte a teritoriului său să fie expusă riscurilor militare. „Nu vom accepta ca nici măcar o bucățică din teritoriul european, cum ar fi Cipru, să fie expusă pericolului”, a afirmat el. La conferința de presă a participat și premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis. O misiune navală defensivă pentru escortarea petrolierelor Macron a explicat că misiunea pregătită de Franța și partenerii săi va avea un rol strict defensiv. Obiectivul principal este escortarea navelor comerciale, inclusiv a petrolierelor și a navelor port-container, pentru a permite redeschiderea treptată a strâmtorii Ormuz. Această rută maritimă este esențială pentru comerțul global și pentru transportul petrolului și gazelor naturale din regiunea Golfului. „Suntem pe cale să punem în aplicare o misiune pur defensivă, de escortă, pentru a permite redeschiderea treptată a strâmtorii Ormuz”, a declarat președintele francez. Blocarea traficului în această zonă a determinat o creștere rapidă a prețurilor la hidrocarburi în ultimele zile. Franța își consolidează prezența navală în regiune După vizita din Cipru, Emmanuel Macron s-a deplasat către portavionul francez Charles de Gaulle, aflat în largul insulei Creta. Nava a fost redirecționată spre estul Mediteranei după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. Portavionul este nucleul unui amplu dispozitiv naval francez care se extinde în mai multe zone strategice: estul Mării Mediterane; Marea Roșie; strâmtoarea Ormuz. În acest dispozitiv vor fi incluse opt fregate și două portelicoptere amfibii. În plus, Franța, Italia și Spania au trimis fiecare câte o fregată în regiune. Franța își întărește contribuția la operațiunea europeană Aspides Macron a anunțat că Franța va participa „pe termen lung” cu două fregate la operațiunea Aspides, lansată de Uniunea Europeană în 2024 pentru protejarea traficului maritim în Marea Roșie. Operațiunea este coordonată de Grecia, iar o fregată franceză participă deja la această misiune. Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a făcut apel la statele europene să consolideze această operațiune prin trimiterea de noi nave militare. La rândul lor, liderii europeni au transmis că UE este pregătită să își adapteze și să își întărească misiunile de protecție maritimă. Declarația a fost făcută de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de președintele Consiliului European, Antonio Costa, după o reuniune prin videoconferință cu lideri din Orientul Mijlociu. Macron discută cu parteneri europeni și asiatici Președintele francez a precizat că misiunea navală pentru strâmtoarea Ormuz este pregătită împreună cu parteneri europeni și internaționali. Franța poartă discuții inclusiv cu India și cu alte state asiatice, puternic afectate de perturbarea traficului energetic din Golf. Macron a subliniat că stabilitatea acestei rute maritime este vitală pentru economia globală. G7 analizează soluții pentru criza energetică Franța, care deține în acest an președinția G7, pregătește o reuniune a miniștrilor energiei programată pentru marți, în marja unui summit organizat la Paris pe tema energiei nucleare civile. Macron a declarat că își dorește o coordonare strânsă între statele G7 – Franța, SUA, Marea Britanie, Italia, Germania, Canada și Japonia – pentru gestionarea impactului energetic al conflictului. Printre opțiunile analizate se numără și utilizarea rezervelor strategice de petrol. Macron cere încetarea atacurilor dintre Israel și Hezbollah În timpul deplasării spre Cipru, Emmanuel Macron a discutat telefonic cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Președintele francez a cerut grupării pro-iraniene Hezbollah să înceteze atacurile lansate din Liban. Totodată, el a solicitat Israelului să oprească operațiunile militare împotriva Libanului. „Israelul trebuie să înceteze operațiunile militare și atacurile asupra Libanului cât mai curând posibil pentru a permite restabilirea suveranității și integrității teritoriale a Libanului”, a declarat Macron. El a subliniat că armata libaneză trebuie să rămână singura forță legitimă responsabilă de securitatea teritoriului. Iranul respinge planul privind securizarea strâmtorii Ormuz Reacția Teheranului nu a întârziat. Secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, Ali Larijani, a declarat că este puțin probabil ca securitatea să poată fi restabilită în strâmtoarea Ormuz în timpul conflictului. Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, oficialul iranian a afirmat că stabilizarea zonei este imposibilă „în mijlocul focului războiului aprins de SUA și Israel”. Larijani a adăugat că inițiativa vine din partea unor state care, în opinia sa, au susținut conflictul din regiune.

Combaterea dronelor iraniene, 11 țări cer ajutorul Ucrainei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

11 țări, inclusiv SUA, cer ajutorul Ucrainei pentru a combate dronele iraniene Shahed, afirmă Zelenski

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că 11 state, printre care Statele Unite și mai multe țări europene, au solicitat sprijinul Kievului pentru a face față atacurilor cu drone iraniene care vizează state din Orientul Mijlociu. Potrivit liderului ucrainean, experiența armatei ucrainene în interceptarea dronelor de tip Shahed a devenit extrem de valoroasă, după mai bine de doi ani de război cu Rusia. 11 state au cerut sprijinul Ucrainei împotriva dronelor iraniene Volodimir Zelenski a declarat, într-o postare publicată pe Facebook, că Ucraina a primit până în prezent 11 solicitări oficiale de sprijin. Citește și: Răzbunarea lui Ponta: angajații lui Sebi Ghiță, de la România TV, sună noaptea la familia purtătorului de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea „Pentru moment, am primit 11 cereri din partea unor țări vecine Iranului, a unor state europene și a Statelor Unite”, a precizat președintele ucrainean. Zelenski nu a oferit detalii despre toate statele implicate, însă a subliniat că Kievul a răspuns deja unor solicitări „cu decizii concrete și sprijin specific”. Experiența Ucrainei în combaterea dronelor Shahed Potrivit liderului ucrainean, există un interes major pentru expertiza acumulată de Ucraina în combaterea dronelor iraniene cu rază lungă de acțiune. Aceasta include: utilizarea dronelor interceptoare; sisteme de bruiaj electronic; programe de instruire pentru doborârea dronelor de tip Shahed. Armata ucraineană a dezvoltat aceste capacități în timpul războiului cu Rusia, care utilizează frecvent drone Shahed pentru atacuri asupra orașelor și infrastructurii energetice din Ucraina. Ucraina a trimis experți militari în Orientul Mijlociu Săptămâna trecută, Kievul a anunțat trimiterea unor specialiști militari în Orientul Mijlociu pentru a sprijini statele din Golf în respingerea atacurilor cu drone iraniene. Un prim exemplu este Iordania, unde Ucraina a trimis drone interceptoare și o echipă de experți militari pentru a ajuta autoritățile locale să contracareze atacurile. „Am reacționat imediat”, a explicat Zelenski, precizând că solicitarea a fost făcută de Statele Unite joi, iar echipa de specialiști a plecat din Ucraina chiar a doua zi, vineri. Iordania, aliat strategic al SUA în regiune Iordania este unul dintre principalii aliați ai Statelor Unite în Orientul Mijlociu și găzduiește o importantă bază militară americană. Această bază a fost vizată recent de atacuri iraniene, lansate ca represalii după bombardamentele aeriene efectuate de SUA și Israel asupra Iranului, operațiuni începute în urmă cu mai bine de o săptămână. Zelenski speră la sprijin militar suplimentar pentru Ucraina Într-o conferință de presă susținută duminică, Volodimir Zelenski a declarat că implicarea Ucrainei în sprijinirea securității regionale ar putea avea efecte pozitive și pentru Kiev. Președintele ucrainean speră că această cooperare militară va contribui la consolidarea capacităților defensive ale Ucrainei, inclusiv prin obținerea de echipamente suplimentare. Kievul are nevoie în special de rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot și de armament pentru avioanele de luptă F-16. Deși Statele Unite nu mai furnizează echipamente militare gratuite Ucrainei de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, livrările de armament continuă, fiind finanțate în mare parte de statele europene. Dronele Shahed, o armă centrală în conflictele recente Ucraina se confruntă aproape zilnic cu atacuri masive ale dronelor rusești cu rază lungă de acțiune, bazate pe modelul iranian Shahed. Rusia a copiat designul acestor drone și le produce acum în masă sub denumirea Gheran-2. Același tip de drone a fost folosit recent de Iran în atacurile asupra statelor din Golf și asupra Israelului, ca răspuns la bombardamentele israeliene și americane începute la finalul lunii februarie. Ucraina susține că dronele iraniene conțin componente rusești Volodimir Zelenski a declarat luni că noi informații indică utilizarea unor componente de fabricație rusească în dronele iraniene Shahed folosite în atacurile recente din Orientul Mijlociu. Liderul ucrainean a subliniat că Ucraina este dispusă să sprijine statele care îi oferă ajutor în apărarea împotriva agresiunii ruse. „Ucraina este pregătită să răspundă pozitiv cererilor celor care ne ajută să protejăm viețile ucrainenilor și independența Ucrainei”, a afirmat Zelenski. Dronele interceptoare dezvoltate de industria ucraineană Industria de apărare a Ucrainei a dezvoltat în ultimii ani drone interceptoare speciale, concepute pentru a neutraliza dronele Shahed. Aceste aparate sunt relativ ieftine, de unică folosință, și au rolul de a intercepta și distruge dronele kamikaze cu rază lungă de acțiune înainte ca acestea să își atingă ținta. Tehnologia dezvoltată de Ucraina a devenit acum o resursă importantă pentru statele care se confruntă cu amenințarea dronelor iraniene.

Președintele Erdoğan avertizează Iranul (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Încă o rachetă balistică iraniană a intrat în spațiul aerian al Turciei. Președintele Erdoğan avertizează Iranul

Forțele aeriene ale NATO au doborât o a doua rachetă balistică lansată din Iran și intrată în spațiul aerian turc, potrivit unui anunț făcut luni de autoritățile de la Ankara. Turcia a transmis că va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja teritoriul și spațiul aerian împotriva oricărei amenințări. A doua rachetă iraniană interceptată în decurs de o săptămână Potrivit Ministerului turc al Apărării, acesta este al doilea incident în care o rachetă balistică lansată din Iran pătrunde în spațiul aerian al Turciei într-o singură săptămână. Citește și: Răzbunarea lui Ponta: angajații lui Sebi Ghiță, de la România TV, sună noaptea la familia purtătorului de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea Racheta a fost interceptată de sistemele de apărare ale NATO, iar fragmentele acesteia au căzut în provincia Gaziantep, în sud-estul Turciei. Autoritățile au precizat că nu au existat victime sau pagube majore. „Reiterăm încă o dată că toate măsurile necesare vor fi luate decisiv și fără ezitare împotriva oricărei amenințări la adresa teritoriului și spațiului aerian al țării noastre”, a transmis Ministerul Apărării de la Ankara. Președintele Turciei, mesaj dur către Iran Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a reacționat dur. „Iranului i-au fost transmise avertismentele necesare”, a declarat acesta după o ședință de urgență. „În ciuda avertismentelor noastre repetate, acțiuni provocatoare continuă să aibă loc împotriva Turciei”, a spus el. „Nu ar trebui întreprinsă nicio acțiune care să arunce o umbră asupra legăturii noastre de vecinătate și fraternitate vechi de o mie de ani”, a adăugat Erdogan. Fragmentele rachetei au căzut în provincia Gaziantep Autoritățile turce au anunțat că unele componente ale muniției interceptate au căzut pe câmpuri din provincia Gaziantep, o zonă situată între două instalații militare importante ale NATO. Nu este clar care era destinația rachetei înainte de a fi doborâtă de sistemele de apărare ale alianței. Turcia a subliniat însă că avertismentele sale privind riscurile unor astfel de atacuri trebuie luate în serios. „Este în interesul tuturor să țină cont de avertismentele Turciei în această privință”, au transmis oficialii turci. Baze militare NATO și americane în apropierea zonei incidentului Incidentul a avut loc într-o regiune strategică pentru apărarea NATO. În sudul Turciei se află baza aeriană Incirlik, unde sunt staționate forțe ale aviației americane. De asemenea, în provincia Malatya, situată la nord-est, se află o importantă bază radar NATO, care oferă sprijin esențial pentru sistemul de apărare al alianței. Fragmentele rachetei interceptate au căzut aproximativ în zona dintre aceste două baze militare. Ankara avertizează Iranul să evite acțiunile destabilizatoare Burhanettin Duran, directorul pentru comunicare al președintelui Recep Tayyip Erdogan, a reiterat avertismentul transmis de Ankara tuturor actorilor regionali, în special Iranului. Oficialul turc a subliniat că acțiunile militare care pot pune în pericol civilii sau stabilitatea regională trebuie evitate. Până în acest moment, Iranul nu a comentat oficial incidentul, însă a declarat în repetate rânduri că nu se află în război cu statele din regiune și că nu vizează explicit Turcia. Ankara nu intenționează deocamdată să invoce Articolul 4 al NATO Ankara a precizat că Statele Unite nu au utilizat baza aeriană Incirlik pentru atacul aerian lansat alături de Israel asupra Iranului, acțiune care a declanșat riposta Teheranului prin rachete și drone. Deși incidentul implică direct securitatea spațiului aerian turc, autoritățile de la Ankara au transmis anterior că nu au în prezent intenția de a invoca Articolul 4 al Tratatului NATO. Acest articol prevede consultări între statele membre atunci când unul dintre aliați se consideră amenințat. În anumite circumstanțe, aceste consultări pot duce la activarea Articolului 5, care obligă NATO să apere militar un stat membru atacat. Turcia, una dintre cele mai mari armate ale NATO Turcia deține a doua cea mai mare armată din cadrul NATO și, în ultimii ani, a devenit un actor tot mai important în industria globală de apărare. Cu toate acestea, Ankara nu dispune încă de un sistem complet de apărare aeriană propriu. În incidentele din ultima săptămână, Turcia s-a bazat pe sistemele de apărare ale NATO pentru interceptarea rachetelor balistice.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră