duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: iran

98 articole
Internațional

Musk vrea să susțină revoltele din Iran

După ce i-a ajutat pe ucraineni, Elon Musk vrea să susțină și revoltele din Iran, oferind servicii de Internet prin Starlink. Teheranul a tăiat complet conexiunile la internet, vineri, de la 3.30 pm la 10.30 pm, pentru a bloca apelurile la noi revolte. Totuși, imagini de pe rețelele sociale arată că protestele violente au continuat în noaptea de vineri spre sâmbătă. Cel puţin 35 de persoane au fost ucise în manifestaţii violente declanşate în Iran, de peste o săptămână de la moartea unei tinere arestate de Poliţia Moraviurilor, anunţă sâmbătă presa de stat iraniană, citată de news.ro. Elon Musk vrea să susțină și revoltele din Iran Statele Unite au anunţat că ridică anumite interdicţii impuse în comerţul cu Iranul, pentru a permite întreprinderilor din domeniul tehnologiei să furnizeze platforme şi servicii care să le permită iranienilor să aibă acces la Internet. Această ridicare a sancţiunilor ”va lărgi gama de servicii disponibile iranienilor. Prin aceste schimbări, noi ajutăm poporul iranian să fie mai bine echipat să contracareze eforturile Guvernului de a-l supraveghea şi cenzura”, a declarat într-un comunicat adjunctul secretarului Trezoreriei Wally Adeyemo. Starlink will ask for an exemption to Iranian sanctions in this regard— Elon Musk (@elonmusk) September 19, 2022 Musk a anunţat luni că întreprinderea sa aerospaţială SpaceX intenţionează să ceară administraţiei americane o scutire de la sancţiuni impuse Teheranului, cu scopul de a propune, în Iran, servicii de conexiune la Internat prin constelaţia sa de sateliţi Starlink. Citește și: Bărbați tineri din Rusia au luat cu asalt vămile către Kazahstan și Finlanda pentru a scăpa de mobilizare Aplicația de mesagerie criptată Signal a anunțat că a fost blocată în Iran și a încurajat oamenii să găzduiască mai multe servere proxy, care pot fi folosite pentru a ocoli blocajele, oferind instrucțiuni în acest sens. Anti-government protests continue in #Iran. People took to the streets after the death of activist Mahsa Amini, detained by the local "morality police " for allegedly violating hijab rules. The protests have spread to almost every city in the country.1/3 pic.twitter.com/UMAgFVT4bS— NEXTA (@nexta_tv) September 23, 2022 Proiectul Tor, care supraveghează browserul Tor axat pe anonimat asociat cu dark web, a împărtășit și modalități de a ocoli blocajele impuse de autoritățile de la Teheran. Her name is Hananeh Kian. She was 23 years old when she was shot dead yesterday in Noshahr, Iran. One of the dozens of ppl lost their lives during the recent protests. No justification for excessive & arbitrary use of firearms against people. #حنانه_کیا #مهسا_امینی #Mahsa_Amini pic.twitter.com/BZKj9Y8txK— Omid Memarian (@Omid_M) September 23, 2022

Elon Musk vrea să susțină și revoltele din Iran Foto: Comp Studio
Rusia, satelit iranian pentru supravegherea Ucrainei (sursa: tehrantimes.com)
Internațional

Rusia, satelit iranian pentru supravegherea Ucrainei

Rusia, satelit iranian pentru supravegherea Ucrainei. Moscova a lansat marţi din Kazahstan un satelit de observare iranian pe fondul îngrijorărilor exprimate de mai mulţi responsabili occidentali că Rusia l-ar putea utiliza pentru a-şi susţine ofensiva în Ucraina, posibilitate respinsă de Iran, relatează France Presse. Rusia, satelit iranian pentru supravegherea Ucrainei Satelitul de teledetecţie Khayyam a fost lansat de o rachetă Soiuz de pe cosmodromul Baikonur la 05:52 GMT, potrivit imaginilor difuzate în direct de Agenţia spaţială rusă Roscosmos. Satelitul, numit în onoarea poetului şi savantului persan Omar Khayyam (1048-1131), a fost plasat apoi pe orbită. Agenţia spaţială iraniană susţine că satelitul are ca obiectiv să "supravegheze frontierele ţării", să îmbunătăţească productivitatea agricolă şi să monitorizeze resursele de apă şi catastrofele naturale. SUA consideră că programul spaţial iranian este destinat mai degrabă unor scopuri militare decât comerciale, în timp ce Teheranul susţine că activităţile sale aerospaţiale sunt paşnice şi în conformitate cu o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU. WP: Rusia va utiliza satelitul câteva luni De data aceasta, autorităţile iraniene a trebuit să se apere împotriva unor acuzaţii de alt tip, după ce ziarul american The Washington Post a relatat că Rusia "are în vedere să utilizeze satelitul timp de mai multe luni" în cadrul ofensivei sale în Ucraina înainte de a preda Iranului controlul asupra acestuia. "Toate ordinele legate de controlul şi operarea acestui satelit vor fi emise din prima zi şi imediat după lansare de către experţi iranieni cu sediul in Ministerul Comunicaţiilor iranian", a afirmat duminică Agenţia spaţială iraniană într-un comunicat. "Nicio terţă ţară nu poate accede la datele" trimise de satelit printr-un "algoritm criptat", a asigurat agenţia, denunţând ceea ce a numit afirmaţii "false" ale publicaţiei americane. În octombrie 2005, Rusia a lansat deja un prim satelit iranian, Sina-1, de pe cosmodromul din Pleseţk (nord-vestul Rusiei). Colaborare strânsă între Iran și Rusia Lansarea Khayyam are loc la trei săptămâni după o vizită a preşedintelui rus Vladimir Putin în Iran, unde s-a întâlnit la 19 iulie cu omologul său Ebrahim Raisi şi cu liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei. Acesta din urmă lansase un apel la consolidarea "cooperării pe termen lung" cu Rusia, notează AFP. În iunie 2021, preşedintele rus respinsese informaţiile din Washington Post, potrivit cărora Moscova s-ar pregăti să furnizeze un satelit sofisticat Iranului pentru îmbunătăţirea capacităţilor de spionaj ale acestuia. Gardienii Revoluţiei, armata de elită a regimului de la Teheran, au anunţat în martie plasarea pe orbită a unui satelit militar de recunoaştere denumit Noor-2, după lansarea primului, Noor-1, în aprilie 2020. Noi negocieri pe programul nuclear al Teheranului Lansarea satelitului Khayyam intervine într-un moment în care la Viena au fost reluate negocierile pentru salvarea acordului din 2015 cu privire la programul nuclear al Teheranului, la care participă reprezentanţi ai Iranului, Rusiei, Chinei, Franţei, Marii Britanii şi Germaniei. Uniunea Europeană a pus luni pe masă un text final, dar Teheranul nu şi-a dat încă aprobarea. Citește și: Relația dintre Rusia și SUA a intrat în faza „războiului rece” nuclear: Moscova nu va mai permite inspectorilor americani să verifice instalațiile atomice rusești Pactul - cunoscut sub acronimul său în engleză JCPOA - vizează garantarea caracterului civil al programului nuclear iranian, suspectat că are drept scop dotarea ţării cu arma atomică, ceea ce Iranul neagă. După retragerea unilaterală a SUA din acest acord în 2018 la decizia preşedintelui de atunci Donald Trump şi restabilirea sancţiunilor americane, Teheranul s-a dezis treptat de obligaţiile sale ce decurgeau din respectivul pact.

Execuții reluate în Iran, în public (sursa: Twitter/Iran Human Rights)
Internațional

Execuții reluate în Iran, în public

Execuții reluate în Iran, în public. Iranul a efectuat sâmbătă prima execuţie publică în peste doi ani, spânzurând un bărbat condamnat pentru uciderea unui poliţist, a raportat un ONG, în timp ce creşte îngrijorarea cu privire la represiunea din ţară, transmite AFP. Execuții reluate în Iran, în public Iman Sabzikar, un muncitor condamnat pentru uciderea unui poliţist în februarie 2022 în oraşul Shiraz (sudul Iranului), a fost spânzurat sâmbătă dis-de-dimineaţă la locul crimei, a detaliat ONG-ul norvegian Iran Human Rights (IHR), pe baza informaţiilor transmise de presa de stat iraniană. Pedeapsa lui a fost confirmată de Curtea Supremă la începutul lui iulie. "Reluarea acestei pedepse brutale în public are scopul de a speria şi intimida oamenii să nu manifesteze", a apreciat Mahmood Amiry-Moghaddam, directorul IHR. El a îndemnat comunitatea internaţională să reacţioneze ferm şi să protesteze faţă de această practică "medievală". Spânzurat de macaraua unui camion Imaginile circulă pe reţelele sociale afirmând că relatează această execuţie arată un bărbat în haine de deţinut atârnând la câţiva metri deasupra solului de o frânghie ataşată de macaraua unui camion. În Iran, execuţiile au loc de obicei în închisori. Citește și: Orbán Viktor, discurs pro-rus în România, la Băile Tușnad, parcă scris la Kremlin: Occidentul a greșit, Ucraina nu va câștiga războiul cu armament american, Lavrov are dreptate Execuţiile publice sunt folosite ca element de descurajare, în special când vine vorba de uciderea unui membru al forţelor de securitate, a subliniat ONG-ul, indicând că ultima execuţie publică din Iran datează din 11 iunie 2020. Urmează noi execuții ONG-ul se teme că patru bărbaţi, condamnaţi şi ei la moarte pentru uciderea unor poliţişti în cazuri separate, dar similare, vor avea aceeaşi soartă şi notează că numărul execuţiilor în Republica Islamică s-a dublat în primul semestru faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021. În ultimele săptămâni, activiştii şi-au exprimat îngrijorarea faţă de o represiune tot mai mare în Iran, în contextul în care criza economică suscită manifestaţii neobişnuite. Intelectuali şi regizori de film cunoscuţi au fost arestaţi, reaminteşte AFP.

Putin strânge rândurile cu autocrația iraniană (sursa: Sputnik)
Internațional

Putin strânge rândurile cu autocrația iraniană

Putin strânge rândurile cu autocrația iraniană. Preşedintele rus Vladimir Putin a sosit la Teheran pentru discuţii cu liderii iranian şi turc, prima vizită a liderului de la Kremlin în afara fostei Uniuni Sovietice de la invadarea Ucrainei de către Moscova la 24 februarie, a anunţat marţi după-amiază agenţia de presă Interfax, preluată de Reuters. Putin strânge rândurile cu autocrația iraniană Putin se află în vizită la Teheran pentru convorbiri cu liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, şi de asemenea pentru o primă întâlnire tete-a-tete cu un lider al unei ţări NATO de la declanşarea invaziei, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, pentru a discuta despre un acord care să permită reluarea exporturilor de cereale ale Ucrainei la Marea Neagră, precum şi despre pacea în Siria. Deplasarea lui Putin, care intervine la doar câteva zile după ce preşedintele american Joe Biden a vizitat Israelul şi Arabia Saudită, transmite un mesaj puternic Occidentului despre planurile Moscovei de a stabili legături strategice mai strânse cu Iranul, China şi India în faţa sancţiunilor occidentale, notează Reuters. O legătură foarte puternică "Contactul cu Khamenei este foarte important", a declarat Iuri Uşakov, consilierul pentru politică externă al lui Putin, reporterilor la Moscova. "Un dialog de încredere s-a dezvoltat între ei asupra celor mai importante probleme pe agenda bilaterală şi internaţională". "În majoritatea problemelor, poziţiile noastre sunt apropiate sau identice", a adăugat el. Pentru Iran, de asemenea confruntat cu sancţiuni economice occidentale şi în conflict cu Statele Unite asupra programului nuclear al Teheranului şi unei serii de alte probleme, vizita lui Putin este oportună. Liderii săi clericali sunt dornici să consolideze relaţiile strategice cu Rusia în faţa unui bloc emergent israeliano-arab în Golf susţinut de SUA şi care ar putea înclina echilibrul de putere în Orientul Mijlociu mai departe de Iran. Teheran vs Washington "Având în vedere evoluţia legăturilor geopolitice după războiul din Ucraina, Teheranul încearcă să-şi asigure sprijinul Moscovei în confruntarea cu Washingtonul şi aliaţii săi regionali", a declarat un înalt oficial iranian citat de Reuters, cerând să nu fie numit. În primul rând pe ordinea de zi în discuţiile trilaterale de marţi care vor include de asemenea Turcia vor fi eforturile de reducere a violenţei în Siria, unde Erdogan a ameninţat că va lansa mai multe operaţiuni militare pentru a extinde "zonele sigure" adânci de 30 km de-a lungul graniţei. Atât Moscova, cât şi Teheranul se opun oricărei astfel de acţiuni din partea Turciei. "Menţinerea integrităţii teritoriale a Siriei este foarte importantă şi orice atac militar în nordul Siriei va dăuna cu siguranţă Turciei, Siriei şi întregii regiuni şi de pe urma sa vor beneficia teroriştii", i-a spus Khamenei lui Erdogan. Problema siriană Erdogan a declarat că terorismul rămâne o preocupare şi o ameninţare comună pentru Iran şi Turcia, iar cele două ţări trebuie să lupte împotriva tuturor ameninţărilor, inclusiv combatanţii kurzi din Turcia, Siria şi Iran consideraţi terorişti de către Ankara. Citește și: Putin, disperat: vrea să cumpere drone de luptă iraniene pentru a le trimite în Ucraina. Casa Albă a prezentat imagini cu negocierile ruso-iraniene Orice operaţiune turcă în Siria ar ataca miliţia kurdă YPG, o formaţiune cheie a Forţelor Democratice Siriene (SDF) susţinute de SUA şi care controlează mari părţi din nordul Siriei şi sunt considerate de Washington un aliat important împotriva Statului Islamic.

Iranul, arogant: Putem produce bomba nucleară (sursa: Al Jazeera)
Internațional

Iranul, arogant: Putem produce bomba nucleară

Iranul, arogant: Putem produce bomba nucleară. Iranul are capacitatea tehnică de a produce o bombă atomică, însă nu a decis deocamdată să facă acest pas, a declarat duminică un consilier de rang înalt al ayatollahului Ali Khamenei, liderul religios de la Teheran. Iranul, arogant: Putem produce bomba nucleară Kamal Kharrazi a susţinut, într-un dialog cu serviciul în limba arabă al televiziunii Al Jazeera, preluată de Reuters, că "în câteva zile am reuşit să îmbogăţim uraniul până la 60% şi putem cu uşurinţă produce uraniu îmbogăţit la 90%" şi a precizat că "Iranul are mijloacele tehnice de a produce o bombă nucleară, însă Iranul nu a luat deocamdată vreo decizie de a construi aşa ceva". Fostul preşedinte american Donald Trump a retras în 2018 Statele Unite din acordul nuclear încheiat în 2015 de puterile internaţionale cu regimul de la Teheran. Înţelegerea prevedea limitarea programului iranian de îmbogăţire a uraniului, în schimbul suspendării sancţiunilor economice împotriva Iranului. După circa un an de la implementarea politicii americane de "presiune maximă" asupra Iranului, republica islamică a început să încalce restricţiile asumate prin acord. Dialogul cu SUA, blocat Teheranul a dezminţit în repetate rânduri orice intenţie de a produce arme nucleare, susţinând că îmbogăţeşte uraniul exclusiv în scopuri civile, pentru sectorul energetic, şi a afirmat că încălcările acordului sunt reversibile, dacă SUA renunţă la sancţiuni şi se alătură din nou celorlalte puteri semnatare. Citește și: Ca să elimine petrolul rusesc de pe piață, Biden acceptă „albirea” prințului saudit Mohamad bin Salman. Externele de la Riad au criticat arogant SUA chiar după vizita președintelui american Dialogul indirect cu Washingtonul pe această temă este în impas din martie. Kharrazi a afirmat că Iranul nu va negocia niciodată programul de înarmare cu rachete şi politica regională, aşa cum solicită americanii şi aliaţii lor occidentali şi din Orientul Mijlociu.

Putin vrea drone de luptă iraniene (sursa: cnn.com)
Internațional

Putin vrea drone de luptă iraniene

Putin vrea drone de luptă iraniene. Responsabili ruşi au vizitat Iranul de cel puţin două ori pentru a inspecta drone militare ce ar putea fi achiziţionate de Rusia în vederea folosirii acestor aparate în războiul din Ucraina, a declarat sâmbătă consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, potrivit CNN. Putin vrea drone de luptă iraniene Armata iraniană a prezentat aceste drone unei delegaţii ruse pe 8 iunie şi 5 iulie la baza aeriană Kachan, la 200 de kilometri sud de Teheran, potrivit imaginilor din satelit prezentate de guvernul american. "Publicăm aceste imagini făcute în iunie care arată drone iraniene pe care delegaţia rusă le-a inspectat în acea zi. Aceasta sugerează un interes susţinut al ruşilor de a achiziţiona drone de luptă iraniene", a indicat Sullivan. "Din ceea ce ştim, a fost prima dată când o delegaţie rusă vizitează o bază aeriană pentru o asemenea prezentare", a adăugat el. Ministrul iranian de Externe, prins cu minciuna Sullivan declarase luni că Statele Unit au informaţii conform cărora Iranul pregăteşte livrarea către Rusia a sute de drone, inclusiv drone de luptă, iar instruirea militarilor ruşi pentru a le folosi ar urma să înceapă chiar de luna aceasta. Citește și: Regiunea caspică ar putea deveni colacul de salvare al Europei în încercarea de a renunța la gazul rusesc (Geopolitical Futures) Ministrul iranian de Externe Hossein Amir-Abdollahian l-a asigurat vineri pe omologul său ucrainean Dmitro Kuleba că Iranul nu intenţionează să vândă drone Rusiei şi a calificat acuzaţiile americane în această privinţă ca fiind "nefondate şi mai mult un act de propagandă" făcut înaintea vizitei preşedintelui Joe Biden în Israel. Dronele Bayraktar au îngrozit Kremlinul Dronele au jucat un rol major în războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei pe 24 februarie. Armata ucraineană a provocat pierderi grele trupelor ruse mai ales cu ajutorul dronelor turceşti Bayraktar, pe care le-a achiziţionat atât înainte, cât şi după începerea conflictului. Statele Unite au anunţat săptămâna trecută un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de circa 400 de milioane de dolari, care cuprinde, printre alte echipamente, lansatoare multiple de rachete HIMARS şi obuze de înaltă precizie. De la începutul războiului Washingtonul a oferit Ucrainei o asistentă militară estimată la circa 6,9 miliarde de dolari.

Valentin Ionescu
Opinii

Rusia trebuie învinsă economic: sancțiuni mai dure, pe ramuri economice, și deblocarea rezervelor de petrol din Arabia Saudită și Iran

Văd că în presă a apărut informația că rubla și-a "revenit". Rubla nu și-a "revenit". Banca Centrală a Rusiei fixează cursul în fiecare zi pentru rublă în raport cu US$ (dolarul SUA) și EUR. Prin urmare, Banca Centrală a abandonat cursul flotant și a trecut la un curs fix/pe cale administrativă. De asemenea, în Rusia sunt comisioane mari la schimbul valutar pentru a descuraja vânzările de monedă locală și achizitia de EUR sau US$. Guvernul rus a aprobat importurile paralele. În sine, "importurile paralele" se practică mai cu seamă la medicamente generice. De pildă, dacă într-o țară nu se mai produc (sau se produc, dar prețul este mare), se caută achiziția lor de pe alte piețe la prețuri mai scăzute. Acesta este mecanismul. Guvernul rus probabil vrea să importe produse ieftine de pe piața asiatică, pentru care să nu dea mulți bani în dolari, mai cu seamă din China și India, unde drepturile de autor/copyright nu prea se respectă. Asta înseamnă că rușii vor cumpăra produse ieftine (eventual în barter? nu știu), din care un număr nespecificat de produse e posibil să fie piratate. Separat de asta, rușii au început să practice exportul de petrol la "negru", în sensul că opresc semnalul pe vasele lor ca să nu se identifice corect ruta acestora. Evident, acest lucru se face cu complicitatea cumpărătorilor, care de multe ori sunt chinezi sau indieni. Sunt curios câte nave rusești sunt acum la Shanghai, oraș aflat în lockdown și unde presa nu are acces. Ar trebui ca presa internațională să urmărească intrările de vase rusești în India și China. Rușii caută să-și conserve rezervele valutare, pe care eu le apreciez la jumătate din total (aprox. 630 mld US$) că ar fi la dispoziția lor. Asta îi ajută să supraviețuiască pe termen mediu, dar la alți parametri decât până acum. Și Uniunea Sovietică a supraviețuit, decenii chiar, având relații comerciale cu Occidentul la un nivel modest. Nu aș paria pe o prăbușire economică mai mare de 11-15% anul acesta. Din petrolul și gazele pe care le exportă în Uniunea Europeană, eu am estimat că rușii încasează zilnic între 310 și 320 de milioane de EUR. Aproximativ 71% sunt din petrol. Este posibil ca factura să fi fost mai mare în februarie și începutul lunii martie, când au fost zile cu temeperaturi scăzute. Eu am estimat valoarea facturii de mai sus ca medie aritmetică, luând în calcul prin comparație exporturile totale de anul trecut (aproximativ 98,9 miliarde de EUR). Sigur că o zi din februarie contează în bani mai mult decât o zi din luna iunie. Asta înseamnă că, într-o lună de război, rușii au încasat intre zece și 12 miliarde de EUR. Destul. Trebuie urmărite și livrările zilnice pe cele trei trasee de gaz spre vestul Europei. Pe de altă parte, cu excepția sectorului metalurgic, nici un sector economic rusesc nu este sub embargo, ceea ce este surprinzător, ținând cont de ce scrie în presa occidentală și la noi. Sancțiunile se aplică individual pe firme și persoane, nu pe ramuri economice. De aceea, sancțiunile mi se par soft. Rușii mai exportă în țările UE metale și pietre prețioase, lemn, celuloză și hârtie, produse alimentare și materii prime agricole, maşini, echipamente şi mijloace de transport , textile şi încălţăminte. Nu am văzut sancțiuni la clasele de produse menționate mai sus. De asemenea, porturile sunt deschise. Numai britanicii le-au închis. O parte din bănci sunt scoase din SWIFT, dar nu am auzit ca și din Target 2. O altă parte din bănci nu sunt scoase din SWIFT. Deocamdată, observ că americanii aplică sancțiuni mai dure decât vest-europenii. Rușii forțează nota și vor ca gazele să fie plătite în ruble. Atenție, nu petrolul exportat, unde rușii știu că au concurenți si apare efectul de substituție, ci doar la gaze, unde europenii sunt vulnerabili. Șmecherie de cartier. Vest-europenii nu acceptă șantajul și nu intră pe piața rusă să cumpere ruble, deși ar putea să o facă. Mai ales că au bănci care au rămas în Rusia. Măsura vine într-un moment în care consumul are o tendință de scadere. Dar depozitele cu gaz ale vest-europenilor sunt pline între 29 și 33%. Dacă cererea totală de gaz se menține, mai cu seamă în sectorul industrial, prețul la gaz (la pret TTf la Amsterdam și la Viena) va înregistra o creștere bruscă la un punct nesustenabil. Multe firme pot ajunge în stare de faliment, din cauza cheltuielilor de exploatare. Prin urmare, va fi nevoie de noi măsuri guvernamentale pentru a menține prețul la un nivel suportabil. În iunie, apreciez că prețul va începe să se stabilizeze, iar efectul urmărit de ruși va începe ușor să se estompeze. Prețul va tinde spre un punct de echilibru, deși va fi mai sus decât în prezent. Ceea ce rușii nu au luat în calcul este că, în ipoteza in care economia Uniunii Europene intră în recesiune, repetând situația din 2020, de exemplu, cererea la toate produsele rusești va scădea, nu doar la petrol și gaze, indiferent de sancțiuni. Apreciez că România trebuie să renunțe la prețul de referință de la Viena, care avantajează numai OMV. Industria care folosește gaz (îngrăsăminte, materiale de construcții, sticlă) trebuie salvată. Până la sfârșitul anului va fi o cursă contracronometru pentru umplerea depozitelor de gaz în subteran peste tot în Europa. De fapt, situația asta va menține cererea la un nivel ceva mai ridicat. Europa va conta pe un supliment de livrări din Qatar, dar nu prea mult, și pe livrări modeste din SUA (15 miliarde de metri cubi, aproximativ 10% din 155 de miliarde de metri cubi importați din Rusia). Ca rușii să cedeze, occidentalii va trebui să întrerupă achizițiile de petrol de la ei, pentru că acesta este sursa lor principală de venit, și să sancționeze toate ramurile economice rusești. Cheia este Arabia Saudită, care nu vrea să majoreze extracțiile, întrucât se opune negocierilor americane cu Iranul și pentru că prințul moștenitor are deschis un proces penal în SUA. De asemenea, Arabia Saudită este nemulțumită de SUA că nu îi acordă suport în războiul din Yemen. Până la urmă, cred că saudiții vor ceda. În acel moment, rușii nu mai au cum să joace în forță. Vor conta exporturile de gaze azere prin Turcia, prin Balcani, dacă bulgarii se mișcă repede și realizează interconectorul cu grecii. De asemenea, pe termen lung este important ca Iranul să fie scos din zona de influență a Rusiei. Iranul este a doua țară din lume ca zăcăminte de gaz natural. Intrarea Iranului pe piața internațională va prăbuși monopolul Rusiei. O să vedem când și cum. Deocamdată, războiul este asimetric, iar prețul este ridicat. Frontul din Ucraina este sprijinit de sancțiuni economice, dar și invers este valabil. Dacă rușii sunt înfrânți, sancțiunile lor asupra Occidentului se reduc, pentru că nu mai au resurse. Valentin Ionescu este invitat al rubricii de opinii.

O întâlnire Iran - SUA în dosarul nuclear este posibilă (sursa: Facebook/US Department of State)
Internațional

întâlnire Iran - SUA în dosarul nuclear

O întâlnire Iran - SUA în dosarul nuclear este posibilă. Statele Unite au reafirmat luni ca sunt "pregătite" pentru negocieri directe cu Iranul pentru a salva acordul nuclear iranian. A fost un răspuns adresat Teheranului, care a evocat pentru prima dată această ipoteză, scrie AFP. O întâlnire Iran - SUA în dosarul nuclear, posibilă "A ne întâlni direct ar permite o comunicare mai eficientă, ceea ce este urgent pentru a ajunge rapid la un acord", a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al diplomaţiei americane. "În ritmul actual al progreselor nucleare ale Iranului, aproape că nu mai avem timp să ajungem la o înţelegere", a avertizat el. Citește și: EXCLUSIV Mama ministrului Vîlceanu continuă afacerile cu companiile falite de stat Discuţiile s-au deschis în aprilie la Viena şi au fost reluate în toamnă, după o pauză de cinci luni, pentru a salva acordul care trebuia să împiedice Republica Islamică să se doteze cu bomba atomică. Dar acestea au loc între Teheran şi marile puteri încă membre ale acestui acord încheiat în 2015 (Germania, China, Franţa, Marea Britanie, Rusia). Americanii, care au părăsit acordul în 2018 sub preşedinţia lui Donald Trump, participă la acesta indirect, fără să-i fi întâlnit până acum pe iranieni. Iranul a dat un semnal Ministrul iranian de externe, Hossein Amir-Abdollahian, a afirmat luni că ţara sa ar putea intra în negocieri directe cu Washingtonul. Aceasta, dacă va fi necesar pentru a ajunge la un "acord bun" privind programul nuclear. "Suntem pregătiţi să îi întâlnim direct", a asigurat purtătorul de cuvânt american. Care a amintit că Washingtonul a considerat încă de la început că "ar fi mai productiv". "Ar fi profund regretabil să risipim această oportunitate" de a salva acordul din 2015 "fără să ne întâlnim direct pentru a încerca să depăşim divergenţele noastre", a insistat el. Actualul preşedinte american, Joe Biden, doreşte să revină în acordul privind programul nuclear iranian. Biden este dispus să ridice cel puţin parţial sancţiunile anti-Teheran reintroduse de predecesorul său. Cu condiţia, însă, ca Republica Islamică, la rândul său, să se întoarcă la restricţiile impuse programului său atomic, de care s-a distanţat treptat, potrivit Agerpres.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră