luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: iran

369 articole
Internațional

Trump se dă mare: Iranul vrea un acord, dar eu cred că termenii nu sunt suficient de buni

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat sâmbătă că nu este pregătit în acest moment să încheie un acord pentru a pune capăt războiului cu Iranul, afirmând că termenii unei eventuale înțelegeri nu sunt încă suficient de favorabili pentru Washington. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat NBC News, publicat sâmbătă, în contextul escaladării tensiunilor dintre cele două state. Trump: Iranul dorește un acord, dar condițiile nu sunt suficiente În cadrul interviului, liderul de la Casa Albă a afirmat că Teheranul ar fi interesat de o înțelegere, însă administrația americană nu este dispusă, deocamdată, să accepte condițiile existente. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” „Iranul vrea să încheie un acord, însă eu nu vreau pentru că termenii nu sunt încă suficient de buni”, a declarat Donald Trump. Întrebat ce condiții ar trebui îndeplinite pentru a ajunge la un acord de pace, președintele american a evitat să ofere detalii. „Nu vreau să vă spun asta”, a răspuns acesta. Washingtonul cere renunțarea totală la programul nuclear iranian Donald Trump a confirmat însă că o eventuală înțelegere între Statele Unite și Iran ar include o cerință clară: renunțarea completă a Teheranului la ambițiile sale nucleare. Această condiție reprezintă unul dintre punctele centrale ale poziției Washingtonului în negocierile privind programul nuclear iranian și securitatea regională. În ciuda declarațiilor făcute de liderul american, niciun oficial iranian de rang înalt nu a anunțat public că Teheranul este pregătit să negocieze un acord pentru încheierea conflictului.

Trump respinge momentan un acord cu Iranul (sursa: Facebook/The White House)
Strâmtoarea Ormuz, închisă pentru SUA și Israel (sursa: X/Seyed Abbas Araghchi)
Internațional

Strâmtoarea Ormuz e deschisă statelor lumii, dar nu și navelor SUA și Israel, susține Iranul

Iranul a declarat sâmbătă că Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă pentru toate statele, cu excepția Statelor Unite și Israelului, într-o încercare de a evita izolarea internațională după bombardamentele americane asupra unor obiective militare de pe insula Kharg – un nod strategic pentru exporturile de petrol ale țării. Declarația vine la mai puțin de o zi după atacurile aeriene americane asupra insulei Kharg, infrastructură energetică vitală prin care tranzitează aproximativ 90% din exporturile petroliere ale Iranului. Teheranul susține că Strâmtoarea Ormuz nu este închisă Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a insistat că traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz continuă în mod normal pentru majoritatea navelor. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” „De fapt, Strâmtoarea Ormuz este deschisă”, a declarat Araghchi într-un interviu pentru MS NOW. Oficialul iranian a precizat că restricțiile se aplică doar navelor statelor considerate ostile. „Este închisă doar pentru petrolierele și navele care aparțin dușmanilor noștri, celor care ne atacă și aliaților lor. Celelalte nave sunt libere să treacă”, a spus acesta. Amenințări americane privind infrastructura petrolieră iraniană Tensiunile au crescut după ce președintele american Donald Trump a amenințat că va distruge infrastructura petrolieră a Iranului de pe insula Kharg dacă Teheranul nu garantează trecerea în siguranță a navelor prin strâmtoare. Insula Kharg reprezintă cel mai important hub energetic al Iranului, fiind punctul prin care trece aproape întreaga cantitate de petrol exportată de țară. Navele evită zona din motive de securitate Araghchi a recunoscut că unele nave comerciale aleg să evite ruta maritimă din regiune din cauza riscurilor. „Multe nave preferă să nu facă această călătorie din cauza preocupărilor de securitate, dar acest lucru nu are nicio legătură cu noi”, a declarat ministrul iranian. Totuși, oficialul a reiterat că restricțiile sunt limitate. „Strâmtoarea nu este închisă. Este închisă doar pentru navele și petrolierele americane și israeliene, nu pentru altele”, a adăugat acesta. Două petroliere indiene au traversat fără probleme În ciuda tensiunilor, două petroliere sub pavilion indian care transportau gaz petrolier lichefiat (LPG) au traversat sâmbătă Strâmtoarea Ormuz fără incidente. „Au traversat Strâmtoarea Ormuz în siguranță în această dimineață și se îndreaptă spre India”, a declarat Rajesh Kumar Sinha, ministrul porturilor și transporturilor maritime din India. Atacuri asupra navelor în Golful Persic Situația de securitate din regiune rămâne tensionată. Potrivit UK Maritime Trade Operations, 16 nave care operau în Golful Persic și în zona Strâmtorii Ormuz au fost atacate de la începutul conflictului, pe 28 februarie.

Elveția respinge survolul militar american (sursa: Facebook/Schweizer Armee)
Internațional

Elveția spune „nu” Washingtonului: avioanele militare americane nu pot survola teritoriul elvețian

Guvernul elvețian a anunțat sâmbătă că a respins solicitarea Statelor Unite de a permite survolul a două avioane militare americane de recunoaștere deasupra teritoriului său, invocând legislația strictă privind neutralitatea Elveției. Decizia vine în contextul conflictului din Iran, autoritățile de la Berna subliniind că legea neutralității interzice utilizarea spațiului aerian elvețian pentru operațiuni militare ale părților implicate în război. Legea neutralității interzice survolurile cu scop militar Potrivit guvernului elvețian, solicitarea Washingtonului viza două aeronave militare de recunoaștere implicate în operațiuni legate de conflictul din Iran. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” Autoritățile au explicat că legislația națională nu permite astfel de misiuni. „Legea neutralității interzice survolurile părților implicate în conflict care au un scop militar legat de acesta. Sunt permise zborurile umanitare și medicale, inclusiv transportul persoanelor rănite, precum și zborurile care nu au legătură cu conflictul”, se arată într-un comunicat oficial al guvernului elvețian. Unele zboruri legate de conflict au fost totuși aprobate Deși cererea privind aeronavele de recunoaștere a fost respinsă, autoritățile elvețiene au aprobat alte trei zboruri asociate indirect conflictului din Iran. Este vorba despre un zbor de mentenanță și două zboruri de transport. Guvernul elvețian a precizat că aceste misiuni nu au fost considerate operațiuni militare directe și, prin urmare, nu contravin principiilor neutralității. Zborurile umanitare și medicale rămân permise Autoritățile de la Berna au reiterat că zborurile cu scop umanitar sau medical sunt permise, inclusiv cele pentru evacuarea sau transportul persoanelor rănite. De asemenea, pot primi autorizație și zborurile care nu au nicio legătură cu operațiunile militare din conflict. Elveția avertizează asupra viitoarelor solicitări Guvernul elvețian a transmis că va continua să analizeze cu strictețe orice cerere de survol a spațiului aerian național. Oficialii au precizat că solicitările viitoare vor fi respinse dacă depășesc nivelul traficului aerian obișnuit sau dacă scopul zborurilor nu poate fi stabilit cu claritate.

Bombardamente masive ale Israelului în Iran (sursa: Facebook/Israeli Air Force)
Internațional

400 de valuri de bombardamente în Iran și peste 200 de ținte lovite într-o singură zi, anunță Israel

Armata israeliană a anunțat sâmbătă că forțele sale aeriene au efectuat aproximativ 400 de valuri de bombardamente în Iran de la lansarea operațiunii militare desfășurate împreună cu Statele Unite, la data de 28 februarie. Potrivit unui comunicat militar, ultimele atacuri au vizat mai multe obiective din vestul și centrul Iranului, în cadrul unei campanii aeriene extinse care continuă să intensifice tensiunile din regiune. Obiective militare vizate: lansatoare de rachete și sisteme de apărare Armata israeliană a precizat că bombardamentele au avut ca țintă infrastructuri militare iraniene, în special sisteme de lansare a rachetelor și rețele de apărare aeriană. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” „Astăzi, forțele aeriene israeliene și-au încheiat valul de atacuri cu numărul 400 în vestul și centrul Iranului”, se arată în comunicatul oficial. Potrivit aceleiași surse, doar în ultimele 24 de ore, avioanele de vânătoare israeliene au lovit peste 200 de obiective militare, inclusiv: zeci de lansatoare de rachete balistice sisteme de apărare aeriană depozite de armament Iranul acuză distrugerea unor monumente istorice Guvernul iranian a denunțat sâmbătă faptul că cel puțin 59 de monumente și situri istorice au fost afectate de bombardamentele din cadrul conflictului aerian. Potrivit celui mai recent bilanț oficial iranian, publicat pe 5 martie, războiul aerian a provocat cel puțin 1.230 de victime. UNESCO confirmă pagube la monumente importante Organizația UNESCO a confirmat că mai multe monumente de patrimoniu au suferit daune în urma bombardamentelor. Printre acestea se numără: Palatul Golestan din Teheran Palatul Chehel Sotoun din Isfahan Moscheea Jameh din Isfahan Aceste situri sunt considerate simboluri importante ale patrimoniului cultural iranian. Victime și în Israel după atacurile cu rachete iraniene Conflictul a provocat pierderi și în Israel. Potrivit autorităților israeliene, rachetele lansate de Iran au provocat până acum 12 decese.

Iranul amenință Ucraina după sprijinul acordat Israelului (sursa: X/Ebrahimazizi33)
Internațional

Iranul amenință Ucraina după sprijinul acordat Israelului: Kievul a devenit „țintă legitimă”

Tensiunile geopolitice dintre Iran și Ucraina escaladează după declarațiile dure ale unui oficial iranian de rang înalt. Președintele Comisiei pentru securitate națională din Parlamentul iranian, Ebrahim Azizi, a afirmat că Ucraina ar fi devenit o „țintă legitimă” pentru Iran după ce ar fi oferit sprijin cu drone Israelului. Declarația vine pe fondul întâlnirii dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și opozantul iranian Reza Pahlavi, la Paris, unde au discutat situația din Iran și cooperarea internațională împotriva regimului de la Teheran. Iranul acuză Ucraina că s-a implicat în război Ebrahim Azizi a susținut într-un mesaj publicat pe platforma X că implicarea Ucrainei în sprijinul Israelului ar transforma teritoriul ucrainean într-o țintă legitimă pentru Iran. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” „Prin oferirea de sprijin cu drone regimului israelian, Ucraina s-a implicat de facto în război și, conform Cartei ONU, și-a transformat întreg teritoriul într-o țintă legitimă pentru Iran”, a declarat oficialul iranian. Declarația reprezintă una dintre cele mai dure poziții exprimate de Teheran față de Kiev în contextul conflictelor regionale și al relațiilor tensionate dintre Iran și Occident. Întâlnirea Zelenski – Reza Pahlavi la Paris Comentariile oficialului iranian vin la scurt timp după întâlnirea de vineri, la Paris, dintre Volodimir Zelenski și Reza Pahlavi, fiul fostului șah al Iranului și una dintre cele mai cunoscute figuri ale opoziției iraniene în exil. Cei doi au discutat despre situația politică din Iran și despre ceea ce Zelenski a numit „operațiunea Statelor Unite împotriva regimului terorist” de la Teheran. Ucraina împărtășește experiența în combaterea dronelor iraniene În cadrul declarațiilor comune, liderul ucrainean a subliniat că Ucraina a trimis echipe de experți în Qatar, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită pentru a împărtăși experiența dobândită în războiul cu Rusia, în special în ceea ce privește interceptarea dronelor iraniene Shahed. Aceste drone au fost utilizate intens de Rusia în atacurile asupra infrastructurii ucrainene, iar Kievul a dezvoltat sisteme eficiente de apărare împotriva lor. Zelenski vorbește despre „pierderi semnificative” ale regimului iranian Volodimir Zelenski a afirmat că conducerea iraniană ar fi suferit „pierderi semnificative” și a făcut apel la o protecție mai mare pentru populația Iranului. Liderul ucrainean a susținut că iranienii trebuie să își poată decide singuri viitorul, fără ca regimul de la Teheran să profite de contextul geopolitic actual. Apel pentru presiune internațională asupra Iranului Președintele ucrainean a cerut intensificarea presiunii internaționale asupra regimului iranian și o cooperare mai strânsă între statele occidentale și aliații lor. Zelenski a declarat că își dorește să vadă „un Iran liber”, care să nu mai colaboreze cu Rusia și să nu mai destabilizeze Orientul Mijlociu, Europa și scena geopolitică globală. Totodată, liderul ucrainean i-a mulțumit lui Reza Pahlavi pentru sprijinul exprimat față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

Statele Unite se pregătesc să ducă un „război de litoral” cu Iranul Foto: Twitter US Marines
Internațional

ANALIZĂ Statele Unite se pregătesc să ducă un „război de litoral” cu Iranul

Statele Unite se pregătesc să ducă un „război de litoral” cu Iranul: mii pușcașii marini se îndreaptă spre Golful Persic. Conceptul de „război de litoral” („littoral warfare”) a apărut în 1993 într-un studiu din 1993 al lui Ralph Stokes și Richard Thompson. Citește și: Fostul polițist Grecea și soția controlează consulatul din Emiratele Arabe Unite. Grecea a fost prefect în guvernarea Năstase și apoi s-a plimbat din consulat în consulat Statele Unite se pregătesc să ducă un „război de litoral” cu Iranul „Sfârșitul Războiului Rece și posibila intensificare a conflictelor regionale la nivel mondial au determinat o schimbare semnificativă în strategia militară și maritimă a Statelor Unite. Multe dintre conflictele viitoare vor implica operațiuni comune ale tuturor forțelor și vor include situații care vor culmina cu operațiuni de proiecție a puterii de amploare și extrem de coordonate, desfășurate pe mare”, au arătat cei doi.  „Prin definiție, războiul de litoral implică operațiuni desfășurate în apropierea țărmului, precum și în zone maritime mai înguste, precum Strâmtoarea Hormuz sau Golful Persic. «În apropierea țărmului”»înseamnă suficient de aproape pentru a exercita presiune asupra teritoriului adiacent, iar distanța poate varia de la câteva mile, în cazul supravegherii sub acoperire sau al sprijinului cu foc de artilerie navală, până la sute de mile, în cazul operațiunilor de atac ale portavioanelor”, anticipau cei doi. Sunt mai multe insule din Golful Persic unde SUA ar putea debarca trupe: in primul rând Kharg, pe unde trec 90% din exporturile de petrol ale Iranului, dar și Abu Musa, Greater Tunb și Lesser Tunb – aflate la intrarea în Strâmtoarea Hormuz și care sunt disputate de Iran și Emiratrele Arabe Unite.  Jerusalem Post a scris, azi: „Este posibil ca acum pușcașii marini și armata americană în general să se angajeze în genul de luptă litorală despre care se discută de zeci de ani. Dan Lamothe, care scrie despre afaceri militare pentru The Washington Post, a menționat pe X tipul de unități trimise astăzi în Orientul Mijlociu: «O unitate expediționară a pușcașilor marini, o forță fundamentală a Corpului Pușcașilor Marini, care de obicei se desfășoară pe nave, dar care debarcă și pe uscat, după cum este necesar»”.

Trump amenință infrastructura petrolieră a Iranului (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Strategicul hub petrolier iranian de pe insula Kharg va fi distrus dacă Ormuz e blocat (Trump)

Președintele american Donald Trump a avertizat că Statele Unite ar putea ataca infrastructura petrolieră de pe insula Kharg, principalul hub de export al petrolului iranian, dacă Teheranul nu încetează atacurile asupra navelor din Strâmtoarea Ormuz. Avertismentul vine într-un moment de tensiuni extreme în Orientul Mijlociu, pe fondul unei perturbări majore a aprovizionării globale cu energie. Declarațiile liderului de la Casa Albă au stârnit îngrijorări pe piețele internaționale, deoarece orice escaladare în această zonă strategică ar putea avea consecințe majore asupra prețului petrolului și asupra economiei globale. Ultimatumul lui Donald Trump privind insula Kharg Donald Trump a transmis vineri un mesaj ferm către Iran, sugerând că infrastructura petrolieră de pe insula Kharg ar putea deveni o țintă militară dacă atacurile asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz continuă. Citește și: Fostul polițist Grecea și soția controlează consulatul din Emiratele Arabe Unite. Grecea a fost prefect în guvernarea Năstase și apoi s-a plimbat din consulat în consulat Într-o postare pe rețelele sociale, președintele american a susținut că armata SUA a „distrus complet” mai multe ținte militare de pe insulă, care găzduiește terminalul prin care trece aproximativ 90% din exportul de petrol al Iranului. Insula Kharg se află la aproximativ 500 de kilometri nord-vest de Strâmtoarea Ormuz. Totuși, Washingtonul a precizat că infrastructura petrolieră nu a fost vizată în atacurile recente. „Dacă Iranul sau oricine altcineva încearcă să interfereze cu trecerea liberă și sigură a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, voi reconsidera imediat această decizie”, a scris Trump. SUA pregătesc escortarea petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz Președintele american a declarat, de asemenea, că Marina Statelor Unite va începe în curând să escorteze petrolierele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul energiei la nivel global. Aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu combustibili fosili trece prin această cale navigabilă strategică, iar orice blocaj sau atac ar putea avea efecte dramatice asupra piețelor energetice. Iranul refuză să cedeze presiunii militare Deși conflictul dintre Iran și coaliția americano-israeliană a intrat în a treia săptămână, autoritățile de la Teheran nu au dat semne că ar fi dispuse să capituleze. Liderul suprem iranian Mojtaba Khamenei, succesorul tatălui său ucis, a declarat că Strâmtoarea Ormuz ar trebui menținută închisă ca instrument de presiune strategică. În același timp, armata iraniană a avertizat că orice atac asupra infrastructurii energetice a Iranului ar putea declanșa lovituri împotriva instalațiilor petroliere ale companiilor care colaborează cu Statele Unite în regiune. Explozii pe insula Kharg în timpul atacurilor americane Agenția semi-oficială iraniană Fars a relatat că peste 15 explozii au fost auzite pe insula Kharg în timpul atacurilor americane. Potrivit surselor citate, au fost lovite sisteme de apărare aeriană, o bază navală și infrastructuri aeroportuare. Autoritățile iraniene susțin însă că instalațiile petroliere nu au fost afectate. Insula Kharg este un punct vital pentru exporturile de petrol ale Iranului și orice lovitură asupra acestei infrastructuri ar putea avea consecințe semnificative asupra pieței globale. Exporturile de petrol ale Iranului continuă, în ciuda războiului Datele furnizate de TankerTracker.com și Kpler arată că Iranul continuă să exporte petrol într-un ritm de aproximativ 1,1–1,5 milioane de barili pe zi, chiar și după intensificarea conflictului. O mare parte din petrolul transportat prin terminalul Kharg ajunge în China, principalul importator mondial de țiței. Piețele urmăresc cu atenție situația infrastructurii petroliere iraniene, deoarece chiar și întreruperi minore ar putea reduce oferta globală de energie și ar putea genera noi creșteri de preț. Iranul afirmă că a doborât peste 100 de drone Televiziunea de stat iraniană a anunțat că forțele de apărare aeriană ale țării au doborât cinci drone suplimentare, ridicând la 114 numărul total al aparatelor fără pilot americane și israeliene distruse de la începutul conflictului. Escaladarea conflictului destabilizează piețele globale Prețurile petrolului au fluctuat puternic în ultimele zile, pe fondul declarațiilor contradictorii ale lui Donald Trump privind durata războiului și perspectivele conflictului. Confruntarea, începută pe 28 februarie cu bombardamente masive ale SUA și Israelului asupra Iranului, s-a extins rapid într-un conflict regional care influențează piețele energetice și financiare la nivel global. Atacuri și violențe în întreaga regiune Tensiunile s-au extins în mai multe zone ale Orientului Mijlociu. Ambasada Statelor Unite din Bagdad a fost lovită sâmbătă de un atac cu rachete, potrivit unor surse din securitatea irakiană. În același timp, Gărzile Revoluționare iraniene au anunțat că au lansat noi lovituri asupra Israelului împreună cu miliția libaneză Hezbollah. În Emiratele Arabe Unite, unele operațiuni de încărcare a petrolului din portul Fujairah au fost suspendate după un atac cu drone și focuri de armă raportate sâmbătă dimineață. Victime în Liban și Iran În sudul Libanului, cel puțin 12 membri ai personalului medical au fost uciși într-un atac israelian asupra unui centru medical din orașul Borj Qalaouiya, potrivit agenției de presă de stat libaneze. În Iran, presa locală a relatat că cel puțin 12 persoane au murit și mai multe au fost rănite în atacuri desfășurate în diferite regiuni ale țării, inclusiv în provinciile centrale și sud-estice.

Nave indiene trec prin Strâmtoarea Ormuz (sursa: Pexels/Salem Raju)
Internațional

Iranul a permis trecerea prin Strâmtoarea Ormuz a două nave cu destinația India

Două nave sub pavilion indian care transportau gaz petrolier lichefiat (GPL) au reușit să tranziteze Strâmtoarea Ormuz și se îndreaptă în prezent către porturi din vestul Indiei, a anunțat sâmbătă Ministerul Porturilor, Transportului Maritim și Căilor Navigabile din India. Traversarea are loc într-un context geopolitic extrem de tensionat, după ce Iranul a restricționat în mare parte traficul prin această rută maritimă strategică, ca reacție la campania de bombardamente lansată de Statele Unite și Israel. Autoritățile indiene confirmă tranzitul în siguranță Rajesh Kumar Sinha, secretar special în cadrul Ministerului indian al Transportului Maritim, a declarat într-o conferință de presă la New Delhi că cele două nave au trecut fără incidente prin una dintre cele mai sensibile zone maritime din lume. Citește și: Fostul polițist Grecea și soția controlează consulatul din Emiratele Arabe Unite. Grecea a fost prefect în guvernarea Năstase și apoi s-a plimbat din consulat în consulat „Navele au tranzitat în siguranță Strâmtoarea Ormuz în această dimineață devreme și se îndreaptă spre India”, a precizat oficialul indian. Transporturile de GPL sunt esențiale pentru aprovizionarea energetică a Indiei, iar siguranța rutelor maritime din Golful Persic este monitorizată atent de autoritățile de la New Delhi. Strâmtoarea Ormuz, punct strategic al crizei din Orientul Mijlociu Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de energie, prin care trece o parte semnificativă a exporturilor mondiale de petrol și gaze. De la începutul campaniei de bombardamente lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, în urmă cu aproximativ două săptămâni, Teheranul a restricționat în mare parte traficul maritim prin această zonă.

srael anunță „fază decisivă” în războiul cu Iranul (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Israel anunță că războiul cu Iran se intensifică, intră în „faza decisivă” și va dura cât e necesar

Conflictul dintre Israel, Statele Unite și Iran se intensifică și intră într-o fază decisivă care ar putea continua „atât timp cât va fi necesar”, a declarat sâmbătă ministrul israelian al Apărării, Israel Katz. Oficialul israelian a susținut că actuala escaladare reprezintă un moment critic pentru viitorul regimului de la Teheran. Declarațiile au fost făcute într-un discurs televizat difuzat de mass-media, în care ministrul israelian a vorbit despre evoluția războiului și despre presiunea militară tot mai mare exercitată asupra Iranului. Israel Katz: conflictul a intrat într-o fază decisivă Ministrul Apărării a afirmat că actuala confruntare marchează un punct de cotitură, în care regimul iranian încearcă să se mențină la putere, în timp ce populația Iranului ar suporta consecințe tot mai grave. Citește și: Fostul polițist Grecea și soția controlează consulatul din Emiratele Arabe Unite. Grecea a fost prefect în guvernarea Năstase și apoi s-a plimbat din consulat în consulat „Intrăm în faza decisivă a conflictului, între încercările regimului iranian de a supraviețui, provocând în același timp suferințe tot mai mari poporului iranian, și capitularea acestuia”, a declarat Israel Katz. Oficialul israelian a subliniat că presiunea militară și politică asupra Iranului va continua până la atingerea obiectivelor strategice stabilite de Israel și aliații săi. Apeluri către populația iraniană pentru proteste În discursul său, ministrul israelian al Apărării a reluat apelurile adresate populației iraniene de a se ridica împotriva autorităților de la Teheran. Israelul a transmis în ultimele zile mai multe mesaje publice prin care a încurajat protestele interne. „Doar poporul iranian poate pune capăt acestui lucru printr-o luptă hotărâtă – până când regimul va fi răsturnat și Iranul va fi salvat”, a declarat Katz. Mesajul face parte dintr-o strategie de presiune politică și psihologică asupra conducerii iraniene, în paralel cu operațiunile militare desfășurate în regiune. Lovitură americană asupra insulei petroliere Kharg Ministrul israelian l-a felicitat public pe președintele american Donald Trump pentru bombardarea insulei petroliere iraniene Kharg, un obiectiv strategic pentru exporturile de petrol ale Iranului. Potrivit lui Katz, aviația militară americană a lansat vineri un atac asupra instalațiilor petroliere de pe insulă, considerată una dintre principalele infrastructuri energetice ale Iranului. „Acesta este răspunsul adecvat la câmpurile minate din Strâmtoarea Ormuz și la încercările de șantaj ale regimului terorist iranian”, a declarat ministrul israelian al Apărării. Atacuri aeriene israeliene asupra Teheranului și altor zone din Iran Israel Katz a anunțat că operațiunile militare ale Israelului continuă, iar forțele aeriene israeliene desfășoară un nou val de atacuri asupra unor ținte din Teheran și din alte regiuni ale Iranului. „Forțele aeriene israeliene continuă un val de atacuri puternice împotriva Teheranului și a întregului Iran”, a afirmat ministrul. El a acuzat regimul iranian că ar fi implicat în „terorism regional și global” și că ar utiliza presiuni și amenințări pentru a descuraja Israelul și Statele Unite să își continue campania militară.

Hamas cere Iranului să nu-și mai atace vecinii (sursa: iranintl.com)
Internațional

Hamas cere Iranului să nu-și mai atace vecinii. Teheranul, sponsorul principal al grupării

Mişcarea islamistă palestiniană Hamas a îndemnat sâmbătă Iranul să evite atacurile asupra statelor din Golf, în contextul tensiunilor generate de loviturile americano-israeliene. Mesajul a fost transmis public pe platforma Telegram, într-un moment de escaladare a conflictului regional. Hamas: Iranul are dreptul să răspundă, dar fără a lovi țările vecine În declaraţia oficială, Hamas a afirmat că recunoaşte dreptul Republicii Islamice Iran de a reacţiona la atacurile asupra sa, însă a cerut ca eventualele represalii să nu vizeze statele vecine din regiunea Golfului. Citește și: PSD, atac la Bolojan printr-un videoclip de nivel TikTok distribuit pe Facebook. Fără probe, premierul este acuzat că favorizează multinaționalele „Mişcarea îşi îndeamnă fraţii din Iran să nu vizeze ţările vecine”, se arată în mesajul transmis de Hamas. Apel către comunitatea internațională pentru oprirea războiului Hamas a făcut, de asemenea, apel la comunitatea internaţională să intervină pentru a pune capăt conflictului în curs. Organizaţia a cerut demersuri urgente pentru oprirea războiului şi reducerea tensiunilor din regiune. Conflictul dintre Israel și Hamas Mişcarea islamistă, care controlează Fâşia Gaza din 2007, a lansat pe 7 octombrie 2023 un atac major asupra Israelului, declanşând un război devastator în teritoriul palestinian. După doi ani de confruntări intense, un armistiţiu fragil a intrat în vigoare la 10 octombrie 2025. Hamas condamnă uciderea liderului iranian Ali Khamenei Anterior, Hamas a condamnat asasinarea liderului suprem iranian Ali Khamenei, ucis într-un atac aerian israelian la Teheran, pe 28 februarie. Organizaţia a descris incidentul drept o „crimă odioasă” şi a subliniat sprijinul pe care liderul iranian l-a oferit cauzei palestiniene. Potrivit Hamas, Khamenei a susţinut „politic, diplomatic şi militar” lupta palestinienilor şi rezistenţa împotriva Israelului.

Trump a ajuns ținta ironiilor la Teheran: Dacă ne-a distrus armata și navele, de ce Strâmtoarea Ormuz e închisă? (sursa: Facebook/IRNA News Agency)
Internațional

Trump, ironizat la Teheran: Dacă ne-a distrus armata și navele, de ce Strâmtoarea Ormuz e închisă?

Iranul a respins ferm declarațiile președintelui american Donald Trump privind starea forțelor sale militare, în special a celor navale și aeriene. Oficialii de la Teheran susțin că realitatea din teren contrazice afirmațiile făcute de liderul american. Întrebări retorice la Teheran Mohammad Akbarzadeh, adjunct politic al comandantului forțelor navale din cadrul Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, a declarat că afirmațiile Washingtonului potrivit cărora marina iraniană ar fi fost distrusă nu se confirmă. Citește și: VIDEO Cuba comunistă, semne că se predă: regimul negociază cu SUA și acceptă FBI-ul pe teritoriul său „Statele Unite susțin că forțele navale iraniene au fost distruse”, a afirmat Akbarzadeh, citat de agenția oficială IRNA. „Atunci trebuie să ne punem întrebarea: de ce strâmtoarea Ormuz este încă închisă și de ce niciun petrolier nu poate trece prin ea?”, a spus acesta. Comentariile vin după ce Donald Trump a scris pe platforma Truth Social că forțele aeriene și navale ale Iranului „au dispărut”, iar rachetele, dronele și alte sisteme de armament ar fi fost distruse. Oficialul iranian a respins aceste afirmații, întrebând retoric: „Din nou se pune întrebarea: de ce rachetele și dronele iraniene continuă să-și lovească țintele la intervale regulate?” Crește presiunea asupra SUA La aproape două săptămâni de la atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, autoritățile de la Teheran continuă să riposteze, menținând tensiunile ridicate în regiune și crescând presiunea asupra Washingtonului, a aliaților săi și asupra economiei globale. În același timp, Gardienii Revoluției mențin o blocadă aproape totală în Strâmtoarea Ormuz, un culoar maritim strategic cu o lățime de aproximativ 55 de kilometri între Iran și Oman, esențial pentru transportul global de petrol.

Guvernul israelian a tăiat salariile armatei iraniene și a Gărzii Revoluționare - Jerusalem Post Foto: Facebook
Internațional

Guvernul israelian a tăiat salariile armatei iraniene și a Gărzii Revoluționare - Jerusalem Post

Guvernul israelian a tăiat salariile armatei iraniene și a Gărzii Revoluționare, arată Jerusalem Post: aviația guvernului de la Ierusalim a bombardat centrul de date al Băncii Sepah, care gestionează salariile acestor structuri militare ale regimului de la Teheran.  Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România Guvernul israelian a tăiat salariile armatei iraniene și a Gărzii Revoluționare „Centrul de date al băncii de stat iraniene Bank Sepah a fost lovit de un atac în Teheran miercuri, a aflat The Jerusalem Post. Întreruperea activității băncii, care este în mare parte responsabilă de plata salariilor armatei iraniene și Corpului Gărzii Revoluționare Islamice, se așteaptă să o împiedice să plătească salariile pentru o perioadă, forțând-o să găsească soluții alternative. Atacul a avut loc la începutul zilei, a raportat Iran International, organizație anti-regim cu sediul la Londra. Atacul a avut loc în timp ce banca procesa plățile salariale pentru militari, a adăugat sursa. Marți, atât Bank Sepah, cât și o altă instituție de stat, Bank Melli, au avut serviciile întrerupte în urma unui aparent atac cibernetic. Întreruperile au continuat și miercuri, serviciile bancare online fiind inoperabile și funcționând doar serviciile bazate pe carduri, a anunțat Iran International”, scrie Jerusalem Post. Guvernul de la Teheran a recunoscut, printr-un mesaj pe X/Twitter al ministrului de Externe, că banca a fost atacată, însă s-a plâns că au fost loviți funcționari bancari în timp ce munceau ca iranienii „să aibă mâncare pe masă în ajunul Anului Nou iranian”. 

Ziua în care Simion et. co. i-au întors spatele lui Trump și s-au raliat poziției Rusiei Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

ANALIZĂ Ziua în care Simion et. co. i-au întors spatele lui Trump și s-au raliat poziției Rusiei

Ziua în care Simion et. co. i-au întors spatele lui Trump și s-au raliat poziției Rusiei: după ce, luni întregi, suveraniștii au insistat pe faptul că susțin regimul republican de la Casa Albă, azi au adoptat aceeași atitudine anti-americană ca premierii socialiști ai Spaniei și Marii Britanii.  Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România AUR, SOS,  POT și Grupul Întâi Pace au refuzat să voteze solicitarea SUA de a folosi baza de la Kogălniceanu pentru avioanele implicate în conlfictul cu Iranul.  Ziua în care Simion et. co. i-au întors spatele lui Trump și s-au raliat poziției Rusiei Spania și Marea Britanie au respins solicitarea SUA de a folosi baze aeriene de pe teritoriul lor. Guvernul de la Londra a revenit asupra poziției inițiale după ce Iranul a atacat bazele britanice din Cipru. Președintele Trump a amenințat Spania cu sancțiuni comerciale.  Azi, liderii suveraniști au sugerat că SUA atrage România în război și au reproșat administrației Trump faptul că cooperează cu președintele Nicușor Dan, recunoscând astfel alegerile din 2025.  „Bunicii și părinții noștri și-au pus speranța în America. Acum vrem să știm ce votăm. Alegerile ne-au fost anulate și decizia de azi e luată de o putere nelegitimă. Și acum românii se uită cu speranță către SUA și vă rugăm să nu legitimați o putere ilegitimă. Fiți ca ambasador un aliat al românilor, și nu un stăpân. Noi spunem astăzi Da, păcii și spunem azi românilor că nu merităm în 2026 să fim conduși de această coaliție care pun în pericol poporul român”, a perorat Simion.  „Dacă te racordezi la un curent internațional, nu înseamnă că trebuie să fii slugoi”, a mai susținut liderul AUR.  Vicepreședintele AUR Dan Dungaciu a fost chiar mai agresiv, la Antena 3: „Sigur este o situație deosebită, e ceva ascuns, ceva care este trecut în documentele secrete trimise de CSAT în Parlament (...) România ar putea intra în război prin această decizie, pentru că ea  excede legislației, prin trimiterea la Parlament”.  Nici SOS nu a avut o poziție diferită: „Dle prim-ministru vă solicit public să ne comunicați atât timp cât pe teritoriul României ce exercițiu fac acestea? Solicit să revenim către președinte să întrebăm pentru ce exercițiu sunt trimise aceste trupe și dacă se vor întoarce în SUA sau merg în altă parte” - deputatul Țiu. 

Suveraniștii refuză să ajute administrația Trump în conflictul cu Iranul Foto: Facebook George Simion
Politică

Suveraniștii refuză să ajute administrația Trump în conflictul cu Iranul

Suveraniștii din AUR, SOS și POT refuză să ajute administrația Trump în conflictul cu Iranul: George Simion, supărat că SUA legitimează astfel președinția lui Nicușor Dan, a declarat că se opune dislocării temporare a unor avioane americane de realimentare la baza de la Kogălniceanu. „Nu vom vota și nu ne dăm acordul pe scrisorile domnului Nicușor Dan venite de la domnul Grindeanu. Nu avem garanția că scopul și intențiile sunt doar defensive (...) Și acum românii se uită cu speranță către SUA și vă rugăm să nu legitimați o putere ilegitimă. Noi spunem astăzi «Da, păcii» și spunem azi românilor că nu meritam în 2026 să fim conduși de această coaliție care pune în pericol poporul român”, a spus Simion.  Citește și: Procurorii din CSM se opun propunerilor lui Marinescu pentru conducerile parchetelor: aviz negativ pentru Iacobici, blocaj 3-3 la Alex Florența Suveraniștii refuză să ajute administrația Trump în conflictul cu Iranul Parlamentul a adoptat însă solicitarea SUA de a folosi baza de la Kogălniceanu pentru avioane de aprovizionare folosite în atacurile asupra Iranului.  În timpul dezbaterilor, parlamentarii suveraniști au strigat, au huiduit și au suflat în vuvuzele. „Trebuie să avem garanţia că niciun fir de păr de pe capul unui român nu va fi atins. Nu putem să votăm. Nu putem să votăm, avem o datorie faţă de poporul român. Nu votăm. Pentru că, până în acest moment, din totalul de 460 de parlamentari, doar 60 au consultat respectivul document, care nici măcar nu e în atribuţia Parlamentului. Nu trebuie să alarmăm populaţia, dar ar putea să fie sub formă defensivă, sub formă de realimentare a avioanelor. Dar s-ar putea să nu fie. De aceea nu vreau să risc, totuşi o parte importantă a populaţiei ne-a încredinţat cu încrederea lor. Suntem datori să respectăm jurământul pe care l-am făcut", a spus Simion până să intre la şedinţa plenului reunit. „Nicușor Dan a fost pus președinte al României. Acum vedem că este o glumă. Pus în fața unei situații serioase, nu își asumă decizii. Aceste cereri de la parteneri strategici se negociază. Nicușor Dan nu ne spune ce a negociat (...) Parlamentul are atribuții în momentul în care există un conflict militar, atunci când trebuie aprobată participarea României la operațiuni militare. Intră România într-un război dacă ați trimis în Parlament și nu vreți să spuneți?”, a perorat șefa POT, Ana Maria Gavrilă. 

Merz critică lipsa strategiei în războiul din Iran (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Cancelarul german critică lipsa unui plan pentru încheierea războiului cu Iranul

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a criticat lipsa unei strategii clare pentru încheierea rapidă a conflictului dintre Israel, Statele Unite și Iran. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă susținute la Berlin alături de premierul ceh Andrej Babiš, în contextul intensificării tensiunilor din Orientul Mijlociu. Potrivit liderului german, războiul se prelungește deja de mai bine de o săptămână, iar pe măsură ce conflictul continuă apar tot mai multe incertitudini privind modul în care acesta ar putea fi încheiat. Germania, îngrijorată de lipsa unui plan comun Friedrich Merz a declarat că Berlinul este preocupat de faptul că nu există, în prezent, o strategie comună între principalii actori implicați în conflict. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% „Statele Unite și Israelul duc acest război de peste o săptămână, iar cu fiecare zi apar tot mai multe întrebări”, a afirmat cancelarul german. El a subliniat că una dintre cele mai mari îngrijorări ale Germaniei este absența unui plan clar care să conducă la o încheiere rapidă și convingătoare a războiului. „Ne preocupă în mod deosebit faptul că, în mod evident, nu există un plan comun pentru a aduce acest război rapid la un final convingător”, a spus Merz. În același timp, cancelarul a atras atenția asupra unei „escaladări periculoase”, făcând referire la contraatacurile lansate de Iran. Merz avertizează asupra riscului unui scenariu precum în Irak sau Libia Cancelarul german a avertizat în mod explicit asupra riscului repetării unor scenarii similare celor din Irak sau Libia, unde intervențiile militare externe au fost urmate de instabilitate profundă. Potrivit lui Merz, în ambele cazuri rezultatul a fost haosul și izbucnirea unor conflicte interne. „Un astfel de scenariu ar afecta pe toată lumea”, a declarat liderul german. El a subliniat că Germania nu are niciun interes într-un conflict prelungit sau într-o destabilizare a Iranului. „Nu avem niciun interes într-un război fără sfârșit. Nu avem niciun interes în destrămarea integrității teritoriale, a statalității sau a viabilității economice a Iranului”, a afirmat cancelarul. Impact direct asupra Germaniei Friedrich Merz a explicat că evoluția conflictului din Orientul Mijlociu are consecințe directe asupra Germaniei. Potrivit acestuia, Berlinul este afectat în mod direct în mai multe domenii sensibile, precum securitatea, aprovizionarea cu energie și fluxurile migratorii. Germania caută o soluție diplomatică împreună cu partenerii occidentali Cancelarul german a precizat că lucrează împreună cu partenerii europeni pentru a identifica o perspectivă politică și diplomatică privind viitorul Iranului. „Suntem în dialog cu Israelul și cu Statele Unite, cu partenerii noștri din Uniunea Europeană și NATO, precum și cu partenerii din regiune”, a declarat Merz.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră