luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: iran

369 articole
Eveniment

Războiul din Iran influențează costul zborurilor: ce spune șeful Wizz Air

Conflictul din Orientul Mijlociu pune presiune pe prețul petrolului și al carburanților, ridicând semne de întrebare privind costul călătoriilor în sezonul estival. Wizz Air, impactul războiului din Iran Directorul executiv al Wizz Air, József Váradi, a declarat că operatorul aerian este protejat în mare parte de fluctuațiile pieței, având acoperite peste 80% din necesarul de combustibil și din riscul valutar pentru următoarele luni. Citește și: Cum răspund securiștii iranieni când îi sună Mossad-ul și le spune cum trebuie să se comporte Astfel, compania nu se confruntă, pe termen scurt, cu o presiune majoră asupra costurilor, datorită strategiilor de hedging implementate. În ceea ce privește flota, aproximativ 30 din cele 260 de aeronave sunt încă indisponibile din cauza inspecțiilor la motoare, iar revenirea completă în operare este estimată până la finalul anului 2027. Continuarea, în Ziarul de Iași

Wizz Air, impactul războiului din Iran (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Motorina premium a sărit de 10 lei/litru în unele benzinării Foto: OMV Petrom
Economie

Motorina premium a sărit de 10 lei/litru în unele benzinării - presa. Benzina, 8,7-8,9 lei

Motorina premium a sărit de 10 lei/litru în unele benzinării, anunță mai multe publicații economice. La benzină, prețul variază între 8,7 și 8,9 lei un litru.  Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret Motorina premium a sărit de 10 lei/litru în unele benzinării „Chiar și în scenariul foarte optimist în care războiul s‑ar opri mâine, iar prețurile internaționale ale țițeiului Brent și motorinei ARA ar reveni imediat la nivelurile prognozate pentru 2026 înainte de conflictul din Iran, prețul motorinei la pompă în România ar rămâne totuși ridicat pe tot parcursul anului 2026. Chiar dacă s-ar opri războiul și prețul țițeiului ar scădea, creșterea de preț la pompă nu s-ar opri. Prețul motorinei ar crește continuu înca minim 3 săptămâni, depășind prețul psihologic de 10 lei pe litru. Scăderea prețului petrolului ar determina o posibilă reducere treptată a prețului la pompă la motorină, până la sfârșitul anului 2026, dar fără să coboare sub un nivel de 9 lei/litru”, arată o analiză a thin tank-ului Asociația Energia Inteligentă.  În România, prețul unui litru de motorină este format aproximativ din patru componente majore. Doar 32–38% reprezintă costul efectiv al petrolului și al rafinăriei, în timp ce aproximativ 30% este acciza, iar TVA-ul reprezintă încă 19% din prețul final. Restul este constituit din costuri de distribuție, logistică și marjele comerciale. În practică, aceasta înseamnă că mai mult de jumătate din prețul motorinei este determinat direct de fiscalitatea la vedere, mai explică asociația.  „Paradoxal, statul este unul dintre puținii beneficiari direcți ai acestei situații. Pe măsură ce prețul motorinei crește, crește automat și venitul din TVA. De exemplu, la un preț de 8 lei/litru, TVA-ul încasat de stat este de aproximativ 1,38 lei/litru. Dacă prețul mediu in anul 2026 este de cca 9,5 lei/litru, TVA-ul crește la aproximativ 1,64 lei/litru. Diferența de aproape 0,3 lei pentru fiecare litru înseamnă venituri fiscale suplimentare substanțiale”, mai arată autorul analizei, Dumitru Chisăliță.  El cere o intervenție a statului, fie prin reducerea temporară a accizei, fie prin scheme de compensare pentru agricultori. 

Israel atacă zăcământul South Pars din Iran (sursa: rogtecmagazine.com)
Internațional

Israel atacă infrastructura energetică iraniană: South Pars, cel mai mare zăcământ de gaze din lume

Un atac lansat de Israel asupra câmpului de gaze South Pars din Iran ar fi fost coordonat și aprobat de administrația americană condusă de Donald Trump, potrivit unei investigații publicate de site-ul Axios, care citează doi oficiali israelieni de rang înalt. Informația a fost confirmată și de un oficial din domeniul apărării din SUA, conform aceleiași surse. Cel mai mare câmp de gaze din lume Câmpul offshore South Pars, situat în Golful Persic și împărțit între Iran și Qatar, este cel mai mare zăcământ de gaze naturale din lume. Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret Partea exploatată de Qatar este cunoscută sub numele de North Field, iar autoritățile de la Doha au reacționat dur la atac. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Qatar, Majed Al Ansari, a calificat lovitura drept „un pas periculos și iresponsabil”. Iranul a transmis, la rândul său, că va lua „măsuri decisive” în urma atacului. Drone americane și israeliene au lovit infrastructura energetică din Iran Potrivit presei de stat iraniene, patru unități de procesare a gazelor din sudul Iranului au fost avariate în urma unor atacuri cu drone atribuite SUA și Israelului. Țintele au fost instalații din Assaluyeh, care procesează gaze provenite din fazele 3, 4, 5 și 6 ale câmpului South Pars. Guvernatorul local, Eskandar Pasalar, a declarat că facilitățile „au fost scoase din funcțiune” pentru a limita și preveni extinderea incendiilor. Deși nu au fost raportate victime, impactul asupra producției de gaze nu a fost încă estimat oficial. Posibile efecte asupra producției și piețelor energetice Atacul ar putea duce la scăderea producției din platformele offshore conectate la instalațiile afectate, însă autoritățile nu au oferit detalii privind amploarea pierderilor. Reacția piețelor nu a întârziat: indicele olandez TTF pentru gaze a crescut cu 5% în decurs de o oră de la apariția informației contractele futures pentru petrolul Brent au înregistrat, de asemenea, creșteri South Pars asigură între 70% și 75% din producția de gaze a Iranului și este esențial pentru industria petrochimică și producția de benzină a țării. Al doilea val de atacuri asupra infrastructurii energetice iraniene Loviturile recente reprezintă al doilea val de atacuri asupra infrastructurii energetice iraniene de la începutul conflictului, declanșat pe 28 februarie. Anterior, au fost vizate depozite de petrol din Karaj, Shahran, Aghdasieh și Shahr-e Rey, în apropierea capitalei Teheran. De asemenea, rafinăria de stat din Teheran, cu o capacitate de 220.000 de barili pe zi, ar fi fost afectată, deși amploarea pagubelor nu este clară. Instalațiile din Assaluyeh, lovite și în conflictul anterior Instalațiile de procesare a gazelor din Assaluyeh nu sunt la prima lovitură. Acestea au fost vizate și în timpul conflictului de 12 zile dintre Iran și Israel din luna iunie. Atunci, o unitate din faza 14 a fost lovită, provocând incendii și perturbări ale producției. Iranul a reușit însă să reia activitatea în aproximativ două săptămâni. Riscuri majore pentru exporturile de petrol ale Iranului Escaladarea atacurilor asupra infrastructurii energetice ar putea avea consecințe majore asupra producției și exporturilor Iranului. Estimările indică faptul că până la 3,4 milioane de barili pe zi din producția de țiței și aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi din exporturi ar putea fi afectate în cazul unor noi lovituri.

Teoretic, dronele iraniene pot lovi ținte din România, așa cum Ucraina reușește în Rusia Foto X/News from Ukraine
Eveniment

ANALIZĂ Teoretic, dronele iraniene pot lovi ținte din România, așa cum Ucraina reușește în Rusia

Teoretic, dronele iraniene pot lovi ținte din România, așa cum Ucraina reușește în Rusia. Însă ele trebuie să treacă de apărarea antiaeriană a NATO, inclusiv din Turcia. Citește și: EXCLUSIV Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, model de opacitate Teoretic, dronele iraniene pot lovi ținte din România, așa cum Ucraina reușește în Rusia Care sunt principalele elemente ale unui astfel de scenariu:  dronele Shahed pot avea o rază de până în 2.500 km distanța de zbor de la Constanța la Teheran este puțin peste 2.100 km. Însă aceste drone pot fi lansate foarte ușor, de pe camioane, și duse, înainte de lansare, mult mai la nord de Teheran, mai aproape de România Distanța maximă a unei lovituri confirmate a trupelor ucrainene, cu drona, a fost de 1.750 km, când a lovit o rafinărie din Komi.  Iranul poate lansa drone Shahed împotriva statelor europene folosind aliații din Liban, Siria sau Irak Pe drumul spre România, dronele iraniene ar trebuie să survoleze Turcia, deși, teoretic pot trece și peste Azerbaidjan sau Georgia. Recent, presa turcă explica problemele la interceptarea unei drone rusești scăpate de sub control. „Conform unor rapoarte, drona a fost detectată pentru prima dată de un radar de avertizare timpurie cu rază lungă de acțiune, aparținând Comandamentului Posturilor Radar ale Forțelor Aeriene Turce, în timp ce se apropia de spațiul aerian turc deasupra Mării Negre, prin coridorul Kastamonu. Informațiile privind traiectoria au fost transmise în timp real către Centrul de Operațiuni Aeriene al Comandamentului Forțelor Aeriene de Luptă din Eskisehir. Cu toate acestea, imaginea radarului era departe de a fi clară. «Intra și ieșea din raza radarelor turce, lăsând o urmă intermitentă», a raportat Dicle Canova, corespondentul la Ankara al postului de știri turc CNN Turk. «Inițial, a creat impresia unei urme meteorologice a unui avion» Detectarea intermitentă indica faptul că drona avea o secțiune transversală radar foarte mică, iar condițiile meteorologice complicau și mai mult urmărirea. Dronele de această dimensiune sunt de obicei dificil de detectat în mod constant. Conform unor informații neconfirmate, atunci când ținta aeriană neidentificată a continuat să se apropie de spațiul aerian turc, Centrul de Operațiuni Aeriene din Eskisehir a emis un ordin de decolare de urgență către avioanele F-16 turce aflate în serviciu de alertă rapidă (QRA). Formația de avioane F-16 s-a îndreptat rapid către locația țintei. După identificarea vizuală și o perioadă de urmărire, piloții au confirmat că ținta era o aeronavă fără pilot care părea să zboare fără control”, explică turkiyetoday.com.  La începutul conflictului din Iran, dronele au lovit baza britanică din Cipru, dar surpriza a fost favorizată de distanța scurtă, de circa 200 km. Dronele Shahed au zburat lent și la joasă altitudine (sub 100 m) deasupra estului Mediteranei, urmând conturul coastelor pentru a se feri de radarele cipriote și ale RAF, concentrate asupra vectorilor cu grad mai ridicat de amenințare (rachete). Lansate de la o distanță de aproximativ 200-300 km din sudul Libanului de către grupările afiliate Hezbollahului, timpul scurt de zbor (sub o oră) a lăsat foarte puțin timp de avertizare, exploatând lacunele din acoperirea patrulelor din timp de pace. Brett Velicovich, expert în domeniul apărării și fondatorul companiei de drone Powerus, a declarat pentru Daily Mail: „Dronele de tip muniție zburătoare Shahed-136 au cu siguranță raza de acțiune și capacitatea necesare pentru a amenința anumite zone din Europa și reprezintă o amenințare mult mai plauzibilă decât atacurile cu rachete, deoarece acționează sub pragul unui război deschis cu NATO.” „Riscul real îl reprezintă atacurile de amploare redusă, care pot fi negate, lansate de către intermediari sau rețele secrete care vizează infrastructura, cum ar fi aeroporturile, instalațiile energetice sau nodurile de transport”, a adăugat el. De asemenea, Iranul a prezentat recent o versiune mai puțin zgomotoasă a celebrei sale drone „kamikaze” Shahed, ceea ce ar putea îngreuna detectarea acesteia de către sistemele occidentale de apărare aeriană.

Lideri din securitatea Iranului, eliminați (sursa: Facebook/Israel Katz)
Internațional

Cei mai importanți oameni din securitatea Iranului, eliminați, spune Israelul

Ministrul apărării israelian, Israel Katz, a anunțat marți eliminarea a doi oficiali de rang înalt din Iran, în urma unor atacuri aeriene desfășurate în cursul nopții. Este vorba despre Ali Larijani, secretarul general al Consiliului Suprem de Securitate Națională, și generalul Gholamreza Soleimani, comandantul miliției Basij. Anunțul a fost făcut printr-un mesaj video, în care oficialul israelian a precizat că informația i-a fost confirmată de șeful Statului Major. Operațiune militară de amploare împotriva regimului iranian Potrivit lui Israel Katz, atacurile fac parte dintr-o campanie militară mai amplă, care vizează slăbirea structurilor de putere ale regimului de la Teheran. Citește și: EXCLUSIV Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, model de opacitate „Premierul Benjamin Netanyahu și cu mine am ordonat armatei să urmărească neobosit liderii regimului iranian”, a declarat ministrul apărării. Acesta a susținut că operațiunile militare continuă cu intensitate ridicată, fiind vizate capacitățile de lansare a rachetelor și infrastructura strategică a Iranului. „Revoluția islamică este destructurată”, susține Israelul În discursul său, Katz a afirmat că acțiunile armatei israeliene au dus la slăbirea semnificativă a regimului iranian. Potrivit acestuia, liderii și capacitățile militare ale Iranului sunt „neutralizate”, iar structurile de putere ale Revoluției islamice ar fi în curs de destructurare. Ministrul a felicitat forțele aeriene și serviciile de informații pentru succesul operațiunii, pe care a descris-o drept una „fără precedent” în istoria conflictelor moderne. Netanyahu ar fi ordonat eliminarea oficialilor iranieni Anterior, biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a transmis că acesta a dat ordin pentru eliminarea unor înalți oficiali ai regimului iranian. Mesajul a fost însoțit de o fotografie în care liderul israelian apare în timpul unei convorbiri telefonice, alături de colaboratori apropiați. Fără confirmare oficială din partea Iranului Până în acest moment, autoritățile iraniene nu au confirmat informațiile privind moartea celor doi oficiali. Totuși, presa de stat iraniană a difuzat o notă scrisă de mână atribuită lui Ali Larijani, în care acesta aduce un omagiu marinarilor iranieni uciși într-un atac american. Documentul, distribuit pe rețelele sociale, ar putea indica faptul că informațiile privind eliminarea sa nu sunt, deocamdată, confirmate oficial.

România, capacități defensive împotriva Iranului (sursa: Facebook/Radu Miruţă)
Eveniment

România se poate apăra de eventuale rachete balistice iraniene, susține Miruță

România dispune de sisteme de apărare capabile să răspundă unei eventuale ofensive balistice din Iran, a declarat marți ministrul Apărării, Radu Miruță. Oficialul a subliniat că țara noastră are mecanisme de descurajare solide, consolidate inclusiv prin parteneriatul strategic cu Statele Unite. Declarațiile Iranului vizează planul politic, nu militar Ministrul a clarificat că mesajele recente venite din partea Iranului nu trebuie interpretate ca amenințări militare directe, ci mai degrabă ca reacții de natură politică și juridică. Citește și: EXCLUSIV Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, model de opacitate „Declarațiile făceau referire la situația politică și juridică, nu la cea militară. România acționează responsabil, iar deciziile recente au fost analizate în detaliu”, a explicat Radu Miruță. Acesta a precizat că, de pe teritoriul României, trupele americane nu vor opera cu armament ofensiv de tip exploziv. Scutul de la Deveselu, element-cheie al apărării Unul dintre pilonii principali ai apărării României rămâne sistemul antirachetă de la Deveselu, care contribuie la descurajarea unor eventuale atacuri balistice. Potrivit ministrului Apărării, capacitatea defensivă a României este deja una solidă, iar creșterea prezenței militare americane și modernizarea armatei nu fac decât să întărească acest nivel de securitate. „După deciziile recente, suntem și mai siguri decât eram înainte”, a subliniat Miruță. Iran avertizează România în contextul cooperării cu SUA Tensiunile au apărut după ce Iranul a transmis un avertisment României, în urma deciziei de a permite utilizarea unor baze militare de către Statele Unite. Potrivit declarațiilor oficiale de la Teheran, o astfel de colaborare ar putea fi interpretată drept implicare într-un conflict militar. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, a declarat că punerea la dispoziție a bazelor pentru SUA ar echivala cu participarea la o agresiune militară, ceea ce ar putea atrage responsabilitate internațională. Decizii strategice: trupe și echipamente americane în România Subiectul a fost analizat recent în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care a discutat dislocarea temporară de forțe și echipamente militare americane în România, pe fondul crizei din Orientul Mijlociu. Ulterior, Parlamentul a aprobat solicitarea președintelui Nicușor Dan privind această măsură. Ce presupune prezența militară americană Conform informațiilor oficiale, în România urmează să fie dislocate, pentru o perioadă de până la 90 de zile, echipamente și trupe americane. Este vorba despre: avioane de realimentare echipamente de monitorizare sisteme de comunicații satelitare, corelate cu scutul de la Deveselu Acestea vor fi amplasate în bazele militare de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii. Numărul militarilor americani implicați este estimat la aproximativ 400–500.

Fără aeronave cu încărcătură ofensivă din România (sursa: Facebook/Radu Miruță)
Eveniment

Ministrul Miruță dă asigurări că din România nu vor zbura încărcături ofensive spre Iran

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că de pe teritoriul României nu vor decola aeronave cu încărcătură ofensivă, subliniind că nu este vorba despre bombardiere sau transport de explozibili. Oficialul a precizat că aceste informații au fost verificate înainte de ședința CSAT și comunicate inclusiv Parlamentului. Potrivit Ministerului Apărării, armata americană a confirmat în scris că nu desfășoară operațiuni de acest tip din România. Reacția după avertismentele lui Traian Băsescu Declarațiile vin în contextul în care fostul președinte Traian Băsescu a cerut măsuri de informare a populației privind posibile riscuri de securitate. Citește și: Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie. Plus un atac la Hidroelectrica: „N-a făcut nimic să facă stocare” Acesta a avertizat că anumite baze militare din România ar putea deveni ținte în eventualitatea unor atacuri. Miruță a catalogat aceste afirmații drept opinii personale, fără a indica un pericol concret confirmat de autorități. Nivelul de risc: fără amenințări directe pentru România Ministrul a subliniat că, potrivit analizelor structurilor specializate, nu există în prezent un risc suplimentar de atac asupra României. El a admis că amenințările globale, precum atacurile teroriste, pot apărea oriunde, dar nu există indicii specifice care să vizeze țara noastră. De asemenea, nu au fost primite notificări oficiale privind pericole iminente. Scutul de la Deveselu și rolul militarilor americani Radu Miruță a evidențiat că sistemul de apărare de la Deveselu contribuie la protejarea României, inclusiv în fața unor posibile amenințări dinspre Iran. Prezența militarilor americani pe teritoriul țării este, în opinia sa, un factor de descurajare și nu un risc suplimentar. În plus, oficialul a susținut alocarea a 38% din bugetul Apărării pentru modernizarea armatei. Iranul avertizează România: reacții politice și juridice Iranul a transmis un avertisment către România, sugerând posibile reacții politice și legale după ce SUA au utilizat baze de pe teritoriul românesc.  Ministrul Apărării a precizat însă că declarațiile oficialilor iranieni nu au vizat amenințări militare directe, ci aspecte de natură diplomatică. Teheranul a făcut apel la state să evite implicarea în conflict, amplificând tensiunile la nivel internațional.

Strategia SUA-Israel în Iran funcționează, explică un expert în securitate la Al Jazeera Foto X Centcom
Internațional

Strategia SUA-Israel în Iran funcționează, explică un expert în securitate la Al Jazeera

Strategia SUA-Israel în Iran funcționează, explică un expert în securitate la Al Jazeera: „Dacă analizăm ce s-a întâmplat de fapt cu principalele instrumente de putere ale Iranului – arsenalul său de rachete balistice, infrastructura nucleară, sistemele de apărare aeriană, marina și structura de comandă a forțelor sale proxy – imaginea care se conturează nu este una a unui eșec al Statelor Unite. Este vorba, dimpotrivă, de o reducere sistematică și treptată a unei amenințări pe care administrațiile anterioare au lăsat-o să se amplifice timp de patru decenii”, scrie Muhanad Seloom.  Citește și: Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie. Plus un atac la Hidroelectrica: „N-a făcut nimic să facă stocare” Acesta este profesor asistent în politică internațională și securitate la  Doha Institute for Graduate Studies. Strategia SUA-Israel în Iran funcționează, explică un expert în securitate la Al Jazeera Seloom arată cum a distrusă, sistematic, apărarea Iranului: „Lansările de rachete balistice iraniene au scăzut cu peste 90% de la 350 pe 28 februarie la aproximativ 25 pe 14 martie, potrivit datelor disponibile public. Lansările de drone arată aceeași tendință: de la peste 800 în prima zi la aproximativ 75 în a 15-a zi” „Forțele navale ale Iranului, ambarcațiunile de atac rapid, submarinele miniaturale și capacitățile de minare sunt în curs de lichidare. Sistemele sale de apărare aeriană au fost neutralizate până la punctul în care SUA zboară acum cu bombardiere B-1 vizibile pe rdar peste spațiul aerian iranian, o decizie care denotă o încredere aproape totală în supremația aeriană” În această fază a campaniei sunt atacate instalațiile de producție a rachetelor, centrele de cercetare cu dublă utilizare și complexele subterane în care sunt depozitate stocurile rămase. Saleem susține că Iranul mai avea doar două săptămâni și producea o bombă nucleară. El spune că criticii acțiunii din Iarn fac o greșeală: „Tratează costurile acțiunii ca și cum costurile inacțiunii ar fi zero”. „Nu este așa. Acestea (Nota redacției: costurile) s-au măsurat prin acumularea lentă a unei amenințări care, lăsată nesupravegheată, ar fi generat exact criza de care toată lumea pretinde că se teme: un Iran dotat cu arme nucleare, capabil să închidă Strâmtoarea Hormuz după bunul său plac, înconjurat de forțe proxy care ar putea ține întreaga regiune ostatică pe termen nelimitat. După 17 zile, liderul suprem al Iranului este mort, succesorul său este, se pare, rănit, iar toate instrumentele principale de proiecție a puterii iraniene – rachete, infrastructură nucleară, apărare aeriană, marina, rețelele de comandă ale forțelor proxy – au fost degradate într-o măsură care nu permite o recuperare pe termen scurt. Execuția campaniei a fost imperfectă, comunicarea publică a fost slabă, iar planificarea post-conflict este incompletă. Războiul nu este niciodată curat. Dar strategia – strategia reală, măsurată în capacități degradate mai degrabă decât în ciclurile de știri de la televizor – funcționează”, a apreciat expertul în securitate.     

Trump amenință Iranul cu distrugerea insulei Kharg (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump amenință Iranul cu distrugerea infrastructurii petroliere de pe insula Kharg

Președintele american Donald Trump a lansat luni o nouă amenințare la adresa Iranului, afirmând că Statele Unite ar putea distruge infrastructura petrolieră de pe insula Kharg, punct strategic din Golful Persic prin care trece aproximativ 90% din exportul de petrol al Republicii Islamice. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă la Casa Albă, în a 17-a zi a conflictului militar declanșat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Trump amenință cu distrugerea terminalelor petroliere iraniene Donald Trump a susținut că bombardamentele americane de săptămâna trecută au devastat aproape complet insula Kharg, însă infrastructura petrolieră a fost lăsată intactă în mod deliberat. Citește și: Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie. Plus un atac la Hidroelectrica: „N-a făcut nimic să facă stocare” „Am distrus pur și simplu totul pe insulă, cu excepția zonei în care se află petrolul. Eu le spun conducte. Am protejat conductele. Nu am vrut să o facem, dar o vom face.  Putem să o facem cu doar cinci minute de preaviz”, a declarat liderul american. Insula Kharg reprezintă principalul terminal petrolier al Iranului, fiind locul unde este încărcată cea mai mare parte a petrolului exportat de țară. De ce au evitat SUA până acum infrastructura petrolieră Statele Unite au bombardat joia trecută mai multe ținte militare situate pe insula Kharg, însă au evitat distrugerea instalațiilor petroliere pentru a nu destabiliza și mai mult piața globală a energiei. Situația este deja tensionată după blocarea de facto a Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel mondial. Trump a avertizat încă de atunci că ar putea ordona atacuri asupra infrastructurii petroliere dacă Iranul continuă să mențină blocada strâmtorii. Iranul amenință la rândul său statele din Golf În replică la avertismentele Washingtonului, Teheranul a transmis că ar putea lovi infrastructura petrolieră a statelor din Golf dacă instalațiile iraniene vor fi atacate. Tensiunile cresc astfel în regiunea Golfului Persic, unde se concentrează unele dintre cele mai importante capacități energetice ale lumii. Trump: peste 7.000 de ținte lovite în Iran Donald Trump a declarat că ofensiva militară americano-israeliană împotriva Iranului continuă „cu toată forța”. Potrivit liderului american, armata SUA ar fi lovit peste 7.000 de obiective în Iran, majoritatea fiind „ținte comerciale și militare”. Trump a susținut că aceste atacuri au redus drastic capacitatea militară a Iranului. Potrivit estimărilor prezentate de Casa Albă, numărul rachetelor balistice lansate de Iran ar fi scăzut cu aproximativ 90%, iar atacurile cu drone s-ar fi redus cu circa 95% Incertitudine privind soarta noului lider suprem iranian Întrebat despre situația ayatollahului Mojtaba Khamenei, noul lider suprem al Iranului, Trump a declarat că nu știe dacă acesta este mort sau doar rănit. Mojtaba Khamenei a preluat conducerea Republicii Islamice după ce tatăl său, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis în prima zi a bombardamentelor. Joia trecută, noul lider suprem a transmis primul mesaj oficial, însă fără să apară în imagini. Discursul său a fost citit de un prezentator la televiziunea de stat iraniană. În mesaj, Mojtaba Khamenei a cerut menținerea închiderii Strâmtorii Ormuz, a amenințat bazele americane din Orientul Mijlociu și a promis că „sângele martirilor va fi răzbunat”. Ce ținte atacă SUA și Israel în Iran Campania aeriană desfășurată de Statele Unite și Israel vizează în principal: - instalațiile nucleare iraniene - facilitățile de producție și lansare a rachetelor balistice - depozite de muniții - bazele armatei și ale Corpului Gărzilor Revoluționare - locații unde s-ar afla lideri militari și politici Iranul ripostează prin atacuri cu drone și rachete lansate în valuri asupra Israelului și asupra bazelor și intereselor americane din regiune. Planul lui Trump pentru schimbarea regimului iranian În ciuda intensității bombardamentelor, populația iraniană nu a declanșat până acum o revoltă împotriva regimului de la Teheran. Potrivit analizelor politice, una dintre mizele majore urmărite de Donald Trump ar fi prăbușirea actualului regim islamic și instalarea unui guvern pro-occidental. Oficial, Washingtonul afirmă însă că obiectivul operațiunilor militare este eliminarea programului nuclear iranian și a capacităților balistice ale Teheranului.

Liderul Iranului, Mojtaba Khamenei, ar fi homosexual (sursa: iranitl.com)
Internațional

Noul lider suprem al Iranului ar fi homosexual, susțin serviciile americane. Reacția lui Trump

Președintele american Donald Trump ar fi reacționat șocat în timpul unei informări de securitate în care i-au fost prezentate date ale serviciilor de informații privind noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei. Potrivit unor surse citate de presa americană, rapoartele ar conține indicii despre viața personală a acestuia, considerate sensibile în contextul politic și social al Republicii Islamice. Liderul Iranului ar fi homosexual Surse apropiate administrației americane susțin că Donald Trump ar fi fost „uimit” atunci când a aflat că serviciile de informații americane dețin informații potrivit cărora Mojtaba Khamenei, noul lider suprem al Iranului, ar putea avea o orientare homosexuală. Citește și: Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie. Plus un atac la Hidroelectrica: „N-a făcut nimic să facă stocare” Conform acelorași surse, președintele american ar fi reacționat cu râsete în timpul briefingului. Alte persoane prezente la discuție ar fi considerat informația surprinzătoare, iar un oficial din comunitatea de informații ar fi continuat să comenteze cu umor subiectul în zilele următoare. Afirmațiile au fost relatate de trei persoane: doi oficiali din comunitatea de informații și o sursă apropiată Casei Albe. Informații considerate credibile de agențiile americane Deși afirmația poate părea improbabilă în contextul politic iranian, sursele susțin că agențiile de informații americane ar considera aceste date credibile și nu parte a unei campanii de dezinformare menite să-l discrediteze pe Mojtaba Khamenei, în vârstă de 56 de ani. Acesta a fost ales lider suprem al Iranului pe 8 martie, după moartea tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei. Potrivit unor informații din interiorul comunității de informații, Mojtaba Khamenei ar fi avut o relație de lungă durată cu un profesor care i-a fost tutor în copilărie. O altă sursă afirmă că relația ar fi implicat o persoană care a lucrat anterior pentru familia Khamenei. Serviciile americane nu ar deține dovezi fotografice care să confirme aceste informații, însă una dintre surse a susținut că datele provin dintr-o sursă „extrem de bine protejată” de guvernul american. Suspiciuni vechi în interiorul Iranului Speculațiile privind viața personală a lui Mojtaba Khamenei ar fi circulat în cercuri restrânse din Iran încă din 2024, după accidentul de elicopter în care a murit președintele Ebrahim Raisi, considerat până atunci favorit pentru succesiunea la conducerea statului. În interiorul guvernului american, aceste informații ar fi fost păstrate într-un cerc foarte restrâns. Donald Trump a criticat anterior alegerea lui Mojtaba Khamenei ca lider suprem, descriindu-l drept o opțiune „slabă” și „inacceptabilă” pentru conducerea Iranului. Mojtaba Khamenei, aspecte din viața personală Unele aspecte ale vieții personale ale lui Mojtaba Khamenei au mai apărut în rapoarte diplomatice în trecut. Un cablu diplomatic american clasificat din 2008, publicat ulterior de WikiLeaks, menționa că acesta ar fi fost tratat în Marea Britanie pentru probleme de impotență. Documentul indica faptul că Mojtaba s-ar fi căsătorit relativ târziu, în jurul vârstei de 30 de ani, după mai multe tratamente medicale efectuate la spitalele Wellington și Cromwell din Londra. Potrivit acelui raport, familia sa își dorea ca el să aibă copii cât mai curând, iar după un tratament medical prelungit soția sa ar fi rămas însărcinată. Soția lui Mojtaba Khamenei, Zahra, și fiul lor adolescent, Mohammad Bagher, ar fi murit în atacul aerian din 28 februarie în care și-a pierdut viața și ayatollahul Ali Khamenei. Homosexualitatea în Iran Informațiile privind orientarea sexuală a noului lider suprem sunt cu atât mai sensibile cu cât legislația iraniană interzice relațiile homosexuale. În Iran, actele homosexuale sunt considerate infracțiuni grave, iar sodomia este pedepsită cu moartea. În trecut, organizațiile pentru drepturile omului au documentat cazuri în care persoane acuzate de homosexualitate au fost executate public. Deși statul iranian permite operații de schimbare de sex, activiștii afirmă că unii bărbați homosexuali ar fi fost presați să recurgă la astfel de intervenții pentru a evita sancțiuni penale. În 2007, fostul președinte iranian Mahmoud Ahmadinejad declara la o universitate americană: „În Iran nu avem homosexuali”, afirmație care a stârnit atunci reacții puternice la nivel internațional. Situația actuală a liderului suprem În prezent, informațiile despre locul în care se află Mojtaba Khamenei și despre starea sa de sănătate rămân neclare. Se crede că ar fi fost rănit în același atac aerian din 28 februarie în care au murit membri ai familiei sale. Casa Albă nu a comentat oficial aceste informații.

Băsescu, avertisment dur: Iranul ar putea ataca România, populația trebuie prevenită să-și ia măsuri de protecție (sursa: Facebook/Traian Băsescu)
Eveniment

Băsescu, avertisment dur: Iranul ar putea ataca România, populația trebuie prevenită să-și ia măsuri

„Deşi avem o relaţie veche şi bună, este posibil ca Iranul să încerce să lovească echipamentele americane dislocate în bazele de la Kogălniceanu şi Turda”, a spus Traian Băsescu pe pagina sa de Facebook. Băsescu cere urgent măsuri preventive Mai mult, fostul președinte a atras atenția că „statul român trebuie să ia urgent măsuri preventive de informare a populaţiei legat de modul de acţiune în cazul unor posibile atacuri.   Citește și: MAE reacționează după amenințarea Iranului: România nu e parte a conflictului din Orientul Mijlociu Poate ar fi bine ca fiecare dintre noi să se gândească  unde se adăposteşte el şi familia, dacă are bani şi mijloace de subzistenţă pentru două trei zile, dacă ar fi nevoie”. Vinovatul: „imprevizibilul Trump” „Doar o părere personală. Nu mi-am propus să intru în contradicţie cu afirmaţiile oficiale. Conţinutul acestei postări este doar o opinie personală generată de faptul că evoluţiile internaţionale sunt incerte în primul rând datorită imprevizibilului Trump.   La solicitare expresă, România a pus la dispoziţia armatei SUA bazele militare de la Kogălniceanu şi Câmpia Turzii. Decizia este corectă şi în interesul pe termen lung al consolidării relaţiei cu SUA şi a securităţii României. În cele două baze militare vor fi găzduite  avioane cisternă pentru alimentarea în aer a avioanelor de vânătoare/bombardament, drone de cercetare şi bombardament, radare destinate dirijării sistemelor antirachetă şi a avioanelor de luptă, etc. În opinia mea, nimic din cele de mai sus nu înseamnă echipament militar defensiv. Deşi avem o relaţie veche şi bună, este posibil ca Iranul să încerce să lovească echipamentele americane dislocate în bazele de la Kogălniceanu şi Turda. Într-o astfel de situaţie România dispune de echipamentele militare necesare pentru a indepărta pericolul dar nimeni nu poate garanta eliminarea tuturor riscurilor.   Atacurile teroriste efectuate de islamişti radicalizaţi sau atacurile cibernetice  reprezintă o altă categorie de riscuri. În aceste condiţii, în opinia mea, statul roman trebuie să ia urgent măsuri preventive de informare a populaţiei legat de modul de acţiune în cazul unor posibile atacuri.   Poate ar fi bine ca fiecare dintre noi să se gândească  unde se adăposteşte el şi familia, dacă are bani şi mijloace de subzistenţă pentru două trei zile, dacă ar fi nevoie. Pentru riscurile de mai sus spuneam în postarea mea anterioară că Trump trebuie să plătească. Să notăm!  Nu mai este gratis ca în Afganistan, Irak şi Balcani. Postarea este doar o părere.”, a arătat Băsescu pe Facebook.

MAE reacționează după amenințarea Iranului (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

MAE reacționează după amenințarea Iranului: România nu e parte a conflictului din Orientul Mijlociu

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis un punct de vedere oficial după declarațiile purtătorului de cuvânt al diplomației iraniene, subliniind că România nu este parte a conflictului din Orientul Mijlociu și că sistemele militare găzduite pe teritoriul țării au un caracter exclusiv defensiv. Potrivit autorităților române, cooperarea militară cu Statele Unite se desfășoară în baza unor acorduri bilaterale clare, iar prezența capabilităților militare americane în România respectă legislația internațională și tratatele existente. MAE: Cooperarea militară România–SUA are bază legală Ministerul Afacerilor Externe a precizat că parteneriatul militar dintre România și Statele Unite este reglementat prin acorduri bilaterale semnate de cele două state. Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți „Acordul bilateral de acces din 2006 oferă Statelor Unite cadrul legal garantat pentru utilizarea, în mod continuu, a unor baze militare din România”, a transmis MAE într-un comunicat oficial. Autoritățile române subliniază că acest acord stabilește clar condițiile în care forțele americane pot opera pe teritoriul României, în cadrul cooperării strategice dintre cele două state. Sistemul antirachetă din România are rol exclusiv defensiv Diplomația română a explicat și rolul sistemului de apărare antirachetă găzduit de România, precizând că acesta este destinat exclusiv protecției împotriva unor amenințări externe. „România găzduiește de peste zece ani capabilități de apărare antirachetă împotriva unor amenințări din afara spațiului euro-atlantic. Sistemul are caracter strict defensiv și este utilizat doar în scopuri de autoapărare, în conformitate cu Carta ONU”, arată MAE. Potrivit oficialilor români, aceste capabilități fac parte din sistemul de apărare al NATO și nu au rol ofensiv. România cere de-escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu Ministerul Afacerilor Externe a reiterat că România nu este implicată în conflictul din Orientul Mijlociu, iar prioritatea autorităților este susținerea eforturilor diplomatice pentru reducerea tensiunilor. „România nu este parte a conflictului. Prioritatea noastră este efortul diplomatic pentru de-escaladare, pentru care am pledat încă din prima zi a conflictului”, se arată în comunicatul MAE. Diplomația română susține necesitatea dialogului și a soluțiilor diplomatice pentru stabilizarea situației din regiune. România condamnă atacurile Iranului în regiunea Golfului În același timp, autoritățile române au condamnat atacurile lansate de Iran împotriva unor state din regiunea Golfului. MAE a mulțumit acestor state pentru sprijinul acordat cetățenilor români aflați pe teritoriul lor. „Condamnăm atacurile complet nejustificate ale Iranului împotriva statelor din regiunea Golfului și le mulțumim acestora pentru protejarea cetățenilor români prezenți în țările lor. Solicităm Iranului să înceteze aceste atacuri, care pun în pericol vieți omenești și afectează securitatea și economia globală”, a transmis ministerul. Reacția MAE vine după avertismentul lansat de Iran Poziția oficială a României vine după ce Iranul a avertizat că ar putea reacționa pe plan politic și juridic în cazul în care Bucureștiul ar permite Statelor Unite să folosească baze militare de pe teritoriul românesc pentru operațiuni împotriva Iranului. Autoritățile române subliniază însă că aceste măsuri fac parte din cooperarea defensivă dintre România, NATO și Statele Unite și nu implică participarea țării noastre la conflictul din Orientul Mijlociu.

Iranul amenință direct România (sursa: Facebook/Foreign Ministry, Islamic Republic of Iran)
Eveniment

BREAKING Iranul amenință România după sprijinul acordat SUA: „Va exista un răspuns adecvat și rapid”

România a fost vizată direct de o avertizare oficială din partea Iranului, după decizia autorităților române de a permite Statelor Unite să utilizeze baze militare din țară pentru realimentarea avioanelor implicate în operațiuni din Orientul Mijlociu. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat că o asemenea decizie ar putea atrage un „răspuns politic și juridic adecvat” din partea Teheranului. Declarațiile vin într-un context geopolitic tensionat, în care cooperarea militară dintre România și SUA este interpretată de Iran drept o implicare indirectă în operațiunile militare desfășurate împotriva sa. Iranul avertizează statele care sprijină operațiunile militare ale SUA Într-o declarație citată de Iran International, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe a transmis un avertisment către statele care ar putea facilita operațiunile militare ale Statelor Unite sau ale Israelului. Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți „Avertizăm toate statele să nu devină parte a crimei de agresiune împotriva Iranului și a poporului iranian. Nicio țară nu ar trebui să ofere, direct sau indirect, facilități Statelor Unite sau regimului sionist pentru a ajuta partea agresoare”, a declarat Esmail Baghaei. Oficialul iranian a susținut că orice implicare în astfel de acțiuni ar putea avea consecințe politice și juridice. România, menționată explicit în declarația oficială a Iranului În intervenția sa, purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene a făcut referire directă la România, criticând posibilitatea ca statul român să ofere sprijin logistic operațiunilor militare americane. „În ceea ce privește unele țări din Europa de Est, în mod special România, da, am auzit declarații pe acest subiect. Fără îndoială, o asemenea acțiune ar însemna participarea la agresiunea militară împotriva Iranului”, a afirmat Baghaei. Potrivit acestuia, o astfel de decizie ar fi „inacceptabilă din punct de vedere al dreptului internațional” și ar putea atrage responsabilitatea statului român. Oficialul iranian a susținut, de asemenea, că o asemenea poziție ar afecta relațiile bilaterale dintre cele două țări. „Din punct de vedere politic, ar reprezenta o pată neagră în istoria relațiilor dintre Iran și această țară, deoarece poporul iranian și poporul român au fost mereu într-o relație de prietenie”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian. Teheranul amenință cu un răspuns politic și juridic Reprezentantul Iranului a subliniat că, în cazul în care România ar facilita sprijinul militar american, reacția Teheranului ar putea fi rapidă. „Cu siguranță, atât din punct de vedere juridic, cât și politic, va exista un răspuns adecvat și rapid din partea noastră”, a declarat Baghaei. România permite SUA să folosească baze militare pentru operațiuni din Orientul Mijlociu Reacția Iranului vine după ce România a permis Statelor Unite să utilizeze infrastructura militară din țară pentru realimentarea avioanelor implicate în misiuni din Orientul Mijlociu. În acest context, primele avioane cisternă americane Boeing KC-135 Stratotanker au ajuns pe aeroportul Otopeni, după ce autoritățile române au aprobat dislocarea temporară de echipamente și trupe americane. Această decizie are rolul de a sprijini operațiunile militare ale SUA din regiune.

Israel aprobă un buget militar de urgență (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Decizie de urgență în Israel: guvernul aprobă un buget de 827 milioane de dolari pentru armament

Guvernul israelian a aprobat un pachet financiar de aproximativ 827 de milioane de dolari pentru achiziții militare de urgență, potrivit relatărilor din presa israeliană. Decizia vine la două săptămâni după declanșarea războiului dintre Israel, sprijinit de Statele Unite, și Iran, conflict care a amplificat presiunea asupra capacităților militare și a stocurilor de armament. Fondurile vor fi utilizate pentru achiziții de securitate și pentru acoperirea unor nevoi operaționale urgente generate de intensificarea luptelor. Pachet militar de 827 milioane de dolari Potrivit informațiilor apărute în presa israeliană, miniștrii guvernului au aprobat, în cadrul unei teleconferințe desfășurate vineri seara, un pachet de finanțare de 2,6 miliarde de șekeli (aproximativ 827 milioane de dolari). Citește și: Reuniune PSD la o vilă de protocol pentru a discuta cum scapă de Bolojan: speră să îl convingă să demisioneze Conform publicației Haaretz, suma este destinată achizițiilor de securitate și acoperirii unor necesități urgente ale armatei, însă autoritățile nu au oferit detalii concrete despre tipul de echipamente sau programele militare care vor fi finanțate. Fondurile, pentru muniții și armament avansat Documentul Ministerului israelian de Finanțe prezentat miniștrilor și citat de mai multe instituții media, inclusiv postul de televiziune N12, explică motivele acestei decizii. Potrivit documentului, intensitatea confruntărilor militare a generat o nevoie urgentă de consolidare a capacităților operaționale, inclusiv prin: achiziția de muniții suplimentare cumpărarea de armament avansat reaprovizionarea stocurilor critice de luptă Autoritățile subliniază că măsura reprezintă o decizie excepțională de urgență, adoptată exclusiv pentru a răspunde necesităților generate de desfășurarea operațiunilor militare. Banii provin din bugetul de stat aprobat în martie Finanțarea suplimentară va fi acoperită din bugetul național al Israelului, estimat la aproximativ 222 de miliarde de dolari. Acest buget a fost aprobat de guvern pe 12 martie și urmează să fie adoptat oficial de Knesset până la data de 31 martie, potrivit relatărilor din presa israeliană. Guvernul Netanyahu nu a oferit încă explicații oficiale Până în acest moment, executivul condus de Benjamin Netanyahu nu a transmis un comunicat oficial detaliat privind utilizarea exactă a fondurilor. De asemenea, nu au fost oferite informații suplimentare despre tipurile de armament sau contractele militare care ar urma să fie finanțate prin acest pachet de urgență.

Iranul amenință companiile americane din Orientul Mijlociu (sursa: X/Seyed Abbas Araghchi)
Internațional

Iranul va lovi companii americane din Orientul Mijlociu dacă i se distruge insula Kharg

Iranul a avertizat că va viza instalații ale companiilor americane din Orientul Mijlociu dacă infrastructura sa energetică va fi atacată, a declarat sâmbătă ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi. Avertismentul vine după loviturile americane asupra unor obiective militare de pe insula Kharg, un punct strategic pentru exporturile petroliere ale Iranului. Teheranul promite represalii Într-un mesaj publicat pe platforma X, șeful diplomației iraniene a transmis că Iranul va reacționa ferm la orice atac asupra infrastructurii sale energetice. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” „Iranul va răspunde oricărui atac asupra instalațiilor sale energetice”, a declarat Abbas Araqchi. Oficialul iranian a precizat că, dacă astfel de atacuri vor avea loc, ținte pot deveni instalațiile companiilor americane din regiune sau cele în care Statele Unite dețin participații. Declarațiile vin în contextul în care conflictul a intrat sâmbătă în a treia săptămână, iar tensiunile dintre Washington și Teheran continuă să crească. Iranul acuză lansarea rachetelor din Emiratele Arabe Unite Într-un interviu acordat postului american MSNow, Abbas Araqchi a susținut că atacurile asupra insulei Kharg au fost realizate cu rachete cu rază scurtă de acțiune lansate din două locații aflate în Emiratele Arabe Unite. Potrivit acestuia, una dintre locații ar fi situată în apropierea orașului Dubai. „Ei folosesc teritoriul vecinilor noștri pentru a ne ataca cu acest tip de rachete, ceea ce este total inacceptabil”, a declarat ministrul iranian. Araqchi a avertizat că lansarea unor astfel de rachete din zone dens populate este extrem de periculoasă și riscă să escaladeze conflictul în regiune. Trump susține că a distrus ținte militare pe insula Kharg Președintele american Donald Trump a declarat vineri că forțele americane au distrus complet mai multe obiective militare iraniene de pe insula Kharg. Liderul de la Casa Albă a avertizat, de asemenea, că Statele Unite ar putea ataca infrastructura petrolieră a Iranului dacă Teheranul va încerca să împiedice libera circulație a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel global.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră