luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: iran

369 articole
Eveniment

Criza energetică declanșată în Iran va dura între trei și cinci ani, spune președintele ANRE

Piața energetică reacționează prima în fața unei crize, iar intervențiile guvernelor vin abia ulterior, susține președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu. Acesta a atras atenția că, odată declanșată, o criză energetică are efecte de durată, care se pot întinde pe mai mulți ani. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței „Tendințe Economice 2026”. George Niculescu: „Piața este prima care reacționează” Președintele ANRE a explicat mecanismul prin care crizele energetice se propagă, subliniind că reacția inițială aparține pieței, nu autorităților. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc "Cum aţi pus presiune pe ANRE pentru a reduce costurile din economie, practic ne transformaţi aşa în principala instituţie care are rolul de a salva economia, reducând costurile. Oricât de mult ne-ar plăcea rolul acesta de erou, din păcate nu avem toate atribuţiile necesare să îl îndeplinim. Voi începe cu începutul şi vă voi spune că, aşa cum s-a întâmplat în criza declanşată de invazia Federaţiei Ruse în Ucraina, la fel se întâmplă şi ca urmare a acestei crize odată cu încetarea războiului în zona Iran. Piaţa este prima care reacţionează. Guvernele şi statele îşi iau măsuri după ce intervine piaţa şi volatilitatea preţurilor în piaţă." Lecțiile crizelor anterioare: efecte pe termen lung George Niculescu a făcut referire la evoluțiile recente din sectorul energetic, arătând că impactul crizelor nu dispare rapid. "Vedem, şi experienţa ne arată, că aceste efecte sunt de durată. Dacă ne gândim la faptul că primele creşteri de preţuri la energie electrică şi gaze naturale au venit înainte să înceapă invazia din februarie 2022 şi că am ieşit din schema de plafonare-compensare la energie electrică la data de 1 iulie 2025, iar la gaze naturale tocmai a fost prelungită într-o formă puţin diferită până la 31 martie 2027, putem să constatăm împreună că, odată începută o criză energetică, ea se termină undeva după 3-5 ani de zile. Cam asta este estimarea de timp pe care istoria ne-o arată la gaze naturale, mai ales, prelungindu-se schema cu încă un an de zile." ANRE: atenție sporită la evoluțiile din piața petrolului și gazelor Șeful ANRE a subliniat importanța monitorizării constante a piețelor energetice, în special în contextul instabilităților globale. "Deci, pentru ca piaţa ca să reacţioneze şi ca să intre din nou pe făgaşul concurenţial, evident că trebuie să se liniştească orice fel de influenţă externă asupra pieţei, statele, guvernele să nu mai intervină prin intervenţii punctuale şi atunci redevine o piaţă cu adevărat liberă. Între timp, intervenim atunci când trebuie să intervenim." Posibile intervenții pentru protejarea consumatorilor George Niculescu a precizat că autoritățile nu exclud măsuri de intervenție, în cazul unor fluctuații majore de preț, pentru a proteja consumatorii. "Trebuie să rămânem în continuare cu ochii pe minge, foarte focusaţi la ce se întâmplă, atât în piaţa produselor petroliere, cât şi a gazelor naturale, pe ceea ce înseamnă modificări. Nu mi-aş dori să vedem din nou intervenţii în piaţă, cum am văzut în perioada 2021-2022, dar atunci când lucrurile vor impune astfel de măsuri, sunt convins că toate autorităţile şi inclusiv ANRE, nu vor ezita să impună aceste măsuri de corecţie în aşa fel încât până la urmă consumatorii, atât casnici, cât şi non-casnici, să fie protejaţi de aceste fluctuaţii mari de preţ." Conferința „Tendințe Economice 2026”, platformă pentru decizii strategice Declarațiile au fost făcute în cadrul celei de-a patra ediții a conferinței „Tendințe Economice 2026”, organizată de Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA). Evenimentul reunește factori de decizie, experți și reprezentanți ai mediului de afaceri, având ca scop conturarea principalelor direcții macroeconomice, energetice și antreprenoriale pentru anul în curs.

Criza energetică, între trei și cinci ani (sursa: Facebook/ANRE - Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei)
Iranul neagă negocierile anunțate de Trump (sursa: Tasnim)
Internațional

BREAKING Iranul îl umilește pe Trump: dezminte că ar negocia încetarea războiului

Iranul a respins ferm afirmațiile președintelui american Donald Trump, potrivit cărora Washingtonul și Teheranul ar fi implicate în negocieri „productive” pentru încheierea conflictului din Orientul Mijlociu.  Teheranul neagă orice contact cu administrația Trump Potrivit agențiilor iraniene de stat Fars și Tasnim, apropiate de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, Iranul nu are niciun fel de contact cu Donald Trump, nici direct, nici prin intermediari. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Declarațiile contrazic frontal mesajul transmis de liderul american, care susținea existența unor discuții recente între cele două părți. Trump anunță o pauză în atacuri după „discuții productive” Cu puțin timp înainte de reacția Iranului, Donald Trump a scris pe rețeaua sa Truth Social că Statele Unite vor amâna timp de cinci zile orice lovitură militară asupra infrastructurii energetice iraniene. Președintele american a motivat decizia prin existența unor „discuții foarte bune și productive” purtate în ultimele două zile, care ar viza o „încetare completă și totală a ostilităților” din Orientul Mijlociu. Această schimbare de ton vine după un ultimatum lansat anterior de Trump. Amenințări reciproce privind Strâmtoarea Ormuz Sâmbătă, liderul de la Casa Albă a avertizat că SUA ar putea ataca centralele electrice iraniene dacă Teheranul nu redeschide Strâmtoarea Ormuz în termen de 48 de ore. În replică, Iranul a amenințat cu blocarea totală a strâmtorii – un punct strategic vital pentru transportul global de petrol – și a transmis că va lovi facilitățile energetice și instalațiile de desalinizare din statele din Golf aliate cu SUA, în cazul unui atac asupra infrastructurii sale. Presiuni și semnale contradictorii: ce spun sursele iraniene Agenția Fars a citat o sursă anonimă din conducerea iraniană, potrivit căreia Donald Trump ar fi făcut un pas înapoi după ce Teheranul a transmis că va considera drept ținte toate centralele electrice din vestul Asiei. La rândul său, agenția Tasnim susține că decizia liderului american ar fi fost influențată de presiunea piețelor financiare, în contextul riscurilor majore generate de escaladarea conflictului. Oficialii iranieni au transmis că își vor continua strategia defensivă până la atingerea unui nivel suficient de descurajare, sugerând că nu vor ceda presiunilor externe.

Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Foto: Facebook The White House
Internațional

Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc

Președintele SUA, Donald Trump, anunță negocieri „productive” cu Iranul, rezultatul imediat fiind că prețul petrolului a căzut, iar bursele cresc. Citește și: Un fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru asupra Iranului Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc „Sunt bucuros să anunţ că Statele Unite ale Americii şi Republica Islamică Iran au avut, în ultimele două zile, discuţii foarte bune şi productive privind o soluţionare completă şi totală a ostilităţilor noastre din Orientul Mijlociu. Pe baza tonului şi naturii acestor discuţii aprofundate, detaliate şi constructive, care vor continua pe parcursul săptămânii, am dispus Departamentului Apărării să amâne toate loviturile militare împotriva centralelor electrice şi infrastructurii energetice iraniene pentru o perioadă de cinci zile, sub rezerva succesului întâlnirilor şi discuţiilor în curs”, a scris trump pe o rețea socială. Aproape imediat, prețul barilului de petrol a scăzut cu circa 20%, ajungând la 84 de dolari barilul.  Brusele au crescut între 2 și 9% și, în plus, a crescut prețul aurului și argintului.  Totuși, agenția de știri iraniană Fars, citând o sursă, declară că nu există comunicări directe sau indirecte cu Statele Unite, în ciuda declarației recente a președintelui american Donald Trump despre discuțiile „productive” cu Teheranul. De asemenea, Fars spune că Trump a retras atacurile împotriva centralelor electrice iraniene după ce Iranul a avertizat că va viza centrale electrice din Asia de Vest ca răspuns.

Războiul din Iran, criză energetică mondială (sursa: X/Fatih Birol)
Economie

Ne îndreptăm spre cea mai gravă criză energetică mondială din istorie (AIE)

Lumea riscă să se confrunte cu cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Avertismentul vine de la Fatih Birol, directorul Agenția Internațională pentru Energie, care vorbește despre o „amenințare majoră” pentru economia globală. Pierderi record de petrol: mai grave decât crizele din anii ’70 Potrivit lui Birol, impactul asupra pieței energetice este deja fără precedent. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat „Până în prezent, am pierdut 11 milioane de barili pe zi, mai mult decât cele două crize majore ale petrolului la un loc”, a declarat acesta. Pentru comparație, în timpul crizelor petroliere din anii ’70, pierderile au fost semnificativ mai mici: „La acea vreme, în fiecare dintre acele crize, lumea a pierdut aproximativ cinci milioane de barili pe zi, deci, adunându-le pe amândouă, 10 milioane de barili pe zi.” O criză multiplă: petrol, gaze și geopolitică Directorul AIE a subliniat că actuala situație depășește chiar și impactul invaziei Rusiei în Ucraina din 2022. „Această criză reprezintă, în acest stadiu, două crize ale petrolului şi un colaps al pieţei gazelor la un loc.” Această combinație de factori amplifică riscurile pentru economia globală și pentru securitatea energetică a statelor. Infrastructuri energetice distruse în Orientul Mijlociu Conflictul a afectat deja grav infrastructura energetică din regiune. Potrivit AIE, cel puțin 40 de instalații din nouă țări sunt serios avariate. Aceste distrugeri contribuie la scăderea drastică a producției și la creșterea presiunii asupra piețelor internaționale. Strâmtoarea Ormuz, blocată: un punct critic global Situația este agravată de blocarea Strâmtorii Ormuz, un punct strategic prin care tranzitează aproximativ 20% din producția mondială de hidrocarburi. Conflictul, început pe 28 februarie prin atacuri israeliene și americane asupra Iranului, a transformat zona într-un punct fierbinte, cu impact direct asupra transportului de energie. Amenințări și represalii: tensiuni în creștere Președintele Donald Trump a avertizat că, dacă Iranul nu redeschide strâmtoarea, Statele Unite vor „ataca și distruge” centralele electrice iraniene, „ÎNCEPÂND CU CELE MAI MARI!”. În replică, Iranul a lansat atacuri cu rachete și drone asupra infrastructurilor energetice din țările aliate Washingtonului și asupra navelor din Golf, intensificând tensiunile regionale. Impact global: „Nicio țară nu va fi imună” Efectele crizei nu vor ocoli nicio economie, avertizează șeful AIE. „Nicio ţară nu va fi imună la efectele acestei crize dacă va continua pe această cale. Prin urmare, este necesară o acţiune la scară globală.” În același ton alarmant, Birol a adăugat: „Economia mondială se confruntă cu o ameninţare majoră şi sper din tot sufletul ca această problemă să fie rezolvată cât mai curând posibil.” Măsuri de urgență și incertitudini pe piață Pentru a tempera creșterea prețurilor petrolului, Statele Unite au autorizat temporar vânzarea și livrarea de petrol iranian aflat deja pe nave. Cu toate acestea, Teheranul susține că nu dispune de surplus de țiței, ceea ce limitează eficiența acestei măsuri.

Țările cu bonduri SUA, amenințate de Iran (sursa: X/MB Ghalibaf)
Internațional

Iranul amenință să lovească țările care au cumpărat titluri de stat (bonduri) americane

Iranul a lansat o amenințare extrem de dură la adresa comunității internaționale, declarând că orice stat sau entitate care deține obligațiuni ale Trezoreriei SUA poate deveni „țintă militară legitimă”. Declarația extinde drastic aria potențialilor adversari, incluzând economii majore precum China și Japonia. Mesajul dur al liderului iranian: „Este ultimul avertisment” Anunțul a fost făcut de Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului iranian și, în prezent, una dintre cele mai influente figuri ale regimului. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat „Obligațiunile Trezoreriei SUA sunt îmbibate în sângele iranienilor. Dacă le cumpărați, cumpărați un atac asupra sediului și activelor voastre.  Vă monitorizăm portofoliile. Acesta este ultimul avertisment.” Declarația a fost rapid remarcată pe plan internațional, inclusiv de analiști care au subliniat că amenințarea vizează, practic, „aproape toate economiile majore ale lumii”. Mohammad Bagher Ghalibaf, noul om forte al Iranului După o serie de evenimente dramatice, Ghalibaf a devenit figura centrală a puterii în Iran. Moartea liderului suprem Ali Khamenei în urma atacurilor din 28 februarie și asasinarea lui Ali Larijani pe 17 martie au lăsat un vid de putere. Noul lider suprem, Mojtaba Khamenei, nu a mai apărut public de la numirea sa, alimentând speculațiile privind rolul real al lui Ghalibaf. Analistul Arash Azizi a sintetizat situația: „Cel mai puternic om din Iran este acum, probabil, Ghalibaf.” Un profil cu influență militară și politică Cariera lui Ghalibaf confirmă această ascensiune: fost comandant al forțelor aerospațiale ale IRGC, fost șef al poliției naționale, primar al Teheranului timp de 12 ani și președinte al Parlamentului din 2020. El a coordonat deja strategii militare în conflictul recent cu Israel și a avut un rol esențial în instalarea lui Mojtaba Khamenei la conducerea statului, devenind astfel un veritabil „arhitect al puterii”. Amenințări extinse: infrastructură energetică și Strâmtoarea Hormuz În paralel cu declarațiile privind obligațiunile americane, Ghalibaf a avertizat că orice atac asupra centralelor electrice iraniene va duce la distrugerea „ireversibilă” a infrastructurii energetice din regiune. Aceste afirmații vin după ce Donald Trump ar fi acordat Iranului un ultimatum de 48 de ore pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz. În ceea ce privește un posibil armistițiu, poziția Teheranului rămâne fermă: „Un armistițiu devine logic doar dacă garantează că războiul nu va reîncepe, nu dacă oferă inamicului timp să-și rezolve problemele.” Escaladare periculoasă: de la baze militare la sistemul financiar global La 23 de zile de la începutul conflictului, care a provocat moartea a aproximativ 40 de oficiali iranieni de rang înalt, strategia regimului pare să se extindă rapid. Iranul nu mai vizează doar obiective militare, ci și infrastructura energetică și chiar sistemul financiar global, prin amenințarea deținătorilor de obligațiuni americane.

Fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru Foto: X Valeri Zalujnîi
Internațional

Un fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru

Un fost comandant al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, acum ambasador în Ucraina, susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru asupra Iranului: „Este foarte periculos dacă una dintre părți încearcă să verifice cum funcționează «zona de distrugere» în terenul deșertic. Va fi un dezastru”, a spus el, într-un articol din The Telegraph.  Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați Fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru O zonă de distrugere creată de drone pe câmpul de luptă, adesea numită „zonă de ucidere” sau „zonă interzisă”, este o zonă intens monitorizată unde supravegherea constantă a dronelor și atacurile fac extrem de dificilă supraviețuirea trupelor, vehiculelor sau echipamentelor. Această zonă se întinde pe aproximativ 10-20 km (sau mai mult) de o parte și de alta a liniei frontului, fiind saturată cu drone FPV (first-person view), drone de recunoaștere și drone kamikaze care detectează și distrug orice mișcare. Dronele provoacă până la 80% din daunele de pe câmpul de luptă, transformând zona într-o „bătălie aeriană de negare reciprocă” mortală, unde reaprovizionarea, evacuarea sau avansarea riscă să fie atacate aproape imediat.  Acum, Zalujnîi spune că militarii SUA nici nu înțeleg acest tip de conflict și nici nu au capacitatea să intre în astfel de confruntări. El a explicat că tehnologiile moderne de război controlate de drone fac practic imposibilă prezența oamenilor pe câmpul de luptă și pot duce la consecințe catastrofale. Potrivit lui Zalujnîi, încercarea de a utiliza metode tradiționale de luptă care implică soldați în astfel de condiții este o greșeală gravă, deoarece dronele au schimbat fundamental câmpul de luptă. Fostul comandant al armatei ucrainene a menționat că doar trei țări dețin în prezent capacitatea fizică de a purta acest tip de război modern: Ucraina, Rusia și Iranul. El a subliniat că voința politică și adaptarea tehnologică permit acestor națiuni să mențină capacități de luptă care depășesc resursele lor economice sau demografice.

Iranul nu poate lovi Europa, susține UK (sursa: Facebook/Steve Reed)
Internațional

Un ministru britanic contrazice scenariul unui atac iranian asupra Europei: Nu există nicio evaluare

Un membru al guvernului britanic, ministrul pentru locuințe Steve Reed, a respins ferm scenariul potrivit căruia Iranul ar putea lansa atacuri cu rachete balistice asupra Europei. Declarațiile vin în contextul avertismentelor recente privind raza de acțiune a arsenalului iranian. Atacul asupra bazei Diego Garcia ridică semne de întrebare Potrivit informațiilor oficiale americane, Iranul a lansat două rachete către baza americano-britanică Diego Garcia, situată în Oceanul Indian, la aproximativ 4.000 de kilometri distanță de teritoriul iranian. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați Una dintre rachete a fost interceptată, cealaltă a căzut în ocean. Deși atacul de vineri a eșuat, acesta a pus sub semnul întrebării estimările occidentale privind raza maximă a rachetelor balistice iraniene, considerată anterior a fi de aproximativ 2.000 de kilometri. În aceste condiții, analiștii atrag atenția că, dacă Iranul dispune de astfel de rachete, acestea ar putea atinge inclusiv capitale europene precum Londra. Rachetele iraniene pot ajunge în Europa, avertizează Israel Armata israeliană a transmis un mesaj pe rețelele sociale, susținând că Iranul deține rachete „ce pot ajunge la Londra, Paris sau Berlin”. Acest avertisment a fost urmat de apelul premierului Benjamin Netanyahu către alte state de a se alătura conflictului împotriva Iranului. Londra respinge scenariul: „Nu există nicio evaluare” Ministrul britanic Steve Reed a respins categoric aceste afirmații într-un interviu acordat BBC: „Nu există nicio evaluare care să susţină ceea ce se spune” Oficialul britanic a subliniat că nu există date care să indice intenția sau capacitatea Iranului de a lovi Europa: „Nu am cunoştinţă despre absolut nicio evaluare că ei (iranienii n.red) măcar ar încerca să ţintească Europa, cu atât mai puţin că ar putea să o facă” Marea Britanie își afirmă capacitatea de apărare Chiar și în ipoteza unui astfel de atac, Reed susține că Regatul Unit este pregătit să răspundă: „Avem cea mai bună armată din lume. Suntem perfect capabili să ne protejăm ţara” Distanțare față de amenințările lui Donald Trump Într-un interviu separat pentru Sky News, ministrul britanic a comentat și declarațiile președintelui american Donald Trump, care a amenințat Iranul cu distrugerea infrastructurii energetice dacă nu redeschide Strâmtoarea Ormuz. Reed a subliniat că liderul american vorbește exclusiv în numele SUA: „Preşedintele SUA este perfect capabil să vorbească în nume propriu şi să apere ceea ce spune” Totodată, oficialul britanic a precizat poziția Londrei: „Nu vom fi atraşi în război, dar ne vom proteja propriile interese în regiune. Vom colabora cu aliaţii noştri pentru a dezescalada situaţia” Baza Akrotiri nu va fi implicată în operațiuni Guvernul britanic a anunțat că baza aeriană Akrotiri din Cipru nu va fi utilizată în operațiunile „defensive” ale SUA împotriva Iranului. Decizia a fost comunicată după o discuție între premierul britanic Keir Starmer și președintele Ciprului, Nikos Christodoulides. De menționat că un hangar al acestei baze a fost lovit anterior, pe 2 martie, de o dronă iraniană. În schimb, Londra a autorizat anterior utilizarea bazei Fairford din Anglia și a facilităților de pe insula Diego Garcia pentru operațiuni descrise drept „defensive” împotriva unor ținte militare iraniene.

F-35 american lovit de Iran, manipulare AI (sursa: IRNA)
Internațional

Filmul „doborârii” unui F-35 american, probabil creat integral sau doar editat cu AI

Un videoclip distribuit de presa de stat iraniană, care ar pretinde că arată un avion american F-35 lovit de apărarea antiaeriană iraniană, ridică semne serioase de întrebare privind autenticitatea sa. Potrivit FlightGlobal, imaginile ar putea fi manipulate sau chiar generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Ce ar arăta imaginile: o presupusă lovitură asupra unui F-35 Înregistrarea, publicată pe 19 martie, prezintă un avion Lockheed Martin F-35 Lightning II în zbor, urmărit de un senzor termic. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați La un moment dat, un proiectil se apropie din partea inferioară și explodează în apropierea aeronavei. După explozie, imaginile arată o modificare a jetului motorului și o posibilă scurgere de gaz sau combustibil, sugerând o avarie cauzată de schije. Contextul incidentului: o urgență confirmată de SUA Imaginile au apărut la scurt timp după ce United States Central Command a confirmat că un F-35 american a avut o urgență în zbor în timpul unei misiuni de luptă deasupra Iranului, în aceeași zi. Aeronava a aterizat în siguranță, iar pilotul se afla în stare stabilă. Cu toate acestea, Pentagonul nu a confirmat că incidentul ar fi fost cauzat de foc inamic și nu a oferit detalii despre natura problemei tehnice. Analiza tehnică: indicii clare de manipulare digitală Analiza realizată de FlightGlobal a identificat mai multe inconsistențe în videoclip, care ar putea indica o manipulare digitală: reprezentarea nerealistă a temperaturii pe suprafața avionului modul suspect în care este redat proiectilul profilul neobișnuit al exploziei Experții au remarcat și o urmărire „perfect stabilă” a țintei de către senzorul termic, lucru considerat improbabil în condiții reale. Inteligența artificială confirmă suspiciunile Pentru o verificare suplimentară, cadre din videoclip au fost analizate cu ajutorul unor modele AI avansate, inclusiv Claude și Gemini. Concluziile au fost similare. Claude a catalogat imaginile drept „probabil neautentice”. Gemini a descris videoclipul ca fiind „aproape sigur o fabricație propagandistică”. Ambele sisteme au semnalat probleme precum: efecte termice nerealiste în momentul exploziei urmărirea neîntreruptă a țintei în condiții în care imaginea ar fi trebuit să fie afectată forme „prea perfecte” ale undei de explozie Diferențe față de imagini reale în infraroșu Experții au comparat videoclipul iranian cu imagini autentice captate de Teledyne FLIR, care arată cum ar trebui să arate un F-35 în infraroșu. În realitate, zonele cele mai fierbinți sunt marginea aripilor și duza motorului, iar restul fuselajului prezintă variații de temperatură. În videoclipul iranian, însă, avionul apare aproape uniform alb, ceea ce ridică semne de întrebare. Posibile scenarii: între propagandă și realitate Deși există numeroase indicii de manipulare, experții nu exclud complet posibilitatea unui incident real. Iran ar fi putut lovi avionul, dar fără dovezi video, creând ulterior imaginile. Incidentul ar fi putut fi complet fictiv, bazat pe informații din presă. Videoclipul ar putea fi autentic, dar realizat cu echipamente de calitate foarte slabă. Propaganda în era AI: un fenomen în creștere Cazul evidențiază un fenomen tot mai prezent în conflictele moderne: utilizarea imaginilor manipulate pentru influențarea opiniei publice. Tehnologiile bazate pe inteligență artificială fac din ce în ce mai ușoară crearea de conținut fals credibil, iar astfel de materiale au fost deja observate și în alte conflicte recente. În lipsa unor confirmări oficiale suplimentare din partea autorităților americane, autenticitatea incidentului rămâne incertă, iar videoclipul continuă să fie privit cu scepticism de experți.

Rachetele Iranului pot lovi capitale europene (sursa: IDF)
Internațional

Rachetele iraniene pot ajunge la Berlin, Paris sau Roma, avertizează Israelul

Șeful Statului Major General israelian, Eyal Zamir, a declarat că un atac recent al Iranului asupra unei baze americano-britanice demonstrează extinderea periculoasă a razei de acțiune a rachetelor Teheranului. Potrivit acestuia, nu doar Orientul Mijlociu este vizat, ci și Europa, inclusiv capitale precum Berlin, Paris sau Roma. Rachetă intercontinentală lansată spre Diego Garcia Generalul israelian a precizat că Iranul a lansat o rachetă balistică intercontinentală în două trepte, cu o rază de aproximativ 4.000 de kilometri, către baza militară de pe Diego Garcia. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Această bază strategică, utilizată de forțele SUA și ale Marii Britanii, a fost ținta unui atac care ridică semne de întrebare privind capacitățile militare ale Iranului. Europa, în raza directă de amenințare Declarațiile lui Eyal Zamir subliniază o schimbare majoră în evaluarea riscurilor globale. „Astfel de rachete nu sunt destinate să lovească Israelul. Raza lor de acțiune ajunge până în capitalele europene – Berlin, Paris și Roma se află toate în raza de amenințare directă”, a avertizat oficialul israelian. Israel: „Suntem la jumătatea drumului” în ofensivă După trei săptămâni de conflict, Israelul susține că a slăbit regimul iranian, dar că operațiunile militare sunt departe de a se fi încheiat. Generalul Zamir a afirmat că armata israeliană se află „la jumătatea drumului” și a avertizat că ofensiva va continua inclusiv în perioada Paștelui evreiesc, una dintre cele mai importante sărbători religioase. Iranul răspunde: noi atacuri și strategii avansate De partea cealaltă, Iranul adoptă o poziție sfidătoare. Potrivit televiziunii de stat IRIB, serviciile de informații ale Gardienii Revoluției Islamice au analizat „punctele vulnerabile ale inamicului” și pregătesc un nou val de atacuri. Oficialii iranieni au anunțat utilizarea unor strategii noi și a unor sisteme militare mai avansate în eventuale operațiuni viitoare. Mesajul Teheranului: „Lumea va deveni multipolară” Ali Akbar Velayati, consilier al liderului suprem iranian, a criticat declarațiile SUA și Israelului privind victoria în conflict. Acesta a afirmat că discursurile despre succes militar sunt mai degrabă o încercare de auto-convingere și a susținut că ordinea mondială se va schimba după război. „Lumea va deveni multipolară, iar Iranul va fi axa principală a polului islamic”, a declarat Velayati.

Iranul lovește Dimona, oraș cu miză nucleară (sursa: Israel Defense Forces)
Internațional

Cel mai grav atac iranian asupra Israelului: două rachete balistice au ocolit antiaeriana

Peste 150 de persoane au fost rănite, dintre care 11 grav, în urma unor atacuri cu rachete lansate de Iran asupra orașelor Dimona și Arad din sudul Israelului. Incidentul a avut loc după ce sistemele de apărare aeriană israeliene nu au reușit să intercepteze cel puțin două rachete balistice. Printre victime se numără doi copii în stare gravă, în contextul în care atacurile ar fi vizat o instalație de cercetare nucleară din apropierea orașului Dimona. Ținte sensibile: instalația nucleară din apropierea Dimona Potrivit presei de stat iraniene, loviturile au vizat o facilitate nucleară aflată la aproximativ 10 kilometri de Dimona, cunoscută drept Shimon Peres Negev Nuclear Research Center. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Iranul susține că atacul reprezintă o reacție la un presupus raid american asupra instalației de îmbogățire a uraniului de la Natanz, acuzații respinse de armata israeliană. Copii răniți grav și zeci de victime Printre răniții grav se află un băiat de 12 ani, rănit de schije în Dimona, și o fetiță de 5 ani, afectată în atacul ulterior din Arad. În total, sute de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale, majoritatea suferind răni provocate de explozie, fragmente sau în timp ce încercau să se adăpostească. De asemenea, mai multe persoane au fost tratate pentru atacuri de panică. Distrugeri majore și intervenții de urgență Atacurile au provocat distrugeri semnificative în zone rezidențiale din ambele orașe. Clădiri au fost avariate sau incendiate, iar echipele de intervenție au descris scene de „haos” și distrugere. Zeci de ambulanțe și elicoptere au fost mobilizate pentru evacuarea răniților, iar echipele de salvare au continuat căutările printre dărâmături pentru a se asigura că nu există persoane dispărute. Eșec al apărării aeriene israeliene Armata israeliană a confirmat că sistemele de apărare au fost activate, însă nu au reușit să intercepteze rachetele. Reprezentanții militari au anunțat deschiderea unei anchete pentru a determina cauzele acestui eșec, subliniind totodată că tipul de armament utilizat nu reprezintă o amenințare nouă. Reacția Israelului: „Vom lupta pe toate fronturile” Premierul Benjamin Netanyahu a descris seara atacurilor drept „foarte dificilă” și a promis continuarea operațiunilor militare împotriva inamicilor Israelului. În paralel, armata israeliană a anunțat noi atacuri aeriene asupra infrastructurii regimului iranian din Teheran. Sistemul medical, în stare de urgență Autoritățile sanitare au activat nivelul maxim de alertă, iar pacienții au fost redistribuiți între spitale pentru a face față numărului mare de victime. Oficialii au anunțat și măsuri suplimentare pentru sprijin psihologic, în special pentru locuitorii din sudul țării și pentru persoanele evacuate. Măsuri excepționale: școlile închise în toată țara Ministrul Educației a decis suspendarea cursurilor fizice la nivel național pentru două zile, ca măsură de siguranță. Decizia reflectă gravitatea situației și riscurile persistente generate de escaladarea conflictului dintre Israel, Iran și aliații acestora. AIEA cere „reținere militară maximă” Agenția Internațională pentru Energie Atomică a lansat un apel urgent la calm și responsabilitate, după atacul asupra Dimona. Potrivit agenției ONU, nu există, până în prezent, informații care să indice avarii la instalația nucleară din Negev, cunoscută drept Shimon Peres Negev Nuclear Research Center. AIEA a precizat că nu au fost înregistrate niveluri anormale de radiații în urma impactului rachetei iraniene în zonă. „Informațiile provenite de la statele din regiune indică faptul că nu s-au detectat niveluri anormale de radiații”, a transmis instituția, cu sediul la Viena. Totuși, directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a subliniat gravitatea situației și a insistat asupra necesității evitării unor acțiuni militare în proximitatea infrastructurii nucleare. „Trebuie să se dea dovadă de reținere militară maximă, în special în apropierea infrastructurilor nucleare”, a declarat acesta.

Trump cere Iranului redeschiderea Ormuz în 48 ore  (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump amenință Iranul cu distrugerea centralelor electrice dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă

Președintele american, Donald Trump, a lansat sâmbătă un avertisment dur la adresa Iranului, anunțând că Statele Unite ar putea lovi infrastructura energetică iraniană dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă în termen de 48 de ore. Ultimatumul SUA: 48 de ore pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz Într-un mesaj publicat pe platforma sa, Truth Social, liderul american a transmis un ultimatum fără echivoc: Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan „Dacă Iranul nu DESCHIDE COMPLET, FĂRĂ AMENINȚĂRI, Strâmtoarea Ormuz, în 48 DE ORE exact din acest moment, Statele Unite ale Americii vor lovi și șterge de pe fața pământului diferitele lor CENTRALE ELECTRICE, ÎNCEPÂND CU CEA MAI MARE.” Reacția Iranului: amenințări cu represalii regionale Autoritățile iraniene au răspuns rapid, avertizând că orice atac asupra instalațiilor energetice sau de carburanți va declanșa represalii extinse. Potrivit declarațiilor oficiale, Iranul ar putea viza infrastructura energetică asociată intereselor americane din întreaga regiune, ceea ce ar duce la o escaladare majoră a conflictului. Strâmtoarea Ormuz, blocată complet după ofensiva din 28 februarie Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime din lume, este în prezent complet blocată de forțele iraniene. Această situație a apărut în urma ofensivei americano-israeliene lansate pe 28 februarie, care a extins conflictul deja tensionat din Orientul Mijlociu. Impact global: 20% din petrolul mondial, afectat Înainte de declanșarea conflictului, aproximativ 20% din transporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate tranzitau Strâmtoarea Ormuz. Blocarea acestei rute esențiale are consecințe majore asupra piețelor energetice internaționale, crescând riscul unei crize globale a energiei și amplificând instabilitatea economică la nivel mondial.

CIA se străduie să afle dacă ayatollahul Khamenei mai trăiește: „Nu credem că au ales un mort” Foto: Twitter Mojtaba Khamenei
Internațional

CIA se străduie să afle dacă ayatollahul Khamenei mai trăiește: „Nu credem că au ales un mort”

CIA se străduie să afle dacă ayatollahul Khamenei mai trăiește: „Nu credem că au ales un mort”, a spus un oficial american, citat de Axiso. Însă guvernul de la Washington este intrigat de faptul că, la trei săptămâni de la alegerea sa în cea mai înaltă poziție din Iran, noul ayatollah Mojtaba Khamenei nu a putut fi văzut. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Washingtonul a început să-și pună tot mai multe întrebări după Anul Nou persan, când, de obicei, ayatollahul trimitea un mesaj video. CIA se străduie să afle dacă ayatollahul Khamenei mai trăiește: „Nu credem că au ales un mort” Statele Unite și Israelul dețin informații care sugerează că Mojtaba este încă în viață — de exemplu, dovezi conform cărora oficiali iranieni au încercat să organizeze întâlniri față în față cu el (fără succes, din motive de securitate). „Misterul din jurul lui Mojtaba a fost adus în discuție în cadrul mai multor ședințe de informare a președintelui Trump. Echipa de securitate națională a lui Trump continuă să analizeze cine deține de fapt puterea la Teheran, a declarat un oficial american. «Nu avem dovezi că el este într-adevăr cel care dă ordinele», a declarat un înalt oficial israelian pentru Axios, referindu-se la Mojtaba. «Este mai mult decât ciudat. Nu credem că iranienii ar fi trecut prin toate aceste dificultăți pentru a alege un om mort ca lider suprem, dar, în același timp, nu avem dovezi că el este cel care deține frâiele puterii», a declarat un oficial american”, scrie Axios. „Directorul CIA, John Ratcliffe, și directorul Agenției de Informații a Apărării, generalul James Adams, au declarat joi, în cadrul unei audieri secrete în fața Comisiei de Informații a Camerei Reprezentanților, că regimul iranian se confruntă cu o criză profundă de comandă și control, dar că nu există semne ale unui colaps iminent, potrivit a trei surse bine informate. Doi înalți oficiali israelieni au afirmat că asasinarea lui Larijani a amplificat vidul de putere și că acesta este umplut în principal de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice. Ascensiunea lui Mojtaba a fost posibilă datorită legăturilor sale strânse cu IRGC, care are o influență vastă asupra economiei, politicii și securității Iranului și care, potrivit oficialilor israelieni, conduce efectiv țara în prezent. «IRGC preia controlul asupra Iranului și sunt nebuni», a declarat un înalt oficial arab pentru Axios. «Sunt extrem de ideologici și sunt gata să moară și să se întâlnească cu Khamenei Senior»”, mai arată Axios.       

Trump anunță posibilă reducere militară în Iran  (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump anunță că ia în calcul reducerea operațiunilor militare împotriva Iranului

Președintele american Donald Trump a anunțat că analizează o posibilă „reducere treptată” a operațiunilor militare împotriva Iranului, marcând o schimbare de ton după ce, anterior, exclusese orice armistițiu în conflictul aflat în desfășurare de trei săptămâni. Relaxarea sancțiunilor asupra petrolului iranian În paralel cu semnalele privind reducerea intervenției militare, Statele Unite au anunțat o măsură de relaxare a sancțiunilor asupra petrolului iranian. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Autoritățile americane au autorizat vânzarea și livrarea petrolului iranian aflat deja pe nave înainte de 20 martie, cu termen limită până la 19 aprilie. Această decizie are ca scop temperarea creșterii prețurilor la energie, generate de conflictul din regiune. Trump: „Suntem aproape de atingerea obiectivelor” Într-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, Donald Trump a sugerat că operațiunile militare ar putea intra într-o nouă etapă. „Suntem foarte aproape de a ne atinge obiectivele, în timp ce luăm în considerare reducerea treptată a eforturilor noastre militare majore în Orientul Mijlociu, în ceea ce privește regimul terorist iranian: (1) Degradarea completă a capacității de rachete a Iranului, a lansatoarelor și a tuturor elementelor asociate acestora. (2) Distrugerea bazei industriale de apărare a Iranului. (3) Eliminarea marinei și forțelor aeriene ale Iranului, inclusiv a sistemelor de apărare antiaeriană. (4) Nepermiterea, sub nicio formă, ca Iranul să se apropie de capabilități nucleare și menținerea permanentă a unei poziții în care SUA să poată reacționa rapid și puternic în cazul unei astfel de situații. (5) Protejarea, la cel mai înalt nivel, a aliaților noștri din Orientul Mijlociu, inclusiv Israel, Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Kuweit și alții. Strâmtoarea Hormuz va trebui să fie securizată și supravegheată, după caz, de alte state care o utilizează — Statele Unite nu o fac! Dacă ni se va cere, vom ajuta aceste țări în eforturile lor legate de Hormuz, dar nu ar trebui să fie necesar odată ce amenințarea iraniană este eliminată. Important, va fi o operațiune militară ușoară pentru ele.” Mesaje contradictorii de la Washington Declarațiile privind o posibilă reducere a intervenției vin însă în contrast cu informațiile apărute în presa americană, care indică o posibilă suplimentare a forțelor militare americane în regiune. În plus, cu doar câteva ore înainte de anunțul privind reducerea operațiunilor, Donald Trump respinsese ideea unui armistițiu. „Nu există armistițiu atunci când, practic, îți anihilezi adversarul”, le-a spus acesta jurnaliștilor înainte de a pleca din Washington. Casa Albă: misiunea ar putea dura până la șase săptămâni La scurt timp după declarațiile președintelui, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a precizat că administrația și Pentagonul estimaseră de la început durata conflictului. Potrivit acesteia, misiunea militară ar urma să fie finalizată într-un interval de patru până la șase săptămâni.

Atacul iranian asupra insulei Diego Garcia, la 4.000 km, arată de ce baza Deveselu este crucială Foto: Facebook US Naval Support Diego Garcia
Internațional

Atacul iranian asupra insulei Diego Garcia, la 4.000 km, arată de ce baza Deveselu este crucială

Atacul iranian asupra insulei Diego Garcia, la 4.000 km, arată de ce baza Deveselu - contestată de Călin Georgescu - este crucială pentru România și Europa Centrală: rachetele lansate asupra aeroportului americano-britanic din Oceanul Indian au dovedit a avea o rază de acțiune mult mai lungă decât ceea ce se estima că poate realiza regimul de la Teheran. Mai mulți analiști militari arată că, la o rază de acțiune de circa 4.000 de kilometri, Teheranul poate lovi ținte din Europa Centrală.  Citește și: Iranul lansează rachete balistice spre baza americano-britanică din Diego Garcia, dar ratează ținta În mai 2021, Călin Georgescu spunea: „Scutul Deveselu este o rușine diplomatică. Scutul nu are nimic legat de apărare. Din contră, ne-a tras într-un conflict de care nu aveam nevoie. Scutul ca atare este o parte a politicii de cofruntare. Scutul nu este o chestiune de pace, cum este prezentat de cei care au pupat ghiulul la diverse porți”.  Atacul iranian asupra insulei Diego Garcia, la 4.000 km, arată de ce baza Deveselu este crucială Radarul de la Deveselu face parte din scutul antirachetă Aegis Ashore al NATO, instalat de SUA în România și operațional din 2016. Scopul său principal este detectarea și urmărirea rachetelor balistice lansate din afara spațiului euro-atlantic, în special din Orientul Mijlociu (cum ar fi cele iraniene), pentru a proteja teritoriul europei al Alianței.  Potrivit Wall Street Journal, Iranul a lansat două rachete asupra bazei Diego Garcia, una s-a defectat în zbor, iar alta ar fi fost atacată de o navă de război americană, care a utilizat un sistem de apărare de tip SM-3 - însă nu este clar dacă interceptarea a reușit.  Este pentru prima oară când se constată că Iranul are rachete cu rază de acțiune atât de mare.  „Dacă acest lucru se confirmă, este un semnal strategic major: Iranul ar fi folosit o rachetă Khorramshahr-4 pentru a viza insula Diego Garcia.  Estimată până acum la o rază de acțiune de 2.000–3.000 km, această rachetă ar putea, în realitate, să depășească 4.000 km.  👉 Acest lucru ar putea plasa aproape întreaga Europă — până în Franța și Regatul Unit — în raza sa de acțiune”, scrie, pe Twitter, o cercetătoare în securitate și relații internaționale de la Universitatea din Tours, Elizabeth Shepard Sellam.  „Adevărata problemă nu este dacă racheta a fost interceptată sau nu. Ci faptul că Iranul ar fi demonstrat o rază de acțiune mult mai mare decât cea pe care o credea majoritatea lumii că o deține. O capacitate de 4.000 de kilometri schimbă complet situația. Marile capitale europene încep să intre în discuție. Parisul intră în raza de acțiune. Londra se apropie mult mai mult de limita vulnerabilității, în funcție de punctul de lansare și de încărcătura utilă. Acest lucru ar însemna că amenințarea rachetelor nu mai este limitată la Golful Persic, Israel sau anumite părți din Asia de Sud. Ar însemna că raza de descurajare, apărare și teamă s-a extins dramatic. Dacă se confirmă, Diego Garcia nu a fost doar o țintă. A fost un mesaj”, scrie Nawah al-Thani, fost general și director al „Defence Intelligence Operations” al statului Qatar. 

Iran, atac eșuat asupra bazei Diego Garcia (sursa: BBC)
Internațional

Iranul lansează rachete balistice spre baza americano-britanică din Diego Garcia, dar ratează ținta

Iranul a lansat două rachete balistice cu rază intermediară de acțiune asupra bazei navale americano-britanice de pe Insula Diego Garcia, una dintre cele mai importante poziții strategice din Oceanul Indian, potrivit informațiilor publicate de Wall Street Journal. Atac eșuat: rachetele nu și-au atins ținta Conform unor oficiali americani citați de presă, niciuna dintre rachetele lansate de Iran nu a lovit baza situată la aproximativ 4.000 de kilometri de teritoriul iranian. Citește și: Cum răspund securiștii iranieni când îi sună Mossad-ul și le spune cum trebuie să se comporte Una dintre rachete s-a defectat în timpul zborului, în timp ce cealaltă a fost interceptată de o navă de război americană, care a utilizat un sistem de apărare de tip SM-3. Totuși, nu există o confirmare clară privind succesul interceptării. Momentul exact al lansării nu a fost făcut public. Diego Garcia, punct strategic major pentru SUA Baza Diego Garcia, situată în arhipelagul Chagos, teritoriu britanic din Oceanul Indian, reprezintă un element-cheie al strategiei militare americane în regiune. Statele Unite utilizează această bază pentru desfășurarea de submarine nucleare, bombardiere și distrugătoare, fiind esențială pentru operațiuni militare și de descurajare în Orientul Mijlociu și Asia. Tensiuni geopolitice: SUA, Marea Britanie și Mauritius Arhipelagul Chagos se află în centrul unui conflict diplomatic de lungă durată între Regatul Unit, Statele Unite și Mauritius. În 2025, Marea Britanie a semnat un acord pentru a transfera suveranitatea asupra insulelor către Mauritius, păstrând însă un contract de închiriere pe 99 de ani pentru Diego Garcia, astfel încât baza militară să rămână operațională. Trump critică deciziile Londrei privind Iranul Donald Trump a criticat anterior refuzul inițial al premierului britanic Keir Starmer de a permite utilizarea bazei Diego Garcia pentru atacuri americano-israeliene împotriva Iranului. Ulterior, Trump și-a retras sprijinul pentru acordul privind transferul suveranității arhipelagului către Mauritius, accentuând tensiunile dintre aliați. Potrivit declarațiilor lui Donald Trump, baza Diego Garcia ar putea deveni esențială în cazul unui atac al Iranului, fiind un punct cheie pentru apărarea intereselor americane în regiune.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră