vineri 19 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: iran

376 articole
Internațional

Trump se distrează zilnic vizionând filmulețe cu bombardamentele din Iran

Președintele american Donald Trump este informat zilnic despre evoluția conflictului cu Iranul printr-un videoclip scurt care rezumă cele mai importante bombardamente, potrivit unui reportaj difuzat de NBC News. Videoclipuri de două minute cu atacurile recente Conform unor oficiali americani citați de presa americană, materialul video primit de Trump are, de regulă, o durată de aproximativ două minute și include o sinteză a celor mai relevante atacuri din ultimele 48 de ore. Citește și: Bolojan îl sfidează pe Ciolacu: PNL, pe cale să racoleze un deputat PSD ales în Buzău Aceste imagini sunt menite să ofere o privire rapidă asupra operațiunilor militare desfășurate în cadrul conflictului declanșat pe 28 februarie de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Trump primește și alte informări despre război Videoclipurile nu reprezintă singura sursă de informare pentru liderul de la Casa Albă. Donald Trump are întâlniri zilnice cu consilierii militari și cu responsabilii serviciilor de informații, primește rapoarte oficiale, discută cu lideri internaționali și urmărește presa. Cu toate acestea, modul în care sunt sintetizate informațiile ridică semne de întrebare în rândul unor aliați politici. Îngrijorări privind percepția asupra conflictului Potrivit surselor citate, aceste videoclipuri au alimentat temeri în rândul apropiaților lui Trump că președintele nu are o imagine completă asupra războiului, aflat deja în a patra săptămână. Există îngrijorări că prezentarea concentrată pe imagini spectaculoase ar putea influența percepția liderului american asupra realității din teren. Frustrarea lui Trump față de mass-media În paralel, Trump ar fi devenit tot mai nemulțumit de modul în care mass-media relatează conflictul. Potrivit NBC News, el consideră că războiul este un succes, bazându-se pe imaginile pe care le urmărește zilnic. Sursele susțin că președintele i-a întrebat pe consilierii săi de ce presa nu reflectă mai mult „ceea ce vede el” în aceste videoclipuri. Casa Albă respinge criticile Reprezentanții administrației americane resping însă ideea că Donald Trump nu ar fi informat corect. "Oricine a participat la discuţii cu preşedintele Trump ştie că el solicită în mod activ contribuţia tuturor celor prezenţi şi aşteaptă onestitate absolută din partea tuturor consilierilor săi principali", a declarat Karoline Leavitt, secretara de presă a Casei Albe. Opoziția publică față de război crește În ciuda poziției administrației, sondajele arată că majoritatea americanilor se opun acestui conflict, inclusiv o parte semnificativă din electoratul lui Trump. Această atitudine este cu atât mai relevantă cu cât, în campania electorală, Donald Trump a promis că nu va implica Statele Unite în războaie de lungă durată.

Trump urmărește zilnic bombardamentele din Iran (sursa: Facebook/The White House)
Războiul din Iran scade prețul aurului (sursa: Pexels/Michael Steinberg)
Economie

Aurul s-a ieftinit cu 25% din cauza războiului din Iran. Este temporar, spun analiștii

Prețul aurului a înregistrat o scădere semnificativă, de aproximativ 25%, de la începutul conflictelor din Orientul Mijlociu, contrar statutului său tradițional de activ de refugiu. Evoluția a stârnit îngrijorări în rândul investitorilor, în contextul presiunilor asupra resurselor strategice și al creșterii nevoii globale de lichiditate, potrivit unei analize realizate de Tavex România. De ce nu mai crește aurul în perioade de criză Reprezentanții Tavex explică faptul că deprecierea aurului nu este cauzată direct de conflict, ci de efectele economice ale acestuia. Citește și: „Dacă băieții ăștia îl dau jos pe Bolojan, Bolojan mai câștigă zece procente” - Daniel Fenechiu Potrivit lui Victor Dima, manager de Trezorerie, tensiunile din regiune afectează fluxurile globale de resurse esențiale, ceea ce determină statele să își utilizeze rezervele pentru a susține economiile. În mod paradoxal, aurul devine astfel o sursă de lichiditate, nu doar un activ de protecție. Rolul strategic al Orientului Mijlociu în economia globală Orientul Mijlociu are o importanță majoră în comerțul internațional, în special prin Strâmtoarea Ormuz, un punct cheie pentru transportul resurselor energetice și chimice. Prin această rută trec zilnic aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol. De asemenea, 25% din livrările de gaze naturale lichefiate (GNL) și 10% din fluxurile globale de îngrășăminte. În anumite sectoare, dependența este și mai ridicată, cum ar fi îngrășămintele pe bază de azot sau amoniacul, unde procentele ating niveluri critice. Economii dependente de resurse, forțate să vândă aur Analiza evidențiază gradul ridicat de dependență al statelor din regiune față de aceste resurse: Qatar: 65% din PIB (petrol, GNL și îngrășăminte) Arabia Saudită: 55% din PIB (petrol și îngrășăminte) Emiratele Arabe Unite: economie diversificată, dar puternic dependentă de energie, comerț și turism În situațiile în care veniturile scad drastic, guvernele sunt obligate să mențină cheltuielile publice, apelând la active lichide, precum aurul, pentru a acoperi deficitul. Aurul, utilizat ca rezervă în perioade de criză Potrivit lui Victor Dima, exact acesta este rolul pentru care băncile centrale dețin aur: să fie folosit în momente de criză. Același mecanism se aplică și la nivel individual. În perioade de instabilitate economică, oamenii tind să își utilizeze economiile, inclusiv investițiile în aur. România, o excepție: cererea pentru aur rămâne ridicată În contrast cu tendințele globale, piața din România înregistrează o cerere crescută pentru aur de investiții. Clienții nu se grăbesc să vândă, ci, dimpotrivă, profită de scăderea prețurilor pentru a-și crește expunerea. Această abordare reflectă o strategie pe termen lung, în care aurul este perceput ca o formă de protecție împotriva riscurilor geopolitice și economice. Perspective: aurul ar putea depăși 10.000 dolari/uncie Reprezentanții Tavex consideră că scăderea actuală este temporară, iar potențialul aurului rămâne solid pe termen lung. Estimările indică posibilitatea ca prețul aurului să depășească pragul de 10.000 de dolari pe uncie, pe fondul instabilităților globale și al rolului său strategic în sistemul financiar internațional. Tavex România: jucător important pe piața metalelor prețioase Tavex face parte din Grupul Tavid, fondat în 1991, și este activ pe piața din România din 2019. Compania operează mai multe birouri în București și Cluj și oferă produse de aur și argint de investiții, precum și servicii de schimb valutar.

Atac la Bushehr, risc nuclear major (sursa: Planet Labs)
Internațional

Cernobîl în Iran: Rosatom avertizează că centrala de la Bushehr e în pericol după un bombardament

Compania de stat rusă Rosatom atrage atenția asupra unei situații extrem de grave la centrala nucleară iraniană de la Bushehr, după ce instalația a fost lovită marți de un proiectil. Oficialii ruși descriu contextul drept unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii posibile. Impact în apropierea unui reactor nuclear activ Directorul general al Rosatom, Aleksei Lihacev, a declarat că incidentul s-a produs în jurul orei 18:00 GMT, într-o zonă situată în imediata vecinătate a unui reactor nuclear aflat în funcțiune. Citește și: „Dacă băieții ăștia îl dau jos pe Bolojan, Bolojan mai câștigă zece procente” - Daniel Fenechiu Deși nu au fost raportate victime, proximitatea impactului față de infrastructura nucleară ridică semne serioase de alarmă privind siguranța instalației. Evacuare în etape a personalului rus În contextul riscurilor crescute, Rosatom a decis reducerea drastică a personalului de la Bushehr. Compania a inițiat deja a treia etapă de evacuare, în cadrul căreia un grup de angajați a părăsit miercuri dimineață situl, deplasându-se pe cale rutieră către frontiera Iranului cu Armenia. Potrivit declarațiilor oficiale, alte două grupuri urmează să fie evacuate în perioada imediat următoare, pe măsură ce situația din teren evoluează. AIEA, informată oficial despre incident Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a confirmat că a fost notificată de către autoritățile iraniene în legătură cu incidentul de la Bushehr. Monitorizarea internațională a situației este esențială, având în vedere riscurile asociate unei instalații nucleare active. Bushehr, singura centrală nucleară a Iranului Centrala de la Bushehr este unica instalație nucleară operațională din Iran. Reactoarele sale funcționează pe bază de combustibil nuclear furnizat de Rusia, iar la începutul lunii martie aproximativ 600 de specialiști ruși erau prezenți la fața locului, dintre care circa 250 în regim permanent. După un prim atac asupra centralei, produs pe 18 martie, Rosatom anunțase deja intenția de a evacua majoritatea personalului. Incidentul recent pare să accelereze aceste planuri, pe fondul deteriorării rapide a situației de securitate. Riscuri majore pentru securitatea nucleară Lovitura asupra centralei Bushehr readuce în prim-plan vulnerabilitatea infrastructurilor nucleare în zone de conflict. Chiar și în absența unor victime sau a unor avarii majore confirmate, orice incident în proximitatea unui reactor activ poate genera consecințe grave, atât la nivel regional, cât și global.

Negocierile SUA–Iran, Qatar neagă implicarea (sursa: X/Ministry of Foreign Affairs – Qatar)
Internațional

Qatarul respinge afirmațiile lui Donald Trump: „Nu mediem discuții între SUA și Iran”

Qatarul a declarat marți că nu mediază în prezent discuții între Statele Unite și Iran, respingând afirmațiile făcute de președintele american Donald Trump privind existența unor negocieri între Washington și Teheran. Poziția oficială a fost exprimată de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Qatar, Majid al-Ansari. Reacția Doha după declarațiile lui Donald Trump Majid al-Ansari a subliniat că autoritățile din Qatar nu sunt implicate în niciun proces de mediere între cele două state. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa „Nu suntem implicați în aceste discuții”, a declarat oficialul, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor despre afirmațiile lui Donald Trump. Liderul american susținuse recent că Washingtonul ar purta „discuții productive” cu Iranul și că ar fi amânat atacuri asupra unor instalații energetice iraniene în acest context. Prioritatea Qatarului: securitatea națională și soluțiile diplomatice Oficialii de la Doha au precizat că, în actualul context tensionat, prioritatea principală este protejarea securității naționale. „Preocuparea noastră principală și focalizarea în prezent sunt pe protejarea țării noastre și luarea măsurilor diplomatice pentru a ne asigura de aceasta”, a afirmat al-Ansari. „Distrugerea Iranului nu este o opțiune”: apel la dialog în Golf Purtătorul de cuvânt al diplomației qatareze a transmis un mesaj clar privind necesitatea evitării escaladării conflictului. „Distrugerea totală a Iranului nu este o opțiune. Noi, în Golf, credem în coexistență. Credem în dialogul cu Iranul”, a declarat acesta. Oficialul a adăugat că regiunea traversează un moment extrem de dificil, dar a exprimat încrederea că va fi găsită o soluție diplomatică. Tensiuni în creștere în Orientul Mijlociu Qatarul a fost implicat anterior în eforturi diplomatice alături de aliați regionali pentru reducerea tensiunilor dintre Statele Unite și Iran, în încercarea de a evita o confruntare militară directă. Situația s-a deteriorat însă după atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, pe 28 februarie, conflictul extinzându-se rapid în Orientul Mijlociu. Teheranul a răspuns prin lovituri asupra Israelului și asupra unor instalații energetice și militare ale statelor din Golf aliate cu Washingtonul.

Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz Foto: Facebook USS Abraham Lincoln
Internațional

Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz. Navele SUA sau israeliene, complet interzise

Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz: două milioane de dolari. Însă navele SUA sau israeliene sunt complet interzise la trecerea spre sau dinspre Golful Persic.  Citește și: Ciutacu, angajatul RTV, descrie legăturile cu penalii PSD: „Am primit-o în casă, am omenit-o” Datele de azi arată că traficul prin strâmtoare este în creștere.  Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz „Traficul prin Strâmtoarea Hormuz este deviat din ce în ce mai mult către apele teritoriale iraniene, spre așa-numita «Cabina de taxare a Teheranului», unde se pare că Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice verifică detaliile navelor și, în unele cazuri, percepe o taxă de trecere. Peste 20 de nave de peste 10.000 de tone au urmat acest traseu, care trece între insulele Qeshm și Larak din Iran. Printre acestea s-au numărat două petroliere «zombie» care au tranzitat în timp ce își asumau identitatea unor nave decedate. Se pare că cel puțin două nave care au tranzitat strâmtoarea au plătit, una dintre plăți fiind estimată a fi în jur de 2 milioane de dolari”, scrie Lloydslist.  Plata s-ar face în yuani chinezești.  Parlamentarul iranian Alaeddin Boroujerdi a susținut la televiziunea de stat că Teheranul percepe taxe de aproximativ 2 milioane de dolari anumitor nave pentru „servicii de securitate” și un nou „regim suveran” în strâmtoare – prezentând acest lucru ca acoperind „costurile războiului” și demonstrând puterea Iranului. Cu toate acestea, ambasada Iranului în India a replicat vehement, numind rapoartele „nefondate” și afirmând că comentariile lui Boroujerdi sunt doar opinii personale, nu politici oficiale.

Negocieri SUA-Iran, Trump anunță progrese (sursă: Facebook/The White House)
Internațional

Trump insistă că negociază cu Iranul și chiar anunță progrese: puncte majore de acord

Președintele american Donald Trump a declarat luni că Statele Unite și Iranul au înregistrat progrese importante în urma unor discuții recente, sugerând că un acord ar putea fi încheiat în curând pentru a detensiona conflictul din regiune. Negocieri intense purtate de emisarii americani Liderul de la Casa Albă a precizat că trimisul său pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, și consilierul său apropiat Jared Kushner au purtat discuții cu oficiali iranieni duminică, iar negocierile au continuat și luni. Citește și: Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf - un dur care pare a fi foarte corupt „Am avut discuţii foarte, foarte solide. Vom vedea unde ne vor duce. Avem puncte, puncte majore de acord, aş spune, aproape toate punctele de acord... am avut discuţii foarte solide, domnul Witkoff şi domnul Kushner le-au avut”, a declarat Trump în faţa reporterilor în Florida. Ulterior, într-o declarație făcută la Memphis, Tennessee, Trump a subliniat că există șanse reale pentru un acord: „Cu Iranul, negociem de mult timp, iar de data aceasta, ei vorbesc serios”. Termen limită de cinci zile pentru un posibil acord Donald Trump a anunțat că administrația americană acordă un interval scurt pentru finalizarea negocierilor. „Acordăm cinci zile, apoi vom vedea unde ne duce asta. Aş spune că, la sfârşitul acestei perioade, cred că ar putea fi o înţelegere foarte bună pentru toată lumea”, a declarat președintele SUA. Totuși, acesta a refuzat să precizeze cu exactitate cine sunt liderii iranieni implicați în discuții, menționând doar că nu este vorba despre liderul suprem. „Discutăm cu omul despre care cred că e cel mai respectat şi lider”, a spus Trump. În schimb, agenția iraniană Fars a negat existența unor contacte directe sau indirecte cu Statele Unite. SUA amână atacurile asupra infrastructurii energetice iraniene Într-un gest de detensionare, Trump a anunțat că va amâna orice atac asupra infrastructurii energetice a Iranului, inclusiv asupra centralelor electrice. Decizia vine după ce Iranul amenințase că va lovi rețelele electrice din Israel și instalațiile care alimentează bazele americane din Golf, în cazul unui atac american. Tensiuni în jurul Strâmtorii Ormuz Anterior, Trump avertizase că infrastructura energetică iraniană ar putea fi distrusă dacă Teheranul nu redeschide complet Strâmtoarea Ormuz pentru transportul maritim. Această rută strategică, esențială pentru comerțul global, a fost afectată de atacuri iraniene, blocând aproximativ o cincime din livrările mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate. „Strâmtoarea Ormuz va fi "deschisă foarte curând" dacă discuţiile vor funcţiona”, a declarat Trump, sugerând inclusiv ideea unui control comun asupra acesteia. „Poate eu. Poate eu. Eu şi ayatollahul, oricine ar fi ayatollahul, oricine ar fi următorul ayatollah...”, a adăugat liderul american. Impact global: piețe afectate și temeri privind inflația Conflictul declanșat pe 28 februarie de Statele Unite și Israel a avut deja consecințe majore la nivel global. Peste 2.000 de persoane și-au pierdut viața, iar piețele internaționale au fost puternic afectate. În plus, amenințările privind atacuri asupra infrastructurii energetice din regiunea Golfului au ridicat temeri legate de perturbarea sistemelor de desalinizare a apei și de noi șocuri pe piața petrolului.

Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: Mohammed Ghalibaf Foto: X MB Ghalibaf
Internațional

Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf - un dur care pare a fi foarte corupt

Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf, anunță Jerusalem Post, citând surse neoficiale. „Negociem cu omul pe care îl consider cel mai respectat și lider”, a spus, azi, președintele SUA, care însă numele celui cu care Statele Unite au discutat. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Trump a adăugat că emisarul său pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, și ginerele său, Jared Kushner, au purtat discuțiile. „Am avut discuții foarte, foarte solide. Vom vedea unde ne vor duce. Avem puncte, puncte majore de acord, aș spune, aproape toate punctele de acord... am avut discuții foarte solide, domnul Witkoff și domnul Kushner le-au avut”, a spus Trump. Președintele a declarat că discuțiile au implicat și problema îmbogățirii uraniului, spunând că își menține angajamentul ca Iranul să nu poată îmbogoți uraniul, precum și față de predarea de către Iran a uraniului îmbogățit existent. UPDATE: Pe contul său de Twitter, Ghalibaf susține că nu au fost nici un fel de negocieri cu Statele Unite: „Nu au avut loc negocieri cu SUA, iar știrile false sunt folosite pentru a manipula piețele financiare și petroliere și pentru a scăpa din mlaștina în care sunt prinse SUA și Israel”.  Pe rețelele sociale există speculații că acest cont de X/Twitter, la fel ca și alte conturi ale unor oficiali iranieni, nu este controlat de Ghalibaf, ci de administratori desemnați de Garda Revoluționară.  Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: radical islamic, dar foarte corupt Născut în 1961 lângă Mashhad, Mohammed-Bagher Ghalibaf a avansat în gradele IRGC în timpul războiului Iran-Irak, comandând ulterior Forța Aerospațială (1997-2000) și poliția națională (2000-2005), unde a supravegheat reprimarea protestelor. A fost primar al Teheranului din 2005 până în 2017, concentrându-se pe infrastructură, dezvoltare urbană și servicii publice pe fondul acuzațiilor de corupție. În timpul mandatului său de primar, cel puțin 20 de trilioane de toman (peste 5 miliarde de dolari la acea vreme) au dispărut din bugetele municipale, existând rapoarte despre cheltuieli nejustificate, angajarea ilegală a 13.000 de angajați și utilizarea abuzivă a fondurilor pentru alegeri. Succesorul său, Mohammad Ali Najafi, a documentat aceste încălcări, inclusiv donarea arbitrară a 674 de proprietăți ale orașului. O înregistrare audio din 2018 a arătat cum Ghalibaf făcea presiuni asupra oficialilor pentru a semna un memorandum fals de 8.000 de miliarde de tomani pentru a acoperi un deficit comun cu Garda Revoluționară descoperit în timpul mandatului său, asociindu-l cu delapidarea de fonduri cu legături cu IRGC. El s-a confruntat cu acuzații de vânzare de proprietăți de top din nordul Teheranului la reduceri către oficialii Gărzii Revoluționare, inclusiv legături cu soția lui Qasem Soleimani, dar o anchetă parlamentară a fost abandonată.  În 2022, familia sa a fost acuzată că a cumpărat apartamente de lux în Turcia cu 1,6 milioane de dolari, pe fondul unor acuzații mai ample de abateri financiare în timpul mandatului său de președinte al Parlamentului. În ciuda scandalurilor, anchetele au stagnat adesea din cauza influenței sale asupra regimului.

Criza energetică, între trei și cinci ani (sursa: Facebook/ANRE - Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei)
Eveniment

Criza energetică declanșată în Iran va dura între trei și cinci ani, spune președintele ANRE

Piața energetică reacționează prima în fața unei crize, iar intervențiile guvernelor vin abia ulterior, susține președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu. Acesta a atras atenția că, odată declanșată, o criză energetică are efecte de durată, care se pot întinde pe mai mulți ani. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței „Tendințe Economice 2026”. George Niculescu: „Piața este prima care reacționează” Președintele ANRE a explicat mecanismul prin care crizele energetice se propagă, subliniind că reacția inițială aparține pieței, nu autorităților. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc "Cum aţi pus presiune pe ANRE pentru a reduce costurile din economie, practic ne transformaţi aşa în principala instituţie care are rolul de a salva economia, reducând costurile. Oricât de mult ne-ar plăcea rolul acesta de erou, din păcate nu avem toate atribuţiile necesare să îl îndeplinim. Voi începe cu începutul şi vă voi spune că, aşa cum s-a întâmplat în criza declanşată de invazia Federaţiei Ruse în Ucraina, la fel se întâmplă şi ca urmare a acestei crize odată cu încetarea războiului în zona Iran. Piaţa este prima care reacţionează. Guvernele şi statele îşi iau măsuri după ce intervine piaţa şi volatilitatea preţurilor în piaţă." Lecțiile crizelor anterioare: efecte pe termen lung George Niculescu a făcut referire la evoluțiile recente din sectorul energetic, arătând că impactul crizelor nu dispare rapid. "Vedem, şi experienţa ne arată, că aceste efecte sunt de durată. Dacă ne gândim la faptul că primele creşteri de preţuri la energie electrică şi gaze naturale au venit înainte să înceapă invazia din februarie 2022 şi că am ieşit din schema de plafonare-compensare la energie electrică la data de 1 iulie 2025, iar la gaze naturale tocmai a fost prelungită într-o formă puţin diferită până la 31 martie 2027, putem să constatăm împreună că, odată începută o criză energetică, ea se termină undeva după 3-5 ani de zile. Cam asta este estimarea de timp pe care istoria ne-o arată la gaze naturale, mai ales, prelungindu-se schema cu încă un an de zile." ANRE: atenție sporită la evoluțiile din piața petrolului și gazelor Șeful ANRE a subliniat importanța monitorizării constante a piețelor energetice, în special în contextul instabilităților globale. "Deci, pentru ca piaţa ca să reacţioneze şi ca să intre din nou pe făgaşul concurenţial, evident că trebuie să se liniştească orice fel de influenţă externă asupra pieţei, statele, guvernele să nu mai intervină prin intervenţii punctuale şi atunci redevine o piaţă cu adevărat liberă. Între timp, intervenim atunci când trebuie să intervenim." Posibile intervenții pentru protejarea consumatorilor George Niculescu a precizat că autoritățile nu exclud măsuri de intervenție, în cazul unor fluctuații majore de preț, pentru a proteja consumatorii. "Trebuie să rămânem în continuare cu ochii pe minge, foarte focusaţi la ce se întâmplă, atât în piaţa produselor petroliere, cât şi a gazelor naturale, pe ceea ce înseamnă modificări. Nu mi-aş dori să vedem din nou intervenţii în piaţă, cum am văzut în perioada 2021-2022, dar atunci când lucrurile vor impune astfel de măsuri, sunt convins că toate autorităţile şi inclusiv ANRE, nu vor ezita să impună aceste măsuri de corecţie în aşa fel încât până la urmă consumatorii, atât casnici, cât şi non-casnici, să fie protejaţi de aceste fluctuaţii mari de preţ." Conferința „Tendințe Economice 2026”, platformă pentru decizii strategice Declarațiile au fost făcute în cadrul celei de-a patra ediții a conferinței „Tendințe Economice 2026”, organizată de Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA). Evenimentul reunește factori de decizie, experți și reprezentanți ai mediului de afaceri, având ca scop conturarea principalelor direcții macroeconomice, energetice și antreprenoriale pentru anul în curs.

Iranul neagă negocierile anunțate de Trump (sursa: Tasnim)
Internațional

BREAKING Iranul îl umilește pe Trump: dezminte că ar negocia încetarea războiului

Iranul a respins ferm afirmațiile președintelui american Donald Trump, potrivit cărora Washingtonul și Teheranul ar fi implicate în negocieri „productive” pentru încheierea conflictului din Orientul Mijlociu.  Teheranul neagă orice contact cu administrația Trump Potrivit agențiilor iraniene de stat Fars și Tasnim, apropiate de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, Iranul nu are niciun fel de contact cu Donald Trump, nici direct, nici prin intermediari. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Declarațiile contrazic frontal mesajul transmis de liderul american, care susținea existența unor discuții recente între cele două părți. Trump anunță o pauză în atacuri după „discuții productive” Cu puțin timp înainte de reacția Iranului, Donald Trump a scris pe rețeaua sa Truth Social că Statele Unite vor amâna timp de cinci zile orice lovitură militară asupra infrastructurii energetice iraniene. Președintele american a motivat decizia prin existența unor „discuții foarte bune și productive” purtate în ultimele două zile, care ar viza o „încetare completă și totală a ostilităților” din Orientul Mijlociu. Această schimbare de ton vine după un ultimatum lansat anterior de Trump. Amenințări reciproce privind Strâmtoarea Ormuz Sâmbătă, liderul de la Casa Albă a avertizat că SUA ar putea ataca centralele electrice iraniene dacă Teheranul nu redeschide Strâmtoarea Ormuz în termen de 48 de ore. În replică, Iranul a amenințat cu blocarea totală a strâmtorii – un punct strategic vital pentru transportul global de petrol – și a transmis că va lovi facilitățile energetice și instalațiile de desalinizare din statele din Golf aliate cu SUA, în cazul unui atac asupra infrastructurii sale. Presiuni și semnale contradictorii: ce spun sursele iraniene Agenția Fars a citat o sursă anonimă din conducerea iraniană, potrivit căreia Donald Trump ar fi făcut un pas înapoi după ce Teheranul a transmis că va considera drept ținte toate centralele electrice din vestul Asiei. La rândul său, agenția Tasnim susține că decizia liderului american ar fi fost influențată de presiunea piețelor financiare, în contextul riscurilor majore generate de escaladarea conflictului. Oficialii iranieni au transmis că își vor continua strategia defensivă până la atingerea unui nivel suficient de descurajare, sugerând că nu vor ceda presiunilor externe.

Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Foto: Facebook The White House
Internațional

Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc

Președintele SUA, Donald Trump, anunță negocieri „productive” cu Iranul, rezultatul imediat fiind că prețul petrolului a căzut, iar bursele cresc. Citește și: Un fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru asupra Iranului Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc „Sunt bucuros să anunţ că Statele Unite ale Americii şi Republica Islamică Iran au avut, în ultimele două zile, discuţii foarte bune şi productive privind o soluţionare completă şi totală a ostilităţilor noastre din Orientul Mijlociu. Pe baza tonului şi naturii acestor discuţii aprofundate, detaliate şi constructive, care vor continua pe parcursul săptămânii, am dispus Departamentului Apărării să amâne toate loviturile militare împotriva centralelor electrice şi infrastructurii energetice iraniene pentru o perioadă de cinci zile, sub rezerva succesului întâlnirilor şi discuţiilor în curs”, a scris trump pe o rețea socială. Aproape imediat, prețul barilului de petrol a scăzut cu circa 20%, ajungând la 84 de dolari barilul.  Brusele au crescut între 2 și 9% și, în plus, a crescut prețul aurului și argintului.  Totuși, agenția de știri iraniană Fars, citând o sursă, declară că nu există comunicări directe sau indirecte cu Statele Unite, în ciuda declarației recente a președintelui american Donald Trump despre discuțiile „productive” cu Teheranul. De asemenea, Fars spune că Trump a retras atacurile împotriva centralelor electrice iraniene după ce Iranul a avertizat că va viza centrale electrice din Asia de Vest ca răspuns.

Războiul din Iran, criză energetică mondială (sursa: X/Fatih Birol)
Economie

Ne îndreptăm spre cea mai gravă criză energetică mondială din istorie (Agenția Internațională pentru Energie)

Lumea riscă să se confrunte cu cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Avertismentul vine de la Fatih Birol, directorul Agenția Internațională pentru Energie, care vorbește despre o „amenințare majoră” pentru economia globală. Pierderi record de petrol: mai grave decât crizele din anii ’70 Potrivit lui Birol, impactul asupra pieței energetice este deja fără precedent. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat „Până în prezent, am pierdut 11 milioane de barili pe zi, mai mult decât cele două crize majore ale petrolului la un loc”, a declarat acesta. Pentru comparație, în timpul crizelor petroliere din anii ’70, pierderile au fost semnificativ mai mici: „La acea vreme, în fiecare dintre acele crize, lumea a pierdut aproximativ cinci milioane de barili pe zi, deci, adunându-le pe amândouă, 10 milioane de barili pe zi.” O criză multiplă: petrol, gaze și geopolitică Directorul AIE a subliniat că actuala situație depășește chiar și impactul invaziei Rusiei în Ucraina din 2022. „Această criză reprezintă, în acest stadiu, două crize ale petrolului şi un colaps al pieţei gazelor la un loc.” Această combinație de factori amplifică riscurile pentru economia globală și pentru securitatea energetică a statelor. Infrastructuri energetice distruse în Orientul Mijlociu Conflictul a afectat deja grav infrastructura energetică din regiune. Potrivit AIE, cel puțin 40 de instalații din nouă țări sunt serios avariate. Aceste distrugeri contribuie la scăderea drastică a producției și la creșterea presiunii asupra piețelor internaționale. Strâmtoarea Ormuz, blocată: un punct critic global Situația este agravată de blocarea Strâmtorii Ormuz, un punct strategic prin care tranzitează aproximativ 20% din producția mondială de hidrocarburi. Conflictul, început pe 28 februarie prin atacuri israeliene și americane asupra Iranului, a transformat zona într-un punct fierbinte, cu impact direct asupra transportului de energie. Amenințări și represalii: tensiuni în creștere Președintele Donald Trump a avertizat că, dacă Iranul nu redeschide strâmtoarea, Statele Unite vor „ataca și distruge” centralele electrice iraniene, „ÎNCEPÂND CU CELE MAI MARI!”. În replică, Iranul a lansat atacuri cu rachete și drone asupra infrastructurilor energetice din țările aliate Washingtonului și asupra navelor din Golf, intensificând tensiunile regionale. Impact global: „Nicio țară nu va fi imună” Efectele crizei nu vor ocoli nicio economie, avertizează șeful AIE. „Nicio ţară nu va fi imună la efectele acestei crize dacă va continua pe această cale. Prin urmare, este necesară o acţiune la scară globală.” În același ton alarmant, Birol a adăugat: „Economia mondială se confruntă cu o ameninţare majoră şi sper din tot sufletul ca această problemă să fie rezolvată cât mai curând posibil.” Măsuri de urgență și incertitudini pe piață Pentru a tempera creșterea prețurilor petrolului, Statele Unite au autorizat temporar vânzarea și livrarea de petrol iranian aflat deja pe nave. Cu toate acestea, Teheranul susține că nu dispune de surplus de țiței, ceea ce limitează eficiența acestei măsuri.

Țările cu bonduri SUA, amenințate de Iran (sursa: X/MB Ghalibaf)
Internațional

Iranul amenință să lovească țările care au cumpărat titluri de stat (bonduri) americane

Iranul a lansat o amenințare extrem de dură la adresa comunității internaționale, declarând că orice stat sau entitate care deține obligațiuni ale Trezoreriei SUA poate deveni „țintă militară legitimă”. Declarația extinde drastic aria potențialilor adversari, incluzând economii majore precum China și Japonia. Mesajul dur al liderului iranian: „Este ultimul avertisment” Anunțul a fost făcut de Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului iranian și, în prezent, una dintre cele mai influente figuri ale regimului. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat „Obligațiunile Trezoreriei SUA sunt îmbibate în sângele iranienilor. Dacă le cumpărați, cumpărați un atac asupra sediului și activelor voastre.  Vă monitorizăm portofoliile. Acesta este ultimul avertisment.” Declarația a fost rapid remarcată pe plan internațional, inclusiv de analiști care au subliniat că amenințarea vizează, practic, „aproape toate economiile majore ale lumii”. Mohammad Bagher Ghalibaf, noul om forte al Iranului După o serie de evenimente dramatice, Ghalibaf a devenit figura centrală a puterii în Iran. Moartea liderului suprem Ali Khamenei în urma atacurilor din 28 februarie și asasinarea lui Ali Larijani pe 17 martie au lăsat un vid de putere. Noul lider suprem, Mojtaba Khamenei, nu a mai apărut public de la numirea sa, alimentând speculațiile privind rolul real al lui Ghalibaf. Analistul Arash Azizi a sintetizat situația: „Cel mai puternic om din Iran este acum, probabil, Ghalibaf.” Un profil cu influență militară și politică Cariera lui Ghalibaf confirmă această ascensiune: fost comandant al forțelor aerospațiale ale IRGC, fost șef al poliției naționale, primar al Teheranului timp de 12 ani și președinte al Parlamentului din 2020. El a coordonat deja strategii militare în conflictul recent cu Israel și a avut un rol esențial în instalarea lui Mojtaba Khamenei la conducerea statului, devenind astfel un veritabil „arhitect al puterii”. Amenințări extinse: infrastructură energetică și Strâmtoarea Hormuz În paralel cu declarațiile privind obligațiunile americane, Ghalibaf a avertizat că orice atac asupra centralelor electrice iraniene va duce la distrugerea „ireversibilă” a infrastructurii energetice din regiune. Aceste afirmații vin după ce Donald Trump ar fi acordat Iranului un ultimatum de 48 de ore pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz. În ceea ce privește un posibil armistițiu, poziția Teheranului rămâne fermă: „Un armistițiu devine logic doar dacă garantează că războiul nu va reîncepe, nu dacă oferă inamicului timp să-și rezolve problemele.” Escaladare periculoasă: de la baze militare la sistemul financiar global La 23 de zile de la începutul conflictului, care a provocat moartea a aproximativ 40 de oficiali iranieni de rang înalt, strategia regimului pare să se extindă rapid. Iranul nu mai vizează doar obiective militare, ci și infrastructura energetică și chiar sistemul financiar global, prin amenințarea deținătorilor de obligațiuni americane.

Fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru Foto: X Valeri Zalujnîi
Internațional

Un fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru asupra Iranului

Un fost comandant al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, acum ambasador în Ucraina, susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru asupra Iranului: „Este foarte periculos dacă una dintre părți încearcă să verifice cum funcționează «zona de distrugere» în terenul deșertic. Va fi un dezastru”, a spus el, într-un articol din The Telegraph.  Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați Fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru O zonă de distrugere creată de drone pe câmpul de luptă, adesea numită „zonă de ucidere” sau „zonă interzisă”, este o zonă intens monitorizată unde supravegherea constantă a dronelor și atacurile fac extrem de dificilă supraviețuirea trupelor, vehiculelor sau echipamentelor. Această zonă se întinde pe aproximativ 10-20 km (sau mai mult) de o parte și de alta a liniei frontului, fiind saturată cu drone FPV (first-person view), drone de recunoaștere și drone kamikaze care detectează și distrug orice mișcare. Dronele provoacă până la 80% din daunele de pe câmpul de luptă, transformând zona într-o „bătălie aeriană de negare reciprocă” mortală, unde reaprovizionarea, evacuarea sau avansarea riscă să fie atacate aproape imediat.  Acum, Zalujnîi spune că militarii SUA nici nu înțeleg acest tip de conflict și nici nu au capacitatea să intre în astfel de confruntări. El a explicat că tehnologiile moderne de război controlate de drone fac practic imposibilă prezența oamenilor pe câmpul de luptă și pot duce la consecințe catastrofale. Potrivit lui Zalujnîi, încercarea de a utiliza metode tradiționale de luptă care implică soldați în astfel de condiții este o greșeală gravă, deoarece dronele au schimbat fundamental câmpul de luptă. Fostul comandant al armatei ucrainene a menționat că doar trei țări dețin în prezent capacitatea fizică de a purta acest tip de război modern: Ucraina, Rusia și Iranul. El a subliniat că voința politică și adaptarea tehnologică permit acestor națiuni să mențină capacități de luptă care depășesc resursele lor economice sau demografice.

Iranul nu poate lovi Europa, susține UK (sursa: Facebook/Steve Reed)
Internațional

Un ministru britanic contrazice scenariul unui atac iranian asupra Europei: Nu există nicio evaluare

Un membru al guvernului britanic, ministrul pentru locuințe Steve Reed, a respins ferm scenariul potrivit căruia Iranul ar putea lansa atacuri cu rachete balistice asupra Europei. Declarațiile vin în contextul avertismentelor recente privind raza de acțiune a arsenalului iranian. Atacul asupra bazei Diego Garcia ridică semne de întrebare Potrivit informațiilor oficiale americane, Iranul a lansat două rachete către baza americano-britanică Diego Garcia, situată în Oceanul Indian, la aproximativ 4.000 de kilometri distanță de teritoriul iranian. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați Una dintre rachete a fost interceptată, cealaltă a căzut în ocean. Deși atacul de vineri a eșuat, acesta a pus sub semnul întrebării estimările occidentale privind raza maximă a rachetelor balistice iraniene, considerată anterior a fi de aproximativ 2.000 de kilometri. În aceste condiții, analiștii atrag atenția că, dacă Iranul dispune de astfel de rachete, acestea ar putea atinge inclusiv capitale europene precum Londra. Rachetele iraniene pot ajunge în Europa, avertizează Israel Armata israeliană a transmis un mesaj pe rețelele sociale, susținând că Iranul deține rachete „ce pot ajunge la Londra, Paris sau Berlin”. Acest avertisment a fost urmat de apelul premierului Benjamin Netanyahu către alte state de a se alătura conflictului împotriva Iranului. Londra respinge scenariul: „Nu există nicio evaluare” Ministrul britanic Steve Reed a respins categoric aceste afirmații într-un interviu acordat BBC: „Nu există nicio evaluare care să susţină ceea ce se spune” Oficialul britanic a subliniat că nu există date care să indice intenția sau capacitatea Iranului de a lovi Europa: „Nu am cunoştinţă despre absolut nicio evaluare că ei (iranienii n.red) măcar ar încerca să ţintească Europa, cu atât mai puţin că ar putea să o facă” Marea Britanie își afirmă capacitatea de apărare Chiar și în ipoteza unui astfel de atac, Reed susține că Regatul Unit este pregătit să răspundă: „Avem cea mai bună armată din lume. Suntem perfect capabili să ne protejăm ţara” Distanțare față de amenințările lui Donald Trump Într-un interviu separat pentru Sky News, ministrul britanic a comentat și declarațiile președintelui american Donald Trump, care a amenințat Iranul cu distrugerea infrastructurii energetice dacă nu redeschide Strâmtoarea Ormuz. Reed a subliniat că liderul american vorbește exclusiv în numele SUA: „Preşedintele SUA este perfect capabil să vorbească în nume propriu şi să apere ceea ce spune” Totodată, oficialul britanic a precizat poziția Londrei: „Nu vom fi atraşi în război, dar ne vom proteja propriile interese în regiune. Vom colabora cu aliaţii noştri pentru a dezescalada situaţia” Baza Akrotiri nu va fi implicată în operațiuni Guvernul britanic a anunțat că baza aeriană Akrotiri din Cipru nu va fi utilizată în operațiunile „defensive” ale SUA împotriva Iranului. Decizia a fost comunicată după o discuție între premierul britanic Keir Starmer și președintele Ciprului, Nikos Christodoulides. De menționat că un hangar al acestei baze a fost lovit anterior, pe 2 martie, de o dronă iraniană. În schimb, Londra a autorizat anterior utilizarea bazei Fairford din Anglia și a facilităților de pe insula Diego Garcia pentru operațiuni descrise drept „defensive” împotriva unor ținte militare iraniene.

F-35 american lovit de Iran, manipulare AI (sursa: IRNA)
Internațional

Filmul „doborârii” unui F-35 american, probabil creat integral sau doar editat cu AI

Un videoclip distribuit de presa de stat iraniană, care ar pretinde că arată un avion american F-35 lovit de apărarea antiaeriană iraniană, ridică semne serioase de întrebare privind autenticitatea sa. Potrivit FlightGlobal, imaginile ar putea fi manipulate sau chiar generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Ce ar arăta imaginile: o presupusă lovitură asupra unui F-35 Înregistrarea, publicată pe 19 martie, prezintă un avion Lockheed Martin F-35 Lightning II în zbor, urmărit de un senzor termic. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați La un moment dat, un proiectil se apropie din partea inferioară și explodează în apropierea aeronavei. După explozie, imaginile arată o modificare a jetului motorului și o posibilă scurgere de gaz sau combustibil, sugerând o avarie cauzată de schije. Contextul incidentului: o urgență confirmată de SUA Imaginile au apărut la scurt timp după ce United States Central Command a confirmat că un F-35 american a avut o urgență în zbor în timpul unei misiuni de luptă deasupra Iranului, în aceeași zi. Aeronava a aterizat în siguranță, iar pilotul se afla în stare stabilă. Cu toate acestea, Pentagonul nu a confirmat că incidentul ar fi fost cauzat de foc inamic și nu a oferit detalii despre natura problemei tehnice. Analiza tehnică: indicii clare de manipulare digitală Analiza realizată de FlightGlobal a identificat mai multe inconsistențe în videoclip, care ar putea indica o manipulare digitală: reprezentarea nerealistă a temperaturii pe suprafața avionului modul suspect în care este redat proiectilul profilul neobișnuit al exploziei Experții au remarcat și o urmărire „perfect stabilă” a țintei de către senzorul termic, lucru considerat improbabil în condiții reale. Inteligența artificială confirmă suspiciunile Pentru o verificare suplimentară, cadre din videoclip au fost analizate cu ajutorul unor modele AI avansate, inclusiv Claude și Gemini. Concluziile au fost similare. Claude a catalogat imaginile drept „probabil neautentice”. Gemini a descris videoclipul ca fiind „aproape sigur o fabricație propagandistică”. Ambele sisteme au semnalat probleme precum: efecte termice nerealiste în momentul exploziei urmărirea neîntreruptă a țintei în condiții în care imaginea ar fi trebuit să fie afectată forme „prea perfecte” ale undei de explozie Diferențe față de imagini reale în infraroșu Experții au comparat videoclipul iranian cu imagini autentice captate de Teledyne FLIR, care arată cum ar trebui să arate un F-35 în infraroșu. În realitate, zonele cele mai fierbinți sunt marginea aripilor și duza motorului, iar restul fuselajului prezintă variații de temperatură. În videoclipul iranian, însă, avionul apare aproape uniform alb, ceea ce ridică semne de întrebare. Posibile scenarii: între propagandă și realitate Deși există numeroase indicii de manipulare, experții nu exclud complet posibilitatea unui incident real. Iran ar fi putut lovi avionul, dar fără dovezi video, creând ulterior imaginile. Incidentul ar fi putut fi complet fictiv, bazat pe informații din presă. Videoclipul ar putea fi autentic, dar realizat cu echipamente de calitate foarte slabă. Propaganda în era AI: un fenomen în creștere Cazul evidențiază un fenomen tot mai prezent în conflictele moderne: utilizarea imaginilor manipulate pentru influențarea opiniei publice. Tehnologiile bazate pe inteligență artificială fac din ce în ce mai ușoară crearea de conținut fals credibil, iar astfel de materiale au fost deja observate și în alte conflicte recente. În lipsa unor confirmări oficiale suplimentare din partea autorităților americane, autenticitatea incidentului rămâne incertă, iar videoclipul continuă să fie privit cu scepticism de experți.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră