vineri 19 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: iran

376 articole
Internațional

Negocierile pentru un armistițiu între SUA, Israel și Iran, în impas (The Wall Street Journal)

Eforturile internaționale de mediere pentru obținerea unei încetări a focului între Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, se află în impas, potrivit unei analize publicate de The Wall Street Journal. Mai multe state, în special Pakistan, încearcă să faciliteze dialogul, însă fără rezultate concrete până în acest moment. Iranul refuză discuțiile directe cu SUA Potrivit publicației americane, Teheranul a transmis mediatorilor că nu este dispus să participe la întâlniri cu oficiali americani la Islamabad în perioada următoare. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan În plus, autoritățile iraniene consideră că solicitările formulate de Washington sunt inacceptabile, ceea ce complică și mai mult procesul de negociere. Schimb de acuzații între Washington și Teheran Ministerul de Externe iranian a respins declarațiile președintelui american Donald Trump, pe care le-a calificat drept „false și nefondate”. Liderul american susținuse anterior că „noul preşedinte al regimului iranian, mult mai puţin radicalizat şi mai inteligent decât predecesorii săi, tocmai a cerut SUA o încetare a focului” în urma unor negocieri. Condițiile impuse de SUA pentru un armistițiu Donald Trump a precizat că ar lua în considerare o încetare a focului doar dacă sunt îndeplinite anumite condiții stricte. Acesta a declarat că o eventuală acceptare a armistițiului ar putea avea loc doar după ce „Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă, liberă şi fără obstacole”. „Până atunci, aruncăm Iranul în nefiinţă, sau cum se spune, înapoi în Epoca de Piatră”, a ameninţat liderul american. Ultimatum amânat pentru reluarea negocierilor Președintele SUA a anunțat că a amânat până pe 6 aprilie termenul limită acordat Iranului pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz. Decizia a fost justificată prin dorința de a permite continuarea negocierilor, despre care Trump a afirmat că ar fi deja în desfășurare. Totuși, Iranul a negat existența unor negocieri directe, precizând că schimburile cu Washingtonul au loc doar prin intermediari. Declarații privind evoluția conflictului Anterior, liderul american a sugerat că SUA s-ar putea „retrage” din Iran în „două sau trei săptămâni”, susținând că obiectivele militare stabilite au fost atinse. Printre acestea se numără împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare. Planul de pace propus de Washington Pakistanul a confirmat implicarea în eforturile de mediere, alături de alte state precum Turcia și Egipt. Totodată, oficialii au confirmat existența unei propuneri de plan de pace venite din partea SUA. Potrivit informațiilor publicate de The New York Times, planul prevede mai multe condiții pentru Iran. Printre acestea, predarea întregului stoc de uraniu îmbogățit, demontarea principalelor infrastructuri nucleare, menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz, renunțarea la sprijinirea grupărilor armate din regiune și limitarea programului de rachete. În schimb, Iranul ar putea beneficia de ridicarea sancțiunilor internaționale și de sprijin pentru dezvoltarea unui program nuclear civil. Teheranul respinge propunerile SUA Ministerul iranian de Externe a catalogat propunerile Washingtonului drept „excesive și iraționale”. Oficialii iranieni au amintit, de asemenea, că SUA și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului în perioade în care erau în curs negocieri, atât în iunie anul trecut, cât și în acest an.  

Războiul din Iran, negocieri în impas (sursa: Facebook/The White House)
Încă un avion SUA doborât, revendică Iranul (sursa: Facebook/United States Air Force)
Internațional

Iran anunță doborârea încă unui avion al SUA, experții contestă autenticitatea imaginilor publicate

Iranul a anunțat vineri noaptea că a doborât un al doilea avion militar american în apropierea strâmtorii Ormuz, într-un nou episod al escaladării tensiunilor din regiune. Potrivit agenției de presă iraniene Fars, sistemele de apărare antiaeriană ale Iranului ar fi țintit și lovit un avion A-10, cunoscut sub denumirea de „Warthog”. Informația nu a putut fi confirmată din surse independente. CBS: pilotul s-a catapultat și a fost recuperat Postul de televiziune american CBS a relatat că pilotul aeronavei s-a catapultat deasupra Golfului Persic și a fost recuperat în siguranță. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Aceste informații nu au fost confirmate oficial de autoritățile americane în momentul transmiterii știrii. Un alt avion american, anunțat doborât în aceeași zi Anterior, în cursul aceleiași zile, Iranul a anunțat doborârea unui avion de vânătoare american F-35. Potrivit unei declarații a Gardienilor Revoluției, forța militară de elită a Teheranului, aeronava ar fi fost doborâtă în spațiul aerian iranian de un sistem avansat de apărare antiaeriană. Experți: imaginile ar indica un alt tip de avion Cu toate acestea, experți militari au semnalat pe rețelele sociale că imaginile publicate de partea iraniană ar sugera, de fapt, epava unui avion de tip F-15, nu F-35. Aceste neconcordanțe ridică semne de întrebare cu privire la exactitatea informațiilor furnizate. Operațiuni de salvare în desfășurare În urma incidentului, unul dintre cei doi membri ai echipajului a fost recuperat de forțele speciale americane. Căutările pentru cel de-al doilea membru al echipajului sunt în continuare în desfășurare.

Khamenei nu a autorizat negocieri pentru pace (sursa: abcmedia.am)
Internațional

Khamenei nu a autorizat negocieri de încetare a focului (vicepreședinte Parlament)

Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, nu a aprobat inițierea unor negocieri pentru a pune capăt conflictului cu Statele Unite și Israel, potrivit declarațiilor făcute de oficiali iranieni. Mesajul transmite o poziție fermă a Teheranului, în ciuda presiunilor internaționale pentru detensionarea situației. Ali Nikzad: „Nu a fost autorizat niciun dialog” Vicepreședintele Parlamentului iranian, Ali Nikzad, a declarat public că orice decizie privind negocierile aparține exclusiv liderului suprem. Citește și: ANALIZĂ Șeful Statului Major al Apărării, blocat în tanc în războiul dronelor. Controversele generalului Vlad „Războiul, pacea sau orice decizie privind negocierile sunt prerogative ale liderului suprem, care până acum nu a autorizat niciun dialog”, a subliniat acesta, într-o intervenție susținută în orașul Tafresh. Oficialul iranian a respins și informațiile privind eventuale discuții între Teheran și Washington pentru un armistițiu. Negocieri negate: acuzații de „tentative de divizare” Ali Nikzad a afirmat că nu există niciun dialog în curs cu SUA și a calificat drept false informațiile potrivit cărora americanii ar negocia cu Mohammad Baqer Qalibaf. „Nu sunt adevărate și răspund doar unor încercări de a genera diviziune” în Iran, a declarat oficialul. Într-o poziție și mai dură, acesta a exclus categoric orice perspectivă de negociere: „Nu va fi niciodată o negociere. Nu îl vom slăbi pe Trump până când nu răzbunăm sângele liderului musulmanilor lumii”. Masud Pezeshkian: Iranul ar accepta pacea, cu o condiție Declarațiile lui Nikzad vin în contrast cu poziția exprimată anterior de președintele Iranului, Masud Pezeshkian, care a sugerat deschidere pentru încetarea conflictului. „Avem voința de a pune capăt acestui război atât timp cât sunt stabilite garanțiile necesare pentru a evita repetarea oricărei agresiuni”, a afirmat acesta într-o discuție telefonică cu Antonio Costa. Mesaje indirecte între Iran și SUA Ministerul de Externe iranian a confirmat recent că au existat schimburi de mesaje indirecte cu Washingtonul, prin intermediari, printre care Pakistan. Aceste contacte nu au fost însă confirmate ca negocieri oficiale pentru un armistițiu. Inițiativă China–Pakistan pentru reducerea tensiunilor În paralel, China și Pakistanul au propus un plan comun în cinci puncte pentru detensionarea situației din Orientul Mijlociu. Inițiativa include: instituirea unui armistițiu imediat; reluarea negocierilor de pace; protejarea obiectivelor civile; securizarea rutelor maritime; respectarea Cartei ONU.

Iranul vrea pace, bursele reacționează (sursa: X/Masoud Pezeshkian)
Internațional

BREAKING Iranul vrea oprirea războiului, dar cere garanții de securitate. Bursele reacționează exploziv

Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a transmis marți un mesaj care a avut un impact imediat asupra piețelor financiare internaționale. Liderul de la Teheran a declarat că Iranul nu dorește continuarea războiului și este pregătit să pună capăt conflictului, însă doar în schimbul unor garanții ferme de securitate care să prevină noi atacuri asupra țării. Iranul acuză SUA și Israelul de încălcarea dreptului internațional Masoud Pezeshkian a subliniat că Iranul a participat la negocieri diplomatice „cu bună-credință” înainte de izbucnirea conflictului. Citește și: PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea TV. Contractul, din februarie în decembrie Potrivit acestuia, atacurile militare lansate ulterior de Statele Unite și Israel reprezintă „crime fără precedent” și încălcări grave ale dreptului internațional. De asemenea, liderul iranian a criticat statele din regiune care găzduiesc baze militare americane, acuzându-le de pasivitate în fața utilizării acestor facilități pentru atacuri împotriva Iranului. Apel către Europa Președintele iranian a făcut un apel direct către Uniunea Europeană, cerând o schimbare de abordare și o implicare „profesionistă, în conformitate cu dreptul internațional”. O condiție esențială pentru încheierea conflictului rămâne, potrivit Teheranului, obținerea unor garanții clare că atacurile asupra Iranului nu vor fi reluate. Reacția piețelor: creșteri puternice pe burse și scăderi ale randamentelor Investitorii au interpretat declarația ca pe primul semnal diplomatic concret venit din partea Teheranului și au reacționat imediat, reducând primele de risc geopolitic. Principalele evoluții de pe piețe: S&P 500 a crescut cu 162 de puncte (+2,55%) Nasdaq a urcat cu 675 de puncte (+3,27%) Dow Jones a câștigat peste 1.000 de puncte (+2,27%) În același timp: randamentul obligațiunilor americane pe 10 ani a scăzut la 4,292% randamentul titlurilor pe 2 ani a coborât la 3,768% Prețul petrolului WTI a renunțat la maximele intraday și a intrat pe scădere, stabilizându-se în jurul valorii de 101 dolari pe baril, rămânând totuși peste pragul psihologic de 100 de dolari. Riscul escaladării și rolul Strâmtorii Ormuz Reacția entuziastă a piețelor este explicată prin faptul că, în ultimele săptămâni, investitorii au anticipat un scenariu de escaladare majoră, inclusiv închiderea Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu petrol. Orice semnal de detensionare reduce aceste riscuri și implicit presiunea asupra piețelor. Cu toate acestea, contextul rămâne fragil. În aceeași zi, agenția iraniană Fars a relatat că Iranul ar putea lovi portul Fujairah din Emiratele Arabe Unite și o conductă strategică care ocolește Strâmtoarea Ormuz, dacă Emiratele nu încetează sprijinul pentru SUA și Israel.

Trupele speciale americane, în Orientul Mijlociu (sursa: Facebook/U.S. Department of War)
Internațional

Trump a trimis elitele forțelor speciale în Orientul Mijlociu, lipsește doar ordinul de atac

Sute de membri ai forțelor de operațiuni speciale ale Statele Unite au fost trimiși în Orientul Mijlociu. Potrivit presei americane, această desfășurare extinde opțiunile strategice ale președintelui Donald Trump în contextul conflictului regional. Unități de elită implicate: Rangers și Navy SEALs Operațiunea include trupe de elită precum Army Rangers și Navy SEALs, considerate printre cele mai bine pregătite unități ale armatei americane, potrivit CBS News. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii Acestea se alătură contingentelor deja existente, formate din mii de pușcași marini și parașutiști dislocați în zonă. Posibile misiuni strategice în regiune Sursele militare indică faptul că noile forțe ar putea fi utilizate pentru misiuni sensibile, inclusiv redeschiderea Strâmtoarea Ormuz, controlul infrastructurii petroliere de pe insula Kharg sau securizarea materialelor nucleare.  Speculațiile privind o posibilă ofensivă terestră americană împotriva Iranului s-au intensificat în ultimele zile. În paralel, Donald Trump a cerut public Teheranului să revină la negocieri, avertizând că, în lipsa unui acord, conflictul ar putea escalada rapid.  

Spațiul inedit în care se reunește ce a mai rămas din conducerea Iranului, de teama Israelului Foto: X/Twitter Tarikh Eran
Internațional

Spațiul inedit în care se reunește ce a mai rămas din conducerea Iranului, de teama Israelului

Spațiul inedit în care se reunește ce a mai rămas din conducerea Iranului, de teama Israelului: piscina olimpică a complexului sportiv Shiroodi din Teheran. Recent, de aici a transmis un mesaj video președintele Iranului, Masoud Pezeshkian. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii Complexul Sportiv Shahid Shiroudi (fostul Stadion Amjadieh) este o instalație sportivă istorică din centrul Teheranului, situată pe Bulevardul Shahid Mofatteh. Este renumit pentru facilitățile sale de înot, inclusiv piscine interioare și exterioare, alături de un stadion de fotbal și alte facilități sportive. Planurile sale au fost începute în 1934 de către arhitectul francez Maxime Siroux, iar în 1942 a fost inaugurat.  Spațiul inedit în care se reunește ce a mai rămas din conducerea Iranului, de teama Israelului Imaginile cu reuniunea conducerii Iranului au fost prezentate de presa oficială din această țară, dar după ce rețelele de iranieni din Diasporau au identificat locul reuniunii, ele au devenit virale. Comentatorii au notat că fețele de masă sunt aranjate în grabă și participanții au primit câte o sticlă mică de apă. Lista liderilor iranieni uciși în atacurile aviației israeliene, de la începutul acestui conflict militar, este uriașă. Ea îi include pe: Ayatollahul Ali Khamenei, Mohammad Pakpour - șef al Gărzilor Revoluționare, Alireza Tangsiri - șeful forțelor navale ale Gărzii Revoluționare, Aziz Nasirzadeh - ministrul Apărării, Mohammad Mousavi - șeful statului major al Armatei, Esmaeil Khatib - șeful ministerului Securității sau Ali Larijani - șeful consiliului securității naționale.  Printre supraviețuitorii notabili se numără președintele Masoud Pezeshkian, ministrul de externe Abbas Araghchi și președintele parlamentului Mohammad Bagher Ghalibaf — ultimii doi ar fi fost cruțați în urma petițiilor pakistaneze adresate Washingtonului, deoarece „nu ar mai fi nimeni cu care să vorbească” despre un posibil acord.

Iranul lansează încă o rachetă spre Turcia (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Iranul lansează încă o rachetă spre Turcia: sistemele NATO au intervenit în estul Mediteranei

Ministerul turc al Apărării a anunțat luni că o rachetă balistică lansată din Iran a fost doborâtă de sistemele de apărare aeriană ale NATO, după ce a pătruns în spațiul aerian al Turcia. Este al patrulea incident de acest tip înregistrat în ultima lună, pe fondul conflictului declanșat de Statele Unite ale Americii și Israel împotriva Iran. Sistemele NATO au intervenit în estul Mediteranei Potrivit comunicatului oficial, racheta a fost interceptată de sistemele de apărare antirachetă ale NATO desfășurate în estul Mediteranei, înainte de a produce pagube. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii Autoritățile turce nu au precizat regiunea exactă în care a avut loc interceptarea și nici ținta vizată de rachetă. Confirmarea a venit și din partea purtătoarei de cuvânt a NATO, Allison Hart, care a subliniat că Alianța este pregătită să răspundă unor astfel de amenințări și să își apere toți aliații. Al patrulea incident în ultima lună Incidentul de luni se înscrie într-o serie de episoade similare. Pe 4 martie, o rachetă iraniană a fost interceptată deasupra provinciei Hatay, iar resturi au căzut în apropierea bazei aeriene Incirlik Air Base. Pe 9 martie, o altă rachetă a fost doborâtă, fragmentele ajungând lângă orașul Gaziantep. Pe 13 martie, sirenele de raid aerian au fost activate în Adana, iar pe cer au fost observate obiecte luminoase. Tensiuni între Ankara și Teheran După aceste incidente, Turcia a protestat ferm, însă Iran a negat că ar fi lansat rachete către teritoriul turc, promițând o anchetă. Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a declarat că omologul său iranian, Abbas Araqchi, a dat asigurări că Teheranul nu se află în spatele acestor atacuri. Oficialul turc a subliniat însă existența unei „discrepanțe între declarațiile Iranului și realitatea din teren”, ceea ce menține tensiunile diplomatice ridicate în regiune.

Trump vrea control asupra petrolului iranian (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump spune deschis că ar vrea să aibă control asupra petrolului iranian (FT)

Președintele american Donald Trump a declarat, într-un interviu acordat publicației Financial Times, că și-ar dori ca SUA să preia controlul asupra petrolului iranian, criticând dur vocile din interiorul țării care se opun unei astfel de idei. Liderul de la Casa Albă a susținut că o astfel de acțiune ar putea fi realizată relativ ușor, sugerând că apărarea iraniană este slabă în puncte strategice. Insula Kharg, punct-cheie pentru petrolul Iranului Un eventual control asupra resurselor iraniene ar presupune, cel mai probabil, ocuparea Insulei Kharg, prin care tranzitează aproximativ 90% din exporturile de petrol ale Iranului. Citește și: ANALIZĂ Ce speră Grindeanu că se va întâmpla după ce îl lasă pe Bolojan fără funcția de premier Experții avertizează însă că o astfel de operațiune ar expune trupele americane unor riscuri majore, inclusiv atacuri directe din partea Iranului. Escaladare militară și mii de ținte vizate Donald Trump a afirmat că SUA au deja mii de ținte identificate în regiune și că un eventual acord ar putea fi încheiat rapid, fără a oferi însă detalii clare despre un posibil armistițiu. În paralel, Washingtonul și-a intensificat prezența militară în Orientul Mijlociu, cu zeci de mii de soldați și desfășurări suplimentare, inclusiv prin Comandamentul Central al Statelor Unite și nave precum USS Tripoli. Strâmtoarea Ormuz și negocierile tensionate Trump a sugerat că Iranul ar putea permite trecerea unor petroliere prin Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic vital pentru fluxurile globale de energie. În același timp, lideri iranieni, precum Mohammad Baqer Ghalibaf, acuză SUA că discută public despre negocieri, dar pregătesc în secret o intervenție militară. Opinie publică divizată în SUA În contextul tensiunilor crescute, sondajele arată că peste jumătate dintre americani se opun unei intervenții terestre în Iran. Conflictul din Orientul Mijlociu continuă să genereze pierderi umane și îngrijorări globale, în timp ce negocierile indirecte dintre Washington și Teheran rămân fragile și incerte.

Războiul împotriva Iranului, ilegal (raport Bundestag) (sursa: Facebook/Foreign Ministry, Islamic Republic of Iran)
Internațional

Războiul împotriva Iranului, o încălcare a dreptului internațional (raport parlamentar german)

Un raport publicat duminică de serviciile științifice ale parlamentului german arată că acțiunile militare desfășurate de Statele Unite și Israel împotriva Iran contravin normelor dreptului internațional. Potrivit documentului, aceste atacuri încalcă interdicția utilizării forței, prevăzută în Carta ONU, întrucât nu sunt justificate nici prin dreptul la autoapărare și nici nu au fost autorizate de Consiliul de Securitate al ONU. Analiza Bundestag: posibile implicații pentru Germania Raportul, întocmit la solicitarea unor membri ai Bundestag din partea partidului Die Linke, analizează și implicațiile pe care aceste acțiuni le-ar putea avea pentru Germania. Citește și: ANALIZĂ Ce speră Grindeanu că se va întâmpla după ce îl lasă pe Bolojan fără funcția de premier Un punct central îl reprezintă utilizarea bazelor militare americane de pe teritoriul german, în special Baza aeriană Ramstein, una dintre cele mai importante infrastructuri ale forțelor aeriene americane în Europa. Germania ar putea avea responsabilitate juridică Autorii raportului examinează dacă folosirea acestor baze pentru operațiuni militare ar putea atrage răspunderea Germaniei în baza dreptului internațional. Concluzia documentului este că, „sub rezerva circumstanțelor specifice ale utilizării (...) acest lucru nu este, cu siguranță, exclus”. Cu toate acestea, raportul subliniază că nu există date clare privind utilizarea efectivă a bazei Ramstein în cadrul acestor atacuri. Diferențe de abordare în Europa: Spania vs. Germania De la începutul ostilităților, pe 28 februarie, Spania a interzis utilizarea a două baze militare americane de pe teritoriul său pentru astfel de operațiuni. În schimb, Germania nu a impus restricții privind folosirea bazelor americane, inclusiv Ramstein și Spangdahlem. Poziția oficială a guvernului german La începutul lunii, purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, Stefan Kornelius, a declarat că utilizarea bazelor militare din Germania se desfășoară în baza unor acorduri și tratate conforme cu dreptul internațional. Acesta a precizat că, în prezent, autoritățile germane nu intenționează să impună restricții suplimentare privind utilizarea acestor facilități militare.

Războiul din Iran lovește economia Europei (sursa: Pexels/www.kaboompics.com)
Economie

Războiul din Iran lovește economia Europei: inflație în creștere și riscuri de stagnare (Bloomberg)

Impactul economic al conflictului din Iran începe să se resimtă puternic în Europa, unde creșterea economică fragilă și accelerarea inflației riscă să amplifice presiunile industriale, fiscale și politice. Potrivit Bloomberg, statele europene își revizuiesc deja prognozele economice în jos. Energie mai scumpă și prognoze revizuite Campania militară lansată de Donald Trump generează incertitudine majoră, determinând creșteri ale prețurilor la gaze și petrol. Citește și: PSD a înființat grupul de whatsapp „Jos Guvernul”. Grindeanu se jenează să spună dacă e activ În acest context, mai multe state europene analizează măsuri pentru a limita impactul inflației. Țări precum Germania și Italia iau în calcul reducerea estimărilor economice, după ce Banca Centrală Europeană a avertizat asupra deteriorării perspectivelor. BCE avertizează: criza ar putea fi mai gravă decât pare Președintele BCE, Christine Lagarde, a transmis un mesaj îngrijorător: "Actualul şoc este probabil dincolo de ce ne imaginăm în acest moment, şi duce la un fel de evaluare întârziată a nivelului gravităţii crizei" Industria europeană, în prima linie a impactului Sectoarele mari consumatoare de energie sunt cele mai expuse. Analistul Christian Keller, de la Barclays, avertizează: "Este foarte clar că primele şi cele mai afectate sunt sectoarele mari consumatoare de energie. Dar cu cât durează mai mult, efectul se va resimţi în fiecare sector" În Germania, industria chimică resimte deja presiuni majore. Companii precum SKW Piesteritz GmbH și Evonik Industries reduc producția sau evaluează impactul. Directorul general al Evonik, Christian Kullmann, a declarat: "Este încă prea devreme să cuantificăm exact efectele. Dar Evonik nu va putea scăpa de consecinţele indirecte ale conflictului" Costuri uriașe pentru transport și lanțuri de aprovizionare Criza afectează și transportul maritim. Grupul Hapag-Lloyd AG înregistrează costuri suplimentare de până la 50 de milioane de dolari pe săptămână. Directorul general Rolf Habben Jansen a precizat că aceste costuri sunt parțial transferate către clienți prin „taxe de urgență”. Consumatorii resimt deja efectele Creșterea prețurilor începe să afecteze direct populația. În Franța, datele publicate de Insee arată o creștere „extrem de puternică” a așteptărilor privind inflația. Marile companii avertizează deja asupra scumpirilor. Next Plc estimează majorări de prețuri de până la 2%. H&M avertizează asupra scăderii consumului. Europa, în fața riscului de stagflație Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, avertizează asupra unui scenariu periculos: "Perspectivele sunt umbrite de incertitudinile profunde, dar este clar că ne confruntăm cu riscul şocului stagflaţiei, cu alte cuvinte, o situaţie în care creşterea economică mai lentă coincide cu o inflaţie mai ridicată" El a adăugat: "Acesta este cazul şi dacă perturbările în aprovizionarea cu energie vor fi de scurtă durată. Într-un astfel de scenariu, analizele noastre sugerează că avansul economiei UE în 2026 ar putea fi cu aproximativ 0,4 puncte procentuale mai scăzut decât nivelul din previziunile de toamnă, iar inflaţia ar putea fi cu până la un punct procentual mai ridicată" Presiune pe bugete și posibile creșteri de dobânzi Spațiul fiscal limitat al majorității statelor UE îngreunează adoptarea de măsuri de sprijin economic. În același timp, o creștere accelerată a inflației ar putea determina Banca Centrală Europeană să majoreze dobânzile. Piețele financiare anticipează deja o astfel de decizie în cursul acestui an, ceea ce ar putea pune presiune suplimentară pe economiile europene.

Iran permite nave pakistaneze prin Ormuz (sursa: Facebook/Ministry of Foreign Affairs, Islamabad)
Internațional

Iranul permite tranzitul navelor pakistaneze prin Strâmtoarea Ormuz: posibil pas către pace

Guvernul Iran a acceptat să permită trecerea a 20 de nave comerciale sub pavilion pakistanez prin Strâmtoarea Ormuz, într-o decizie anunțată de Pakistan drept „un pas către pace”. Acordul prevede tranzit zilnic pentru nave comerciale Vicepremierul și ministrul de externe pakistanez, Ishaq Dar, a confirmat că acordul permite trecerea a două nave pe zi prin această rută maritimă esențială pentru comerțul global. Citește și: PSD a înființat grupul de whatsapp „Jos Guvernul”. Grindeanu se jenează să spună dacă e activ Strâmtoarea Ormuz, unul dintre cele mai importante puncte strategice pentru transportul de petrol și mărfuri, a fost afectată de restricții severe încă de la debutul ostilităților, la sfârșitul lunii februarie. Islamabad salută gestul Iranului: „un vestitor al păcii” Oficialii pakistanezi au descris decizia Teheranului drept un semnal pozitiv pentru stabilitatea regională. Ishaq Dar a subliniat că această concesie este „constructivă și binevenită”. Ministrul a afirmat că decizia Iranului poate contribui la stabilizarea regiunii și reprezintă un pas concret în direcția reluării dialogului. Ishaq Dar a insistat că diplomația și măsurile de consolidare a încrederii rămân singura soluție viabilă pentru detensionarea situației. Discuții la nivel înalt între liderii Iranului și Pakistanului Decizia vine la scurt timp după o convorbire telefonică între premierul pakistanez Shehbaz Sharif și președintele iranian Masud Pezeshkian. În cadrul discuției, Teheranul a subliniat necesitatea „construirii încrederii” ca etapă esențială pentru avansarea negocierilor de pace, inițiate cu sprijinul Statele Unite și facilitate prin intermediul Islamabadului. Consultări regionale pentru evitarea escaladării conflictului Capitala pakistaneză găzduiește o serie de întâlniri diplomatice la nivel înalt, reunind miniștrii de externe ai Arabiei Saudite, Turciei și Egiptului. Scopul acestor consultări este identificarea unei soluții comune care să prevină extinderea conflictului din Golf și să susțină inițiativele de pace în regiune.

SUA ar trimite trupe terestre în Iran (sursa: Facebook/U.S. Central Command)
Internațional

SUA ar putea trimite trupe terestre în Iran: Pentagonul mobilizează mii de militari

Pentagonul pregătește posibile operațiuni militare de teren în Iran, care s-ar putea întinde pe parcursul mai multor săptămâni, potrivit unei investigații publicate de The Washington Post, care citează oficiali americani. Operațiuni punctuale, nu invazie totală Surse din administrația americană susțin că planurile nu vizează o invazie militară de amploare a Iran. Citește și: PSD a înființat grupul de whatsapp „Jos Guvernul”. Grindeanu se jenează să spună dacă e activ În schimb, strategia ar include intervenții limitate, precum raiduri desfășurate de forțe speciale și alte unități militare pe teritoriul iranian. Aceste operațiuni ar avea un caracter tactic și ar urmări obiective specifice, evitând angajarea într-un conflict deschis de lungă durată. Decizia finală, în mâinile lui Donald Trump Potrivit acelorași surse, nu este încă clar dacă președintele Donald Trump va aproba aceste planuri în totalitate, parțial sau le va respinge complet. Liderul american a menținut în ultimele săptămâni o poziție ambiguă privind implicarea directă a trupelor americane în Iran. Consolidare militară în Orientul Mijlociu Nava de asalt amfibie USS Tripoli (LHA-7) a ajuns recent în zonă, conducând un grup naval format din aproximativ 3.500 de militari, inclusiv marinari și pușcași marini. Desfășurarea a fost confirmată de United States Central Command, semnalând o mobilizare strategică semnificativă. Mesaje contradictorii În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a declarat că obiectivele Washingtonului în raport cu Iranul ar putea fi atinse fără desfășurarea de trupe terestre. Cu toate acestea, mai multe instituții media americane au relatat recent că administrația Trump analizează posibilitatea trimiterii a cel puțin 10.000 de soldați în Orientul Mijlociu, ceea ce ar marca o escaladare semnificativă a implicării militare americane.

Atac iranian asupra aeroportului din Kuweit (sursa: kuwaitairport.gov.kw)
Internațional

Aeroportul internațional din Kuweit, afectat puternic de drone iraniene, sistemul radar - avariat

Kuweit a fost vizat de un atac cu drone iraniene asupra principalului său aeroport internațional, incident care a provocat pagube semnificative, au anunțat autoritățile sâmbătă. Potrivit informațiilor oficiale, nu au fost înregistrate victime, însă infrastructura aeroportuară a fost afectată. Sistemul radar, grav avariat în urma atacului Conform declarațiilor purtătorului de cuvânt pentru aviația civilă, citate de agenția oficială de presă, sistemul radar al aeroportului a suferit avarii serioase în urma atacului. Citește și: Locuința, un lux pentru tineri: de ce este greu pentru generația Z să își cumpere o casă în România Deși impactul asupra siguranței pasagerilor a fost limitat, deteriorarea echipamentelor esențiale ridică semne de întrebare privind securitatea infrastructurii aeriene din regiune. Explozie în apropierea Aeroportul Internațional din Erbil În aceeași zi, o explozie a fost auzită în apropierea aeroportului internațional din Erbil, capitala regiunii autonome Kurdistan din nordul Irakului. Un martor a relatat că o coloană de fum era vizibilă deasupra zonei, sugerând un nou incident de securitate în apropierea unei infrastructuri strategice. Trupele coaliției internaționale, ținte frecvente ale atacurilor Zona din jurul aeroportului din Erbil găzduiește consilieri americani ai coaliției internaționale anti-jihadiste, ceea ce o transformă într-o țintă frecventă pentru grupările armate pro-iraniene. Aceste atacuri sunt adesea realizate cu drone explozive, însă, în majoritatea cazurilor, acestea sunt interceptate și neutralizate de sistemele de apărare antiaeriană.

Doi iranieni relaxați: deocamdată, SUA și Israel i-au scos de pe lista celor care trebuie lichidați Foto: Twitter Mohhamad Bagher Ghalif
Internațional

Doi iranieni relaxați: deocamdată, SUA și Israel i-au scos de pe lista celor care trebuie lichidați

Doi iranieni relaxați: deocamdată, SUA și Israel i-au scos de pe lista celor care trebuie lichidați, anunță Wall Street Journal. Este vorba de președintele Parlamentului iranian, Mohhamad Bagher Ghalif, și de ministrul de Externe al acestei țări, Abbas Araghchi. Citește și: Călin Georgescu, înapoi în comunism: propune naționalizarea resurselor și administrare „democratică” Ei au primit această imunitate fiindcă sunt implicați în negocierile cu SUA, dar ea este acordată doar pentru cinci zile. Doi iranieni relaxați: deocamdată, SUA și Israel i-au scos de pe lista celor care trebuie lichidați „Statele Unite și Israelul au decis să elimine temporar numele a două dintre cele mai importante figuri din ierarhia iraniană de pe lista țintelor de asasinat, a relatat Wall Street Journal în această seară (miercuri), citând surse guvernamentale americane. Potrivit raportului, măsura are scopul de a crea o fereastră scurtă de patru până la cinci zile, timp în care nu se vor face încercări de a-i răni pe președintele Parlamentului iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf, și pe ministrul de externe Abbas Araqchi. Suspendarea intențiilor ofensive are scopul de a crea un «spațiu de imunitate» temporar, permițându-le celor doi oficiali să participe la eforturile de stabilire a unui canal de negocieri direct sau indirect între Teheran și Washington, D.C.”, scrie Israel National News.  Însă presa israeliană este sceptică în ceea ce privește șansele unui acord de pace, arătând că există diferențe prea mari între ceea ce cer SUA și Israelul și pretențiile Teheranului.  Negocierile dintre SUA și Iran rămân „productive”, a declarat miercuri secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, după ce presa de stat iraniană a relatat că Teheranul a respins planul în 15 puncte al lui Trump pentru a pune capăt războiului.

Iranul are alt plan de pace decât cel al SUA (sursa: presstv.ir)
Internațional

Iranul continuă să-l sfideze pe Trump, propune un alt plan de pace în locul celui al SUA

Iranul a refuzat un plan de pace în 15 puncte transmis de administrația americană prin intermediul Pakistanului, considerând propunerea „excesivă” și deconectată de realitatea din teren. Informația a fost relatată de presa de stat iraniană, în contextul conflictului declanșat de SUA și Israel. Teheranul acuză Washingtonul de propuneri „înșelătoare” Potrivit unei surse oficiale citate de Press TV, planul american a fost transmis pe canale diplomatice, însă autoritățile iraniene l-au respins ferm. Citește și: Bolojan îl sfidează pe Ciolacu: PNL, pe cale să racoleze un deputat PSD ales în Buzău Teheranul consideră că oferta de negocieri este „înşelătoare”, amintind că SUA și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului chiar în perioade în care erau în desfășurare discuții diplomatice, atât în iunie anul trecut, cât și la finalul lunii februarie. Ce prevedea planul de pace al SUA Conform informațiilor publicate de presa internațională, planul propus de Washington includea o serie de condiții stricte pentru Iran: predarea întregului stoc de uraniu îmbogățit demontarea principalelor infrastructuri nucleare menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz renunțarea la sprijinul pentru grupări armate din regiune limitarea programului de rachete, inclusiv raza de acțiune În schimb, Iranul ar fi urmat să beneficieze de ridicarea sancțiunilor internaționale și de sprijin pentru dezvoltarea unui program nuclear civil. Condițiile Iranului pentru încetarea războiului Autoritățile de la Teheran au formulat, la rândul lor, propriile condiții pentru oprirea conflictului. Acestea includ încetarea completă a „agresiunii și crimelor” atribuite SUA și Israelului, instituirea unor garanții că nu va mai fi declanșat un nou război împotriva Iranului, plata unor reparații de război și recunoașterea suveranității Iranului asupra Strâmtorii Ormuz, considerată „un drept natural și legal”. Tensiuni în creștere în jurul Strâmtorii Ormuz Situația rămâne extrem de tensionată, în special în zona strategică a Strâmtorii Ormuz. Donald Trump a anunțat recent amânarea cu cinci zile a unor posibile atacuri asupra infrastructurii energetice iraniene, după ce a invocat discuții „productive” cu Teheranul. Iranul a negat existența unor negocieri directe, confirmând doar primirea unor mesaje prin intermediari. În același timp, Teheranul a transmis că strâmtoarea rămâne deschisă pentru navele fără legături cu „inamicii Iranului”, avertizând că orice acțiune militară americană ar putea duce la închiderea completă a acesteia. Amenințări privind atacuri asupra infrastructurii regionale Autoritățile iraniene au avertizat că, în cazul unei escaladări militare, vor viza instalațiile energetice din regiune, interesele economice americane și infrastructuri vitale. Aceste amenințări includ inclusiv uzinele de desalinizare a apei, esențiale pentru mai multe state din zonă, ceea ce amplifică riscul unui conflict extins cu impact global.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră