vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: investiție

22 articole
Eveniment

Nicuşor Dan: „Sprijinirea Ucrainei înseamnă investiţie directă în securitatea României”

Sprijin pentru Ucraina, securitate pentru România. Preşedintele Nicuşor Dan a transmis, duminică, la finalul videoconferinţei Coaliţiei de Voinţă, că România este pregătită să contribuie, împreună cu Statele Unite ale Americii şi partenerii europeni, la consolidarea securităţii Ucrainei. Potrivit şefului statului, acest demers reprezintă totodată „o investiţie directă în propria noastră securitate”. Sprijin pentru Ucraina, securitate pentru România În cadrul discuţiilor, liderii statelor participante au analizat modalităţile de coordonare a eforturilor comune înaintea viitoarelor negocieri. Citește și: Colegul de trust al lui Tapalagă și Pantazi, Ion Cristoiu, îi acuză că și-au vândut conștiința „Consolidarea Ucrainei înseamnă consolidarea securităţii Europei şi a regiunii noastre. Ne-am exprimat disponibilitatea de a contribui la oferirea unor garanţii solide de securitate – esenţiale pentru acest proces de pace”, a transmis Nicuşor Dan pe Facebook. Preşedintele a subliniat că experienţa ultimelor decenii arată că Rusia nu îşi respectă propriile angajamente, motiv pentru care este crucială implicarea directă a statelor vecine. Presiune asupra Rusiei până la obţinerea păcii Şeful statului a insistat asupra necesităţii de a menţine presiunea asupra Rusiei, inclusiv prin impunerea de noi sancţiuni economice şi diplomatice. „Unitatea şi coordonarea transatlantică rămân sursa noastră de forţă în faţa comportamentului agresiv al Rusiei. Oprirea atacurilor asupra civililor şi infrastructurii civile este primul pas pe care Rusia trebuie să-l facă pentru a demonstra că este angajată într-un proces real de pace”, a declarat Nicuşor Dan. Ucraina trebuie să fie parte la orice decizie Preşedintele a subliniat că nicio decizie cu privire la viitorul Ucrainei nu poate fi luată fără acordul acesteia. „Ucraina are nevoie de sprijinul nostru. Acesta este dreptul ei legitim”, a conchis Nicuşor Dan.

Sprijin pentru Ucraina, securitate pentru România (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Parcul industrial Lețcani, blocat de birocrație (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Parcul industrial din Lețcani, blocat de birocrație: investiția CJ Iași stagnează de șase ani

Parcul industrial Lețcani, blocat de birocrație. Parcul industrial din Lețcani, cea mai mare investiție de acest tip din județul Iași, a ajuns în paragină din cauza blocajelor administrative. Parcul industrial Lețcani, blocat de birocrație Consiliul Județean Iași nu poate concesiona terenul, deoarece nu deține în acte suprafața de 18,6 hectare pe care a făcut deja lucrări de amenajare. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Transferul terenului a fost respins de șapte consilieri locali, în ciuda apelului primarului comunei, care a subliniat beneficiile proiectului pe termen mediu și lung. Deși CJ a investit timp de șase ani în infrastructura parcului, lipsa actualizării documentației tehnice, conform unei legi din 2019, a blocat complet dezvoltarea acestuia. Continuarea, în Ziarul de Iași

Blocuri ilegale, investiții pierdute și procese (sursa: ziaruldeiași)
Eveniment

Investiții ratate în imobiliare: familii care luptă în instanță pentru recuperarea banilor

Blocuri ilegale, investiții pierdute și procese. Un bloc situat în zona ultracentrală a Iașului, pe strada Barbu Lăutaru, s-a transformat într-un coșmar pentru investitorii care l-au construit și pentru cumpărătorii care au plătit integral apartamentele. Blocuri ilegale, investiții pierdute și procese Un cuplu a obținut în instanță restituirea sumei de 400.000 de lei, actualizată cu inflația și daune-interese, după ce nu a putut deveni proprietar din cauza nerespectării autorizației de construire. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Până acum, mai multe familii au câștigat procese similare, iar cel puțin alte 13 se află în aceeași situație. În acest caz, lucrările au fost întârziate ani întregi, iar lipsa certificatului de edificare face imposibilă intrarea în legalitate. Continuarea, în Ziarul de Iași

Spital modular COVID nefolosit, investiții irosite (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Spital modular COVID, de 11 milioane de euro, aproape nefolosit, nu mai este bun de nimic

Spital modular COVID nefolosit, investiții irosite. Un spital modular COVID de 11 milioane de euro, construit la Lețcani, zace nefolosit și este considerat inutil, asemenea unei case abandonate. Spital modular COVID nefolosit, investiții irosite Ieşit din garanţie și cu infrastructura deja degradată, complexul pare o investiţie ratată, readusă recent în atenţie după relocarea unor secții la Maternitatea „Elena Doamna”. Citește și: Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, Grăjdan, îmbuibată cu salarii de la stat Trei clădiri din cadrul acesteia – un centru de sănătate, un pavilion și un oficiu – au fost transferate către Spitalul de Pneumoftiziologie pentru a permite desfășurarea lucrărilor de consolidare a sediului propriu. Consiliul Județean a aprobat schimbul de spații prin procese-verbale de predare-primire, în urma unor dezbateri îndelungate. Continuarea, în Ziarul de Iași

Canada, 2% din PIB pentru apărare (sursa: Facebook/Mark Carney)
Internațional

Canada vrea să-și reducă dependența militară de SUA: va aloca 2% din PIB pentru apărare

Canada, 2% din PIB pentru apărare. Premierul canadian Mark Carney a anunțat luni că Canada va aloca, începând din acest an, 2% din PIB pentru apărare, atingând astfel obiectivul stabilit de NATO „cu o jumătate de deceniu mai devreme”. Canada, 2% din PIB pentru apărare Mark Carney a anunțat alocarea a 2% din PIB pentru apărare, subliniind că „ideea conform căreia poziția geografică a Canadei ne protejează este tot mai arhaică”, iar lumea actuală, din ce în ce mai periculoasă și divizată, impune o reevaluare profundă a priorităților de securitate.  Citește și: Simion acuză presa că este „plătită”, dar AUR a cheltuit, din subvenția contribuabililor, o sumă astronomică pe propagandă Printre principalele amenințări identificate se numără Rusia, China și noua abordare a Statelor Unite în ceea ce privește alianțele internaționale. Reducerea dependenței militare față de SUA „Statele Unite încep să își monetizeze hegemonia: cer plăți pentru accesul pe piețele lor și își reduc contribuțiile la securitatea noastră colectivă”, a declarat premierul Carney.  În acest context, Canada își propune să își sporească autonomia militară și să își modernizeze rapid capabilitățile defensive. Investiții majore în submarine, drone și tehnologii arctice Pentru a răspunde noilor provocări, guvernul canadian va investi în submarine și nave militare de ultimă generație, radare, drone și senzori pentru regiunea Arctică. De asemenea, este vizată modernizarea echipamentelor militare învechite. Carney a reamintit că suveranitatea Arcticii este o prioritate strategică pentru Canada, în special în contextul tensiunilor geopolitice din nordul planetei. Canada susține întărirea apărării europene În plan internațional, Canada își reafirmă angajamentul față de NATO și securitatea transatlantică, participând activ la inițiativa ReArm Europe, menită să consolideze capacitățile militare și industria de apărare a Europei. În paralel, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a cerut luni la Londra o creștere de 400% a capacităților de apărare antiaeriană și antirachetă ale Alianței, ca răspuns la amenințările tot mai agresive din partea Rusiei, care „provoacă teroare pe cer”.

Investiție controversată lângă Iași, legături politice (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Apropiați ai unor politicieni PNL și AUR investesc milioane de euro într-un proiect de loisir

Investiție controversată lângă Iași, legături politice. Apropiați ai PNL și AUR investesc într-un proiect de loisir la Iași. Investiție controversată lângă Iași, legături politice Vlad Babă, asociat cu fostul președinte al CJ Iași, Costel Alexe, a concesionat un teren pe malul lacului Aroneanu pentru un proiect evaluat la peste 3 milioane de euro. Citește și: Nicușor Dan, mesaj către administrația Trump: „Încrezător că SUA rămân un garant al Securității” Proiectul vizează construirea unui centru artistic și recreativ cu funcții sportive, educative și culturale. Partenerul său de afaceri, Iustian Marius Enea, este cunoscut pentru legături cu parlamentarul AUR Ciprian Paraschiv. Continuarea, în Ziarul de Iași

SUA și Arabia Saudită, afacere gigantică (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Afacere gigantică: Arabia Saudită va investi 600 de miliarde de dolari în SUA

SUA și Arabia Saudită, afacere gigantică. Statele Unite și Arabia Saudită au semnat marți un acord militar în valoare de 142 de miliarde de dolari, considerat de Casa Albă drept cel mai mare contract de armament din istorie. SUA și Arabia Saudită, afacere gigantică Potrivit documentului oficial, firme americane vor furniza echipamente militare avansate și servicii de specialitate Arabiei Saudite. Citește și: Crin Antonescu recunoaște: „Eu nu-l susțin pe Nicușor Dan”. Motivul: nu s-a dezis de Băsescu Colaborarea include capacități de dezvoltare a aviației militare, tehnologie aerospațială, apărare antiaeriană și antirachetă, precum și sisteme pentru securitatea maritimă și protecția frontierelor. Noul contract depășește precedentul acord major de armament dintre cele două state, semnat în 2017, în timpul primului mandat al președintelui Donald Trump, care avea o valoare estimată la 110 miliarde de dolari. Cooperare extinsă în mai multe domenii strategice În timpul vizitei oficiale la Riad, Donald Trump a semnat alături de prințul moștenitor Mohamed bin Salman mai multe acorduri de cooperare în sectoare-cheie, precum energie, sănătate, spațiu și justiție. Acestea vizează și modernizarea forțelor armate saudite, conform televiziunii de stat saudite. Investiții saudite masive în economia americană Arabia Saudită s-a angajat să investească în total 600 de miliarde de dolari în Statele Unite, potrivit Casei Albe. Printre proiectele incluse se numără livrarea de turbine de gaz și soluții energetice de 14,2 miliarde de dolari produse de General Electric, precum și achiziția de avioane de pasageri Boeing 737-8 în valoare de 4,8 miliarde de dolari.

Românii încep să investească în aur (sursa: Pexels/Zlaťáky.cz)
Eveniment

Românii cumpără aur în cantități industriale în 2025, mult peste achizițiile din 2024

Românii încep să investească în aur. Cantitatea de aur achiziționată de români a crescut cu aproximativ 65% în primul trimestru din 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, potrivit unei analize Tavex România. Această creștere vine în contextul unor fluctuații semnificative ale prețului aurului, alimentate inclusiv de declarațiile noului președinte american, Donald Trump. Prețul aurului, fluctuații de peste 6% într-o singură săptămână În luna aprilie 2025, prețul aurului a atins un record de 3.163 dolari/uncie, dar a scăzut apoi până la 2.960 dolari/uncie într-un interval de câteva zile – o variație de peste 6%. Citește și: Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport Aceste oscilații sunt atribuite incertitudinilor economice globale și tensiunilor comerciale generate de noua administrație americană. Românii încep să investească în aur Potrivit Tavex, românii sunt tot mai interesați de aurul de investiții, în special sub formă de lingouri și monede. „Aurul fizic nu are risc de contrapartidă, spre deosebire de acțiuni sau obligațiuni. Devine proprietatea deținătorului imediat ce tranzacția este încheiată”, explică Victor Dima, managerul Departamentului de Trezorerie al Tavex România. Aurul, activ de refugiu în perioade de criză Printre motivele creșterii investițiilor în aur se numără performanța aurului în perioade economice instabile și protecția împotriva inflației. De asemenea, un motiv important rămâne lipsa riscului de pierdere a investiției, potrivit sondajului Consiliului Mondial al Aurului Scade cantitatea de aur de investiții vândută de români Un alt semnal pozitiv este că românii vând mai puțin aur de investiții, semn că încep să adopte o strategie de păstrare pe termen lung. În schimb, vânzările de bijuterii din aur au crescut cu 170% în T1 2025, impulsionate de creșterea prețului metalului galben. România, în urma altor țări europene la rezervele de aur Deși aurul atrage tot mai mult interes din partea populației, Banca Națională a României nu a urmat exemplul Poloniei, Cehiei sau Ungariei, care și-au extins consistent rezervele. Polonia, de exemplu, a achiziționat 103 tone de aur începând din 2024, ducând ponderea aurului în rezervele sale internaționale la 21%. România deține în prezent 103,6 tone, echivalentul a doar 9,5% din totalul rezervelor. BNR nu cumpără mai mult aur Potrivit răspunsului oficial oferit de BNR către Tavex, strategia băncii este orientată spre menținerea lichidității pe piețele valutare, ceea ce a permis stabilizarea cursului EUR/RON în jurul valorii de 4,97. Această decizie limitează însă potențialul de diversificare a rezervelor internaționale prin creșterea ponderii aurului. De la Bretton Woods la criza actuală Analiza face o paralelă cu anul 1944, când a fost semnat Acordul de la Bretton Woods, ce a stabilit cursuri de schimb fixe și a legat dolarul de aur. Sistemul a durat până în 1971, când președintele Nixon a pus capăt convertibilității dolarului în aur, marcând începutul volatilității valutare moderne. Strategia economică a SUA sub Trump Stephen Miran, consilier economic al lui Donald Trump, susține că dolarul este supraevaluat, ceea ce afectează competitivitatea SUA. Printre soluțiile propuse se numără: Impunerea de tarife vamale pentru negocierea unei devalorizări a dolarului Presiuni geopolitice: reducerea prezenței militare americane ca instrument de negociere Restructurarea datoriei publice – extinderea maturității obligațiunilor sau amânarea plăților dobânzilor

Ciolacu a investit într-un aeroport PSD care a avut 1.621 de pasageri Foto: Facebook
Eveniment

Ciolacu investit într-un aeroport PSD care a avut 1.621 de pasageri

Guvernul Ciolacu a investit 45 milioane euro într-un aeroport controlat de PSD care în 2024 a avut 1.621 de pasageri: este vorba de aeroportul Tulcea, subordonat Consiliului Județean, dominat de formațiunea social-democrată. Este aeroportul cu cel mai mic trafic din România. Citește și: Cine îl huiduie pe Bolojan pentru că vrea să-i mai dea afară: funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială, media fiind de peste 6.100 de lei pe lună Ciolacu a investit într-un aeroport PSD care a avut 1.621 de pasageri În schimb, aerogara Otopeni este, în lipsa investițiilor, în prag de colaps: terminalele de plecări sunt supraaglomerate, în vară instalația de aer condiționat a cedat și a fost înlocuită doar după repetate scandaluri, iar benzile transportatoare foarte vechi se strică frecvent. Cu toate acestea, profitul din 2024 a fost luat de Ministerul Transporturilor, care a încasat dividende brute de 321,477 milioane de lei, iar Fondul Proprietatea – 80,369 milioane de lei. „Județul Tulcea intră într-o nouă etapă de dezvoltare o dată cu extinderea Aeroportului Internațional- Delta Dunării! Este rezultatul implicării Consiliului Județean care face constant eforturi pentru dezvoltarea acestei zone”, se lăuda Grindeanu la 27 aprilie, când s-a inaugurat noul terminal internațional de pe aeroportul Tulcea. Însă investiția nu a adus cu mult mai mulți pasageri față de 2023 - când au fost circa 300. În noiembrie, prin acest aeroport au trecut doi pasageri. În octombrie au fost 1.494 de pasageri, iar în septembrie opt. Stoian Vâlcu, un pensionar care joacă la Loto și care, profesional, nu are nici o legătură cu managementul aeroportuar, conduce aeroportul Tulcea. Vâlcu era, în 2019, vicepreședinte al organizației județene a PSD Tulcea.

Trump anunță investiție istorică în AI (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump anunță investiție istorică în AI

Trump anunță investiție istorică în AI. Noul președinte american Donald Trump a anunțat o investiție fără precedent de până la 500 de miliarde de dolari în sectorul privat pentru dezvoltarea infrastructurii de inteligență artificială (AI). Trump anunță investiție istorică în AI Proiectul ambițios va începe cu un centru de date în Texas și se va extinde în alte state americane. Citește și: Bolojan se pregătește să dea afară aproape 200 de angajați ai Senatului și să reducă consumul de carburanți ai instituției Companiile OpenAI, SoftBank și Oracle și-au unit forțele pentru a lansa proiectul "Stargate". Cu o investiție inițială de 100 de miliarde de dolari, proiectul promite să creeze sute de mii de locuri de muncă, conform declarațiilor președintelui Trump. Masayoshi Son, CEO-ul SoftBank, a subliniat că această inițiativă marchează "începutul unei noi ere" pentru AI. Concurența cu China, o motivație strategică Președintele Trump a evidențiat importanța menținerii tehnologiei avansate în SUA, avertizând asupra concurenței venite din partea Chinei. "Vrem ca această tehnologie să rămână în țara noastră," a declarat el, subliniind nevoia de a consolida poziția americană în sectorul AI. AI: Un sector în plină expansiune Potrivit oficialilor, proiectul Stargate ar putea aduce beneficii revoluționare în domeniul medical, inclusiv progrese semnificative în tratarea cancerului. Evoluția Inteligenței Generale Artificiale și a Suprainteligenței este iminentă, iar SUA dorește să rămână lider global în acest domeniu strategic.

Investiția Aeroportului Otopeni: banchete pentru pasageri (sursa: Facebook/Bucharest Airports)
Eveniment

Investiția Aeroportului Otopeni: banchete pentru pasageri

Investiția Aeroportului Otopeni: banchete pentru pasageri. Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a lansat un proiect pentru achiziționarea a 450 de banchete pentru pasageri, cu o valoare estimată la 1,85 milioane lei, fără TVA. Acestea vor fi amplasate în zona porților de îmbarcare ale Aeroportului Internațional Henri Coandă București (AIHCB). Investiția Aeroportului Otopeni: banchete pentru pasageri Conform anunțului din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), necesitatea achiziției este determinată de mai mulți factori. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Printre acestea, reconfigurarea spațiilor din terminale, ca urmare a intrării României în spațiul Schengen. Au fost invocate uzura banchetelor actuale, achiziționate între 2009-2012, care pot reprezenta un risc pentru pasageri și nevoia de a oferi mobilier adecvat standardelor actuale. „Având în vedere utilizarea lor intensă, permanentă, precum și repoziționarea repetată, banchetele actuale sunt în diverse grade de uzură și trebuie înlocuite", precizează sursa citată. Specificațiile tehnice ale banchetelor Conform detaliilor publicate, CNAB va achiziționa: 250 de banchete cu trei locuri și 200 de banchete cu patru locuri. Furnizorul va trebui să livreze toate produsele într-o singură tranșă, în termen de 45 de zile, și să asigure montajul acestora la fața locului. Produsele trebuie să aibă o garanție de 48 de luni. Cerințe pentru ofertanți Ofertanții interesați trebuie să demonstreze experiență relevantă: livrarea a minimum 400 de banchete cu cel puțin trei locuri în ultimii trei ani și finalizarea a "cel puțin două contracte" similare. Contractul va fi atribuit prin licitație deschisă, iar criteriul principal este "cel mai mic preț". Achiziția nu este împărțită pe loturi și nu intră sub incidența acordului privind achizițiile publice. Termen limită pentru depunerea ofertelor: 16 decembrie 2024, ora 15.00. Planurile CNAB pentru 2024: Creștere Economică și Investiții Potrivit estimărilor CNAB, în 2024 compania va înregistra un profit brut estimat de 498 milioane lei. Cheltuieli de investiții vor fi peste 600 milioane lei. Venituri totale: 1,35 miliarde lei, o creștere de 8,58% față de 2023. Cheltuieli totale: peste 849 milioane lei, în creștere cu 13,95%.

Băncile centrale consideră că aurul este cea mai sigură investiţie  Foto: Banca Angliei
Economie

Băncile centrale consideră aurul este cea mai sigură investiţie ANALIZĂ 96% dintre băncile centrale consideră că aurul este cea mai sigură investiţie 

Circa 96% dintre băncile centrale consideră că aurul este cea mai sigură investiţie, arată un studiu realizat de Invesco anul trecut. Anii 2022, 2023 şi prima jumătate din 2024 marchează cele mai ridicate achiziţii de aur din partea acestora din ultimii aproape 60 de ani, afirmă experţii Tavex, într-un comunicat citat de Agerpres. Citește și: Gigi Becali acuză cancelaria lui Ciolacu că aștepta șpagă pentru a elibera un ajutor de stat de 13 milioane de euro Băncile centrale consideră că aurul este cea mai sigură investiţie Potrivit acestora, achiziţiile cumulate ale băncilor centrale din anul 2022 până în prezent sunt de aproape 2.600 de tone de aur, cantitatea echivalând cu peste 28% din aurul extras în aceeaşi perioadă. BNR nu şi-a extins rezervele de aur din anul 2002, când a cumpărat aproximativ 100 kilograme de aur, în timp ce, în urma achiziţiilor din ultimele luni, rezervele de aur ale Poloniei le depăşesc pe cele ale Băncii Angliei. "Valoarea aurului este recunoscută inclusiv de cele mai mari surse de capital din lume - băncile centrale. Dintre toate băncile centrale, trei ies în evidenţă cu achiziţii mai mari decât întregile rezerve de aur ale unor ţări dezvoltate. Este vorba despre Banca Populară a Chinei (+316 tone), Banca Centrală a Turciei (+197,5 tone) şi Banca Naţională a Poloniei (+167 tone). În urma achiziţiilor din ultimele luni, rezervele de aur ale Poloniei le depăşesc pe cele ale Băncii Angliei", se arată în comunicatul Tavex. Citește și: Ciolacu recunoaște că nu este în stare să se prezinte în limba engleză, dar susține că poate negocia cu Ursula von der Leyen În ceea ce priveşte situaţia României, BNR nu şi-a mai extins rezervele de aur din anul 2002, când a cumpărat aproximativ 100 kilograme de aur, achiziţii urmate de vânzarea a 1,6 tone de aur între 2003 şi 2019. La momentul actual, rezervele de aur ale Băncii Naţionale a României reprezintă aproximativ 10% din rezervele internaţionale.

Cea mai inutilă investiție a lui Grindeanu Foto: Romania TV
Eveniment

Cea mai inutilă investiție a lui Grindeanu

Cea mai inutilă investiție a lui Sorin Grindeanu: 180 de milioane de lei într-un aeroport prin care, în toată luna mai, au trecut 27 de pasageri. Citește și: Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie așa de mult, să aducă deficitul bugetar la 3% și să nu mai îndatoreze țara Cea mai inutilă investiție a lui Grindeanu „Județul Tulcea intră într-o nouă etapă de dezvoltare o dată cu extinderea Aeroportului Internațional- Delta Dunării! Este rezultatul implicării Consiliului Județean care face constant eforturi pentru dezvoltarea acestei zone”, se lăuda Grindeanu la 27 aprilie, când s-a inaugurat noul terminal internațional de pe aeroportul Tulcea. Dar datele Asociației Aeroporturilor din România arată că, în luna mai, doar 27 de pasageri au aterizat pe acest nou aeroport, care are o capacitate de procesare de 400 de pasageri pe oră. Dintre cei 27 de pasageri de pe aeroport, trei au sosit pe curse externe, deși, după noua investiție, sunt două terminale, Schengen și non-Schengen. Din declarațiile făcute la inaugurarea terminalului reiese că nu există nici o companie care să dorească să opereze zboruri de linie pe acest aeroport. „Singurul lucru cert pe care îl avem acum, mă refer la curse aeriene regulate cu aeronave mari sunt cursele charter pentru resortul Lebăda din Delta Dunării. Din septembrie să-și aducă săptămânal turiști la acest resort”, spunea, în aprilie, directorul aeroportului, Stoian Vâlcu. El a susținut că temerile legate de războiul din Ucraina și dronele din acea zonă ar alunga companiile aeriene. Vâlcu este un pensionar care joacă la Loto și care, profesional, nu are nici o legătură cu managementul aeroportuar. Îns el era, în 2019, vicepreședinte al organizației județene a PSD Tulcea. Aeroportul baronului PSD Teodorescu Aeroportul din Tulcea este subordonat Consiliului Județean Tulcea, condus de baronul PSD Horia Teodorescu. Citește și: Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Teodorescu, le au cu statul Aeroportul a avut în ultimii ani un număr ridicol de pasageri: 73 în 2021, 360 în 2022 și 300 în 2023. El este pe ultimul loc în topul aeroporturilor din ţară, potrivit datelor de la Asociaţia Aeroporturilor din România. La aeroport lucrează circa 40 de persoane, iar Consiliul Județean l-a subvenționat, doar în 2022, cu 3,7 milioane de lei. Însă, potrivit bugetului pe 2023, ultimul publicat pe site-ul Consiliului Județean Tulcea, aeroportul urma să primească 166 de milioane de lei.

Cea mai mare investiție în infrastructura municipiului Oradea Foto: Facebook Florin Birta
Politică

Cea mai mare investiție în infrastructura municipiului Oradea

Cea mai mare investiție în infrastructura municipiului Oradea, șapte pasaje rutiere inaugurate exact la finalul anului 2023, în prima zi complicată: redeschiderea școlilor. Investiția a fost de 40 de milioane de euro, iar municipalitatea a reușit să o finalizeze la 31 decembrie 2023, pentru a nu pierde finanțarea UE. Citește și: VIDEO George Simion, filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani și, în fix patru secunde, îi ia și îi strecoară în buzunar Prima parcare tip park & ride din Oradea, de sub Catedrala Ortodoxă (foto), a fost deschisă cu o zi înaintea pasajelor din imediata vecinătate. „Cu tichetul de parcare, șoferii care își vor lăsa mașinile aici vor putea circula gratis cu mijloacele de transport în comun ale OTL”, a explicat primarul Florin Birta. Cea mai mare investiție în infrastructura municipiului Oradea Din acest motiv, în oraș s-a lucrat efectiv până în ultima zi a anului trecut. Video: Facebook Florin Birta „Vor fi 3 câștiguri majore: eliminarea blocajelor în trafic în cel mai important nod rutier din interiorul orașului; circulația fluentă a tramvaielor și respectarea cadenței de circulație a acestora; piața de deasupra pasajului mare, între Catedrala Ortodoxă și Parcul 1 Decembrie, va asigura traversarea în siguranță a pietonilor dinspre centrul vechi înspre cetate”, a scris, pe Facebook, fostul primar al acestui municipiu, Ilie Bolojan, acum președinte al Consiliului Județean. Foto: Facebook Florin Birta Azi, publicația locală Bihoreanul a testat circulația în aceste pasaje, dimineața, când părinții își duc copiii la școală. „Lanțul de pasaje are și el limitele lui: este ostil celor care vor să traverseze axul principal Nufărul - Magheru. Spre exemplu, șoferii care se deplasează dinspre Calea Averescu către centru, pentru că nu mai pot încălca linia de tramvai, sunt obligați să coboare prin pasaj, să se încadreze în subteran pe banda dreaptă, de unde pot reveni la suprafață doar după colțul Parcului 1 Decembrie sau în dreptul Oradea Plaza (...) Una peste alta, ansamblul de pasaje și-a atins scopul, fluidizând circulația în Centrul Civic, dar cu riscul ca aceasta să se înfunde pe străzile din jur...”, a scris această publicație. Foto: Bihoreanul Foto:Bihoreanul Citește și: Patrioții suveraniști Lazarus și Piperea, vacanțe sfidătoare în Occidentul putred, departe de România Într-un alt articol, Bihoreanul arăta că, în jurul orei 7dimineața s-au format coloane de mașini pe mai multe artere din zona pasajelor, dar „la 10 minute după ora 8, circulaţia pe strada din faţa Facultăţii de Medicină şi a Colegiului Naţional Emanuil Gojdu era deja fluidizată. Coada de maşini s-a risipit odată cu lumina zilei...”.

Investiție importantă Beretta, refuzată de România (sursa: Facebook/BERETTA)
Investigații

Investiție importantă Beretta, refuzată de România

Investiție importantă Beretta, refuzată de România. Ștefan Radu Oprea, ministrul Economiei, a anunțat că o fabrică pentru producția de arme Beretta ar putea să fie construită la Cugir. Vine iar campania electorală Aceasta este cea de-al treilea loc luat în calcul în ultimii patru ani pentru acest obiectiv, timp în care italienii de la Beretta așteaptă să transfere tehnologie în valoare de 6,5 milioane euro. Dar și să înființeze 150 de noi locuri de muncă în România. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR În schimbul acestui transfer de tehnologie, Poliția Română a cumpărat pistoale Beretta în valoare de aproximativ 8,5 milioane de euro. Defapt.ro a dezvăluit că Virgil Popescu, fostul ministru liberal al Economiei, a promis în campania electorală din 2020 că fabrica de arme Beretta urma să fie construită într-o pârloagă din județul Mehedinți. Dar a uitat repede de promisiunea făcută localnicilor. Cugir, cu girul noului ministru Oprea Noul ministru al Economiei, pesedistul Ștefan Radu Oprea, le-a promis social-democraților din județul Alba că fabrica de arme Beretta ar putea fi construită la Cugir. Prezent la o conferință de presă organizată la sediul PSD Alba, ministrul Ștefan Radu Oprea a declarat că "deja este în lucru în minister ideea de a aduce proiectul Beretta la Cugir, pentru că de prea multă vreme am vorbit de el. Citește și: Abandonat de familie: tânărul șofer drogat care a ucis doi studenți la 2 Mai, nevizitat nici de tată, nici de mamă. Tatăl ar fi părăsit țara, mama s-ar fi mutat A început în 2018 sau în 2019, a fost semnat cu Uzina Mecanică de la Plopeni, dar care are un alt specific. Acolo nu se produc arme, nu se produc pistoale, nu se produc puşti, nu se produc puşti de asalt, nu se produc mitraliere. Şi apoi a ajuns proiectul la Șimian, într-o zonă greenfield, unde nu există nimic şi nici nu s-a construit nimic. Eu cred că firesc este ca acest proiect să ajungă la Cugir.". Ministrul pesedist Ștefan Radu Oprea a trecut în mai puțin de un minut de "ideea" aflată în lucru la detalii concrete. "Deja suntem cu acest proiect în interiorul ministerului, partea de avizare internă, de mandat către Adunarea Generală a Acţionarilor de a vedea acest proiect către Cugir, aşa cum este normal", s-a lăudat ministrul. Virgil Popescu, cu Țuțu la Șimian La fel ca ministrul Ștefan Radu Oprea a procedat și fostul ministru liberal Virgil Popescu în campania electorală din 2020. Atunci, a promis că va construi fabrica de arme la Șimian, o localitate din județul Mehedinți. Pentru a fi mai credibil, liberalul Virgil Popescu a fost însoțit în campania electorală de Gabriel Țuțu, directorul general de atunci al companiei Romarm. "Mă bucur să anunț demararea unui nou proiect de investiții în județul Mehedinți. Noua fabrică de pistoale a Companiei Naționale ROMARM SA va fi construită la Șimian. Am luat decizia ca noua fabrică de pistoale a Companiei Naționale ROMARM SA să fie făcută aici, la Șimian", spunea Gabriel Țuțu. Citește și: EXCLUSIV Afacerea Beretta, abandonată într-o pârloagă din județul Mehedinți. Unde a ajuns pentru că ministrul Virgil Popescu, președintele PNL pe județ, a folosit-o electoral La pachet, liberalul Virgil Popescu susținea că "Primăria Șimian va pune la dispoziția companiei, cu titlu gratuit, un teren pentru construcția unei fabrici de armament. Datorită acestei investiții, se vor crea circa 50-100 de locuri de muncă într-o primă etapă, urmând ca cifra să atingă 500 de locuri de muncă în a doua etapă", se lăuda Virgil Popescu. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: investiție de zece milioane de lei într-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului Investiție importantă Beretta, refuzată de România Compania italiană Beretta a semnat un memorandum cu Ministerul Economiei în vara anului 2019 prin care își asuma să construiască o fabrică de arme într-o hală din incinta Uzinei Mecanice Plopeni, din județul Prahova. Acolo urma să înceapă producția de arma de asalt ARX 160 la șase luni de la finalizarea completă a documentelor și punerea la dispoziției a halei. Document a fost semnat în contextul în care Ministerul Apărării Naționale urma să anunțe o licitație pentru achiziția de arme de asalt pentru militarii români. Afacerea cu armata a picat, dar pe fir a intrat Romarm, compania deținută de Ministerul Economiei. Romarm doar a plătit, nu a și luat offset Astfel, în vara anului 2020, compania Romarm a semnat un contract cu Beretta în baza căruia obținea acordul de a vinde pistoalele producătorului italian Poliției Române. Așa s-au cumpărat 25.000 de pistoale Beretta cu peste opt milioane de euro. Conform contractului de offset, Romarm, respectiv Ministerul Economiei, în calitate de unic acționar, se obliga să pună la dispoziția companiei Beretta o hală pentru transferul de tehnologie pentru asamblarea și producția de mici componente pentru pistoale și puști de asalt Beretta. Totodată, statul român se obliga să trimită în primă fază între 30 și 50 de tineri la specializare în Italia, acolo unde aceștia urma să învețe cum să folosească echipamentele furnizate de Beretta. În fazele ulterioare ale proiectului urma să fie trimiși la specializare alți 150 de români. Mai mult, se estima că în patru ani de la punerea în funcțiune a fabricii s-ar fi trecut de la asamblare la producția efectivă de arme Beretta.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră