luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: investiție

25 articole
Eveniment

Cea mai inutilă investiție a lui Grindeanu

Cea mai inutilă investiție a lui Sorin Grindeanu: 180 de milioane de lei într-un aeroport prin care, în toată luna mai, au trecut 27 de pasageri. Citește și: Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie așa de mult, să aducă deficitul bugetar la 3% și să nu mai îndatoreze țara Cea mai inutilă investiție a lui Grindeanu „Județul Tulcea intră într-o nouă etapă de dezvoltare o dată cu extinderea Aeroportului Internațional- Delta Dunării! Este rezultatul implicării Consiliului Județean care face constant eforturi pentru dezvoltarea acestei zone”, se lăuda Grindeanu la 27 aprilie, când s-a inaugurat noul terminal internațional de pe aeroportul Tulcea. Dar datele Asociației Aeroporturilor din România arată că, în luna mai, doar 27 de pasageri au aterizat pe acest nou aeroport, care are o capacitate de procesare de 400 de pasageri pe oră. Dintre cei 27 de pasageri de pe aeroport, trei au sosit pe curse externe, deși, după noua investiție, sunt două terminale, Schengen și non-Schengen. Din declarațiile făcute la inaugurarea terminalului reiese că nu există nici o companie care să dorească să opereze zboruri de linie pe acest aeroport. „Singurul lucru cert pe care îl avem acum, mă refer la curse aeriene regulate cu aeronave mari sunt cursele charter pentru resortul Lebăda din Delta Dunării. Din septembrie să-și aducă săptămânal turiști la acest resort”, spunea, în aprilie, directorul aeroportului, Stoian Vâlcu. El a susținut că temerile legate de războiul din Ucraina și dronele din acea zonă ar alunga companiile aeriene. Vâlcu este un pensionar care joacă la Loto și care, profesional, nu are nici o legătură cu managementul aeroportuar. Îns el era, în 2019, vicepreședinte al organizației județene a PSD Tulcea. Aeroportul baronului PSD Teodorescu Aeroportul din Tulcea este subordonat Consiliului Județean Tulcea, condus de baronul PSD Horia Teodorescu. Citește și: Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Teodorescu, le au cu statul Aeroportul a avut în ultimii ani un număr ridicol de pasageri: 73 în 2021, 360 în 2022 și 300 în 2023. El este pe ultimul loc în topul aeroporturilor din ţară, potrivit datelor de la Asociaţia Aeroporturilor din România. La aeroport lucrează circa 40 de persoane, iar Consiliul Județean l-a subvenționat, doar în 2022, cu 3,7 milioane de lei. Însă, potrivit bugetului pe 2023, ultimul publicat pe site-ul Consiliului Județean Tulcea, aeroportul urma să primească 166 de milioane de lei.

Cea mai inutilă investiție a lui Grindeanu Foto: Romania TV
Cea mai mare investiție în infrastructura municipiului Oradea Foto: Facebook Florin Birta
Politică

Cea mai mare investiție în infrastructura municipiului Oradea

Cea mai mare investiție în infrastructura municipiului Oradea, șapte pasaje rutiere inaugurate exact la finalul anului 2023, în prima zi complicată: redeschiderea școlilor. Investiția a fost de 40 de milioane de euro, iar municipalitatea a reușit să o finalizeze la 31 decembrie 2023, pentru a nu pierde finanțarea UE. Citește și: VIDEO George Simion, filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani și, în fix patru secunde, îi ia și îi strecoară în buzunar Prima parcare tip park & ride din Oradea, de sub Catedrala Ortodoxă (foto), a fost deschisă cu o zi înaintea pasajelor din imediata vecinătate. „Cu tichetul de parcare, șoferii care își vor lăsa mașinile aici vor putea circula gratis cu mijloacele de transport în comun ale OTL”, a explicat primarul Florin Birta. Cea mai mare investiție în infrastructura municipiului Oradea Din acest motiv, în oraș s-a lucrat efectiv până în ultima zi a anului trecut. Video: Facebook Florin Birta „Vor fi 3 câștiguri majore: eliminarea blocajelor în trafic în cel mai important nod rutier din interiorul orașului; circulația fluentă a tramvaielor și respectarea cadenței de circulație a acestora; piața de deasupra pasajului mare, între Catedrala Ortodoxă și Parcul 1 Decembrie, va asigura traversarea în siguranță a pietonilor dinspre centrul vechi înspre cetate”, a scris, pe Facebook, fostul primar al acestui municipiu, Ilie Bolojan, acum președinte al Consiliului Județean. Foto: Facebook Florin Birta Azi, publicația locală Bihoreanul a testat circulația în aceste pasaje, dimineața, când părinții își duc copiii la școală. „Lanțul de pasaje are și el limitele lui: este ostil celor care vor să traverseze axul principal Nufărul - Magheru. Spre exemplu, șoferii care se deplasează dinspre Calea Averescu către centru, pentru că nu mai pot încălca linia de tramvai, sunt obligați să coboare prin pasaj, să se încadreze în subteran pe banda dreaptă, de unde pot reveni la suprafață doar după colțul Parcului 1 Decembrie sau în dreptul Oradea Plaza (...) Una peste alta, ansamblul de pasaje și-a atins scopul, fluidizând circulația în Centrul Civic, dar cu riscul ca aceasta să se înfunde pe străzile din jur...”, a scris această publicație. Foto: Bihoreanul Foto:Bihoreanul Citește și: Patrioții suveraniști Lazarus și Piperea, vacanțe sfidătoare în Occidentul putred, departe de România Într-un alt articol, Bihoreanul arăta că, în jurul orei 7dimineața s-au format coloane de mașini pe mai multe artere din zona pasajelor, dar „la 10 minute după ora 8, circulaţia pe strada din faţa Facultăţii de Medicină şi a Colegiului Naţional Emanuil Gojdu era deja fluidizată. Coada de maşini s-a risipit odată cu lumina zilei...”.

Investiție importantă Beretta, refuzată de România (sursa: Facebook/BERETTA)
Investigații

Investiție importantă Beretta, refuzată de România

Investiție importantă Beretta, refuzată de România. Ștefan Radu Oprea, ministrul Economiei, a anunțat că o fabrică pentru producția de arme Beretta ar putea să fie construită la Cugir. Vine iar campania electorală Aceasta este cea de-al treilea loc luat în calcul în ultimii patru ani pentru acest obiectiv, timp în care italienii de la Beretta așteaptă să transfere tehnologie în valoare de 6,5 milioane euro. Dar și să înființeze 150 de noi locuri de muncă în România. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR În schimbul acestui transfer de tehnologie, Poliția Română a cumpărat pistoale Beretta în valoare de aproximativ 8,5 milioane de euro. Defapt.ro a dezvăluit că Virgil Popescu, fostul ministru liberal al Economiei, a promis în campania electorală din 2020 că fabrica de arme Beretta urma să fie construită într-o pârloagă din județul Mehedinți. Dar a uitat repede de promisiunea făcută localnicilor. Cugir, cu girul noului ministru Oprea Noul ministru al Economiei, pesedistul Ștefan Radu Oprea, le-a promis social-democraților din județul Alba că fabrica de arme Beretta ar putea fi construită la Cugir. Prezent la o conferință de presă organizată la sediul PSD Alba, ministrul Ștefan Radu Oprea a declarat că "deja este în lucru în minister ideea de a aduce proiectul Beretta la Cugir, pentru că de prea multă vreme am vorbit de el. Citește și: Abandonat de familie: tânărul șofer drogat care a ucis doi studenți la 2 Mai, nevizitat nici de tată, nici de mamă. Tatăl ar fi părăsit țara, mama s-ar fi mutat A început în 2018 sau în 2019, a fost semnat cu Uzina Mecanică de la Plopeni, dar care are un alt specific. Acolo nu se produc arme, nu se produc pistoale, nu se produc puşti, nu se produc puşti de asalt, nu se produc mitraliere. Şi apoi a ajuns proiectul la Șimian, într-o zonă greenfield, unde nu există nimic şi nici nu s-a construit nimic. Eu cred că firesc este ca acest proiect să ajungă la Cugir.". Ministrul pesedist Ștefan Radu Oprea a trecut în mai puțin de un minut de "ideea" aflată în lucru la detalii concrete. "Deja suntem cu acest proiect în interiorul ministerului, partea de avizare internă, de mandat către Adunarea Generală a Acţionarilor de a vedea acest proiect către Cugir, aşa cum este normal", s-a lăudat ministrul. Virgil Popescu, cu Țuțu la Șimian La fel ca ministrul Ștefan Radu Oprea a procedat și fostul ministru liberal Virgil Popescu în campania electorală din 2020. Atunci, a promis că va construi fabrica de arme la Șimian, o localitate din județul Mehedinți. Pentru a fi mai credibil, liberalul Virgil Popescu a fost însoțit în campania electorală de Gabriel Țuțu, directorul general de atunci al companiei Romarm. "Mă bucur să anunț demararea unui nou proiect de investiții în județul Mehedinți. Noua fabrică de pistoale a Companiei Naționale ROMARM SA va fi construită la Șimian. Am luat decizia ca noua fabrică de pistoale a Companiei Naționale ROMARM SA să fie făcută aici, la Șimian", spunea Gabriel Țuțu. Citește și: EXCLUSIV Afacerea Beretta, abandonată într-o pârloagă din județul Mehedinți. Unde a ajuns pentru că ministrul Virgil Popescu, președintele PNL pe județ, a folosit-o electoral La pachet, liberalul Virgil Popescu susținea că "Primăria Șimian va pune la dispoziția companiei, cu titlu gratuit, un teren pentru construcția unei fabrici de armament. Datorită acestei investiții, se vor crea circa 50-100 de locuri de muncă într-o primă etapă, urmând ca cifra să atingă 500 de locuri de muncă în a doua etapă", se lăuda Virgil Popescu. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: investiție de zece milioane de lei într-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului Investiție importantă Beretta, refuzată de România Compania italiană Beretta a semnat un memorandum cu Ministerul Economiei în vara anului 2019 prin care își asuma să construiască o fabrică de arme într-o hală din incinta Uzinei Mecanice Plopeni, din județul Prahova. Acolo urma să înceapă producția de arma de asalt ARX 160 la șase luni de la finalizarea completă a documentelor și punerea la dispoziției a halei. Document a fost semnat în contextul în care Ministerul Apărării Naționale urma să anunțe o licitație pentru achiziția de arme de asalt pentru militarii români. Afacerea cu armata a picat, dar pe fir a intrat Romarm, compania deținută de Ministerul Economiei. Romarm doar a plătit, nu a și luat offset Astfel, în vara anului 2020, compania Romarm a semnat un contract cu Beretta în baza căruia obținea acordul de a vinde pistoalele producătorului italian Poliției Române. Așa s-au cumpărat 25.000 de pistoale Beretta cu peste opt milioane de euro. Conform contractului de offset, Romarm, respectiv Ministerul Economiei, în calitate de unic acționar, se obliga să pună la dispoziția companiei Beretta o hală pentru transferul de tehnologie pentru asamblarea și producția de mici componente pentru pistoale și puști de asalt Beretta. Totodată, statul român se obliga să trimită în primă fază între 30 și 50 de tineri la specializare în Italia, acolo unde aceștia urma să învețe cum să folosească echipamentele furnizate de Beretta. În fazele ulterioare ale proiectului urma să fie trimiși la specializare alți 150 de români. Mai mult, se estima că în patru ani de la punerea în funcțiune a fabricii s-ar fi trecut de la asamblare la producția efectivă de arme Beretta.

Rinat Ahmetov, parc eolian la Ruginoasa (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Rinat Ahmetov, parc eolian la Ruginoasa

Rinat Ahmetov, parc eolian la Ruginoasa. Iașiul devine un magnet pentru investiții în parcuri eoliene. Rinat Ahmetov, parc eolian la Ruginoasa Unul dintre cele mai importante proiecte, al miliardarului ucrainean Rinat Ahmetov, este deja în construcție la Ruginoasa. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici Pe listă urmează două investiții în care este implicată cea mai mare firmă de construcții din Israel: Shikun Binui. Grupul israelian, prin intermediul a două societăți din Constanța, ar urma să producă energie verde în Scobinți și Deleni. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Buda lui Creangă blochează o investiție (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Buda lui Creangă blochează o investiție

Buda lui Creangă blochează o investiție. Consilierii judeţeni din Iași sunt chemaţi să desfiinţeze veceul din fundul curţii lui Ion Creangă. Buda lui Creangă blochează o investiție Proiectul se află pe ordinea de zi a următoarei şedinţe de plen. Restaurarea complexului muzeal din Ţicău urmează să se încheie luna viitoare. Directorul tehnic al Iaşicon, firma care a restaurat complexul muzeal, a explicat că acea construcţie nu-şi mai avea rostul, că de altfel era un grup sanitar neracordat la reţeaua de apă. Citește și: STENOGRAME Șefa azilelor groazei, Cristina Dumitra, fura și din banii angajaților, nu doar din cei ai bătrânilor, după ce le lua cardurile. Rețeaua de interpuși Și că şantierul a inclus această facilitate pentru vizitatori în clădirea muzeului, de lângă bojdeucă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Intel va investi 25 de miliarde de dolari în Israel, anunță premierul Netanyahu Foto: Facebook
Economie

Intel va investi 25 de miliarde de dolari în Israel

Intel va investi 25 de miliarde de dolari pentru o nouă fabrică de cipuri în Israel, a declarat duminică premierul israelian, Benjamin Netanyahu, care a precizat că este vorba de cea mai mare investiţie făcută vreodată în Israel, transmite Reuters. Intel va investi 25 de miliarde de dolari în Israel Viitoarea uzină Intel de la Kiryat Gat ar urma să fie inaugurată în 2027 şi va crea mai multe mii de locuri de muncă, a precizat şi Ministerul de Finanţe din Israel, adăugând că în conformitate cu acordul convenit cu Intel, compania va plăti o cotă de impozit de 7,5%, în creştere faţă de cota actuală de 5%. În cele aproximativ cinci decenii de când operează în Israel, Intel a devenit cel mai mare angajator şi exportator privat din Israel precum şi liderul industriei locale de IT. Intel are 11.700 de angajaţi în mod direct în Israel, la cele trei centre de cercetare&dezvoltare de la Haifa, Petah Tikva şi Ierusalim, precum şi la uzina sa de producţie de la Kiryat Gat. În anul 2022, Intel Israel a avut exporturi record de 8,7 miliarde de euro, adică 1,75% din întregul PIB şi 5,5% din exporturile high-tech ale Israelului. Duminică, cu prilejul anunţării acordului pentru noua uzină de cipuri, premierul Benjamin Netanyahu a precizat că este vorba de "o realizare extraordinară pentru economia israeliană - 90 de miliarde de shekeli (25 de miliarde de dolari) - cea mai mare investiţie făcută vreodată de o companie internaţională în Israel". Producătorul de chipuri deschide fabrici și în Polonia și Germania Anunţul premierului israelian vie la doar două zile după ce grupul Intel a informat că va investi până la 4,6 miliarde de dolari într-o nouă fabrică de semiconductori şi o facilitate de testare în apropiere de Wrocław, Polonia, care ar urma să devină operaţională în 2027, ca parte a planului de investiţii din Europa de 88 miliarde de dolari, pentru a-şi majora producţia de cipuri. Separat, autorităţile germane poartă şi ele negocieri intense cu Intel, în legătură cu planurile grupului american de a construi o facilitate de producţie de semiconductori în estul Germaniei. Potrivit unor surse citate de cotidianul financiar german Handelsblatt a dezvăluit că grupul american Intel ar urma să primească subvenţii în valoare de 9,9 miliarde de euro de la statul german, mai mari decât cele 6,8 miliarde de euro promise anterior. Handelsblatt a precizat că negocierile finale cu privire la acest dosar ar urma să aibă loc în acest weekend. Citește și: Controversatul paznic al pușculiței cu 400.000 euro a lui Simion: diplomă dubioasă, sponsorizări de la oamenii SIE și înalt funcționar de stat, specialist în Diaspora Purtătorul de cuvânt de la Ministerul german al Economiei a informat că luni va avea loc o reuniune a cancelarului german Olaf Scholz cu directorul general de la Intel, Pat Gelsinger.

"Înțeparea" la gazul, curentul vecinului costă (sura: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

"Înțeparea" la gazul, curentul vecinului costă

"Înțeparea" la gazul, curentul vecinului costă. După ce au făcut prelungirea reţelei de gaz pe banii lor, doi ieşeni a trebuit să "doneze" noua conductă, în temeiul unui decret din 1954. "Înțeparea" la gazul, curentul vecinului costă Ar fi trebuit să-şi recupereze banii cheltuiţi ulterior, o dată cu branşarea unor noi consumatori. Această posibilitate le-a fost însă refuzată, pentru că nu mai erau proprietarii conductei. Lungul război în instanţă s-a încheiat acum, după şase ani de procese. Citește și: Justiția viitorilor pensionari speciali: acuzată de 272 de șpăgi, doctoriţa Cun a scăpat cu o pedeapsă cu suspendare. Deciziile de pensionare pe caz de invaliditate, contra mită Sentinţa dată de magistraţi interesează în mod sigur zeci de mii de români aflaţi în aceeaşi situaţie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Investiție sud-coreeană într-o fabrică din Ungaria Foto: SupplyChainAsia
Eveniment

Investiție sud-coreeană într-o fabrică din Ungaria

Investiție sud-coreeană de 727 milioane de euro într-o fabrică din Ungaria: aceasta va produce componente pentru bateriile electrice. Noua fabrică va fi în oraşul maghiar Nyíregyháza, aici urmând să fie produsă o folie separatoare folosită la bateriile autovehiculelor electrice. Investiție sud-coreeană într-o fabrică din Ungaria Potrivit comunicatului Ministerului de Externe de la Budapesta, atunci când a anunţat investiţia W-Scope, şeful diplomaţiei ungare a relatat că unitatea din Ungaria este prima fabrică pe care compania o deschide în Europa, care înseamnă crearea a 1200 de noi locuri de muncă şi o producţie anuală de 1,2 miliarde de metri pătraţi de folie separatoare. Fără îndoială că astăzi industria auto reprezintă deja pilonul economiei maghiare, a spus ministrul de externe în discursul susţinut. Politicianul a subliniat că în timp ce, în 2010, valoarea producţiei din acest sector a fost de 3600 de miliarde de forinţi, în 2021 a ajuns la 9400 de miliarde de forinţi, iar evoluîia continuă să fie una ascendentă, întrucât în primele patru luni ale anului curent s-a ajuns deja la 3500 de miliarde de forinţi, ceea ce reprezintă un record. Foto: W-Scope “Iar cel care câştigă investiţiile în industria maşinilor electrice câştigă viitorul şi poate pune bazele creşterii economice viitoare”, a subliniat Szijjártó. Una dintre destinaţiile preferate pentru investiţiile marilor companii internaţionale care dictează ritmul revoluţiei auto globale este Ungaria, care a devenit o mare putere atât în producţia, cât şi în exportul bateriilor electrice, a explicat oficialul, potrivit news.ro. Ungaria, relații economice excelente cu Coreea de Sud Péter Szijjártó a spus că Ungaria deţine a treia cea mai mare capacitate de producţie de baterii electrice din lume – după China şi Statele Unite ale Americii. În plus, se înregistrează o creştere: în prezent vorbim despre 50 de gigawaţi oră pe an, iar în 2025 vom ajunge la 150 de gigawaţi oră, a specificat politicianul. În exportul de baterii electrice, Ungaria se află pe locul cinci în clasamentul mondial, a mai relatat ministrul. Szijjártó a menţionat, de asemenea, că “ritmul din această industrie este dictat dinspre est”, iar unul dintre principalele rezultate ale strategiei de deschidere spre est a Ungariei este acela că întreprinderile din est consideră Ungaria o destinaţie populară de investiţii atunci când se gândesc la a investi în Europa. Potrivit ministrului, sunt şanse mari ca şi anul acesta, ca majoritatea investiţiilor să sosească în ţară din Coreea de Sud, aşa cum s-a întâmplat în 2019 şi 2021. În final, ministrul a subliniat că astăzi, companiile sud-coreene reprezintă a patra cea mai mare comunitate de investitori din Ungaria, ceea ce demonstrează că fiecare dintre investiţii atrage după sine unele noi. Péter Szijjártó a adăugat că anul trecut, valoarea schimburilor comerciale dintre cele două ţări a atins un nou record: printr-o creştere de 9% s-a apropiat de suma de 5 miliarde de dolari, şi este clar că şi Ungaria realizează un profit uriaş în urma existenţei acestei reţele.

Investiție gard în gard cu parcul industrial Leţcani (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Internațional

Investiție gard în gard cu parcul industrial Leţcani

Investiție gard în gard cu parcul industrial Leţcani. Amplasamentul acestuia este lângă viitorul Parc Industrial Leţcani al CJ, vizavi de Sandra Automobile, spre Bogonos. Complexul cuprinde 18 construcţii, din care cinci vor fi destinate spaţiilor de cazare: zeci de garsoniere pentru muncitori. Investiție gard în gard cu parcul industrial Leţcani Restul spaţiilor vor avea funcţiuni mixte: servicii, birouri, rezidenţial, depozitare, turism, sport, agrement şi comerţ. „Investiţia va fi între cinci şi șapte milioane euro, vom începe lucrările de îndată ce vom avea toate avizele”, ne-a declarat Wael Haddad, unul dintre asociaţi. În zonă sunt în plan mai multe parcuri industriale sau logistice. Citește și: Presiunea internațională ca Putin să fie judecat pentru crime de război crește: UE, gata să trimită echipe de anchetatori în Ucraina. În ce condiții poate fi Putin anchetat penal Unii investitori imobiliari vor să acopere o nevoie a pieţei construcţiilor din Iaşi: cazarea muncitorilor din alte zone ale ţării sau din străinătate. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Trebuie să fie parc, nu buncăr (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Trebuie să fie parc, nu buncăr

Trebuie să fie parc, nu buncăr. Lucrările de amenajare a unui nou parc la Iaşi se desfăşoară în ritm de melc. Trebuie să fie parc, nu buncăr Parcul "eGreen", de pe bld. C.A. Rosetti, ar trebui finalizat în mai puţin de două luni. Însă, realitatea din teren este departe de a confirma acest termen de execuţie. O spune şi Primăria: gradul fizic al lucrărilor este de 40%. Citește și: Valer Dorneanu, președintele CCR, prietenul Kremlinului: vizită neavizată în Rusia și premiu de la Sputnik Chiar dacă proiectul nu este unul complex, la aproape doi ani de la debutul lucrărilor, peisajul este unul dezolant: movile imense de pământ acoperă terenul, iar cabluri şi materiale de construcţii sunt lăsate la voia întâmplării. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră