duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: inundatii

38 articole
Eveniment

Propaganda lui Băluță se dezumflă

Propaganda lui Băluță se dezumflă: după uriașele probleme semnalate în 2021, la deschiderea noii secții UPU - unitatea de primir urgențe - a spitalului Bagdasar-Arseni, acum, spitalul a fost inundat la o banală furtună. Citește și: Salarii uriașe la un obscur spital de provincie, cu circa 6 internări/zi: medic cu peste 26.000 de lei/lună. Pacienții se plâng că sunt expediați la alte spitale Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a decis să trimită corpul de control la acest spital, după acest incident: „E clar că responsabilitatea încheierii unor astfel de contracte încât spitalul să fie în stare de funcţionare şi se evite astfel de incidente revine direct managerului. Eu am luat decizia să trimit rapid Corpul de control la acest spital, la Spitalul Bagdasar-Arseni, ca să vedem exact care este situaţia, de ce nu a fost încheiate aceste contracte”. Unitatea de Primiri Urgențe de la Spitalul Bagdasar-Arseni, care a costat 3,5 milioane de euro și a fost inaugurată acum 2 ani, a fost inundată de ploaie în seara zilei de 30 august. Managerul spitalului, Andi Nodit, a făcut dreptul la o universitate privată, I.C.Drăgan, și a fost secretar de stat în guvernul Tudose. Din 2019, când a devenit manager la acest spital, și-a luat un BMW X5 și o motociocletă BMR R 310. Propaganda lui Băluță se dezumflă „În jurul orelor 21:20, în spațiul dedicat Urgențelor Minore, precum și în cel al Izolatorului din cadrul Unității de Primiri Urgente a SCUBA, s-a observat o infiltrare masivă de apă din tavan. Consoalele de oxigen și gaze au fost inundate. Pentru siguranța pacienților și a personalului, a fost întrerupt curentul electric. Pacienții aflați în UPU (6 persoane) au fost transferați la Sf. Ioan, iar celelalte urgențe, cu excepția Stemi, au fost redirecționate”, se arată într-un comunicat al spitalului. Luni, în secția de chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă din cadrul Spitalului de Urgență Bagdasar-Arseni a avut loc o pană de curent. În 2021, presa a scris despre uriașele probleme de la acest spital, inaugurat cu mare pompă de primarul PSD al Sectorului 4, Daniel Băluță. „Lucrările au fost finalizate într-un an și patru luni, iar costul plătit de comunitatea Sectorului 4 a fost de 4 milioane de euro”, se lăuda Băluță, în 27 mai 2021. Cablurile spitalului nu erau certificate la substanțe periculoase Însă, în august 2021, news.ro scria că UPU Bagdasar Arseni este cu lacătul pe ușă. Managerul unităţii sanitare a explicat că o parte din cablurile existente în construcţie, fabricate de o firmă din Polonia, nu au avut încă de la început certificat pentru rezistenţă la substanţe periculoase, ci numai pe cel de rezistenţă la foc. Firma din Polonia a trimis spre spital în urmă cu 3 zile actul care certifică rezistenţa la substanţe periculoase, act care a fost înaintat de spital către ISU, urmând ca specialiştii să se pronunţe dacă acesta este bun sau nu. Acest certificat este ultimul act care mai era necesar astfel încât spitalul să poată obţine autorizaţia ISU, arăta managerul Andi Nodiţ. În aprilie 2022, un cablu de la acest spital a luat foc. Pompierii au intervenit cu zeci de echipaje și i-au evacuat pe toți cei aflați în zona afectată. Citește și: Medicii de la spitalul unde o gravidă a fost operată de hernie, salarii consistente, de 13-20.000 lei/ lună, net. Medic TBC: 48.530 lei. Managerul, garantat de PSD, câștigă la pariuri Tot în 2022, Libertatea a arătat, citând surse din spital, cum UPU a fost construită după ce, inițial, Spitalul Bagdasar-Arseni urma să realizeze în acea locație o unitate de mari arși. Medici din spital au acuzat, sub protecția anonimatului, că secția pentru arși a fost „înghesuită” în vechiul corp al spitalului, după ce unitatea medicală a pierdut finanțarea de la Banca Mondială.

Propaganda lui Băluță se dezumflă Foto: Facebook
Rușii și-au inundat teritoriile ucrainene controlate (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rușii și-au inundat teritoriile ucrainene controlate

Rușii și-au inundat teritoriile ucrainene controlate. Autorităţile ucrainene au raportat sâmbătă 16 morţi şi 31 de persoane date dispărute, în urma distrugerii unui baraj de pe fluviul Nipru săptămâna trecută. Rușii și-au inundat teritoriile ucrainene controlate "Au murit 16 persoane: 14 în regiunea Herson şi două în regiunea Nikolaiev (Mikolaiv). 31 de persoane sunt în continuare date dispărute", a informat Ministerul de Interne ucrainean. La rândul său, Rusia a crescut sâmbătă la 29 numărul morţilor în inundaţiile din zonele pe care le controlează în sudul Ucrainei, în urma distrugerii barajului Kahovka. "Din păcate, numărul morţilor a crescut la 29", a declarat responsabilul ocupaţiei ruse din regiunea Herson, Andrei Alekseienko. Citește și: Controversatul paznic al pușculiței cu 400.000 euro a lui Simion: diplomă dubioasă, sponsorizări de la oamenii SIE și înalt funcționar de stat, specialist în Diaspora Barajul hidrocentralei Kahovka, situat într-o zonă aflată sub control rus în regiunea Herson (sudul Ucrainei), a fost distrus pe 6 iunie. Sute de kilometri pătraţi în aval au fost inundaţi, forţând evacuarea a mii de locuitori şi stârnind temeri atât cu privire o catastrofă umanitară, dar şi de mediu. Rusia şi Ucraina se acuză reciproc de distrugerea barajului, dar mulţi analişti militari sunt de părere că dezastrul favorizează militar Moscova.

Efectele perverse ale distrugerii, de către Rusia, a barajului de pe Nipru Foto: Twitter
Eveniment

Efectele perverse ale distrugerii, de Rusia, a barajului

Efectele perverse ale distrugerii, de către Rusia, a barajului Nova Khakovka: în maximum două săptămâni, apele se retrag și o vară secetoasă ar putea permite armatei Ucrainei să traverseze ușor Niprul, prin vad, arată experții militari. Însă, pe termen scurt, Ucraina se confruntă cu uriașe probleme umanitare și economice: suprafețe uriașe de teren agricol erau irigate cu apă din acest baraj. Efectele perverse ale distrugerii, de către Rusia, a barajului Însă, în acest moment, Rusia profită de pe urma distrugerii barajului: culturile de grâu de pe teritoriul ucrainean care erau irigate cu apă din baraj ar putea fi afectate de secetă, Kievul are de rezolvat o criză umanitară în zonele afectate de inundații - circa 17.000 de persoane trebuie evacuate - iar o ofensivă în zona Zaporojie, extrem de probabilă până acum două zile, este exclusă. This is what makes me proud of Ukrainians. Hours after Russia caused catastrophic disaster by blowing up the dam, hundreds of people began to collect aid, volunteering to help people and animals. Many risk their lives as Russia continues shelling the right bank of Dnipro. pic.twitter.com/rGXlzDgZfN— Maria Avdeeva (@maria_avdv) June 6, 2023 În plus, lovitura ar putea afecta moralul ucrainenilor, care se pregătesc de contraofensivă. „Potrivit unei persoane apropiate Ministerului Apărării de la Moscova, Rusia consideră că Ucraina are timp până în octombrie pentru a face ca ofensiva sa să conteze, cu un atac probabil din Zaporijie, în sud-estul Ucrainei, spre sud și, în cele din urmă, spre Crimeea. Presupunerea este că lovituri mai mici peste Nipru ar ajuta acest efort, a declarat persoana respectivă în răspunsurile scrise trimise chiar înainte de ruperea barajului”, scrie Bloomberg. Russian soldiers pictured attempting to leave flooded areas on the Russian controlled side of the Dnipro. It's probably safe to assume a significant amount of Russian equipment would have been lost in defensive positions that are now underwater. pic.twitter.com/MnjltiD7UX— Jimmy Rushton (@JimmySecUK) June 6, 2023 Un oficial NATO de rang înalt a avut o evaluare similară cu privire la utilizarea de către Ucraina a Nistrului ca front secundar. Oficialii de la Moscova estimează că Ucraina a pregătit până la 20 de noi brigăzi ale armatei și ale gărzii naționale pentru ofensivă, ceea ce ar duce efectivul total al forțelor sale armate la un număr cuprins între 700.000 și 1 milion de oameni. Dificultatea pentru Ucraina, a spus un oficial rus citat de Bloomberg, este că antrenamentele și livrările de arme occidentale au fost prea lente, provocând întârzieri. Foto: Twitter Visegrad 24 Producția de grâu și de oțel a Ucrainei, afectată Efectele economice ale distrugerii barajului sunt extrem de diverse. Citește și: EXCLUSIV La achiziția transportorului MApN „înecat” în Dunăre, Ciucă a cerut neflotabil. Este vorba de 31 de Piranha IIIC. Achiziția Piranha V, de un miliard de euro, suspectă de corupție De exemplu, ArcelorMittal Kryvyi Rih PJSC, unitatea ucraineană a producătorului de oțel ArcelorMittal, a anunțat că a întrerupt temporar producția de oțel și de metal laminat pentru a limita consumul de apă la uzina sa din Kryvyi Rih, situată la aproximativ 70 de kilometri nord-vest de rezervor. Ministrul ucrainean al agriculturii a declarat că 94% din sistemele de irigații agricole din regiunea Kherson, 74% din Zaporijie și 30% din Dnipropetrovsk vor rămâne fără sursă de apă.

Distrugerea barajului de la Nova Khakovka lasă Crimeea fără apă Foto: Twitter
Eveniment

Distrugerea barajului Nova Khakovka Crimeea fără apă

Distrugerea barajului de la Nova Khakovka lasă Crimeea ocupată fără principala sursă de apă. Încă de anul trecut, presa arăta că acest baraj, acum ocupat de Rusia, este crucial pentru Ucraina, dacă vrea să recupereze Crimeea. ??Front sud Zaporizhzhia: Le barrage de Nova Khakova a été détruit et des inondations massives dans la région de Kherson sont en cours. https://t.co/jwGunlR86i pic.twitter.com/g4BiivEgwt— Fulgur advenit (@GrillardEric) June 6, 2023 Distrugerea barajului de la Nova Khakovka lasă Crimeea fără apă Barajul, cu o înălțime de 30 de metri și o lungime de 3,2 km, a fost construit în 1956 pe râul Dnipro, ca parte a centralei hidroelectrice Kakhovka. De asemenea, rezervorul alimentează cu apă peninsula Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în 2014, și centrala nucleară Zaporizhzhia, care se află, de asemenea, sub control rusesc. Acesta deține un rezervor de 18 km cubi - un volum aproximativ egal cu cel al Marelui Lac Sărat din statul american Utah. Guvernatorul din Crimeea, susținut de Rusia, a declarat marți că există riscul ca nivelul apei în canalul Crimeei de Nord, care transportă apă dulce în peninsulă din râul Dnipro, să scadă după ruperea barajului. Orașul Nova Khakovka a ajuns sub ape Foto: Twitter Peninsula Crimeea este dependentă pentru apă dulce de canal. Ucraina a blocat anterior aprovizionarea cu apă a Crimeei după ce Rusia a anexat peninsula în 2014, provocând penurii de apă în regiune, arată Reuters. Foto: Twitter Unul dintre cele doar trei puncte de trecere majore de-a lungul râului Dnipro în regiunea Kherson, barajul a fost o linie de aprovizionare critică pentru forțele rusești care luptă pe malul drept al râului de la începutul invaziei din Ucraina, în februarie. Citește și: În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă Swans are currently swimming around the administrative center in Nova Kakhovka. https://t.co/L6lIqiqjto pic.twitter.com/kRv0t34e9n— OSINTtechnical (@Osinttechnical) June 6, 2023 Inundațiile vor afecta mai mult zona ocupată de Rusia „Consecințele unui atac major asupra barajului Kakhovka ar depinde de cât de mult din structură ar fi distrusă, au declarat experții pentru The Moscow Times. Într-un scenariu catastrofal, distrugerea barajului ar putea trimite un val de inundații extrem de distructiv pe râul Dnipro, provocând inundații grave în zone mari din sudul Ucrainei. De asemenea, Backswell ar inunda probabil și râul Inhuleț, un afluent al Dnipro. Cu toate acestea, din cauza nivelului terenului, inundațiile ar fi probabil mai grave pe malul stâng al Niprului, controlat de ruși, ceea ce face ca o detonare de explozibili pe baraj să fie o mișcare puțin probabilă pentru Moscova. "[Distrugerea barajului] ar însemna ca Rusia să se împuște propriul picior", a declarat luna trecută analistul militar Michael Kofman în cadrul podcastului War on the Rocks. "[Aceasta] ar inunda partea controlată de Rusia din [regiunea] Kherson… mult mai mult decât partea vestică pe care ucrainenii probabil că o vor elibera". Iar efectele secundare ale aruncării în aer a barajului ar putea fi la fel de grave pentru Rusia. Scăderea nivelului râului din spatele barajului amenință atât aprovizionarea cu apă a Crimeii anexate de Moscova, cât și riscul de a întrerupe accesul la apa de răcire pentru centrala nucleară controlată de Rusia din regiunea ucraineană Zaporizhzhia”, explica Moscow Times, în noiembrie anul trecut. A projection from last year suggests the waters from Kherson’s destroyed Nova Khakova dam could end up causing more problems for Russian occupied areas than Ukrainian-held ones. https://t.co/8MsbDTFgV6— Liz Cookman (@liz_cookman) June 6, 2023 Însă, pe de altă parte, distrugerea barajului va ridica probleme pentru o posibilă ofensivă ucraineană în zonă. Nova Kakhovka. Look at the scale of the disaster. There are no words. This is a terrorist act against the civilian population. pic.twitter.com/YnAx3bcMWm— Oleksiy Goncharenko (@GoncharenkoUa) June 6, 2023

Fermierii au acceptat să inunde propriile terenuri pentru a salva mozaicurile Foto: Twitter
Mediu

Fermierii acceptat inunde terenuri a salva mozaicurile

Fermierii care au acceptat să inunde propriile terenuri agricole pentru a salva mozaicurile bizantine de la Ravenna au devenit eroi, în Italia. Ravenna este cunoscută ca orașul mozaic datorită uimitoarelor mozaicuri ale secolului al V-lea și al VI-lea care decorează zidurile bisericilor și monumentelor sale și pentru că este încă unul dintre cei mai importanți producători de mozaicuri din Italia. Ravenna are opt situri patrimoniului mondial UNESCO , situri romane, muzee, mormântul lui Dante și multe evenimente culturale. O mare parte din centrul istoric este o zonă pietonală. As Emilia Romagna recovers from deadly floods, Ravenna mayor @mdepascale tells me: 'Put the word out to your readers that if they would like to help us get back on our feet, they should come here on holiday'https://t.co/LrSmDgygwO— Tom Kington (@tomkington) May 23, 2023 Bazilica San Vitale din Ravenna, Italia este unul din monumentele cele mai reprezentative ale arhitecturii și artei bizantine din Europa Occidentală. Fermierii au acceptat să inunde propriile terenuri pentru a salva mozaicurile „În timp ce, săptămâna trecută, inundațiile devastau regiunea italiană Emilia Romagna, 70 de fermieri au fost de acord să distrugă digul unui canal din afara orașului Ravenna, scufundând 500 de hectare pe care le cultivau și distrugând culturile, dar reușind să împiedice apa să ajungă în oraș. «Nu am avut nicio îndoială. Am decis în câteva minute că viețile oamenilor și bunurile lor sunt mai importante decât pământul», a declarat Fabrizio Galavotti, șeful consorțiului de fermieri Cab Terra. «Prefectul orașului a sunat vineri pentru a ne spune că apa crește dramatic într-un canal, din apropierea orașului, care trece pe lângă terenul nostru și care riscă să inunde orașul. Ne-a întrebat dacă vom sparge digul», a declarat Galavotti. Apa care s-a scurs în cascadă prin spărtură a inundat rapid cele 500 de hectare ale grupului de fermieri - parte dintr-un total de 5.000 de hectare pe care le exploatează ca o cooperativă - distrugând culturile de cereale, sfeclă, porumb și ridichi, ceea ce i-a costat peste 1 milion de euro”, scrie The Times. Fermierii au declarat că 400.000 de tone de cereale au fost pierdute în urma inundațiilor, iar 15 milioane de pomi fructiferi trebuie înlocuiți după ce apa le-a putrezit rădăcinile. Rotto appositamente un argine per salvare Ravenna. Ore drammatiche nel racconto dell'inviato Nelson Bova pic.twitter.com/QEqm5pDi1N— Tgr Rai ER (@TgrRaiER) May 19, 2023 Producția de fructe a Italiei, compromisă Producția pe scară largă de fructe din Emilia Romagna - inclusiv caise, piersici, nectarine, prune, mere, pere și căpșuni - va avea nevoie de până la cinci ani pentru a reveni la normal, iar experții au avertizat că producția Italiei în ansamblu ar putea scădea cu până la 20%. Oggi in Emilia-Romagna per vedere di persona la difficile situazione in cui si trova questa terra.Il compito del Governo e dello Stato, oltre all’incredibile lavoro della Protezione Civile, delle Forze dell'Ordine, delle Forze Armate, dei Vigili del Fuoco e della Guardia… pic.twitter.com/1RyNtpm5Ke— Giorgia Meloni (@GiorgiaMeloni) May 21, 2023 Peste 36.000 de persoane sunt sinistrate după inundaţiile din Italia. Ploile au devastat nord-vestul țării. Numeroase case au fost înghiţite de ape, iar cătune au rămas izolate din cauza unor noi alunecări de teren, relatează AFP. Intemperiile care au devastat regiunea Emilia-Romagna au provocat moartea a 14 persoane şi au transformat străzile oraşelor în râuri.

Inundații în Italia: morți, evacuați, pagube (sursa: Facebook/Gian Luca Zattini Sindaco)
Mediu

Inundații în Italia: morți, evacuați, pagube

Inundații în Italia: morți, evacuați, pagube. Bilanţul provizoriu al inundaţiilor care au lovit regiunea Emilia-Romagna, nordul Italiei, a crescut miercuri la cinci morţi, în timp ce mii de persoane au fost evacuate, au anunţat autorităţile, aleşii locali avertizându-i pe locuitori că sunt în continuare în pericol. Inundații în Italia: morți, evacuați, pagube "Numărul victimelor confirmate a ajuns la cinci, două cadavre tocmai au fost descoperite în oraşul Forli. În total, avem trei victime în Forli, una în Cesena şi una în Cesenatico, care ar putea fi un bărbat de naţionalitate germană care a fost dat dispărut de câteva zile la Rimini", a declarat un oficial al prefecturii din provincia Forli-Cesena. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Străzile mai multor localităţi au fost acoperite de apă după ploile abundente. Pe plan local, în ultimele 24 de ore s-au înregistrat până la 15 centimetri de ploaie şi numeroşi locuitori au fost nevoiţi să se urce la etajele caselor sau pe acoperişul locuinţelor. Serviciile de urgenţă au evacuat mii de persoane, salvând copii şi bătrâni, cu ajutorul elicopterelor sau al bărcilor pneumatice. În cursul nopţii de marţi spre miercuri, locuitorii din Forli, unde a fost găsită prima victimă, au fugit desculţi, şocaţi, în întuneric, cu apa până la piept, potrivit unui fotograf AFP aflat la faţa locului. "Este sfârşitul lumii", a scris primarul din Forli, Gian Luca Zattini, pe Facebook. "Nu vă urcați în mașini, ci la etaj" Primarul oraşului Bologna, Matteo Lepore, a îndemnat populaţia să fie extrem de prudentă. Ar trebui "mai presus de toate să nu vă urcaţi în maşină, ci să urcaţi la primul etaj al caselor şi, dacă nu există etaj, să evacuaţi locuinţa", a scris el pe Instagram. Agenţia pentru Protecţie Civilă a anunţat că 14 râuri au ieşit din matcă şi 23 de oraşe au fost inundate. "Aproximativ 5.000 de persoane au fost evacuate, însă acest număr ar putea creşte", a declarat ministrul Protecţiei Civile, Nello Musumeci, pentru Radio 24. Citește și: Greva profesorilor: Iohannis ține cu cadrele didactice, dar PSD este prudent, de teama deficitului bugetar pe care l-ar deconta premierul Marcel Ciolacu Prim-ministrul Giorgia Meloni şi-a exprimat ''întreaga solidaritate cu populaţia afectată'' şi a scris pe Twitter că guvernul urmăreşte situaţia îndeaproape şi este pregătit să ofere asistenţă. Regiunea Emilia-Romagna a fost deja afectată în urmă cu două săptămâni de ploi abundente care au provocat inundaţii şi alunecări de teren care s-au soldat cu moartea a două persoane.

Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare, mai mare ca in anii precedenți
Mediu

Coeficientul umplere principalele 40 de lacuri acumulare

Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare este cu 20% mai mare decât în aceeaşi perioadă a ultimilor ani, anunță Apele Române, citate de news.ro. De altfel, INGHA a anunţat, marţi, cod portocaliu de inundaţii pe râuri din şapte judeţe, până miercuri la prânz. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online ”Asigurăm zilnic resursa de apă pentru toţi beneficiarii, cu prioritate pentru alimentarea cu apă. În acelaşi timp, luăm măsuri de stocare a volumelor din acumulări pentru asigurarea necesarului de apă pentru populaţie în sistem centralizat”, a arătat, marţi, Apele Române. Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare Sursa citată a precizat că, în prezent, coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare este de peste 86%, fiind cu 20% mai mult decât în aceeaşi perioadă a ultimilor ani. Apele Române prezintă şi situaţia principalei surse de alimentare a municipiului Sibiu. ”Situată pe cursul superior al râului Cibin, în judeţul Sibiu, la 22 km de izvor şi la 2 km în amonte de localitatea Gura Râului, acumularea reprezintă principala sursă de alimentare cu apă a municipiului Sibiu şi a localităţilor limitrofe (Gura Râului şi Orlat). Coeficientul de umplere în acumularea Gura Râului este de 62%, comparativ cu 54% cât era în aceeaşi perioadă a anului trecut”, a mai transmis sursa citată. Apele Române a explicat că Barajul de la Gura Râului asigură tot necesarul de apă în sistem centralizat al locuitorilor din zonă. Citește și: Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului 2022. Estimarea Finanțelor pentru 2023, doar 1,9 miliarde euro, sugerează că România va abandona numeroase jaloane din PNRR ”În plus, lucrarea are rol de atenuare a viiturilor în caz de inundaţii, dar şi în producerea de energie electrică. Amenajarea hidrotehnică se află în administrarea Apele Române Olt - Sistemul de Gospodărire a Apelor Sibiu”, a mai precizat sursa citată.

Ministerul Mediului cere un nou post de secretar de stat, al şaptelea Foto: Facebook Apele Române
Mediu

Ministerul Mediului cere nou post de secretar de stat

Ministerul Mediului cere un nou post de secretar de stat, al şaptelea, care să se ocupe de inundaţii, se arată într-un proiect de hotărâre de guvern pus în dezbaterea publică și citat de news.ro. Ministerul Mediului cere un nou post de secretar de stat, al şaptelea Viitorul post de secretar de stat este necesar ”pentru o bună gestionare şi o coordonare a creşterea capacităţii infrastructurii Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor de protecţie împotriva inundaţiilor”. În prezent, Ministerul Mediului, apelor şi pădurilor are şase secretari de stat, numiţi prin decizii ale prim-ministrului, precum şi un secretar general şi de trei secretari generali adjuncţi, numiţi în condiţiile legii. ”Pentru o bună gestionare şi o coordonare a creşterea capacităţii infrastructurii Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor de protecţie împotriva inundaţiilor, este necesară suplimentarea numărului total de posturi de secretar de stat din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu un post”, se menţionează în Nota de Fundamentare. ”De-a lungul timpului, au existat mai multe forme de abordare a fenomenului, de la noţiunea de luptă împotriva inundaţiilor, omul a trecut succesiv la noţiunile de apărare împotriva inundaţiilor şi apoi la prevenirea inundaţiilor. Inundaţiile produse în numeroase ţări în ulimii ani şi cosecinţele lor au condus, pe fondul unei creşteri a responsabilităţii sociale, la o nouă abordare, aceea de management al riscului la inundaţii, care se realizează coordonat de către toţi factorii responsabili şi care presupune conştientizarea şi implicarea comunităţilor umane în evitarea pierderilor de vieţi omeneşti şi reducerea pagubelor”, se arată în document. ”Practica mondială a demonstrat că apariţia inundaţiilor nu poate fi evitată, însa ele pot fi gestionate, iar efectele lor pot fi reduse printr-un proces sistematic, care conduc la un şir de măsuri şi acţiuni menite să contribuie la diminuarea riscului asociat acestor fenomene”, mai menţionează proiectul. Citește și: Iohannis despre Bâstroe: „Ministerul Transporturilor știe despre lucrări din octombrie”. Plus: „Ucrainenii nu au nevoie să fie certați, au nevoie de sprijin”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră