miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: interzicere

36 articole
Internațional

Trump interzice Rusiei accesul la petrolul Venezuelei. Kremlinul acuză o „discriminare directă”

Administrația președintelui american Donald Trump a impus noi restricții privind acordurile petroliere din Venezuela, interzicând Rusiei și altor patru state să participe la tranzacții și proiecte energetice în această țară. Măsurile au fost anunțate printr-o licență emisă de Departamentul Trezoreriei SUA. În același timp, documentul permite companiilor americane să furnizeze echipamente și tehnologie necesare producției de petrol și gaze în Venezuela, însă în condiții strict reglementate. Licențe speciale pentru tranzacții cu PDVSA și guvernul venezuelean Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei SUA a emis trei licențe care stabilesc cadrul legal pentru eventualele tranzacții cu guvernul Venezuelei, compania petrolieră de stat Petroleos de Venezuela S.A. (PDVSA) și firmele în care PDVSA deține cel puțin 50%. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul Conform noilor reguli: Acordurile trebuie încheiate exclusiv în conformitate cu legislația SUA. Eventualele litigii vor fi soluționate doar în instanțele americane. Plățile trebuie efectuate către fonduri controlate de Statele Unite. Este interzisă înființarea de noi societăți mixte pentru producția de petrol și gaze în Venezuela. Totodată, companiile petroliere vor avea nevoie de autorizații speciale din partea autorităților americane pentru utilizarea echipamentelor specializate și importul platformelor de foraj necesare extinderii producției. Rusia, China, Iran, Coreea de Nord și Cuba, excluse din operațiuni Noile prevederi interzic complet orice operațiuni care implică entități sau persoane fizice din Rusia, China, Iran, Coreea de Nord și Cuba în cadrul proiectelor petroliere venezuelene. Decizia marchează o intensificare a presiunii economice asupra acestor state și limitează accesul lor la resursele energetice ale Venezuelei. Reacția Kremlinului: „Discriminare directă” Rusia a reacționat rapid la noile restricții. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a calificat măsura drept o „discriminare directă”, susținând că excluderea Moscovei din proiectele petroliere venezuelene este nejustificată. Producția de petrol din Venezuela și miza economică Venezuela produce în prezent aproape un milion de barili de petrol pe zi, iar estimările indică posibilitatea unei creșteri de aproximativ 20% în perioada următoare. În ianuarie 2026, Statele Unite au sechestrat șapte petroliere care transportau petrol venezuelean, confiscând ulterior încărcătura. Anterior, Donald Trump declarase că Venezuela ar urma să transfere către SUA între 30 și 50 de milioane de barili de petrol de înaltă calitate.

Trump interzice Rusiei accesul la petrolul Venezuelei (sursa: Facebook/The White House)
UE va interzice distrugerea hainelor nevândute (sursa: Pexcels/MART PRODUCTION)
Internațional

Un articol de îmbrăcăminte din zece este distrus pentru că nu se vinde. UE vrea să schimbe asta

Comisia Europeană a adoptat luni noi măsuri menite să prevină distrugerea articolelor de îmbrăcăminte, accesoriilor și încălțămintei nevândute, în baza Regulamentului privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile (ESPR), potrivit unui comunicat al Executivului comunitar. Noile reguli vizează reducerea risipei, limitarea impactului asupra mediului și crearea unor condiții de concurență echitabile pentru companiile din sectorul textil din Uniunea Europeană. Un pas important spre economia circulară în UE Prin promovarea reutilizării și reciclării, măsurile adoptate de Comisia Europeană urmăresc accelerarea tranziției sectorului textil către practici circulare și sustenabile. Citește și: Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus Inițiativa face parte din strategia mai amplă a UE de dezvoltare a economiei circulare, menită să reducă dependențele externe și să stimuleze competitivitatea internă. „Cifrele privind deșeurile arată necesitatea de a acționa. Prin aceste noi măsuri, sectorul textil va fi împuternicit să adopte practici durabile și circulare”, a declarat Jessika Roswall, comisar european pentru mediu, reziliență în domeniul apei și economie circulară competitivă. Când este permisă distrugerea produselor textile Noile reglementări clarifică situațiile excepționale în care distrugerea textilelor nevândute va fi totuși permisă, cum ar fi: motive de siguranță; deteriorarea ireversibilă a produselor. În același timp, Comisia introduce un format standardizat de raportare, care va permite întreprinderilor să facă publice volumele de bunuri de consum nevândute distruse, fără sarcini administrative suplimentare. Dimensiunea problemei: milioane de tone de CO₂ Datele Comisiei arată că între 4% și 9% din textilele nevândute în Europa sunt distruse anual înainte de a fi purtate vreodată. Acest fenomen generează aproximativ 5,6 milioane de tone de emisii de CO₂, un nivel comparabil cu emisiile nete totale ale Suediei în 2021. Impactul social și de mediu al modei rapide a devenit o preocupare majoră pentru consumatori, iar noile reguli răspund direct acestor îngrijorări. Ce prevede Regulamentul ESPR Regulamentul ESPR, intrat în vigoare în iulie 2024, urmărește: creșterea circularității produselor; îmbunătățirea eficienței energetice; sporirea durabilității și reciclabilității bunurilor; obligarea firmelor să divulge informații despre produsele nevândute distruse. Totodată, regulamentul introduce interdicția explicită privind distrugerea articolelor de îmbrăcăminte, a accesoriilor și a încălțămintei nevândute. Când intră în vigoare interdicția Interdicția de distrugere a textilelor nevândute se va aplica: întreprinderilor mari, începând cu 19 iulie 2026; întreprinderilor mijlocii, începând cu iulie 2030. Prin aceste măsuri, Uniunea Europeană face un pas decisiv către reducerea risipei textile și transformarea industriei modei într-un sector mai responsabil și mai sustenabil.

Portugalia, fără rețele sociale pentru minori (sursa: Pexels/MART PRODUCTION)
Internațional

Portugalia ar putea interzice accesul minorilor sub 16 ani la rețelele sociale

Portugalia ar putea interzice accesul la rețelele sociale pentru persoanele sub 16 ani, potrivit unui proiect de lege depus luni în Parlament. Inițiativa aliniază statul portughez unei tendințe internaționale tot mai vizibile, urmând exemplul unor țări precum Australia sau Franța, care au adoptat deja măsuri similare. Ce prevede proiectul: majoratul digital la 16 ani Textul legislativ, înaintat de parlamentari ai partidului de guvernământ de dreapta, introduce conceptul de „majorat digital”. Citește și: Cel mai dur atac al procurorului CSM Sandu la gruparea Savonea: „Sufletele noastre vor arde in iad” Concret, accesul autonom la platforme online, servicii digitale, jocuri și aplicații ar urma să fie permis doar după împlinirea vârstei de 16 ani. Pentru adolescenții cu vârste între 13 și 16 ani, utilizarea rețelelor sociale ar fi posibilă exclusiv cu acordul explicit al părinților sau tutorilor legali. Verificarea vârstei și consimțământul parental, obligații pentru platforme Proiectul de lege prevede și responsabilități clare pentru platformele digitale. Acestea ar urma să implementeze sisteme de verificare a vârstei și de autorizare parentală, compatibile cu soluțiile informatice utilizate de administrația publică portugheză. Scopul este prevenirea accesului neautorizat al minorilor și aplicarea efectivă a restricțiilor legale. Argumentele inițiatorilor: riscuri pentru dezvoltarea copiilor În expunerea de motive, parlamentarii invocă studii recente și literatura de specialitate, care indică riscuri semnificative asociate utilizării timpurii a rețelelor sociale. Potrivit acestora, accesul precoce, înainte de 16 ani, poate afecta dezvoltarea socială și cognitivă a copiilor, favorizând comportamentele de dependență și expunerea la conținut nociv. O dezbatere europeană tot mai intensă Discuția privind introducerea unei majorități digitale s-a intensificat la nivel european după ce Australia a devenit, în luna decembrie, prima țară din lume care a interzis accesul la rețelele sociale pentru persoanele sub 16 ani. La rândul său, Franța a adoptat recent un proiect de lege care restricționează accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani, măsura fiind justificată prin necesitatea protejării sănătății mintale a adolescenților și susținută oficial de guvern. Apel pentru o reglementare la nivelul Uniunii Europene Pe lângă Franța, și alte state membre ale Uniunii Europene, precum Danemarca, Grecia și Spania, susțin ideea unei interdicții sau reglementări comune la nivel european privind accesul minorilor la rețelele sociale. Dacă proiectul va fi adoptat, Portugalia s-ar alătura acestui front emergent care încearcă să răspundă, prin legislație, provocărilor generate de impactul rețelelor sociale asupra copiilor și adolescenților.

Medici fără Frontiere, interzisă în Gaza (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Israel suspendă activitatea Medicilor fără Frontiere în Fâșia Gaza

Israelul a decis duminică să pună capăt activităților desfășurate de organizația umanitară Medici fără Frontiere (MSF) în Fâșia Gaza, începând cu data de 28 februarie. Măsura a fost luată ca urmare a refuzului ONG-ului de a furniza autorităților israeliene lista angajaților săi palestinieni. Decizia Ministerului Diasporei: obligații pentru toate ONG-urile Ministerul israelian al Diasporei, instituția responsabilă cu înregistrarea organizațiilor umanitare, a anunțat că va „pune capăt activităților” MSF pe teritoriul palestinian, invocând nerespectarea unei obligații legale aplicabile tuturor ONG-urilor care operează în regiune. Citește și: Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi” Potrivit autorităților israeliene, furnizarea listei complete a personalului palestinian reprezintă o condiție esențială pentru continuarea activităților umanitare în Fâșia Gaza. Amenințare mai largă: zeci de organizații vizate Încă din luna decembrie, Ministerul Diasporei a avertizat că 37 de organizații umanitare, inclusiv MSF, riscă să fie interzise în Fâșia Gaza începând cu 1 martie, din cauza refuzului de a transmite informații detaliate despre angajații locali. Ministerul a susținut că doi membri ai personalului MSF ar fi avut legături cu mișcarea islamistă palestiniană Hamas și cu aliatul acesteia, Jihadul Islamic, acuzații respinse categoric de organizația umanitară. Israel: MSF și-a încălcat propriile angajamente Duminică, Ministerul Diasporei a precizat că MSF s-ar fi angajat, la începutul lunii ianuarie, să furnizeze lista personalului, dar că „în pofida angajamentului său public, organizația s-a abținut” să o transmită. Autoritățile israeliene mai afirmă că, ulterior, MSF a anunțat că nu intenționează să inițieze procesul oficial de înregistrare, contrazicând declarațiile anterioare. În acest context, ONG-ul a fost notificat că trebuie să își înceteze operațiunile și să părăsească Fâșia Gaza până la data de 28 februarie. Poziția Medicilor fără Frontiere: lipsa garanțiilor de securitate Într-un comunicat publicat vineri, Medici fără Frontiere a declarat că a acceptat în luna ianuarie, ca măsură „excepțională”, să furnizeze o listă parțială cu numele personalului palestinian și internațional, sub rezerva unor garanții clare privind siguranța acestora. Potrivit MSF, în ciuda eforturilor repetate, a devenit evident în ultimele zile că nu este posibil un dialog real cu autoritățile israeliene pentru obținerea acestor garanții. În consecință, organizația a decis să nu transmită lista completă a personalului său autorităților israeliene.

Austria limitează accesul copiilor pe rețelele de socializare (sursa: Pexels/Antoni Shkraba Studio)
Internațional

Austria va interzice accesul minorilor sub 14 ani pe rețelele de socializare

Guvernul austriac a anunțat marți că lucrează la un proiect de lege care ar urma să interzică accesul minorilor sub 14 ani la rețelele de socializare, începând din luna septembrie. Măsura ar urma să intre în vigoare odată cu debutul anului școlar 2026–2027. Inițiativa vine pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de impactul platformelor digitale asupra sănătății mintale și dezvoltării copiilor și urmează exemplul deja aplicat în Australia, precum și demersurile legislative recente din Franța. Guvernul de la Viena convoacă experți pentru implementare Secretarul de stat austriac pentru digitalizare, Alexander Prull, a precizat că următorul pas constă în convocarea unor grupuri de experți care să analizeze modul concret de aplicare a interdicției. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna „Primul pas este integrarea grupurilor de experți împreună cu partidele politice. Ulterior, va fi analizată în detaliu implementarea tehnică”, a declarat Prull, subliniind că responsabilitatea verificării vârstei ar urma să revină în principal platformelor online. Divergențe în coaliția de guvernare privind soluțiile tehnice Deși guvernul austriac este format din conservatori, social-democrați și liberali, consensul nu este deplin în privința modului de aplicare a interdicției. Liberalii din coaliție au respins categoric ideea ca verificarea vârstei să fie lăsată exclusiv în sarcina platformelor de social media. Aceștia susțin utilizarea sistemului național de identitate digitală ID-Austria sau, preferabil, a viitorului sistem european de identitate digitală eID. Totuși, acesta din urmă nu este așteptat să devină operațional înainte de anul 2027. Franța avansează cu o lege similară pentru minorii sub 15 ani În Franța, Adunarea Națională a adoptat în primă lectură un proiect de lege care interzice accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani. Inițiativa este susținută ferm de guvernul francez și de președintele Emmanuel Macron, fiind prezentată drept o măsură esențială pentru protejarea sănătății copiilor și adolescenților. Proiectul legislativ urmează să fie analizat de Senatul francez în săptămânile următoare. Franța ar putea deveni prima țară din UE cu restricții ferme Dacă legea va fi adoptată în forma actuală, Franța va deveni prima țară din Uniunea Europeană și a doua din lume, după Australia, care va impune restricții stricte privind utilizarea rețelelor sociale de către minori. Australia a introdus în decembrie anul trecut o interdicție similară pentru copiii sub 16 ani, stabilind un precedent la nivel global. Comisia Europeană permite inițiative naționale, dar va monitoriza aplicarea Comisia Europeană a confirmat marți că Franța are dreptul să adopte o astfel de măsură la nivel național, precizând totodată că monitorizarea aplicării legislației va reveni executivului comunitar, pentru a asigura compatibilitatea cu normele europene. Austria cere o soluție la nivel european Vicecancelarul federal al Austriei, Andreas Babler, social-democrat și ministru responsabil cu mass-media, a susținut necesitatea unei soluții coordonate la nivelul Uniunii Europene, dar a subliniat că, în lipsa unui cadru comun, statele membre trebuie să acționeze individual. „Aceasta este una dintre cele mai mari probleme din punct de vedere democratic. Nu dorim să pedepsim copiii, ci să-i protejăm”, a declarat Babler. Parlamentul European susține limitarea accesului copiilor la social media În noiembrie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție care propune interzicerea utilizării rețelelor de socializare pentru copiii sub 16 ani și permiterea accesului de la vârsta de 13 ani doar cu acordul explicit al părinților. Deși rezoluția nu are caracter obligatoriu, ea reflectă o tendință tot mai clară la nivel european de reglementare a accesului minorilor la platformele digitale.

Senatori SUA vor să interzică ocuparea unui teritoriu NATO (sursa: Pexels/ArcticDesire.com Polarreisen)
Internațional

Proiect de lege bipartizan în Senatul SUA care să interzică ocuparea unui teritoriu NATO

Mai mulți senatori americani au depus un proiect de lege care ar interzice administrației președintelui Donald Trump să anexeze, să ocupe sau să controleze în orice alt mod teritoriul unui stat aliat din NATO fără acordul explicit al țării respective. Inițiativa legislativă vine pe fondul declarațiilor repetate ale liderului de la Casa Albă privind interesul SUA pentru Groenlanda, teritoriu aflat sub suveranitatea Danemarcei. Inițiativă bipartizană în Senatul SUA Proiectul a fost introdus marți de senatoarele Lisa Murkowski, din partea Partidului Republican, și Jeanne Shaheen, reprezentantă a Partidului Democrat, subliniind caracterul bipartizan al demersului. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă Documentul avertizează că orice tentativă de preluare a Groenlandei ar încălca Tratatul Nord-Atlantic, ar slăbi coeziunea NATO și ar afecta capacitatea alianței de a contracara amenințările venite dinspre Rusia și China. NATO și respectarea suveranității statelor membre Potrivit textului legislativ, credibilitatea NATO se bazează pe principiul respectării suveranității statelor membre și pe angajamentul de apărare reciprocă. Senatorii susțin că alianța rămâne cea mai de succes structură defensivă din istorie tocmai datorită acestui consens fundamental, care nu permite acțiuni unilaterale asupra teritoriilor aliate. Limitarea fondurilor pentru acțiuni împotriva aliaților Dacă va fi adoptată, legea ar interzice administrației americane să folosească fonduri ale Departamentului de Stat și Departamentului Apărării pentru orice demers care ar viza preluarea sau controlul unui teritoriu NATO. O inițiativă similară a fost introdusă și în Camera Reprezentanților, cu sprijinul a cel puțin 20 de deputați, însă perspectivele de adoptare rămân incerte. Trump insistă asupra obținerii Groenlandei În pofida acestor demersuri legislative, Donald Trump a reafirmat recent că Statele Unite vor obține Groenlanda „într-un fel sau altul”, invocând riscul ca Rusia sau China să preia controlul asupra insulei. Președintele american a declarat la bordul Air Force One că Washingtonul nu urmărește o închiriere temporară, ci dobândirea completă a teritoriului, precizând că SUA „au nevoie de un titlu de proprietate”. Reacția Danemarcei și a autorităților groenlandeze Atât premierul danez Mette Frederiksen, cât și șeful guvernului groenlandez, Jens-Frederik Nielsen, au respins ferm orice scenariu de vânzare sau anexare a Groenlandei. Oficialii au subliniat în mod repetat că insula nu este de vânzare și că statutul său nu poate fi negociat. Groenlanda: teritoriu strategic și resurse naturale Groenlanda face parte din Danemarca de peste 600 de ani și are în prezent statut de teritoriu semiautonom, cu o populație de aproximativ 57.000 de locuitori. Economia sa se bazează în principal pe pescuit și este susținută anual de guvernul danez cu circa un miliard de dolari, deși insula dispune de resurse naturale semnificative, inclusiv petrol și gaze naturale, care îi conferă o importanță strategică tot mai mare.

USR propune interzicerea simbolurilor comuniste (sursa: Facebook/Cristian Ghinea)
Politică

USR te trimite la închisoare pentru melancolie și propagandă comunistă (proiect de lege)

Uniunea Salvați România a depus luni, la Parlament, o inițiativă legislativă care urmărește interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter comunist, precum și sancționarea promovării persoanelor responsabile de crime împotriva umanității sau de încălcări grave ale drepturilor omului. Ce prevede proiectul legislativ depus de USR Potrivit unui comunicat al USR, inițiativa este semnată de parlamentarii Corina Atanasiu, Cristian Ghinea, Remus Negoi și Narcis Mircescu. Citește și: „Lucrurile au stat așa și în perioada Pauker”: acuzații dure ale procurorilor către șefii parchetelor Proiectul prevede: interzicerea amplasării sau menținerii în spațiul public, cu excepția muzeelor, a statuilor, plăcilor comemorative și a altor însemne care promovează personalități asociate ideologiei comuniste. interzicerea atribuirii numelor unor astfel de persoane străzilor, piețelor, parcurilor sau altor spații publice; interzicerea folosirii acestor nume de către organizații, indiferent dacă au sau nu personalitate juridică. Pedepse propuse pentru propaganda comunistă Inițiativa legislativă introduce sancțiuni penale pentru propaganda comunistă. Astfel, promovarea publică, sub orice formă, a ideilor, concepțiilor sau doctrinelor comuniste ar putea fi pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi. De asemenea, inițierea, constituirea, sprijinirea sau aderarea la o organizație cu caracter comunist ar urma să fie sancționată cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi. Cristian Ghinea: „Ceaușismul este o boală cultivată după 1989” Senatorul USR Cristian Ghinea a afirmat că nostalgia față de comunism este rezultatul unei propagande persistente și al unei memorii colective deformate. El a descris ceaușismul drept o combinație de comunism eșuat și reflexe autoritare care continuă să influențeze politica și societatea românească. Potrivit acestuia, România democratică are nevoie de instrumente legale pentru a se apăra de reabilitarea simbolică a unui regim represiv. Corina Atanasiu: Nostalgia comunistă alimentează extremismul Deputata USR Corina Atanasiu a avertizat că nostalgia după comunism nu este un fenomen inofensiv, ci un factor de alimentare a curentelor extremiste care promit ordine și stabilitate în schimbul renunțării la drepturi și libertăți. Ea a subliniat că proiectul de lege urmărește să prevină falsificarea istoriei și reabilitarea unui regim totalitar, reafirmând angajamentul României față de valorile europene și democratice. Lacunele actualei legislații privind regimurile totalitare În prezent, OUG 31/2002 interzice organizațiile și simbolurile fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum și promovarea cultului persoanelor vinovate de crime de război sau crime împotriva umanității. Actul normativ nu include însă fapte similare comise în timpul regimului comunist și nu sancționează glorificarea publică a torționarilor sau a simbolurilor comuniste. Remus Negoi: „Justiția nu trebuie să aibă termen de expirare” Senatorul USR Remus Negoi a declarat că inițiativa nu urmărește răzbunarea, ci asumarea adevărului istoric și normalizarea memoriei colective. El a subliniat că nu poate exista o societate dreaptă construită pe uitare convenabilă și că crimele împotriva umanității nu trebuie prescrise moral sau juridic. Pericolul reabilitării simbolice a comunismului Potrivit comunicatului USR, proiectul a fost depus pe fondul accentuării cultului comunismului și al lui Nicolae Ceaușescu, responsabil pentru opresiuni, violențe și încălcări sistematice ale drepturilor fundamentale ale românilor. Formațiunea amintește că, deși au trecut peste 30 de ani de la căderea dictaturii, multe dintre crimele regimului comunist – deportări, execuții extrajudiciare, tortură, detenție politică și prigoană religioasă – nu au fost niciodată sancționate. Mărturie din decembrie 1989, la prezentarea proiectului La conferința de presă de prezentare a inițiativei, Nicoleta Giurcanu, participantă la Revoluția din 1989 la vârsta de 14 ani, a rememorat momentele în care a fost reținută de autoritățile comuniste. Ea a adus steagul tricolor cu care a protestat în București, simbol al luptei pentru libertate și memorie asumată.

Pussy Riot, desemnată organizație extremistă în Rusia (sursa: Facebook/PussyRiot)
Internațional

Trupa punk Pussy Riot, desemnată organizație extremistă în Rusia

Trupa punk feministă anti-Kremlin Pussy Riot a fost desemnată luni organizație extremistă de către un tribunal din Moscova, fiindu-i interzisă orice formă de activitate pe teritoriul Rusiei. Decizia a fost luată la cererea Parchetului General, potrivit serviciului judiciar din capitala rusă. Hotărârea marchează o nouă escaladare a represiunii autorităților ruse împotriva vocilor critice la adresa regimului de la Kremlin. Condamnări grele pentru membrele trupei Decizia vine în continuarea unei hotărâri judecătorești pronunțate în luna septembrie, când cinci membre ale grupului Pussy Riot au fost condamnate, în lipsă, la pedepse de până la 13 ani de închisoare. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Instanța le-a găsit vinovate de „răspândirea de informații false” despre armata rusă, acuzație frecvent utilizată de autorități în contextul războiului din Ucraina pentru a reprima opoziția și protestele publice. Etichetate drept „agenți străini” Membrele Pussy Riot au fost catalogate de autoritățile ruse drept „agenți străini”, o etichetă folosită frecvent pentru a stigmatiza organizațiile și persoanele considerate incomode pentru regimul de la Moscova. La momentul condamnărilor, membrele trupei au respins acuzațiile, afirmând că dosarele au un caracter politic și reprezintă o încercare de a reduce la tăcere vocile critice. De la protest într-o catedrală la simbol global Pussy Riot a devenit cunoscută la nivel mondial în anul 2012, după ce mai multe membre au fost închise pentru organizarea unui protest împotriva președintelui Vladimir Putin într-o catedrală ortodoxă din Moscova. De atunci, trupa s-a transformat într-un simbol internațional al protestelor anti-Kremlin și al luptei pentru libertatea de exprimare, drepturile femeilor și opoziția față de autoritarism. Opoziție față de războiul din Ucraina Grupul Pussy Riot s-a poziționat ferm împotriva războiului declanșat de Rusia în Ucraina, criticând public acțiunile Moscovei și politicile Kremlinului. În prezent, toate membrele trupei se află în afara Rusiei. Reacția Nadiei Tolokonnikova Nadia Tolokonnikova, fondatoarea Pussy Riot, aflată în prezent în Statele Unite și vizată de o solicitare de arestare din partea autorităților ruse, a respins public decizia instanței de a desemna grupul drept extremist. „Dacă a spune adevărul este extremism, atunci suntem fericite să fim extremiste”, a scris Tolokonnikova luna trecută pe platforma X, într-un mesaj de sfidare adresat Kremlinului.

Danemarca limitează accesul minorilor la internet (sursa: Facebook/Mette Frederiksen)
Internațional

Danemarca va interzice rețelele sociale pentru minorii sub 15 ani. Pragul poate fi de 13 ani

Danemarca limitează accesul minorilor la internet. Guvernul danez pregătește o lege prin care copiii sub 15 ani nu vor mai putea folosi rețelele de socializare, a anunțat marți premierul Mette Frederiksen, în discursul său de deschidere a sesiunii parlamentare. Danemarca limitează accesul minorilor la internet „Guvernul va propune interzicerea mai multor rețele de socializare pentru copiii și tinerii sub 15 ani”, a declarat șefa executivului. Citește și: Panica autorităților de la București, care au închis școlile de teama ciclonului, contrazisă de prognozele externe Potrivit acesteia, măsura urmărește protejarea sănătății mintale a tinerilor, tot mai dependenți de mediul online. Frederiksen a subliniat că 60% dintre băieții danezi cu vârste între 11 și 19 ani preferă să rămână acasă în fiecare săptămână, în loc să iasă afară cu prietenii. „Telefoanele mobile și rețelele de socializare fură copilăria copiilor noștri”, a avertizat premierul. Părinții ar putea decide excepțiile Proiectul de lege, care urmează să fie prezentat în perioada următoare, prevede și o clauză de flexibilitate pentru părinți. Aceștia vor putea autoriza accesul copiilor lor la rețelele de socializare de la vârsta de 13 ani, cu consimțământ explicit. Detaliile privind modalitățile de aplicare și control ale interdicției nu au fost, deocamdată, făcute publice. Guvernul danez urmează să stabilească, împreună cu specialiștii în educație digitală și protecția minorilor, mecanismele tehnice care ar putea limita accesul copiilor la platforme precum TikTok, Instagram, Facebook sau X (fostul Twitter). O tendință globală: protejarea minorilor în mediul online Danemarca nu este prima țară europeană care ia în considerare o astfel de măsură. În iunie 2024, Grecia a propus introducerea unei „vârste digitale a majoratului” la nivelul Uniunii Europene, sub care copiii nu ar putea accesa rețelele de socializare fără acordul părinților. La nivel internațional, Australia a devenit una dintre țările-pionier în reglementarea internetului pentru minori. Parlamentul australian a adoptat, la sfârșitul anului 2024, o lege care interzice accesul copiilor sub 16 ani la platforme precum TikTok, X, Facebook și Instagram. O dezbatere tot mai amplă în Europa Inițiativa Danemarcei deschide o nouă etapă în dezbaterile europene despre siguranța digitală a copiilor. Mulți experți susțin că expunerea timpurie la rețelele de socializare are efecte negative asupra atenției, stimei de sine și interacțiunilor sociale reale. Prin acest proiect, guvernul danez își propune să ofere copiilor „un timp real al copilăriei, nu un timp al ecranelor”, potrivit mesajului transmis de Mette Frederiksen în Parlament. Dacă legea va fi adoptată, Danemarca ar putea deveni prima țară europeană care limitează accesul minorilor la rețelele de socializare printr-un cadru legal clar, consolidând mișcarea globală de protecție a generației digitale.

Drept de proprietate încălcat de primărie (sursa: Facebook/Primaria Comunei Tomesti)
Eveniment

Dreptul de proprietate, interzis unui cetățean pentru că primăria nu-l lasă să ajungă la terenul lui

Drept de proprietate încălcat de primărie. Un ieșean se judecă de cinci ani cu Primăria pentru a obține un drept de servitute care să-i permită accesul la terenul său. Drept de proprietate încălcat de primărie Deși există o cale de acces, aceasta nu este publică, iar administrația locală refuză să-i acorde dreptul necesar. Citește și: O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea Cetățeanul a câștigat în primă instanță, însă Primăria a contestat decizia, menținând blocajul. Situația scoate în evidență conflictul dintre dreptul de proprietate și încăpățânarea autorităților locale. Continuarea, în Ziarul de Iași

Ungaria interzice un nou marș LGBTQ+ (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Poliția a interzis marșul LGBTQ+ care era programat în orașul maghiar Pecs

Ungaria interzice un nou marș LGBTQ+. Un marș al comunității LGBT+, programat să aibă loc în luna octombrie la Pecs, în sudul Ungariei, a fost interzis de poliție. Decizia se bazează pe noile prevederi constituționale impulsionate de premierul Viktor Orban, care interzic orice adunare menită să promoveze homosexualitatea. Ungaria interzice un nou marș LGBTQ+ Premierul Viktor Orban a declarat că marșurile LGBT+ reprezintă o provocare pentru societatea conservatoare: Citește și: La cât a ajuns pensia medie a magistraților, în august 2025 „Oameni normali ca noi sunt în mod constant provocaţi, întrucât persoane cu comportamente sexuale netradiţionale se exhibă în stradă”, a spus Orban. În luna martie, Ungaria a adoptat o lege prin care a interzis manifestările publice pro-LGBT+, iar ulterior măsura a fost consolidată printr-un amendament constituțional menit să „protejeze copiii”. Inițiativa a fost dur criticată de Comisia Europeană. Precedentul „Budapest Pride” Interdicția vine după ce, în iunie, poliția a blocat și desfășurarea marșului „Budapest Pride”, organizat de primarul liberal-ecologist al capitalei, Gergely Karacsony. Acesta a sfidat însă decizia și a permis desfășurarea marșului, la care au participat și comisarul european pentru egalitate, Hadja Lahbib, precum și circa 70 de europarlamentari din grupurile Verzilor, liberalilor și socialiștilor. Organizatorii: „Refuzăm să fim reduși la tăcere” Asociația Diverse Youth Network, organizatoarea marșului de la Pecs, a condamnat decizia autorităților ungare, considerând-o „o lovitură gravă” pentru comunitatea LGBT+. „Refuzăm să fim reduşi la tăcere. Nu ne vom lăsa intimidaţi”, au transmis organizatorii, care promit să mențină marșul pe data de 4 octombrie, în ciuda interdicției.

Cărți interzise în librăriile din Rusia (sursa: novoyagazeta.eu/Novaya Baltiya)
Internațional

Cenzura Kremlinului goleşte librăriile ruse: cărțile „agenților străini” sunt scoase din rafturi

Cărți interzise în librăriile din Rusia. Începând cu 1 septembrie, Rusia a adoptat două legi care extind restricțiile aplicate persoanelor și organizațiilor etichetate drept „agenți ai străinătății”. În ultimele zile din august, librării din Moscova și din alte orașe au organizat lichidări de stocuri pentru volumele scrise de autori considerați „agenți ai străinătății”. Unele cărți purtau etichete cu avertismentul: „Această carte a fost scrisă de un agent al străinătății”. Rusia înăsprește legea contra „agenților străinătății” Eticheta „agenți ai străinătății”, introdusă în legislație în 2012 și aplicată ulterior ONG-urilor, presei, persoanelor fizice și chiar asociațiilor informale, este folosită de Kremlin pentru a stigmatiza opoziția și vocile critice. Citește și: Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi angajat la CSM. El ceartă Guvernul pentru că taie pensiile magistraților Potrivit lui Vasili Piskariov, președintele Comisiei Dumei de Stat pentru investigarea ingerințelor externe, măsurile urmăresc „creșterea transparenței și protejarea intereselor naționale în fața unui amestec extern tot mai puternic”. Noile prevederi le interzic „agenților străinătății” să desfășoare activități educative sau de formare – de la cursuri la prelegeri și mese rotunde. În paralel, legea limitează sprijinul financiar: „agenții străinătății” nu mai pot primi fonduri de la autorități locale și nu pot face parte din conducerea companiilor de stat. ONG-urile cu finanțare externă pierd, de asemenea, statutul de organizații sociale. Pedepse și responsabilități extinse Regimul a înăsprit și sancțiunile privind materialele distribuite de agenți ai străinătății. Amenzile nu vizează doar absența mențiunii obligatorii privind acest statut, ci și utilizarea incorectă a formei oficiale de etichetare. Mai mult, legea prevede că persoanele sau organizațiile desemnate ca agenți ai străinătății pot fi trase la răspundere și pentru activități desfășurate în afara Rusiei, dacă acestea sunt considerate „împotriva intereselor Federației Ruse”. Cărți interzise în librăriile din Rusia Aplicarea noilor reguli a afectat imediat și piața de carte. În ultimele zile din august, librării din Moscova și din alte orașe au organizat vânzări accelerate pentru titlurile semnate de autori considerați agenți ai străinătății. Volumele, unele purtând avertismentul „Această carte a fost scrisă de un agent al străinătății”, au fost vândute ca produse „contaminate”. Printre autorii vizați se numără romanciera Liudmila Ulitkaia și alte zeci de scriitori cunoscuți, precum Boris Akunin, Dmitri Bykov, Asya Kazanțeva, Dmitri Gluhovski. Librarii au decis să se debaraseze de aceste cărți pentru a evita posibile sancțiuni legale. Editurile așteaptă retururi de cărți Editurile așteaptă deja ca magazinele să returneze exemplarele nevândute. Este și exemplul editurii Ivan Limbakh. În cei 30 de ani de activitate, editura a publicat peste cinci sute de cărți, dintre care două au fost scrise de autori recunoscuți ulterior drept „agenți străini”: „Taxa pe Patrie” de Dmitri Gubin (2011) și „Erosul imposibilului” de Alexander Etkind (2023). Ambele vor fi scoase de la vânzare începând cu 1 septembrie. Cititorii, între solidaritate și rezistență culturală Pentru unii cititori, cumpărarea acestor volume a devenit un gest de rezistență. Serghei, un client din Moscova, a plecat cu mai multe cărți interzise: „Salvăm tot ce ar putea fi dat uitării sau trimis la maculatură. E un dezastru, dar sper că va trece. Problema e dacă vom supraviețui și în ce formă”, a declarat acesta, pentru France Info. Și Alexandra, o altă cititoare, a cumpărat volume ca semn de sprijin pentru librării și autori: „Nu putem schimba situația la scară mare, dar astăzi putem arăta solidaritate. E puțin, dar e ceva.” Program prelungit până la miezul nopții Pe 31 august, librăria „Toți sunt liberi” din Sankt Petersburg a luat decizia de urgență de a-și prelungi programul de lucru cu două ore. Magazinul a rămas deschis până la miezul nopții, adică până la intrarea efectivă în vigoare a amendamentelor care înăspresc legislația referitoare la „agenții străinătății”. Într-un anunț oficial, conducerea librăriei a explicat că noua versiune a legii, aplicabilă din 1 septembrie, ar putea bloca posibilitatea legală de a vinde cărți realizate cu participarea autorilor desemnați ca agenți ai străinătății. Interesant este faptul că nu era vorba doar despre persoanele incluse în registrul Ministerului Justiției: în comunicat era menționat și noul roman al scriitorului Vladimir Sorokin, care nu a fost (încă) etichetat oficial ca agent al străinătății. Kremlinul, în luptă cu ideile și autorii Noile interdicții vin după ani în care numeroase titluri au dispărut din librării – de la cărți despre homosexualitate și dreptul de a nu avea copii, până la lucrări ce propuneau interpretări alternative ale istoriei. Acum, Kremlinul își concentrează atacul direct asupra scriitorilor considerați opozanți. Obiectivul nu este doar limitarea circulației ideilor, ci și lipsirea autorilor de resurse financiare.

Proteste la Londra, peste 200 de arestări (sursa: Facebook/Metropolitan Police Service)
Internațional

Marea Britanie interzice grupul Palestine Action: peste 200 de arestări la protestele din Londra

Proteste la Londra, peste 200 de arestări. Poliția din Londra a arestat cel puțin 200 de persoane în timpul unei manifestații împotriva interzicerii grupului de activiști pro-palestinieni Palestine Action în Marea Britanie. Proteste la Londra, peste 200 de arestări Protestatarii s-au adunat în zona Parliament Square, afișând pancarte de susținere pentru organizația interzisă. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Potrivit Metropolitan Police, patru persoane au fost arestate suplimentar sub acuzația de agresiune asupra unor agenți de poliție. Forțele de ordine au menționat că intervenția a fost necesară pentru menținerea ordinii publice, în contextul unei manifestații tensionate. Palestine Action, desemnată organizație teroristă în Marea Britanie Guvernul britanic a decis, în urmă cu câteva săptămâni, să clasifice Palestine Action drept „organizație teroristă”, conform legislației antiterorism din Regatul Unit. De atunci, protestele împotriva acestei decizii au devenit frecvente, iar sute de persoane au fost deja arestate pentru afișarea publică a sprijinului față de grup. Executivul de la Londra susține că măsura nu vizează poporul palestinian sau dreptul de a protesta pentru cauza acestuia, ci activitățile violente ale grupării, inclusiv atacuri asupra unor ținte din industria de apărare britanică. Acuzațiile grupului față de Israel și industria britanică de armament Palestine Action acuză Israelul de comiterea unui genocid împotriva populației palestiniene din Fâșia Gaza și susține că industria de armament din Marea Britanie ar avea o responsabilitate indirectă în aceste acțiuni. Înainte de interzicere, grupul și-a asumat, printre altele, un atac cu vopsea asupra unor avioane militare britanice.

Reguli stricte pentru produsele etichetate „second-hand” (sursa: Facebook/Diana Buzoianu)
Eveniment

Deșeurile nu vor mai intra în România sub eticheta „second-hand”: sunt anunțate reguli stricte

Reguli stricte pentru produsele etichetate „second-hand”. Ministerul Mediului, în colaborare cu Ministerul Economiei, pregătește o inițiativă legislativă menită să reglementeze trasabilitatea produselor second-hand și a deșeurilor. Reguli stricte pentru produsele etichetate „second-hand” Noua lege va stabili definiții clare și va separa ferm cele două categorii, pentru a preveni introducerea în România a deșeurilor mascate drept produse reutilizabile, a anunțat sâmbătă, la Petroșani, ministra Mediului, Diana Buzoianu. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Potrivit oficialului, în fiecare an intră în țară zeci sau chiar sute de mii de tone de bunuri etichetate ca fiind second-hand, dar care, în realitate, sunt deșeuri. „Deșeurile care sunt considerate astfel în alte state europene sunt deșeuri și în România. Nu putem accepta un standard dublu, în care alte state aduc deșeuri pe teritoriul nostru sub pretextul că sunt produse second-hand”, a subliniat ministra. Aceasta a avertizat că, odată ajunse în țară, astfel de deșeuri sfârșesc fie în gropile de gunoi, fie aruncate pe câmpuri, iar în unele cazuri sunt arse în gospodării, generând poluare și risc crescut pentru sănătatea populației. Legea ar putea fi adoptată până la sfârșitul anului Diana Buzoianu a precizat că proiectul legislativ ar putea fi finalizat și adoptat până la sfârșitul anului. Inițiativa va introduce mecanisme clare de trasabilitate, reguli stricte de verificare și măsuri care să garanteze că ceea ce intră în România drept „produs second-hand” este cu adevărat reutilizabil. „Nu vrem ca în România să ajungă produse care sunt, de fapt, deșeuri, introduse prin portițe legislative și care ne afectează sănătatea. Avem legislație și soluții, iar scopul nostru este să le implementăm cât mai rapid”, a spus ministra Mediului. Gropile de gunoi, deja suprasolicitate Un alt argument pentru limitarea importurilor de deșeuri îl reprezintă capacitatea redusă a depozitelor existente. „Gropile de gunoi abia mai fac față cantităților actuale, nu avem nevoie de alte deșeuri din afara țării”, a avertizat Buzoianu.

Australia limitează accesul minorilor la YouTube (sursa: Facebook/Anika Wells MP)
Internațional

Australia interzice accesul copiilor sub 16 ani pe YouTube: măsură contra „algoritmilor prădători”

Australia limitează accesul minorilor la YouTube. Australia va bloca accesul utilizatorilor sub 16 ani la platforma YouTube, într-o nouă etapă a campaniei guvernamentale de protejare a copiilor în mediul digital. Anunțul a fost făcut miercuri de Anika Wells, ministrul comunicațiilor. Australia limitează accesul minorilor la YouTube Într-un comunicat oficial, Anika Wells a subliniat necesitatea acestei măsuri, avertizând asupra riscurilor prezentate de platformele digitale: Citește și: Magistrații, disperați că Bolojan se atinge de pensiile lor: „măcelar”, „dictat”, abuz „Rețelele sociale au locul lor, dar nu e loc pentru algoritmii prădători care vizează copiii.” Potrivit ministrului, doi din cinci copii australieni au declarat că au fost expuși la conținut nepotrivit pe YouTube, fapt care a determinat autoritățile să includă platforma video în lista serviciilor online restricționate. „Vrem ca părinții să știe că îi susținem” Premierul Australiei, Anthony Albanese, a susținut public decizia, explicând că minorii sub 16 ani nu vor mai putea avea conturi pe YouTube. „Vrem ca familiile și părinții australieni să știe că îi susținem”, a declarat el într-o conferință de presă. Reglementarea rețelelor sociale Parlamentul australian a adoptat în noiembrie 2024 o lege fără precedent, care interzice accesul copiilor sub 16 ani la platforme precum TikTok, Facebook și X (fostul Twitter). Măsura a fost susținută atât de Partidul Laburist, cât și de Partidul Liberal. Inițial, YouTube fusese exceptat de la aceste restricții, fiind considerat un instrument educațional frecvent utilizat în școli. Însă noile date privind conținutul nepotrivit au determinat revizuirea poziției. YouTube se apără: „Nu suntem o rețea socială” În replică, un purtător de cuvânt al YouTube a declarat că platforma nu ar trebui inclusă în aceeași categorie cu rețelele sociale. „Poziția noastră rămâne clară: YouTube este o platformă de partajare de videoclipuri, cu o bibliotecă gratuită și de înaltă calitate, tot mai vizionată pe ecranele TV”, a transmis compania. Deși intrarea în vigoare este programată pentru 10 decembrie, autoritățile nu au oferit detalii clare despre modul de aplicare a măsurii. Mai mulți experți au criticat inițiativa, considerând-o „vagă”, „pripită” și „problematică”. Platformele care nu vor coopera ar putea primi amenzi de până la 49,5 milioane de dolari australieni (aproximativ 28 de milioane de euro). Reacția TikTok Reacțiile din partea companiilor nu au întârziat să apară. TikTok a acuzat guvernul australian că nu a consultat suficient specialiștii în sănătate mintală, securitate online și politici pentru tineret. Aceștia s-ar fi declarat împotriva unor măsuri de interdicție completă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră