sâmbătă 10 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: integritate

3 articole
Justiție

EXCLUSIV Dosarul Liei Savonea de la ANI, îngropat atât de adânc încât nici Parlamentul nu l-a găsit

Dosarul de avere nejustificată al judecătoarei Lia Savonea a dispărut fără urmă de la Agenția Națională de Integritate. ANI nu a răspuns nici măcar în fața Parlamentului la o întrebare referitoare la acest caz. Savonea critica celeritatea verificării preliminare În toamna lui 2019, mai multe articole de presă menționau existența unui dosar de avere nejustificată la ANI pe numele Liei Savonea, atunci președinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Savonea confirma existența dosarului, ba chiar acuza că procedurile ANI în cazul ei erau prea rapide. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect „Lucrarea apare ca fiind înregistrată la ANI la data de 12 august 2019 (...). Procedura de verificare preliminară, expres prevăzută de lege, a fost derulată de ANI cu o celeritate neobişnuită dacă avem în vedere multitudinea activităţilor (înregistrarea şi repartizarea lucrării, procedura de evaluare, întocmirea şi comunicarea informării) derulate în numai 8 zile, într-o perioadă tradiţional afectată concediilor de odihnă”, arăta Savonea pe 1 octombrie 2019. ANI a refuzat să răspundă oficial unui parlamentar După trei ani de la deschiderea dosarului judecătoarei Lia Savonea, nici un progres nu fusese înregistrat în această speță. În decembrie 2022, la trei ani și patru luni de la deschiderea dosarului, deputatul USR Mihai-Alexandru Badea a trimis o interpelare Agenției Naționale de Integritate. La trei ani de la acea interpelare, ANI nu a furnizat încă un răspuns, după cum se poate vedea pe pagina oficială a Camerei Deputaților. Abia în martie 2023, Agenția Națională de Integritate a trimis un răspuns. Dar nu unei instituții, ci jurnaliștilor de la Rise Project. Potrivit acestui răspuns, dosarul a fost clasat pentru că „nu au fost identificate diferenţe semnificative”, adică mai mari de 10.000 de euro în avere, față de venituri. Nici un detaliu din dosar, însă, nu a fost făcut public. Sume uluitoare obținute din nimic „Din declarațiile de avere depuse între anii 2017 și 2020 rezultă că avocatul Mihai Savonea, soțul persoanei în cauză (Lia Savonea - n.r.), a înstrăinat nu mai puțin de 23 de imobile deținute în proprietate exclusivă, în valoare totală de 6.026.925 RON + 391.877 EUR, în pofida declarării unor venituri nete de doar 48.000 RON în aceeași perioadă și fără să figureze ca unic proprietar a mai mult de două astfel debunuri în niciuna din cele 4 declarații de avere. La aceste tranzacții se mai adaugă vânzarea a 3 autoturisme în valoare totală de 24.900 EUR în anii 2017, 2018 și 2020, cumpărarea a două terenuri intravilane în comuna Chiajna din județul Ilfov cu suprafața totală de 839 metri pătrați în anul 2017, plus alte vânzări de imobile din perioada când judecătoarea Lia Savonea ocupa funcția publică de Președinte al Curții de Apel București. Prin raportare la veniturile nete cumulate ale ambilor soți, astfel cum rezultă din declarațiile de avere depuse de judecătoarea Lia Savonea în aceiași 4 ani, se poate constata că valoarea tranzacțiilor respective este de cel puțin 4 ori mai mare”, scris deputatul Badea în interpelarea pentru ANI.  

Dosarul de la ANI al Liei Savonea, îngropat (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
România reafirmă sprijinul pentru integritatea Ucrainei (sursa: Facebook/Oana Țoiu)
Eveniment

România susține integritatea teritorială a Ucrainei ca soluție de încheiere a războiului

România reafirmă sprijinul pentru integritatea Ucrainei. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat luni, într-o postare pe platforma X, că România susține o soluție de pace bazată pe respectarea deplină a suveranității, independenței și integrității teritoriale a Ucrainei. România reafirmă sprijinul pentru integritatea Ucrainei Mesajul a venit după o videoconferință informală a miniștrilor de externe din UE, desfășurată pe fondul întâlnirii dintre președintele SUA, Donald Trump, și președintele Rusiei, Vladimir Putin, privind situația din Ucraina. Citește și: Locotenent-colonel ucrainean critică dur modul în care s-a ajuns ca Rusia să spargă frontul din Donețk: „Este un haos complet” Oana Țoiu a subliniat că recenta sa vizită la Kiev a confirmat „dedicarea liderilor și a poporului ucrainean pentru pace”. Țoiu a precizat că România împărtășește acest obiectiv, atât ca vecin, cât și ca stat membru al Uniunii Europene. „Am reiterat astăzi, în cadrul reuniunii FAC, că eforturile SUA și ale președintelui Donald Trump de a ajunge la o pace justă și durabilă în Ucraina se bazează pe influența puternică a SUA, pe care sperăm să o folosească în continuare”, a afirmat ministrul. Principiul „Nimic despre Ucraina fără Ucraina” Șefa diplomației române a reiterat că România sprijină o soluție negociată cu implicarea directă a Ucrainei, subliniind principiul „nimic despre Ucraina fără Ucraina”. Potrivit acesteia, o pace reală trebuie să fie durabilă, ceea ce este posibil doar prin participarea și acordul cetățenilor ucraineni. Garanții de securitate pentru prevenirea unei noi agresiuni Oana Țoiu a subliniat că orice înțelegere de pace trebuie însoțită de garanții de securitate solide, pentru a împiedica repetarea agresiunii ruse. „Aceste garanții ar trebui să completeze măsurile de descurajare și apărare pe Flancul Estic și să includă prevederi specifice pentru securitatea în Marea Neagră”, a declarat ministrul.

Ministrul Justiției din Republica Moldova, Sergiu Litvinenco, vrea „reformarea” Curții Supreme Foto: Facebook
Politică

Ministrul Justiției vrea „reformarea” Curții Supreme

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a scris pe Facebook că vrea „reformarea” Curții Supreme de Justiție (CSJ) și că a inițiat discuții în acest scop. Potrivit lui Litvinenco, CSJ ar trebui să fie „un etalon de profesionalism și integritate pentru întregul sistem de justiție”. Ministrul Justiției vrea „reformarea” Curții Supreme Ministrul a menționat că reforma sistemică a justiției a început cu evaluarea integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor (așa-zisul pre-vetting) și va continua cu reformarea CSJ și evaluarea externă extraordinară a judecătorilor și procurorilor (vettingul). „Am considerat necesar să avem discuții cu profesioniștii din domeniul justiției, reprezentanții societății civile și partenerii de dezvoltare, pentru a înțelege care este viziunea lor vizavi de reforma acestei instanțe”, a scris Litvinenco, pe Facebook. În ianuarie, într-un interviu pentru Europa Liberă, el spunea că dorește transformarea Curții Supreme de Justiție într-o instituție de casație, cu micșorarea numărului de judecători. Corbu, România: suspiciuni e plagiat, bani negri, dosar secretizat În România, o investigație jurnalistică făcută de LINX arăta că Alina Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, „are un trecut nu tocmai lipsit de pete negre”. „Există mari dubii asupra tezei de doctorat pe care a susținut-o în 2010, la Facultatea de Drept a Universității București, teză publicată în volum în același an. LINX (un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație) a descoperit zeci de fragmente preluate fără sursă, citări incorecte, greșeli de gramatică”, arătau ziariștii. Corbu cere statului daune de un milion de euro Foto: Inquam/ Octav Ganea „În al doilea rând: în 2014, Corbu a primit 40.000 de lei de la tatăl ei, fără ca nici o declarație de avere a acestuia – consilier local în Vaslui – să justifice suma. Sunt ceea ce se numesc „bani negri". În ultimul rând, două articole publicate recent au dezvăluit faptul că judecătorul Corbu, achitat definitiv în 2018 într-o anchetă a DNA, a interzis studierea dosarului penal aflat acum în arhiva unei instanțe și a cerut scoaterea acestuia de pe lista proceselor aflate pe site-ul instituției. Sunt trei pete pe ceea ce pare un „success story" unic în viața publică din România”, se mai arăta în investigație. Citește și: Șefa Înaltei Curți, Alina Corbu, cere statului daune morale de un milion de euro pentru că presa a relatat despre acuzațiile care i-au fost aduse de DNA (presa) Tot la secret este și dosarul în care Alina Corbu cere daune de un milion de euro de la statul român fiindcă a fost trimisă în judecată de DNA. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră