vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: instabilitate

4 articole
Eveniment

Canicula se domolește, urmează o răcire accentuată și instabilitate atmosferică

Răcire accentuată, după valul de caniculă. Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), valul de căldură va continua să afecteze întreaga țară în primele două zile ale intervalului analizat. De miercuri, însă, se preconizează o scădere semnificativă a temperaturilor, cu peste 10 grade în multe regiuni, din cauza instabilității atmosferice. Răcire accentuată, după valul de caniculă În Banat, zilele de 7 și 8 iulie vor fi marcate de un val de căldură intens, cu temperaturi ce pot atinge 38–39°C. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Începând din 9 iulie, se va instala o răcire bruscă, temperaturile scăzând spre 23°C. Până la finalul intervalului, maximele vor reveni la 34°C. Minimele vor coborî inițial la 13°C, apoi vor urca treptat spre 18°C. Instabilitatea atmosferică va fi accentuată între 9–11 iulie și după 15 iulie. Crișana: Temperaturile scad cu peste 15°C după primele zile Regiunea Crișana va resimți canicula în primele două zile, cu maxime de 35–37°C, urmate de o scădere abruptă spre 21–22°C. Până la sfârșitul intervalului, temperaturile vor reveni spre 32°C. Minimele vor coborî la 12°C și vor crește treptat până la 17°C. Instabilitatea atmosferică va fi accentuată în jurul datelor de 9–11 iulie și în a doua parte a perioadei. Transilvania: Răcire bruscă, apoi revenire treptată la valori estivale În Transilvania, maximele vor ajunge la 34–35°C până marți, după care vor scădea brusc spre 23°C. După 10 iulie, temperaturile vor crește treptat până la 30°C. Minimele vor coborî de la 16°C la 10°C, revenind ulterior spre 15°C. Instabilitatea atmosferică va fi mai accentuată în jurul datei de 10 iulie și după 15 iulie. Maramureș: De la caniculă la temperaturi plăcute în câteva zile Primele zile aduc temperaturi de 34–35°C în Maramureș. Răcirea va aduce maxime de doar 22°C, iar până la sfârșitul intervalului acestea vor ajunge la 30°C. Minimele vor coborî la 11°C, apoi vor urca la 15°C. Instabilitatea atmosferică va fi prezentă aproape zilnic, cu vârfuri în jurul datei de 10 și după 15 iulie. Moldova: Val de căldură urmat de alternanțe termice În Moldova, începutul săptămânii aduce maxime de 36–37°C, urmate de o răcire spre 26°C. Ulterior, temperaturile vor crește din nou spre 31°C. Minimele vor scădea până la 13°C și vor reveni spre 17°C. Instabilitatea atmosferică este așteptată în jurul datei de 10 iulie și după 15 iulie. Dobrogea: Căldură continentală și nopți tropicale În Dobrogea, până pe 9 iulie, valul de căldură va aduce maxime de 32°C, mai ridicate în partea continentală. După această dată, valorile vor scădea spre 29°C, apoi vor urca din nou la 33°C. Minimele vor coborî de la 20°C la 17°C, revenind apoi spre 21°C. Averse și descărcări electrice sunt posibile în jurul datei de 10 iulie și după 16 iulie. Muntenia: Vârf de caniculă urmat de scăderi și reveniri treptate Muntenia va resimți temperaturi extreme pe 7 și 8 iulie, cu maxime de până la 39°C. După această perioadă, valorile vor scădea la 29–30°C, dar vor crește din nou spre 34°C. Minimele vor coborî la 15°C, urcând ulterior spre 19°C. Instabilitatea atmosferică se va accentua în jurul datei de 10 iulie și după 16 iulie. Oltenia: Scăderi semnificative după începutul torid În Oltenia, valul de căldură din primele zile va aduce 39°C. Apoi, temperaturile vor scădea spre 28°C și vor reveni treptat spre 35°C. Minimele vor coborî de la 20°C la 13°C, revenind spre 18°C. Aversele și descărcările electrice sunt probabile în jurul datei de 10 iulie și după 16 iulie. La munte: De la temperaturi de vară, la toamnă Zonele montane vor avea maxime de 25°C în primele două zile, urmate de o răcire semnificativă până la 14°C. Minimele vor coborî la 6°C, apoi vor urca la 12°C. Instabilitatea atmosferică va fi prezentă pe tot parcursul intervalului, cu intensificări în jurul datei de 10 și după 15 iulie.

Răcire accentuată, după valul de caniculă (sursa: Pexels/Tanya Gorelova)
PSD, profeții apocaliptice dacă nu câștigă Antonescu Foto: Obiectiv Suceava
Politică

PSD, profeții apocaliptice dacă nu câștigă Antonescu: România, în criză, Ciolacu - alungat

PSD face profeții apocaliptice, dacă nu câștigă Antonescu: România va intra în criză, Marcel Ciolacu va fi alungat de la Palatul Victoria, iar ratingul de țară va fi retrogradat la categoria junk. Citește și: Guvernarea PSD-PNL a ratat fonduri UE de 90 milioane de euro pentru aeroporturile locale, așa că banii pentru finalizare se scot din buget PSD, profeții apocaliptice dacă nu câștigă Antonescu În plus, într-o încercare de a-și mobiliza primarii și președinții de consiliu județean, secretarul general al PSD, Paul Stănescu a spus că o nouă putere va decide ca administratorii locali vor fi aleși în două tururi, în loc de unul. „Nu o să îl laud pe Crin (Antonescu - n.r.), dar în schimb o să vă spun ce o să se întâmple dacă nu o să fie Crin. Toţi ceilalţi, dar toţi ceilalţi, toţi - principalul punct pe ordinea de zi a lor este schimbarea Guvernului. Ce înseamnă asta? O aruncare în criză a ţării. Aţi văzut săptămâna trecută ce s-a întâmplat cu ratingul de ţară pe fondul instabilităţii. Încă un şoc de genul ăsta aruncă economia României şi România la categoria junk şi de aici încolo ne ducem pe drumul acela unde nu este nici durere, nici întristare, nici suspin, la loc cu verdeaţă cu toţii”, a declarat Mihai Tudose, în cadrul Conferinţei Judeţene a PSD Suceava. La aceeași conferință, Paul Stănescu a explicat ce vor păți primarii, dacă Antonescu nu ajunge președinte. „Ce se întâmplă dacă pierdem alegerile, dacă Crin Antonescu nu e preşedinte? Vă spun eu, se întâmplă două lucruri grave de tot: nu mai avem prim-ministru şi Şoldan nu o să facă mare lucru cu echipa lui şi nici la Suceava, nici la Olt, nici unde vreţi dumneavoastră. Şi doi, doi, domnilor primari, ştiţi că vă iubesc, sigur vom avea alegeri în două tururi şi la primărie şi la Consiliul Judeţean”, a susținut Stănescu. 

Putin se pregătește să transforme emigranții în „arme” cu care să influențeze alegerile din Europa Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Putin se pregătește să transforme emigranții în „arme”

Putin se pregătește să transforme emigranții în „arme” („weaponise”) cu care să influențeze alegerile din Europa, scrie The Telegraph. Citește și: Siegrfried Mureșan: „Nu am ajuns încă la nivelul la care să comentez glumele domnului Tudose”. Despre Grapini: „Avem parlamentari mai buni şi parlamentari mai puţin buni” Rusia încearcă să destabilizeze Europa și să influențeze alegerile din acest 2024 prin aducerea de emigranți pe continent cu ajutorul unor armate private, scrie și Daily Mail. Putin se pregătește să transforme emigranții în „arme” Vladimir Putin controlează deja unele dintre principalele rute folosite de aceștia pentru a ajunge pe continentul european. Acum, sunt temeri că Rusia își va „intensifica" eforturile de a trimite emigranții spre Europa, odată cu sosirea primăverii. Cu ajutorul forțelor paramilitare și al mercenarilor, inclusiv al celebrului grup Wagner, se crede că Rusia va alimenta violențele în țări deja instabile precum Burkina Faso, Mali, Sudan, Republica Centrafricană și Libia, forțând oamenii să își părăsească locuințele și determinând astfel refugiații să se îndrepte spre Europa. Granița Austriei Foto: Facebook ministerul austriac de Interne The Telegraph citează documente ale serviciilor de informații care detaliază planurile Rusiei de a înființa o "forță de poliție de frontieră de 15.000 de oameni" formată din foste miliții din Libia pentru a controla fluxul de migranți. O sursă din serviciile de securitate a declarat: „Dacă poți controla rutele migranților către Europa, atunci poți controla efectiv alegerile, deoarece poți restricționa sau inunda o anumită zonă cu migranți pentru a influența opinia publică într-un moment crucial". Încă din noiembrie 2023, Estonia a acuzat Rusia că a transformat în armă imigrația la frontierele estice ale Europei, în contextul în care numărul solicitanților de azil care încearcă să intre pe teritoriul său și al Finlandei a crescut. În timpul unei reuniuni la Stockholm a miniștrilor nordici și baltici ai apărării, Hanno Pevkur, ministrul estonian al apărării, a afirmat că sutele de persoane care au sosit la granițele celor două țări în ultimele săptămâni au făcut parte dintr-o operațiune orchestrată „în totalitate” de către Moscova.

Eurostat care arată că România este una din cele mai instabile state din UE Foto: Facebook
Politică

Eurostat arată România cele mai instabile state din UE

Minciuna „România este o țară stabilă”: DeFapt.ro vă prezintă cinci date Eurostat, publicate în ultimele săptămâni, care arată că România este una din cele mai instabile state din UE, din punct de vedere economic. Citește și: Ciolacu era să blocheze lucrările la Podul Grant, prin noua ordonanță a tăierilor otova: lucrările continuă prin bunăvoința constructorului, explică Nicușor Dan. Plus: la pod se lucrează 22 ore/zi „România este stabilă economic”, susținea premierul PSD Marcel Ciolacu la 18 octombrie, dar nu este clar ce presupune, pentru el, această stabilitate. De altfel, efectele deciziilor haotice și lipsite de transparență ale guvernării se văd cel mai bine în prăbușirea investițiilor străine. Astfel, investițiile străine au fost, în primele opt luni ale anului 2023, de doar 5,08 miliarde de euro, comparativ cu 7,4 miliarde euro în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă o reducere cu peste 30%. #Gas prices rose in 20 EU countries in the first half of 2023?Largest increases:??Latvia (+139% compared with the first half of 2022)??Romania (+134%)??Austria (+103%)??Estonia, ??Croatia and ??Italy registered decreases between -0.6% and -0.5.? https://t.co/MFF2S3DYz5 pic.twitter.com/YQwODqiW1z— EU_Eurostat (@EU_Eurostat) October 26, 2023 Cinci date Eurostat care arată că România este una din cele mai instabile state din UE Care sunt datele Eurostat care arată că România este, de fapt, una din cele mai instabile țări din UE, din punct de vedere economic: În septembrie 2023, România a avut a doua mare rată a inflației din UE, de 9,2%. Inflație mai mare a avut doar Ungaria - 12,2%. Pe locul III era Slovacia, cu 9%. Media UE: 4,9%. România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE, arăta Eurostat la 23 octombrie. Datele arată că alte țări din UE au reușit, în doi ani, să-și reducă substanțial deficitul. Letonia a plecat de la un deficit de 8,1% și a ajuns la un excedent de 0,1%! Portugalia, de la deficit de 4,5% din PIB a ajuns la un excedent de 2,3%. La 26 octombrie, Eurostat a arătat că România este în topul primelor trei țări din UE la prețul la electricitate. „Exprimate în euro, prețurile medii ale energiei electrice pentru consumatorii casnici în prima jumătate a anului 2023 erau cele mai mici în Bulgaria (11,4 euro pentru 100 kWh), Ungaria (11,6 euro) și Malta (12,6 euro) și cele mai mari în Olanda (47,5 euro), Belgia (43,5 euro), România (42,0 euro) și Germania (41,3 euro)”, arată Eurostat. În ceea ce privește creșterea prețului la energie, acesta a fost de 77% în ultimul an, ceea ce plasa România pe locul II in UE, după Lituania. Tot la 26 octombrie, Eurostat arăta că: „Prețurile gazelor (în monede naționale) au crescut cel mai mult în Letonia (+139%), România (+134%), Austria (+103%), Olanda (+99%) și Irlanda (+73%). La polul opus, s-au situat Estonia, Croația și Italia, care au înregistrat scăderi cuprinse între -0,6% și -0,5%, în timp ce în Lituania prețul a rămas neschimbat” - era vorba de creșterea prețului în trimestrul II din 2023 față de trimestrul II din 2022. La 13 octombrie, Eurostat a anunțat că producţia industrială a scăzut cu 5,1% în zona euro şi cu 4,4% în Uniunea Europeană în august, comparativ cu perioada similară din 2022, iar Irlanda, Slovenia, Estonia, Bulgaria, Lituania, Ţările de Jos, Ungaria şi România au înregistrat cel mai sever declin. Ciolacu: „Guvernul pe care îl conduc oferă stabilitate” O statistică legată indirect de aceste date arată că România a înregistrat o scădere de 1,8% în producția de autoturisme în primele nouă luni ale anului 2023. În plus, BNR arăta, la 13 octombrie, că datoria externă a administrației publice a crescut de la 57,8 miliarde de euro în primele opt luni din 2022 la 71,19 miliarde euro în primele opt luni din acest an, adică o majorare de circa 23%. De altfel, datele pentru primele opt luni ale execuției bugetare arată că România a cheltuit 1,2% din PIB pentru a plăti dobânzi. În total, s-au plătit, în primele opt luni, 19,77 miliarde de lei pentru dobâznile guvernamentale, față de 19,18 în perioada similară a anului trecut. „Guvernul pe care îl conduc oferă stabilitate, însă își asumă și amplul proiect de modernizare economică și socială a țării. Restabilirea regulilor, reformele, prosperitatea și premisele de creștere economică sănătoasă fundamentează acțiunile noastre”, susținea Marcel Ciolacu, la 28 august 2023.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră