duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: instabilitate

2 articole
Eveniment

Putin se pregătește să transforme emigranții în „arme”

Putin se pregătește să transforme emigranții în „arme” („weaponise”) cu care să influențeze alegerile din Europa, scrie The Telegraph. Citește și: Siegrfried Mureșan: „Nu am ajuns încă la nivelul la care să comentez glumele domnului Tudose”. Despre Grapini: „Avem parlamentari mai buni şi parlamentari mai puţin buni” Rusia încearcă să destabilizeze Europa și să influențeze alegerile din acest 2024 prin aducerea de emigranți pe continent cu ajutorul unor armate private, scrie și Daily Mail. Putin se pregătește să transforme emigranții în „arme” Vladimir Putin controlează deja unele dintre principalele rute folosite de aceștia pentru a ajunge pe continentul european. Acum, sunt temeri că Rusia își va „intensifica" eforturile de a trimite emigranții spre Europa, odată cu sosirea primăverii. Cu ajutorul forțelor paramilitare și al mercenarilor, inclusiv al celebrului grup Wagner, se crede că Rusia va alimenta violențele în țări deja instabile precum Burkina Faso, Mali, Sudan, Republica Centrafricană și Libia, forțând oamenii să își părăsească locuințele și determinând astfel refugiații să se îndrepte spre Europa. Granița Austriei Foto: Facebook ministerul austriac de Interne The Telegraph citează documente ale serviciilor de informații care detaliază planurile Rusiei de a înființa o "forță de poliție de frontieră de 15.000 de oameni" formată din foste miliții din Libia pentru a controla fluxul de migranți. O sursă din serviciile de securitate a declarat: „Dacă poți controla rutele migranților către Europa, atunci poți controla efectiv alegerile, deoarece poți restricționa sau inunda o anumită zonă cu migranți pentru a influența opinia publică într-un moment crucial". Încă din noiembrie 2023, Estonia a acuzat Rusia că a transformat în armă imigrația la frontierele estice ale Europei, în contextul în care numărul solicitanților de azil care încearcă să intre pe teritoriul său și al Finlandei a crescut. În timpul unei reuniuni la Stockholm a miniștrilor nordici și baltici ai apărării, Hanno Pevkur, ministrul estonian al apărării, a afirmat că sutele de persoane care au sosit la granițele celor două țări în ultimele săptămâni au făcut parte dintr-o operațiune orchestrată „în totalitate” de către Moscova.

Putin se pregătește să transforme emigranții în „arme” cu care să influențeze alegerile din Europa Foto: Kremlin.ru
Eurostat care arată că România este una din cele mai instabile state din UE Foto: Facebook
Politică

Eurostat arată România cele mai instabile state din UE

Minciuna „România este o țară stabilă”: DeFapt.ro vă prezintă cinci date Eurostat, publicate în ultimele săptămâni, care arată că România este una din cele mai instabile state din UE, din punct de vedere economic. Citește și: Ciolacu era să blocheze lucrările la Podul Grant, prin noua ordonanță a tăierilor otova: lucrările continuă prin bunăvoința constructorului, explică Nicușor Dan. Plus: la pod se lucrează 22 ore/zi „România este stabilă economic”, susținea premierul PSD Marcel Ciolacu la 18 octombrie, dar nu este clar ce presupune, pentru el, această stabilitate. De altfel, efectele deciziilor haotice și lipsite de transparență ale guvernării se văd cel mai bine în prăbușirea investițiilor străine. Astfel, investițiile străine au fost, în primele opt luni ale anului 2023, de doar 5,08 miliarde de euro, comparativ cu 7,4 miliarde euro în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă o reducere cu peste 30%. #Gas prices rose in 20 EU countries in the first half of 2023?Largest increases:??Latvia (+139% compared with the first half of 2022)??Romania (+134%)??Austria (+103%)??Estonia, ??Croatia and ??Italy registered decreases between -0.6% and -0.5.? https://t.co/MFF2S3DYz5 pic.twitter.com/YQwODqiW1z— EU_Eurostat (@EU_Eurostat) October 26, 2023 Cinci date Eurostat care arată că România este una din cele mai instabile state din UE Care sunt datele Eurostat care arată că România este, de fapt, una din cele mai instabile țări din UE, din punct de vedere economic: În septembrie 2023, România a avut a doua mare rată a inflației din UE, de 9,2%. Inflație mai mare a avut doar Ungaria - 12,2%. Pe locul III era Slovacia, cu 9%. Media UE: 4,9%. România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE, arăta Eurostat la 23 octombrie. Datele arată că alte țări din UE au reușit, în doi ani, să-și reducă substanțial deficitul. Letonia a plecat de la un deficit de 8,1% și a ajuns la un excedent de 0,1%! Portugalia, de la deficit de 4,5% din PIB a ajuns la un excedent de 2,3%. La 26 octombrie, Eurostat a arătat că România este în topul primelor trei țări din UE la prețul la electricitate. „Exprimate în euro, prețurile medii ale energiei electrice pentru consumatorii casnici în prima jumătate a anului 2023 erau cele mai mici în Bulgaria (11,4 euro pentru 100 kWh), Ungaria (11,6 euro) și Malta (12,6 euro) și cele mai mari în Olanda (47,5 euro), Belgia (43,5 euro), România (42,0 euro) și Germania (41,3 euro)”, arată Eurostat. În ceea ce privește creșterea prețului la energie, acesta a fost de 77% în ultimul an, ceea ce plasa România pe locul II in UE, după Lituania. Tot la 26 octombrie, Eurostat arăta că: „Prețurile gazelor (în monede naționale) au crescut cel mai mult în Letonia (+139%), România (+134%), Austria (+103%), Olanda (+99%) și Irlanda (+73%). La polul opus, s-au situat Estonia, Croația și Italia, care au înregistrat scăderi cuprinse între -0,6% și -0,5%, în timp ce în Lituania prețul a rămas neschimbat” - era vorba de creșterea prețului în trimestrul II din 2023 față de trimestrul II din 2022. La 13 octombrie, Eurostat a anunțat că producţia industrială a scăzut cu 5,1% în zona euro şi cu 4,4% în Uniunea Europeană în august, comparativ cu perioada similară din 2022, iar Irlanda, Slovenia, Estonia, Bulgaria, Lituania, Ţările de Jos, Ungaria şi România au înregistrat cel mai sever declin. Ciolacu: „Guvernul pe care îl conduc oferă stabilitate” O statistică legată indirect de aceste date arată că România a înregistrat o scădere de 1,8% în producția de autoturisme în primele nouă luni ale anului 2023. În plus, BNR arăta, la 13 octombrie, că datoria externă a administrației publice a crescut de la 57,8 miliarde de euro în primele opt luni din 2022 la 71,19 miliarde euro în primele opt luni din acest an, adică o majorare de circa 23%. De altfel, datele pentru primele opt luni ale execuției bugetare arată că România a cheltuit 1,2% din PIB pentru a plăti dobânzi. În total, s-au plătit, în primele opt luni, 19,77 miliarde de lei pentru dobâznile guvernamentale, față de 19,18 în perioada similară a anului trecut. „Guvernul pe care îl conduc oferă stabilitate, însă își asumă și amplul proiect de modernizare economică și socială a țării. Restabilirea regulilor, reformele, prosperitatea și premisele de creștere economică sănătoasă fundamentează acțiunile noastre”, susținea Marcel Ciolacu, la 28 august 2023.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră