joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ins

42 articole
Economie

Scădere abruptă a producției industriale, în noiembrie 2025

Scădere abruptă a producției industriale, în noiembrie 2025: aceasta a scăzut faţă de luna octombrie 2025 atât ca serie brută (-6,1%), cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-0,7%), anunță, azi, Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: Penelistul Hubert Thuma cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan Producția industrială a scăzut și față de noiembrie 2024 cu 2,8%, ca serie brută  și cu 0,5% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. Scădere abruptă a producției industriale, în noiembrie 2025 „În perioada 1.I – 30.XI.2025, comparativ cu perioada 1.I – 30.XI.2024, producţia industrială a scăzut ca serie brută cu 1,1%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,5%”, mai arată INS.  Datele INS arată că cele mai mari scăderi ale producţiei au fost în sectorul de textile, în extracţia cărbunelui, produse chimice şi în sectorul de tutun, cel de îmbrăcăminte.  La polul opus, producţia a crescut cel mai mult în extracţia minereurilor metalifere şi fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente.  Ieri, INS a anunțat și o inflație uriașă, de 9,7% față de decembrie 2024. Totuși, inflația a scăzut ușor, în octombrie și noiembrie ea fiind de 9,8%.  La energia electrică, creșterea prețurilor a fost, de la an la an, de 60,91%. Fructele proaspete s-au scumpit cu 15%, cafeaua cu 23%, iar pâinea cu 10%.

Scădere abruptă a producției industriale, în noiembrie 2025 Foto: Guvernul României
Inflație uriașă și în decembrie, anunță INS Foto: Facebook Guvernul României
Economie

Inflație uriașă și în decembrie, anunță INS. Din august 2025, inflația stă ușor sub 10%

Inflație uriașă și în decembrie, anunță INS: 9,7% față de decembrie 2024. Totuși, inflația a scăzut ușor, în octombrie și noiembrie ea fiind de 9,8%.  Citește și: Năsui și Prună critică dur conducerea USR și propun un referendum intern anti-baronizare Inflație uriașă și în decembrie, anunță INS Indicele preţurilor de consum în luna decembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2025 a fost 100,22%, mai arată Institul Național de Statistică.  Din august 2025, când a atins un vârf de 9,9%, inflația stă ușor sub 10%. La energia electrică, creșterea prețurilor a fost, de la an la an, de 60,91%. Fructele proaspete s-au scumpit cu 15%, cafeaua cu 23%, iar pâinea cu 10%.  „Am avut o combinație de factori care au împins prețurile în sus: liberalizarea tarifelor la electricitate, majorarea TVA și accizelor, precum și o dinamică ridicată a costurilor salariale, în special în industria alimentară și în sectorul serviciilor de piață. În plus, anticipațiile inflaționiste pe termen scurt au continuat să crească”, a explicat guvernatorul BNR Mugur Isărescu în noiembrie 2025.  „Inflația este apropiată de 10% în momentul de față și probabil că va rămâne în zona aceasta lunile următoare. O scădere mai importantă a inflației o să vedem începând cu iulie anul viitor, când din efectul de bază o să avem o scădere semnificativă a inflației. Noi avem o estimare de circa 4% la finalul anului viitor”, estima consilierul onorific al premierului Bolojan, Ionuț Dumitru, în decembrie 2025. 

Inflație uriașă și în noiembrie, câștigul salarial real a scăzut cu 5% într-un an Foto: Facebook
Economie

Inflație uriașă și în noiembrie, câștigul salarial real a scăzut cu 5% într-un an

Inflație uriașă și în noiembrie, iar câștigul salarial real a scăzut cu 5% într-un an, arată mai multe seturi de date publicate azi de Institutul Național de Statistică.  Citește și: Șefa Curții de Apel București a încălcat legea când a difuzat o înregistrare audio dintr-un proces Inflație uriașă și în noiembrie, câștigul salarial real a scăzut cu 5% într-un an Potrivit acestor date, rata anuală a inflaţiei în luna noiembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2024 a fost 9,8%.  Datele parțiale publicate până azi de Eurostat, pe noiembrie, arată că inflația din România este cea mai mare. În Irlanda, inflația este 4,7%, la fel ca în Estonia, în Croația - 4,3%, iar în Polonia - 4,1%.  Rata medie lunară a inflației a fost, în 2025, 0,8%, dublu față de 2024.  „Indicele câştigului salarial real a fost 95,0% în luna octombrie 2025 față de luna octombrie 2024”, arată INS, adică puterea de cumpărare a scăzut cu 5%.  Pe de altă parte, datele INS arată că, după o scădere bruscă, în august a salariului mediu din administrația publică, acesta crește constant de câteva luni. Astfel, în iulie 2025, salariul mediu net în administrația publică era de 7.010 lei, iar în august a ajuns 6.904 lei. Însă în septembrie a fost 6.930 lei, iar în octombrie 6.983 de lei. Tituși, aceste este încăp mult sub vârful de 7.222 de lei, din mai 2025, luna în care au avut loc alegeri prezidențiale.  „În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (+2,4%, ca urmare a plății cu ora a cadrelor didactice), în administraţia publică (+0,8%), respectiv în sănătate şi asistență socială (+0,2%)”, explică INS. 

Avalanșă de vești proaste de la INS: PIB-ul a scăzut, comerțul și turismul s-au prăbușit Foto: Guvernul României
Eveniment

Avalanșă de vești proaste de la INS: PIB-ul a scăzut, comerțul și turismul s-au prăbușit

Avalanșă de vești proaste de la INS, în această dimineață: PIB-ul a scăzut, comerțul cu amănuntul și turismul s-au prăbușit. Citește și: Cine este partenera de viață a lui Ilie Bolojan, cu care s-ar fi căsătorit recent, în secret Deocamdată, România nu a intrat în recesiune tehnică, care este definită drept o perioadă în care produsul intern brut (PIB-ul) unei țări a scăzut pentru două trimestre consecutive, comparativ cu trimestrul anterior. Avalanșă de vești proaste de la INS: PIB-ul a scăzut, comerțul și turismul s-au prăbușit Ce arată datele publicate de Institutul Național de Statistică: PIB-ul a scăzut, în trimestrul III din 2025, comparativ cu trimestrul II din 2025, în termeni reali, cu 0,2%. „Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul III 2025 a fost de 484091,6 milioane lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,2% faţă de trimestrul II 2025 și în creștere cu 1,4% faţă de trimestrul III 2024”, arată INS. În luna octombrie 2025, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut faţă de luna septembrie 2025, atât ca serie brută cu 0,6%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate  cu 1,1%. Comerțul cu produse alimentare, băuturi și tutun a scăzut cu 2,4% în primele nouă luni din 2025, comparativ cu perioada similară din 2024. În luna septembrie 2025 volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut faţă de luna august 2025, ca serie brută cu 0,5%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a crescut cu 1,3%.   În luna octombrie 2025, comparativ cu luna octombrie 2024, sosirile și înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare inclusiv apartamente și camere de închiriat au scăzut cu 2,9% și respectiv cu 2,6%. Sosirile și înoptările turiștilor români au scăzut cu peste 7%, dar au crescut cu 17% cele ale turiștilor străini.  „Este un risc real, dar și dacă intrăm în recesiune trebuie să avem soluții pregătite. Dacă ne uităm, la evoluția din ultimii 4 ani, nu era așa de greu să-ți dai seama că te îndrepți către recesiune. Faptul că în ultimii 4 ani am avut creștere economică tot mai mică, analiștii au atras atenția că în această direcție ne ducem. Eu ce vă pot spune este că voi căuta soluții pentru a pune de o parte resurse care să ajute economia într-o astfel de situație, dar este extrem, extrem de greu”, afirma, în vară, ministrul de Finanțe Alexandru Nazare. 

România, în declin demografic accentuat (sursa: Pexels/Ogeday)
Eveniment

Aproape cinci milioane de români vor dispărea în următorii ani, avertizează INS

România se confruntă cu un declin demografic accentuat, iar populația ar putea scădea la 14,367 milioane de locuitori în anul 2080, față de 19,036 milioane în 2025 – o diminuare de aproape 4,7 milioane de persoane, adică aproximativ un sfert din populație. Datele provin din analiza „Proiectarea populaţiei active a României la orizontul anului 2080”, realizată de Institutul Național de Statistică (INS). România, în declin demografic accentuat INS prezintă trei variante de proiecție a populației rezidente: Citește și: Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară - fost comandant al armatei ucrainene Varianta constantă (reper) – păstrează neschimbate nivelurile actuale de fertilitate, speranță de viață și migrație netă din anul 2024. Acest scenariu permite compararea evoluțiilor demografice în absența schimbărilor majore. Varianta medie (cea mai plauzibilă) – se bazează pe tendințele recente ale principalelor componente demografice și este considerată cea mai realistă în contextul socio-economic actual. Varianta optimistă – presupune îmbunătățiri semnificative ale fertilității și speranței de viață, indicând nivelul maxim ce ar putea fi atins în condiții demografice favorabile. Scădere inevitabilă a populației, indiferent de scenariu Coordonatorul publicației, vicepreședintele INS, Silviu Vîrva, subliniază că toate scenariile duc la o scădere a populației, însă amploarea declinului diferă semnificativ: Varianta constantă: populația scade cu 4,669 milioane persoane, până la 14,367 milioane (circa -24,5%) Varianta medie: scădere de 3,403 milioane persoane (aprox. -17,9%) Varianta optimistă: reducere de 1,923 milioane persoane (circa -10,1%) „Indiferent de scenariul analizat, populaţia României va continua să scadă până în 2080, iar amploarea declinului variază între o zecime şi un sfert din populaţia actuală”, a precizat vicepreşedintele INS. Date demografice actuale folosite pentru proiecții Pentru realizarea acestor scenarii, INS a utilizat cele mai recente date disponibile, inclusiv: Populația rezidentă la 1 ianuarie 2025, pe județe, sexe și vârste Ratele totale de fertilitate și structura născuților-vii (2024) Speranța de viață la naștere (2024), pe sexe și județe Soldul migrației interne și internaționale (2024), pe grupe de vârstă și sexe Proiecții esențiale pentru politici publice și planificare socială Potrivit lui Silviu Vîrva, această lucrare oferă „o perspectivă scenografică asupra demografiei țării pe termen lung”, construită pe o metodologie riguroasă și o analiză detaliată a datelor. „Prin această viziune orientată spre viitor, putem anticipa şi gestiona mai eficient schimbările sociale care influenţează demografia, precum îmbătrânirea populaţiei, emigraţia şi evoluţia sporului natural”, a subliniat vicepreședintele INS. Lucrare realizată de experți INS Publicația INS este realizată de Silviu Vîrva, împreună cu autorii Silvia Pisică, Lavinia-Elena Bălteanu, Ruxandra Moldoveanu și Maria Streche. Aceasta prezintă proiecții demografice fundamentale pentru strategiile economice, sociale și educaționale, facilitând ajustarea resurselor la nevoile viitoare ale populației.

Guvernarea Ciolacu a determinat zeci de mii de români să emigreze Foto: Facebook
Politică

Guvernarea Ciolacu a determinat zeci de mii de români să emigreze, tot mai puțini s-au întors

Guvernarea Ciolacu a determinat zeci de mii de români să emigreze, în timp ce tot mai puțini s-au întors, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), analizate de Profit. Potrivit acestei publicații, în 2023 și 2024 numărul românilor care au părăsit oficial țara l-a depășit puternic pe cel al celor care s-au întors. Citește și: Pentru ce primește Adrian Ursu un salariu imens de la Antena 3: laude deșănțate pentru Dan Voiculescu, patronul de facto al trustului Intact Anii 2023 și 2024 au schimbat trendul din perioada anterioară, când numărul celor care reveneau îl depășea pe cel al celor care părăseau România. Guvernarea Ciolacu a determinat zeci de mii de români să emigreze În 2022, 54.839 de persoane au revenit în țară, față de 48.438 care au plecat definitiv, adică un plus de aproximativ 6.400 de români. În 2023, au plecat 48.612 cetățeni români, s-au întors 29.830 - pierdere netă de aproape 19.000 de persoane. În 2024, an electoral, au plecat 51.062 cetățeni români, s-au întors 28.431 - pierdere netă de aproape 23.000 de persoane.  Profit arată că din aceste statistici lipsesc datele privind migrația spre Marea Britanie, deși aceasta era una din principalele destinații ale celor care părăseau România.  În 2024, cei mai mulți emigranți au avut între 35 și 39 de ani, circa 12% din total. „Grupa de vârstă 30–34 de ani a avut o pondere de 8,1%, urmată de 25–29 de ani (7,4%) și 20–24 de ani (6,6%). În total, aproape un sfert din românii care au emigrat anul trecut aveau sub 35 de ani. Și segmentul 40–44 de ani este semnificativ, cu aproape 10% din total”, mai arată Profit. 

INS confirmă dezastrul Ciolacu: 2024, cea mai slabă creștere economică din 2013, minus pandemia Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Economie

INS confirmă dezastrul Ciolacu: 2024, cea mai slabă creștere economică din 2013, minus pandemia

INS confirmă dezastrul lăsat de guvernarea Ciolacu: în 2024, România a înregistrat cea mai slabă creștere economică din 2013, minus pandemia din 2020, când PIB-ul a căzut cu 3,6%. Citește și: EXCLUSIV Agenția Națională de Absurd Fiscal: firme fără datorii la stat, inactivate pentru că administratorii nu erau la sediu în momentul vizitei inspectorilor de la Fisc Însă estimările recente ale Băncii Mondiale arată că 2025 ar putea fi un an mult mai rău, din această perspectivă.  INS confirmă dezastrul Ciolacu: 2024, cea mai slabă creștere economică din 2013 În 2024, PIB-ul a crescut, față de 2023, cu doar 0,9%, arată datele anuale semidefinitive publicate de Institutul Național de Statistică, azi. În 2023, creșterea PIB-ului a fost de 2,3%, în 2022 - 4,2%, iar în 2021 - 5,6%.  Tot azi, INS a arătat că PIB-ul a crescut în trimestrul II din 2025 față de același semestru din 2024 cu doar 0,3%. „Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2025 a fost de 446486,9 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,3% faţă de trimestrul II 2024”, arată INS.  Acum trei zile, un studiu al Băncii Mondiale arăta că economia românească va înregistra un avans de doar 0,4% în acest an, faţă de un nivel de 1,3% previzionat în luna iunie.  Potrivit instituţiei financiare internaţionale, creşterea consumului în România ar urma să încetinească până la aproximativ 1,1% în acest an, de la 5%, în medie, în perioada 2000-2024, deoarece consolidarea fiscală apasă asupra cheltuielilor, iar inflaţia rămâne ridicată. Banca Mondială menţionează că volumul vânzărilor cu amănuntul a crescut cu doar 3,1% în perioada ianuarie-iulie a acestui an, comparativ cu aproape 9% în 2024, iar înmatriculările de autoturisme noi în România au scăzut cu 22% în prima jumătate a anului.

Dezastru în turism, în august, lună de vârf Foto: Facebook Romania Travel/Constantin Rotar
Economie

Dezastru în turism, în august, lună de vârf: cădere de 4,8% a înnoptărilor - INS

Dezastru în turism, în august 2025, lună de vârf pentru vacanțe: Institutul Național de Statistică (INS) anunță o cădere de 4,8% a înnoptărilor, față de august 2024.  Citește și: Cum fentează primarii din Bihor concedierile cerute de Bolojan: unde îi mută pe angajații primăriilor „În luna august 2025, comparativ cu luna august 2024, sosirile și înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare inclusiv apartamente și camere de închiriat au scăzut cu 4,6% și respectiv cu 4,8%”, arată INS.  Dezastru în turism, în august, lună de vârf Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna august 2025 a fost de 43,5% pe total structuri de cazare turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în scădere cu 3,1 puncte procentuale faţă de luna august 2024.   Numărul turiștilor străini care au vizitat România a crescut cu peste 7%, în august 2025, comparativ cu august 2024. Cei mai mulți au venit din Germania, Italia și Israel.  În Teleorman au sosit 103 turiști străini în primele opt luni ale anului. În Tulcea, unde se află Delta Dunării, doar 4.729, față de Mehedinți - 7.289 sau peste 20.000 în Maramureș și circa 38.000 în Suceava.  La mare, numărul turiștilor a crescut, dar a scăzut puternic cel al celor cazați în stațiunile montane. 

Săli de sport și bazine fictive în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Săli de sport și bazine de înot fictive: apar în bazele de date al INS, dar nu există în realitate

Săli de sport și bazine fictive: Institutul Național de Statistică (INS) a reacționat după apariția unor articole care semnalau discrepanțe majore în datele oficiale privind infrastructura sportivă. Săli de sport și bazine fictive Un exemplu este cel al unei comune cu doar 127 de copii, care figurează în statistici cu nouă săli de gimnastică, în timp ce la nivel de județ (Iași) apar bazine de înot inexistente. Citește și: Patrioții auriști, cei mai ostili serviciului militar pe bază de voluntariat. Alegătorii PNL și USR, cei mai favorabili INS a admis existența unor erori în sistem, precizând că mecanismul de verificare nu poate identifica dacă datele raportate sunt plauzibile. În prezent se fac verificări, însă rămâne întrebarea câte alte statistici oficiale ar putea ascunde informații neverosimile. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Salariul mediu net al bugetarilor din administrație a scăzut Foto: Facebook
Eveniment

Salariul mediu net al bugetarilor din administrație a scăzut cu peste 200 de lei, în iulie

Salariul mediu net al bugetarilor din administrație a scăzut cu peste 200 de lei, în iulie, arată datele prezentate azi de Institutul Național de Statistică (INS). În iunie, acesta era de 7.215 lei, în iulie a ajuns la 7.010 lei. Din august 2024, salariul mediu net al bugetarilor nu a mai fost atât de mic. Citește și: George Simion îi amenință cu violențe precum cele din Nepal pe cei care „au votat contra poporului”. Zeci de morți violente în această țară Guvernul Bolojan a aprobat primele reduceri de cheltuieli în iulie, deci acestea nu au avut cum să aibă impact pe aceste date ale INS.  Salariul mediu net al bugetarilor din administrație a scăzut  O scădere a fost și față de iulie 2024, când salariul mediu net în administrație publică și apărare era de 7.028 lei.  „În sectorul bugetar, în luna iulie 2025 s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (-4,7%, în principal ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanței şcolare), respectiv în administraţia publică (-2,8%). Câştigul salarial mediu net a crescut uşor comparativ cu luna precedentă în sănătate şi asistență socială (+0,4%)”, arată INS.  Și salariul mediu net pe economie a scăzut, dar nu atât de mult: de la 5.539 de lei în iunie la 5.517 lei în iulie.  Comparativ cu luna iulie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 5,2%. Indicele câştigului salarial real a fost 97,0% în luna iulie 2025 față de luna iunie 2025.  Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net au fost în „activități de editare” - 10,8%. 

Inflație catastrofală în iulie: prețurile la energie au explodat Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Inflație catastrofală în iulie: prețurile la energie au explodat, la fructe au crescut cu 40%

Inflație catastrofală în iulie: prețurile la energie au explodat, iar la fructe au crescut cu 40%, arată datele publicate în această dimineață de Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: Locotenent-colonel ucrainean critică dur modul în care s-a ajuns ca Rusia să spargă frontul din Donețk: „Este un haos complet” Inflație catastrofală în iulie: prețurile la energie au explodat Potrivit INS, prețul la energie electrică a crescut, în iulie 2025, cu 62,97%, față de iulie 2024, urmare a încetării sistemului de plafonare a acestor prețuri.  Inflația în iulie 2025, comparativ cu iulie 2024, a fost uriașă: 7,8%. Chiar și față de iunie 2025 indicele prețurilor de consum a crescut cu 2,68%. Un astfel de salt al inflației s-a mai înregistrta doar în aprilie 2022, când inflația lunară a fost de 3,74%.  Pâinea s-a scumpit cu 6,43% într-un an, iar laptele de vacă cu 7,38%. Prețul călătoriilor cu trenul s-a majorat cu 16,92%.  „Este vorba de un punct şi jumătate, 1,5 - 1,8 în cursul anului curent. Vorbesc de inflaţie. Vorbesc de impactul asupra inflaţiei. Bineînţeles că o să avem un impact actualizat cu toate măsurile în momentul când se închide pachetul”, spunea ministrul de Finanțe Alexandru Nazare după adoptarea măsurii de creștere a TVA.  „Un efect al creşterii TVA-ului va fi o creştere de preţuri, ceea ce indirect va alimenta uşor inflaţia, deci foarte probabil, faţă de estimările, să spunem, de la începutul anului, vom avea în a doua jumătate acestui an o inflaţie uşor mai mare. Avem o realitate economică pe care nu putem nega, care este o realitate de tip european, am avut o încetinire a economiei europene şi faţă de estimările cu care s-a construit bugetul la începutul anului de 2,5%, creşterea economică este mult mai redusă în prima jumătate a anului”, a declarat Ilie Bolojan, duminică seară, la Antena 3.

Inflație uriașă în iunie, prețurile la fructe proaspete și legume au explodat Foto: Servuspress
Economie

Inflație uriașă în iunie, prețurile la fructe proaspete și legume au explodat

Inflație uriașă în iunie, iar prețurile la fructe proaspete și legume au explodat, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Rata anuală a inflaţiei în luna iunie 2025 comparativ cu luna iunie 2024 a fost 5,7%, scrie INS.  Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm Inflație uriașă în iunie, prețurile la fructe proaspete și legume au explodat Din datele parțiale publicate de Eurostat, România are cea mai mare inflație din UE. Doar Estonia este aproape, cu o rată de 5,2%. Inflația medie în zona euro este, în iunie 2025, de 2%.  Din aprilie, rata anuală a inflației a crecut constant. Prețul la lapte a crescut cu peste 5%. La cafea, creșterea a fost de 11%.  La o serie de produse alimentare, prețurile au explodat. La fructe proaspete a fost de peste 33%, la legume și conserve de legume a fost peste 11%, iar la ulei peste 9%.

Salariul mediu din administrație și apărare continuă să crească Foto: Facebook
Eveniment

Salariul mediu din administrație și apărare continuă să crească, salariul pe economie scade

Salariul mediu net din administrație și apărare continuă să crească, salariul pe economie scade, arată datele prezentate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm Salariul mediu din administrație și apărare continuă să crească În mai 2025, câştigul salarial mediu net a fost 5508 lei, în scădere cu 139 lei (-2,5%) față de luna aprilie 2025. Însă, salariul mediu din administrație și apărare (exclusiv forțele armate) a fost de 7.222 de lei, față de 7.176 de lei în aprilie, o creștere de 46 de lei. În mai 2024, salariul mediu net în administrație și apărare era de 6.789 lei, creșterea anuală fiind de 433 de lei. Creșterea a fost de 6,34%, peste inflația de 5,1%,  În schimb, pe ansamblul economiei, creșterea netă din mai 2024 în mai 2025 a fost de 390 de lei ( de la 5.118 la 5.508 lei), o creștere de 7,62%. 

Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 0,2%, la patru luni Foto: Facebook
Economie

Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 0,2%, la patru luni - INS

Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 0,2%, la patru luni, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Cea mai importantă cădere este în industria energetică. Citește și: EXCLUSIV Cine sunt medicii percheziționați de DNA la Spitalul Militar din București, unde au loc descinderi Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 0,2%, la patru luni „Cifra de afaceri din industrie a scăzut, în termeni nominali, în perioada 1.I-30.IV.2025 comparativ cu perioada 1.I-30.IV.2024, pe ansamblu, cu 0,2% ca urmare a scăderii industriei prelucrătoare cu 0,8%. Industria extractivă a crescut cu 17,0%. Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria energetică (-14,7%) și industria bunurilor intermediare (-0,5%). Creșteri au înregistrat: industria bunurilor de folosință îndelungată (+13,4%), industria bunurilor de uz curent (+3,3%) și industria bunurilor de capital (+0,1%)”, arată comunicatul de azi al INS.   Cifra de afaceri din industrie, în termeni nominali, în luna aprilie 2025 comparativ cu luna martie 2025, pe total, a scăzut cu 6,4% ca urmare a scăderilor înregistrate în industria extractivă (-9,4%) și în industria prelucrătoare (-6,3%), mai arată Statistica. 

O treime din cheltuielile unei gospodării se duc pe impozite și taxe Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

O treime din cheltuielile unei gospodării se duc pe impozite și taxe - INS. În urban - aproape 37%

Aproape o treime din cheltuielile unei gospodării se duc pe impozite și taxe, respectiv 32,9%, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică, în comunicatul privind „Veniturile și cheltuielile gospodăriilor in anul 2024”.  Citește și: În ultimii zece ani, numărul angajaților primăriilor a explodat: creștere de peste 20%. La nivelul întregului stat, aparatul bugetar s-a majorat cu 10% O treime din cheltuielile unei gospodării se duc pe impozite și taxe În 2023, statul înghițea doar 31,7% din cheltuielile unei gospodării. În mediul urban, situația este și mai dură: 36,4% din cheltuieli s-au dus pe plata „impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, taxelor”. Un salariat cheltuia, în 2024, 43,1% pe taxele către stat. În 2023, doar 41,7% din cheltuielile sale au fost pentru plata „impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, taxelor”.  „Veniturile totale medii lunare au reprezentat în anul 2024, în termeni nominali, 8270 lei pe o gospodărie, reprezentând 3302 lei pe o persoană, în creştere cu 15,3%, respectiv, cu 15,0% faţă de anul 2023.  Cheltuielile totale medii lunare ale populaţiei au fost în anul 2024, în termeni nominali, de 7013 lei pe o gospodărie (2800 lei pe o persoană) și au reprezentat 84,8% din veniturile totale, în creștere cu 790 lei faţă de anul 2023”, mai arată INS.  „Consumul” a reprezentat 60% din cheltuieli.  INS mai arată că doar 0,6% din cheltuielile unei gospodării se duc pe „educație” (în ușoară creștere, față de 0,5% în 2023) și 7,3% pe alcool și tutun. Mâncarea și băuturile nealcoolice înghit 33,7% din cheltuieli. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră