marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: inflatie

66 articole
Economie

FMI critică pachetul Ciolacu de măsuri fiscale

FMI critică pachetul Ciolacu de măsuri fiscale și estimează un deficit uriaș, de 6%, pentru acest an. Într-o conferinţă de presă susţinută miercuri la Bucureşti, la finalul consultărilor în baza Articolului IV, şeful misiunii FMI pentru România, Kees Martijn, a precizat că pachetul fiscal adoptat recent de Guvern este un pas în direcţia potrivită, arătând însă că este nevoie şi de alte reforme. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă FMI critică pachetul Ciolacu de măsuri fiscale „Alte reforme în ceea ce priveşte taxele sunt necesare pentru a creşte veniturile, eficienţa şi corectitudinea. O creştere a veniturilor de peste 2% din PIB în afara celor aduse de pachetul fiscal recent va fi necesară în următorii doi ani", a afirmat FMI. Potrivit FMI, rata inflaţiei va scădea de la 7% la 4% la finalul anului 2024, însă rămâne peste ţinta Băncii Naţionale a României. „Pragul pentru microîntreprinderi trebuie să fie redus și mai mult, dar impozitul pe cifra de afaceri pentru companii mari și bănci afectează inechitabil companiile cu marje reduse. Sunt necesare reforme fiscale suplimentare pentru a crește veniturile, eficiența și echitatea. În următorii doi ani, va fi necesară o creștere a veniturilor de peste 2% din PIB, în plus față de câștigurile obținute în urma recentului pachet fiscal. În acest scop, măsurile-cheie care trebuie avute în vedere sunt: eliminarea scutirilor, privilegiilor și lacunelor rămase; continuarea raționalizării TVA; reforma impozitului pe proprietate și utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei și, în sens mai larg, pentru a favoriza tranziția către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. Îmbunătățirile în curs de desfășurare în domeniul administrării veniturilor, deși sunt necesare, nu oferă rezultate rapide sau previzibile și nu se poate conta pe ele pentru a realiza ajustarea fiscală necesară pe termen scurt”, relatează Profit propunerile FMI.

FMI critică pachetul Ciolacu de măsuri fiscale și estimează un deficit uriaș, de 6% Foto: Guvernul României
Ciolacu, avalanșă de gafe și minciuni în emisunea lui Gâdea Foto: Captură video
Eveniment

Ciolacu, avalanșă gafe minciuni în emisunea lui Gâdea

Marcel Ciolacu, avalanșă de gafe și minciuni în emisiunea lui Mihai Gâdea, la Antena 3: premierul și moderatorul au încurcat în mod repetat inflația cu TVA, iar șeful Executivului a oferit informații cu totul eronate despre șomajul din România. Citește și: Bugetarii cu salarii și averi uriașe care l-au îndemnat pe Ciolacu să atace sectorul privat: familia Socol, finanțiștii favoriți ai lui Dragnea, câștigă 12.000 de euro pe lună, de la stat În emisiune, Gâdea l-a presat pe premier să spună cu cât cresc pensiile, dar a evitat să discute despre pensiile speciale. Ciolacu, avalanșă de gafe și minciuni în emisunea lui Gâdea, la Antena 3 „Am reușit să aduc TVA-ul la o singură cifră”, a spus premierul PSD de două ori, în emisiune. De fapt, el se referea la inflație, întrucât TVA-ul la majoritatea produselor este 19%. Însă Gâdea nu a sesizat gafa, nu l-a corectat, ci dimpotrivă, a întărit: „Deci mențineți TVA-ul la o singură cifră!”. O altă gafă a premierului a fost să afirme că șomajul în România este de 1-2%. În realitate, datele Eurostat arată că șomajul din România era, în iulie 2023, la 5,5%. Aceste date sunt conirmate de Institutul de Statistică. În emisiune, moderatorul l-a întrebat de două ori pe premier cât se va colecta de la „multinaționale și bănci” prin impunerea unui impozit de 1% pe cifra de afaceri. Marcel Ciolacu a evitat răspunsul. O minciună flagrantă repetată de liderul PSD a fost că doar România și Rusia mai au cota unică de impozitare. DeFapt.ro a arătat din mai 2023 că este fals: în Uniunea Europeană, mai au cotă unică de impozitare, în afară de România, Bulgaria, Estonia și Ungaria. Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” În ultimul Indice al competitivității fiscale (The International Tax Competitiveness Index), publicat în octombrie 2022, Estonia – care are cotă unică de impozitare de 20% – ocupă primul loc. În emisiune, Ciolacu a susținut că România va avea din nou cotă progresivă, după ce ANAF va fi informatizat. Fără să fie contrazis de moderator, liderul social-democrat a afirmat: „Eu nu am introdus taxe noi, am scos din excepţii”. În realitate, impozitul de 1% pe cifra de afaceri și cel de 0,3% pe imobile a căror valoare depășește 500.000 de euro și pe mașini peste 75.000 de euro sunt inventate de Executivul său. O altă minciună spusă de premier a fost că Austria, țară neutră, are cheltuieli zero pentru apărare. În realitate, Austria a alocat 0,8% din PIB pentri Apărare, în 2022, respectiv 3,65 miliarde de dolari.

Alimentele, scumpite de inflație cu 30% (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Alimentele, scumpite de inflație cu 30

Alimentele, scumpite de inflație cu 30%. Made in Iași: sunt în județ cel puțin 17 firme care asigură producția alimentelor de bază, respectiv carne, pâine, lactate și brânzeturi. Alimentele, scumpite de inflație cu 30% Afacerile acestor producători din Iași ale căror produse ajung pe mesele românilor, dar și peste graniță au ajuns anul trecut la aproape 1,21 mld. lei (circa 244 mil. euro), o creștere de 30% față de anul 2021, când cifra de afaceri totală s-a ridicat la aproximativ 934 mil. lei (188 mil. euro). Citește și: Spitalul Găești: un medic a consultat 26 de pacienți în trei ani. În februarie, managerul spitalului din Oradea spunea că cel puțin 10% din medicii spitalului puteau fi concediați Oamenii de afaceri care conduc aceste firme cu activitate în industria alimentară au pus în mare parte majorarea afacerilor de anul trecut pe seama inflației, fiind materii prime la care prețurile s-au dublat sau chiar triplat, pe lângă scumpirile la energie, gaze naturale și combustibili. Din cauza acestor factori au crescut și prețurile de vânzare practicate de producători. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România înregistrează unele din cele mai mari creșteri de prețuri din UE Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

România înregistrează cele mai mari creșteri prețuri UE

Premierul Marcel Ciolacu se laudă cu inflația anuală sub 10%, dar, de fapt, România înregistrează unele din cele mai mari creșteri de prețuri din UE. O inflație-record are Ungaria, altă țară, sub conducerea premierului Viktor Orban, a plafonat prețurile. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României „INS confirmă oficial că inflația a coborât la o singură cifră, 9,4%! După ce pandemia, liberalizarea ticăloasă a prețurilor la energie și gaze, criza energetică și războiul au împins inflația până la 16,8% în noiembrie anul trecut, iată că măsurile noastre de luptă contra inflației au avut succes”, s-a lăudat Marcel Ciolacu. Ucraina, țară aflată în război, are o inflație de 11,3%, în scădere cu 1,5% față de iulie. România înregistrează unele din cele mai mari creșteri de prețuri din UE În Uniunea Europeană, trei țări au inflație mai mare ca România, unde INS a anunțat azi o inflație de 9,4%: Ungaria - 17,6% (față de 20,1% în iunie), Slovacia - 10,88% (ultima informație este din iunie) și Polonia - 10,8% (față de 11,5% în iunie). Bulgaria are o inflație de doar 8,7%, iar în țările baltice este între 7,4% și 6,4%, potrivit datelor de pe Trading Economics. Cea mai mică inflație in spațiul UE este în Cipru - 1,47%. În România, potrivit INS, rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2022 – iulie 2023) faţă de precedentele 12 luni (august 2021 – iulie 2022) este 13,7%. La telemea, prețurile au crescut, într-un an, cu aproape 25%, la ouă, cu 27%, iar la zahăr cu circa 50%. Azi, Profit anunța: „Cea mai semnificativă scumpire a carburanților din ultimele luni. Prima majorare a prețului benzinei din august”.

Masa de Paște este mai scumpă cu aproape un sfert, arată Cristian Popa (BNR) Foto: Facebook
Economie

Masa de Paște este mai scumpă cu aproape un sfert

Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR scrie, pe Facebook, că „masa de Paște este mai scumpă în medie cu aproape un sfert (21.6%) față de anul trecut”. El apreciază că „dacă Banca Națională a României nu lua măsuri, ar fi fost mult mai rău”. Însă, azi, Economedia a scris că „Banca Națională a României cumpără pește proaspăt și fructe de mare de 850.000 de euro pentru angajați. Icre negre, icre roșii, Butterfish, calamari, ton Isko de Pacific și creveți”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Masa de Paște este mai scumpă cu aproape un sfert Potrivit datelor prezentate de Popa, zahărul este produsul alimentar care s-a scumpit cel mai mult, cu peste 60%. „Masa de Paște este mai scumpă în medie cu aproape un sfert (21.6%) față de anul trecut. Atât mărfurile nealimentare cât și serviciile au avansat cu aproape 11% în martie 2023 față de martie 2022, în timp ce rata anuală a inflației a scăzut ușor la valoarea de 14.5%. Vom plăti mai mult pentru alimentele pe care le consumăm de obicei cu ocazia sărbătorilor de Paște: zahărul este în continuare alimentul care s-a scumpit cel mai mult, cu 61% față de luna martie 2022, urmat de produsele lactate, unde o creștere importantă a avut-o untul, 38%. Nu există masă de Paște fără ouă, pe care le găsim tot printre cele mai scumpe alimente, înregistrând o majorare de preț cu 34%. Partea bună este că am intrat pe un trend descendent al ratei anuale a inflației, care își va accelera scăderea în perioada următoare sub influența unor efecte de bază pronunțate și a corecțiilor cotațiilor unor mărfuri. Dacă Banca Națională a României nu lua măsuri, ar fi fost mult mai rău”, a scris Popa. Citește și: Panică la AUR! George Simion mă roagă să-i adaug pagina la „Favorite”: „Algoritmii Facebook nu mai permit ca toate postările să ajungă la tine”

Inflația anuală a ajuns la 16,8% Foto: Facebook Marius Budăi
Eveniment

Inflația anuală a ajuns la 16,8

Inflația anuală a ajuns la 16,8%, a anunțat, azi, Institutul Național de Statistică. Rata anuală a inflaţiei a urcat la 16,8% în luna noiembrie 2022, de la 15,32% în octombrie, pe fondul scumpirii produselor alimentare cu 21,55%, mărfurilor nealimentare cu 16,17% şi serviciilor cu 9,51%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate marţi. Inflația anuală a ajuns la 16,8% Însă există o serie de produse la care prețurile au explodat: Zahărul se află în topul celor mai mari scumpiri înregistrate în ultimul an, cu o creştere a preţului de 61,94% în noiembrie 2022 faţă de noiembrie 2021 unt, plus 43,43% uleiul, majorare de 40,66%. energia electrică, 47,19%, gazele - 37,63%, energia termică, 22,93%, şi combustibilii, cu un plus de 19,24%. De la lună la lună, în noiembrie faţă de octombrie, cele mai importante creşteri ale preţurilor au fost consemnate la ouă - 7,20%, alte servicii - 5,31% şi margarina 4,91%. Citește și: Ucraina le arată rușilor la ei acasă cum se trăiește într-o țară sub asediu: Kievul promite că vor urma și alte lovituri în Rusia, experții Moscovei confirmă că este posibil Luna trecută, la produse alimentare s-au ieftinit citricele şi alte fructe meridionale, cu 3,3%, precum şi alte legume şi conserve de legume, cu 2,15%. De asemenea, frigiderele şi congelatoarele s-au ieftinit cu 0,07%, aceasta fiind singura ieftinire la mărfuri nealimentare. La servicii se înregistrează de asemenea o ieftinire la transport aerian, cu 10,44%, la serviciile de telefonie, cu 0,27%, dar şi la serviciile de apă, canal şi salubritate, cu 0,15%.

Unitatea occidentală, subminată de economia SUA (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Unitatea occidentală, subminată de economia SUA

Unitatea occidentală, subminată de economia SUA. În timp ce ţările din UE suferă, Statele Unite fac o avere de pe urma războiului din Ucraina, prin vânzarea gazului la preţuri astronomice, vânzări de arme şi politici care distorsionează concurenţa, ceea ce ameninţă unitatea occidentală în faţa războiului pornit de preşedintele rus Vladimir Putin, afirmă oficiali europeni citaţi de publicaţia Politico.eu într-un articol publicat joi. Unitatea occidentală, subminată de economia SUA "Adevărul este că, dacă priviţi atent, ţara care obţine cel mai mult profit din acest război este SUA, pentru că ei vând mai mult gaz şi la preţuri mai mari, şi de asemenea pentru că vând mai multe arme", remarcă unul dintre aceşti oficiali europeni care au vorbit sub protecţia anonimatului. "Ne aflăm cu adevărat într-un moment istoric", spune un alt oficial european de rang înalt, care atrage atenţia asupra dublei lovituri pe care o primeşte UE prin creşterea preţurilor la energie şi subvenţiile prin care administraţia preşedintelui american Joe Biden ajută companiile americane şi astfel este afectată competitivitatea celor europene. De aici şi riscul ca opinia publică europeană să se manifeste atât împotriva efortului de război, cât şi împotriva alianţei transatlantice. "America trebuie să-şi dea seama că opinia publică se schimbă în multe ţări ale UE", subliniază interlocutorul citat. Şi şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a îndemnat Washingtonul să răspundă preocupărilor europene. "Americanii - prietenii noştri - iau decizii care au un impact economic asupra noastră", a spus el într-un interviu pentru Politico. Gaze, inflație, arme Punctul major de tensiune între UE şi SUA în ultimele săptămâni îl reprezintă subvenţiile acordate de administraţia Biden prin Legea de Reducere a Inflaţiei (Inflation Reduction Act - IRA), care potrivit Bruxellesului afectează exporturile europene şi ameninţă să distrugă industriile din UE. De asemenea, în timp ce încearcă să-şi reducă dependenţa faţă de energia rusească, statele UE cumpără din SUA gaze naturale lichefiate (GNL), pentru care plătesc de patru ori mai mult decât preţul practicat pe piaţa americană. Citește și: EXCLUSIV „Tun” uriaș pe dezinsecție pus la cale de CJ Ilfov, condus de liberalul Hubert Thuma: drumurile din județ, lungite din pix de zeci de ori. Comuna Vidra ar avea 1.729 km de drumuri Pe plan militar, după ce unele state din UE au trimis arme şi muniţii Ucrainei, reducându-şi astfel considerabil propriile stocuri, acum au nevoie să le completeze, astfel că industria militară a SUA va beneficia de o înmulţire a comenzilor. Biden se face că nu înțelege În timp ce preşedintele francez Emmanuel Macron a descris drept "neprietenoase" preţurile gazelor americane, iar ministrul german al economiei Robert Habeck a cerut Washingtonului să arate mai multă "solidaritate" reducând aceste preţuri, alţi miniştri şi diplomaţi din blocul comunitar îşi mărturisesc nervozitatea faţă de modul în care Biden pur şi simplu ignoră impactul politicilor sale interne asupra aliaţilor europeni. Când, la summitul G20 din Bali, liderii europeni l-au abordat pe liderul de la Casa Albă în legătură cu preţurile mari ale gazelor americane, Biden a părut pur şi simplu că nu cunoaşte problema. "Europenii sunt în mod vizibil iritaţi de lipsa de informare şi consultare prealabilă din partea SUA", declară pentru Politico David Kleimann, de la think tank-ul Bruegel. Oficiali de pe ambele maluri ale Atlanticului recunosc riscurile acestei atmosfere tot mai toxice asupra alianţei occidentale. Iar gâlceava între aliaţi este exact ce-şi doreşte preşedintele rus Vladimir Putin, constată diplomaţi europeni şi americani intervievaţi de Politico.

Angajații băncii naționale a Cehiei renunță la creșterile salariale Foto: Twitter
Eveniment

Angajații băncii naționale renunță la creșterile salariale

În Cehia, angajații băncii naționale, CNB, renunță la creșterile salariale planificate, pentru a lupta cu inflația. Ei au convenit să anuleze precedentele contracte. Din iunie, CNB a menţinut stabile ratele dobânzilor, după ce din 2021 a început o campanie agresivă de majorare a dobânzilor, pentru a contracara inflaţia, care a atins în septembrie 18%, dar s-a atenuat la 15,1% luna trecută. @MICHLiq_ | #mzdy #inflace | V době vysoké inflace je největším nebezpečím rozpoutání mzdově-inflační spirály. Navázání růstu mezd na inflaci je z makroekonomického pohledu nevhodné, a proto jsme ho zrušili.— Česká národní banka (@CNB_cz) November 11, 2022 Angajații băncii naționale a Cehiei renunță la creșterile salariale Angajaţii de la Banca Centrală a Cehiei, conform condiţiilor din contractul de muncă precedent, ar fi fost îndreptăţiţi să beneficieze de o majorare a salariilor în linie cu inflaţia, plus 2,5 puncte procentuale, ceea ce ar fi însemnat o creştere de 18,3% în 2022 şi de 11,6% în 2023. Conform noului acord, salariile medii nominale vor creşte cu 4,5% anul viitor şi cu 8% anul acesta, a informat CNB. Într-o perioadă cu o inflaţie ridicată, cel mai mare risc este o spirală preţuri-salarii. „O legătură între creşterea salariilor şi inflaţie este inadecvată din punct de vedere macroeconomic, de aceea am anulat contractele”, a declarat guvernatorul Băncii Cehiei, Ales Michl. #Breaking - Czech National Bank employees agreed to cancel previous contracts.Read more: https://t.co/1FYYNp2Vek This article was fact checked by #Oigetit ✅ #Czech #central #bank #workers #give #up #faster #pay #raises #inflation #battle pic.twitter.com/6SqOsu4ucB— Oigetit Middle East (@OigetitME) November 11, 2022 Şeful sindicatului de la CNB, Jitka Svobodova, a explicat că sindicatul vrea să acţioneze în mod responsabil şi are o abordare pragmatică privind salariile. Michl a anunţat că salariile membrilor Board-ului vor fi îngheţate până când inflaţia scade. Citește și: VIDEO Primii soldați ucraineni au ajuns în Hersonul eliberat: scene de bucurie pe străzi. Forțele Kievului caută soldați ruși rămași în oraș și îmbrăcați în haine civile Obiectivul CNB este de a avea o rată a inflaţiei de 2% iar guvernatorul speră că va atinsă această ţintă în 2024.

Pensiile în Germania vor crește mult sub rata inflației Foto: Facebook Olaf Scholz
Eveniment

Pensiile în Germania vor crește mult sub rata inflației

Pensiile în Germania condusă de social-democratul Olaf Scholz vor crește mult sub rata inflației: majorarea va fi de cel mult 4,2%. În schimb, rata inflației este de 7%. Acum câteva zile, Rainer Dulger, preşedintele Confederaţiei Asociaţiilor Patronale Germane, avertiza că sistemul va intra în colaps dacă nu va fi reformat. Pensiile în Germania vor crește mult sub rata inflației Pensiile de stat din vestul Germaniei ar crește cu 3,5%, iar cele din estul Germaniei cu 4,2%, potrivit proiectului, în condițiile în care guvernul continuă să reducă decalajul pensiilor dintre cele două regiuni. Decizia finală referitoare la creșterile pensiilor va depinde de datele referitoare la creșterea salariilor, care vor fi publicate la începutul anului 2023, arată Reuters, care a văcut documente ale guvernului de la Berlin. Sistemul de pensii al Germaniei nu va fi viabil financiar în cinci ani, dacă nu va fi reformat, a arătat Rainer Dulger, preşedintele Confederaţiei Asociaţiilor Patronale Germane, acum cinci zile. Influentul grup de lobby reprezintă aproximativ 20 de milioane de angajaţi din forţa de muncă germană. Dulger a declarat pentru ziarul german Bild am Sonntag că economia germană slăbeşte şi sistemul social este ”în prag de colaps”. Citește și: VIDEO+FOTO Kievul, în întuneric. Orașul este pregătit de evacuare totală, dacă Putin distruge toate resursele de alimentare cu energie – New York Times ”Costurile vor exploda”, a spus el, potrivit unei traduceri a CNBC. În 2019, contribuţiile la planurile publice de pensii ale Germaniei au reprezentat aproximativ 10,1% din PIB-ul naţiunii, dar este de aşteptat să crească la 12,2% până în 2070, în sistemul actual, conform Raportului privind îmbătrânirea din 2021 publicat de Comisia Europeană.

Cea mai mare inflație din ultimii 19 ani Foto: Octav Ganea/ Inquam
Politică

Cea mai mare inflație din ultimii 19 ani

România are cea mai mare inflație anuală din ultimii 19 ani, de 15,9%, arată datele pentru septembrie ale Institutului Național de Statistică. În august, inflația anuală era de 15,3%, iar în iulie - 15%. Cea mai mare inflație din ultimii 19 ani Banca Națională a României se așteapta ca inflația să fie de 15,1% la finele lunii septembrie, apoi să coboare la 13,9% la finele lunii decembrie, conform raportului trimestrial din august. Însă, la unele categorii de produse prețurile au explodat: cartofii s-au scumpit cu peste 42% în ultimul an, uleiul - 46%, zahărul - 49,99%, gazele - 70%, iar curentul electric cu 24%. Prețul laptelui a crescut cu 25%, iar cel al cărnii de porc, cu 13%. La cartofi, prețul a crescut cu puțin sub 10% de la o lună la alta, în septembrie 2022 comparativ cu august 2022. În sectorul serviciilor, cel mai mult s-au scumpit transportul aerian, cu 34,17%, apă, canal salubritate - 22,05% şi transportul CFR - 20,92%. Serviciile de telefonie s-au ieftinit cu 1,16%, aceasta fiind şi sigura ieftinire înregistrată în luna septembrie din acest an faţă de septembrie 2021. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței Deteriorarea inflației este pusă de BNR pe seama scumpirii în continuare a gazelor și energiei electrice, inclusiv ca urmare a modificării scheme de compensare și plafonare, și a scumpirii mărfurilor agroalimentare, inclusiv ca urmare a creșterii cotațiilor internaționale și secetei din această vară.

Inflația din Germania sare de 10% Foto: Twitter
Eveniment

Inflația din Germania sare de 10

Pentru prima oară de la adoptarea euro, inflația din Germania sare de 10%. Această țară a trecut la euro în urmă cu mai bine de 20 de ani, la 1 ianuarie 2002. Inflația din Germania sare de 10% Bloomberg notează că inflația a crescut mai mult decât se anticipase, după încetarea măsurilor temporare de ajutor guvernamental și agravarea crizei energetice din Europa. BREAKING: #Inflation in Germany 10%!Highest Inflation in 70 years!— marc friedrich (@marcfriedrich7) September 29, 2022 Prețurile de consum au crescut cu 10,9% față de septembrie 2021, depășind inflația de 8,8% din august, a anunțat joi Biroul Federal de Statistică. Este mai mult decât inflația de 10,2% estimată de economiști, într-un sondaj Bloomberg. Foto: Twitter Guvernul german a anunțat joi că va plafona prețurile la gaze, o mișcare care ar putea calma inflația. Administrația cancelarului Olaf Scholz va împrumuta cel puțin 150 de miliarde de euro (146 de miliarde de dolari) pentru a susține această inițiativă, potrivit unor persoane familiare cu chestiunea, mai arată Bloomberg. „Analiştii prevăd din ce în ce des o recesiune a zonei euro (…) datele de joi arătând că încrederea a scăzut la niveluri văzute ultima dată în timpul pandemiei. Între timp, o recesiune în Germania este aproape sigură. Cele mai importante institute de cercetare din cea mai mare economie a Europei și-au redus previziunile, joi, prezicând o scădere cu 0,4% a producției anul viitor. Ei anticipează o inflație medie de 8,8% în 2023, comparativ cu 8,4% în acest an. #inflation of #Germany reaches 10% in September after 7.9% in August !It is an uncharted territory for this country pic.twitter.com/viN4J1JM0Q— Eric Dor (@ericdor_econo) September 29, 2022 O iarnă grea va devasta economia Germaniei Și Financial Times anunța, azi, că, potrivit economiștilor, Germania va intra în recesiune, în 2023. Publicația arăta că, în septembrie, prețurile la energie au sărit cu 43,9%, iar la mâncare cu 18,7%. Potrivit FT, principalele institute de economie din Germania anticipează o creștere a PIB-ului de 1,4% în acest an, o scădere de 0,4% în 2023 și o revenire cu 1,9% în 2024. Dar dacă iarna va fi foarte grea, economia Germaniei ar putea să scadă, în 2023, cu 7,9%. Însă economiștii cred că germania nu va rămâne fără gaze, dar situația este extrem de strânsă. Deja s-a semnalat o creștere a consumului de gaze cu 14,5% față de media ultimilor patru ani, după ce vremea s-a răcit brusc în Germania. Citește și: Rusia poate declanșa haosul prin sabotaje submarine: sudul Italiei, fără net, tranzacții financiare, blocate. Ipoteză: explozibilii care au distrus Nord Stream, plasați cu luni în urmă „Înainte de anunțul de astăzi privind plafonarea prețului la benzină, guvernul german a încercat să compenseze impactul asupra consumatorilor și întreprinderilor cu pachete de ajutor în valoare totală de aproape 100 de miliarde de euro”, mai scrie Bloomberg.

Creștere șocantă a prețurilor producției industriale Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Creștere șocantă a prețurilor producției industriale

Creștere șocantă a prețurilor producției industriale: 52,3%, a anunțat, azi, Institutul Național de Statistică. Acesta este un record al ultimilor cinci ani. O astfel de explozie a prețurilor producției industriale s-a mai înregistrat în ianuarie și aprilie 2022, când ele au crescut cu peste 43%, precum și în iunie 2022, când s-au majorat cu 48%. Creștere șocantă a prețurilor producției industriale „În luna iulie 2022, preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut cu 5,2% faţă de luna iunie 2022. În luna iulie 2022, comparativ cu luna iulie 2021, preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut cu 52,3%”, arată INS. La „Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat”, creșterea a fost de 178%, iar la „Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale” de 159%. „Aceste preţuri se vor transfera în preţurile de consum într-o perioadă de timp medie de 6 luni – 1 an. Preţurile producţiei industriale se transferă la până la urmă în consum. Să spunem că în producţia industrială nu avem lucruri care ne interesează în gospodărie – oţel, cărbune, dar care până la urmă ajung să mărească preţurile maşinilor de spălat, autoturismelor etc.“, explica, în decembrie 2021, profesorul universitar Aurelian Dochia, pentru Ziarul Financiar. Citește și: EXCLUSIV Vicepreședintele ANDIS, recomandat de Bușoi, a făcut pușcărie. ANDIS este agenția care ar trebui să cheltuie trei miliarde de euro de la UE pentru spitale regionale Fostul premier Florin Cîțu (PNL) a comentat datele de azi, pe Facebook: „După aceste date, rata inflației pentru bunurile de consum doar printr-o minune nu ajunge la 25%. BNR si MF au multe de explicat (câteva mii de angajați plătiți cu salarii cu cel puțin 30% mai mari decât în sectorul privat): prețurile pe piață internă au crescut cu 67,43 (!!!) în timp ce pe piață externă doar cu 25,87%. Mai simplu, rata inflației mare vine din interior, nu din exterior. Povestea avansată oficial este alta. Dacă BNR și MF ar dori o rată a inflației mică, atunci rata inflației scade imediat. Dar nu pare că vor asta”.

Cîțu îi atacă pe Ciolacu și Câciu Foto: Facebook
Politică

Cîțu atacă pe Ciolacu și Câciu

Președintele Senatului, Florin Cîțu (PNL), îi atacă pe președintele PSD, Marcel Ciolacu, și pe ministrul de Finanțe, Adrian Câciu (PSD): nu aşa se face politică fiscală, nu suntem la piaţă, astea sunt ţopăieli fiscale. Cîțu îi atacă pe Ciolacu și Câciu "Am auzit iarăşi o chestie foarte interesantă, că se impozitează tot ce este peste salariul preşedintelui României. Foarte interesant că domnul preşedinte Marcel Ciolacu are salariul sub preşedintele României, deci nu vrea să-şi impoziteze propriul salariu, aşa mă uit la aceste discuţii. Nu aşa se face politica fiscală, nu aruncăm câteva chestii în spaţiul public - sunteţi de acord cu 6.000, cu 3.000, nu suntem la piaţă, astea sunt ţopăieli fiscale, nu aşa se face, a făcut şi Dragnea aşa, a făcut şi Ponta şi au distrus economia. Au venit liberalii în 2019, am eliminat toate acele tâmpenii şi am pus economia pe făgaş normal, cu venituri de la buget mai mari, ca procent din PIB, nu doar venituri de la buget mai mari", a precizat Cîţu la Palatul Parlamentului, întrebat dacă ar fi de acord cu o deducere sub pragul de 6.000 de lei. BNR și Finanțele trebuie să spună cum vor reduce inflația El a reiterat că este îngrijorat de faptul că nu există o strategie prin care să fie redusă inflaţia sub 10% anul acesta. "V-am spus acum o săptămână că asta mă îngrijorează, nu văd încă o strategie care să atace frontal criza care ne paşte. Nu o spun eu, o spun experţii, cei din afară, şi americanii şi europenii, că urmează o criză. Care este planul nostru de a ataca, pe termen mediu şi lung, criza, care este planul nostru pentru a reduce inflaţia sub 10% anul acesta, aici trebuie să vină Ministerul Finanţelor, Banca Naţională şi să ne spună: ce fac pentru a reduce inflaţia în 2022 sub 10%. E inadmisibil, din punctul meu de vedere, să stăm să ne uităm cum ne spune Banca Naţională şi ne spun Finanţele că asta e, ridică din umeri, inflaţia o să fie mare până în 2023", a susţinut Cîţu. Despre impozitarea progresivă a pensiilor speciale, Cîţu a spus că PNL nu va accepta nimic din ce va "omorî" spiritul liberal. Citește și: Putin nu doar că împiedică exporturile ucrainene de cereale pe mare, dar a și furat de la țara invadată, cu tancurile și rachetele, peste un sfert din terenurile agricole PNRR prevede eliminarea pensiilor speciale "Nu ştiu ce propuneri vor veni în partid şi le vom discuta, cred, vor fi într-un BEx, un BPN, un congres, o întâlnire unde vor fi toţi şi va fi discutat, vom vedea ce propuneri sunt. În PNRR există o reformă a pensiilor şi acolo scrie negru pe alb că, după ce se va face această reformă care este inlusă în PNRR, pensiile în România vor fi bazate pe contributivitate, nu are sens să discutăm despre altceva (...). Facem PNRR, luăm 30 de miliarde de euro la dobândă zero, şi 15 milliarde de fapt sunt bani gratişi, nerambursabili, euro, încă 15 miliarde la dobândă zero, facem acele reforme şi mergem mai departe. Nu înţeleg aceste discuţii, în afara acestui acord. În PNRR avem o reformă a pensiilor care trec pe contributivitate, şi clar elimini pensiile speciale, şi un sistem sustenabil de pensii. Avem o reformă a salarizării, în care salariile din sistemul public sunt legate de performanţă, o reformă a administraţiei publice, care creează un stat digitalizat suplu, facem aceste lucruri, luăm 30 de miliarde, mergem mai departe, simplu", a concluzionat Cîţu.

Guvernul de stânga-dreapta fără soluții (sursa: epitesti.ro)
Eveniment

Guvernul de stânga-dreapta, fără soluții

Guvernul de stânga-dreapta, fără soluții. Rata anuală a inflaţiei a urcat la 13,76% în luna aprilie 2022, de la 10,15% în martie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 16,35%, cele alimentare cu 13,54%, iar serviciile cu 7,11%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS). "Preţurile de consum în luna aprilie 2022, comparativ cu luna martie 2022, au crescut cu 3,7%. Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 7,9%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2022 comparativ cu luna aprilie 2021 este 13,8%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2021 - aprilie 2022) faţă de precedentele 12 luni (mai 2020 - aprilie 2021) este 7,4%", se spune în comunicatul INS. Guvernul de stânga-dreapta, fără soluții Conform sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în aprilie 2022, comparativ cu luna martie 2022 este 102,37%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2022 comparativ cu aprilie 2021 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 11,7%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2021 - aprilie 2022) faţă de precedentele 12 luni (mai 2020 - aprilie 2021) determinată pe baza IAPC este 6,4%. BNR prognozează o inflaţie de 11,2% la finalul trimestrului II din 2022, de 10,2% la finalul trimestrului III din acest an şi de 9,6% la sfârşitul trimestrului IV din 2022, conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei. Citește și: Armata rusă vrea „să extindă podul terestru (în sudul Ucrainei) până în Transnistria”, potrivit lui Avril Haines, șefa Comunității de Informații a Statelor Unite "Traiectoria prognozată a ratei anuale a inflaţiei IPC este influenţată substanţial de evoluţia viitoare a preţurilor produselor energetice, grevată de incertitudini majore. Prognoza actuală presupune o accelerare a inflaţiei în luna aprilie 2022, la expirarea perioadei de aplicare a măsurilor de plafonare şi compensare a preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru populaţie, conform prevederilor legislaţiei în vigoare la data publicării prezentului Raport. Ulterior, rata anuală a inflaţiei va decelera gradual până în trimestrul I 2023, respectiv abrupt în luna aprilie 2023, pe fondul unui amplu efect de bază favorabil. Valorile proiectate sunt de 9,6% în luna decembrie 2022, respectiv 3,2% în decembrie 2023, cu o contribuţie directă semnificativă, de 6,3 puncte procentuale, a dinamicii preţurilor bunurilor energetice (combustibili, energie electrică, gaze naturale) pentru sfârşitul acestui an", se spune în raport. Previziuni sumbre până în 2023 Conform sursei citate, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat continuă să recepteze pe termen scurt majorările în lanţ ale costurilor de producţie, fiind proiectată să crească pe parcursul trimestrului I 2022. Odată cu disiparea treptată a acestor presiuni din partea factorilor de ofertă, sub influenţa determinanţilor fundamentali, tendinţa ascendentă a indicatorului se va inversa ulterior, fiind prognozată o decelerare graduală, cu o revenire la marginea superioară a intervalului ţintei în trimestrul I 2023. Balanţa riscurilor la adresa proiecţiei ratei anuale a inflaţiei este apreciată a fi uşor înclinată în sensul unor abateri în sus faţă de traiectoria descrisă în scenariul de bază. În actuala conjunctură, surse apreciabile de incertitudini continuă să provină din partea evoluţiilor viitoare ale crizei energetice şi ale celei sanitare.

Mâncăm mai nesănătos odată cu scumpirile (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Mâncăm mai nesănătos odată cu scumpirile

Creşterile foarte mari de preţuri din ultima perioadă împing ieşenii să consume mai puţine alimente, însă medicii atrag atenţia asupra unei alte probleme. O parte dintre cei care sunt afectaţi de valurile de scumpiri se vor orienta şi spre unele alimente ce sunt mai ieftine, dar şi mai nesănătoase decât cele consumate în mod normal. Mâncăm mai nesănătos odată cu scumpirile Dr. Adina Rusu, medic nutriţionist din Iaşi, a explicat pentru „Ziarul de Iaşi” că cele mai afectate persoane de creşterea preţului la alimente sunt cele cu venituri reduse, care au ajuns să cheltuiască şi 70% din ceea ce câştigă doar pentru a-şi procura hrană. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală „Pentru aceştia, orice creştere a preţurilor, oricât ar fi de mică, este resimţită foarte puternic. Conform studiilor realizate în situaţii similare din trecut, aproape întotdeauna creşterea preţului la un anumit aliment cauzează scăderea cererii pentru produsul respectiv. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră