duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: inflatie

42 articole
Politică

Cea mai mare inflație din ultimii 19 ani

România are cea mai mare inflație anuală din ultimii 19 ani, de 15,9%, arată datele pentru septembrie ale Institutului Național de Statistică. În august, inflația anuală era de 15,3%, iar în iulie - 15%. Cea mai mare inflație din ultimii 19 ani Banca Națională a României se așteapta ca inflația să fie de 15,1% la finele lunii septembrie, apoi să coboare la 13,9% la finele lunii decembrie, conform raportului trimestrial din august. Însă, la unele categorii de produse prețurile au explodat: cartofii s-au scumpit cu peste 42% în ultimul an, uleiul - 46%, zahărul - 49,99%, gazele - 70%, iar curentul electric cu 24%. Prețul laptelui a crescut cu 25%, iar cel al cărnii de porc, cu 13%. La cartofi, prețul a crescut cu puțin sub 10% de la o lună la alta, în septembrie 2022 comparativ cu august 2022. În sectorul serviciilor, cel mai mult s-au scumpit transportul aerian, cu 34,17%, apă, canal salubritate - 22,05% şi transportul CFR - 20,92%. Serviciile de telefonie s-au ieftinit cu 1,16%, aceasta fiind şi sigura ieftinire înregistrată în luna septembrie din acest an faţă de septembrie 2021. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței Deteriorarea inflației este pusă de BNR pe seama scumpirii în continuare a gazelor și energiei electrice, inclusiv ca urmare a modificării scheme de compensare și plafonare, și a scumpirii mărfurilor agroalimentare, inclusiv ca urmare a creșterii cotațiilor internaționale și secetei din această vară.

Cea mai mare inflație din ultimii 19 ani  Foto: Octav Ganea/ Inquam
Inflația din Germania sare de 10% Foto: Twitter
Eveniment

Inflația din Germania sare de 10

Pentru prima oară de la adoptarea euro, inflația din Germania sare de 10%. Această țară a trecut la euro în urmă cu mai bine de 20 de ani, la 1 ianuarie 2002. Inflația din Germania sare de 10% Bloomberg notează că inflația a crescut mai mult decât se anticipase, după încetarea măsurilor temporare de ajutor guvernamental și agravarea crizei energetice din Europa. BREAKING: #Inflation in Germany 10%!Highest Inflation in 70 years!— marc friedrich (@marcfriedrich7) September 29, 2022 Prețurile de consum au crescut cu 10,9% față de septembrie 2021, depășind inflația de 8,8% din august, a anunțat joi Biroul Federal de Statistică. Este mai mult decât inflația de 10,2% estimată de economiști, într-un sondaj Bloomberg. Foto: Twitter Guvernul german a anunțat joi că va plafona prețurile la gaze, o mișcare care ar putea calma inflația. Administrația cancelarului Olaf Scholz va împrumuta cel puțin 150 de miliarde de euro (146 de miliarde de dolari) pentru a susține această inițiativă, potrivit unor persoane familiare cu chestiunea, mai arată Bloomberg. „Analiştii prevăd din ce în ce des o recesiune a zonei euro (…) datele de joi arătând că încrederea a scăzut la niveluri văzute ultima dată în timpul pandemiei. Între timp, o recesiune în Germania este aproape sigură. Cele mai importante institute de cercetare din cea mai mare economie a Europei și-au redus previziunile, joi, prezicând o scădere cu 0,4% a producției anul viitor. Ei anticipează o inflație medie de 8,8% în 2023, comparativ cu 8,4% în acest an. #inflation of #Germany reaches 10% in September after 7.9% in August !It is an uncharted territory for this country pic.twitter.com/viN4J1JM0Q— Eric Dor (@ericdor_econo) September 29, 2022 O iarnă grea va devasta economia Germaniei Și Financial Times anunța, azi, că, potrivit economiștilor, Germania va intra în recesiune, în 2023. Publicația arăta că, în septembrie, prețurile la energie au sărit cu 43,9%, iar la mâncare cu 18,7%. Potrivit FT, principalele institute de economie din Germania anticipează o creștere a PIB-ului de 1,4% în acest an, o scădere de 0,4% în 2023 și o revenire cu 1,9% în 2024. Dar dacă iarna va fi foarte grea, economia Germaniei ar putea să scadă, în 2023, cu 7,9%. Însă economiștii cred că germania nu va rămâne fără gaze, dar situația este extrem de strânsă. Deja s-a semnalat o creștere a consumului de gaze cu 14,5% față de media ultimilor patru ani, după ce vremea s-a răcit brusc în Germania. Citește și: Rusia poate declanșa haosul prin sabotaje submarine: sudul Italiei, fără net, tranzacții financiare, blocate. Ipoteză: explozibilii care au distrus Nord Stream, plasați cu luni în urmă „Înainte de anunțul de astăzi privind plafonarea prețului la benzină, guvernul german a încercat să compenseze impactul asupra consumatorilor și întreprinderilor cu pachete de ajutor în valoare totală de aproape 100 de miliarde de euro”, mai scrie Bloomberg.

Creștere șocantă a prețurilor producției industriale Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Creștere șocantă a prețurilor producției industriale

Creștere șocantă a prețurilor producției industriale: 52,3%, a anunțat, azi, Institutul Național de Statistică. Acesta este un record al ultimilor cinci ani. O astfel de explozie a prețurilor producției industriale s-a mai înregistrat în ianuarie și aprilie 2022, când ele au crescut cu peste 43%, precum și în iunie 2022, când s-au majorat cu 48%. Creștere șocantă a prețurilor producției industriale „În luna iulie 2022, preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut cu 5,2% faţă de luna iunie 2022. În luna iulie 2022, comparativ cu luna iulie 2021, preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut cu 52,3%”, arată INS. La „Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat”, creșterea a fost de 178%, iar la „Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale” de 159%. „Aceste preţuri se vor transfera în preţurile de consum într-o perioadă de timp medie de 6 luni – 1 an. Preţurile producţiei industriale se transferă la până la urmă în consum. Să spunem că în producţia industrială nu avem lucruri care ne interesează în gospodărie – oţel, cărbune, dar care până la urmă ajung să mărească preţurile maşinilor de spălat, autoturismelor etc.“, explica, în decembrie 2021, profesorul universitar Aurelian Dochia, pentru Ziarul Financiar. Citește și: EXCLUSIV Vicepreședintele ANDIS, recomandat de Bușoi, a făcut pușcărie. ANDIS este agenția care ar trebui să cheltuie trei miliarde de euro de la UE pentru spitale regionale Fostul premier Florin Cîțu (PNL) a comentat datele de azi, pe Facebook: „După aceste date, rata inflației pentru bunurile de consum doar printr-o minune nu ajunge la 25%. BNR si MF au multe de explicat (câteva mii de angajați plătiți cu salarii cu cel puțin 30% mai mari decât în sectorul privat): prețurile pe piață internă au crescut cu 67,43 (!!!) în timp ce pe piață externă doar cu 25,87%. Mai simplu, rata inflației mare vine din interior, nu din exterior. Povestea avansată oficial este alta. Dacă BNR și MF ar dori o rată a inflației mică, atunci rata inflației scade imediat. Dar nu pare că vor asta”.

Cîțu îi atacă pe Ciolacu și Câciu Foto: Facebook
Politică

Cîțu atacă pe Ciolacu și Câciu

Președintele Senatului, Florin Cîțu (PNL), îi atacă pe președintele PSD, Marcel Ciolacu, și pe ministrul de Finanțe, Adrian Câciu (PSD): nu aşa se face politică fiscală, nu suntem la piaţă, astea sunt ţopăieli fiscale. Cîțu îi atacă pe Ciolacu și Câciu "Am auzit iarăşi o chestie foarte interesantă, că se impozitează tot ce este peste salariul preşedintelui României. Foarte interesant că domnul preşedinte Marcel Ciolacu are salariul sub preşedintele României, deci nu vrea să-şi impoziteze propriul salariu, aşa mă uit la aceste discuţii. Nu aşa se face politica fiscală, nu aruncăm câteva chestii în spaţiul public - sunteţi de acord cu 6.000, cu 3.000, nu suntem la piaţă, astea sunt ţopăieli fiscale, nu aşa se face, a făcut şi Dragnea aşa, a făcut şi Ponta şi au distrus economia. Au venit liberalii în 2019, am eliminat toate acele tâmpenii şi am pus economia pe făgaş normal, cu venituri de la buget mai mari, ca procent din PIB, nu doar venituri de la buget mai mari", a precizat Cîţu la Palatul Parlamentului, întrebat dacă ar fi de acord cu o deducere sub pragul de 6.000 de lei. BNR și Finanțele trebuie să spună cum vor reduce inflația El a reiterat că este îngrijorat de faptul că nu există o strategie prin care să fie redusă inflaţia sub 10% anul acesta. "V-am spus acum o săptămână că asta mă îngrijorează, nu văd încă o strategie care să atace frontal criza care ne paşte. Nu o spun eu, o spun experţii, cei din afară, şi americanii şi europenii, că urmează o criză. Care este planul nostru de a ataca, pe termen mediu şi lung, criza, care este planul nostru pentru a reduce inflaţia sub 10% anul acesta, aici trebuie să vină Ministerul Finanţelor, Banca Naţională şi să ne spună: ce fac pentru a reduce inflaţia în 2022 sub 10%. E inadmisibil, din punctul meu de vedere, să stăm să ne uităm cum ne spune Banca Naţională şi ne spun Finanţele că asta e, ridică din umeri, inflaţia o să fie mare până în 2023", a susţinut Cîţu. Despre impozitarea progresivă a pensiilor speciale, Cîţu a spus că PNL nu va accepta nimic din ce va "omorî" spiritul liberal. Citește și: Putin nu doar că împiedică exporturile ucrainene de cereale pe mare, dar a și furat de la țara invadată, cu tancurile și rachetele, peste un sfert din terenurile agricole PNRR prevede eliminarea pensiilor speciale "Nu ştiu ce propuneri vor veni în partid şi le vom discuta, cred, vor fi într-un BEx, un BPN, un congres, o întâlnire unde vor fi toţi şi va fi discutat, vom vedea ce propuneri sunt. În PNRR există o reformă a pensiilor şi acolo scrie negru pe alb că, după ce se va face această reformă care este inlusă în PNRR, pensiile în România vor fi bazate pe contributivitate, nu are sens să discutăm despre altceva (...). Facem PNRR, luăm 30 de miliarde de euro la dobândă zero, şi 15 milliarde de fapt sunt bani gratişi, nerambursabili, euro, încă 15 miliarde la dobândă zero, facem acele reforme şi mergem mai departe. Nu înţeleg aceste discuţii, în afara acestui acord. În PNRR avem o reformă a pensiilor care trec pe contributivitate, şi clar elimini pensiile speciale, şi un sistem sustenabil de pensii. Avem o reformă a salarizării, în care salariile din sistemul public sunt legate de performanţă, o reformă a administraţiei publice, care creează un stat digitalizat suplu, facem aceste lucruri, luăm 30 de miliarde, mergem mai departe, simplu", a concluzionat Cîţu.

Guvernul de stânga-dreapta fără soluții (sursa: epitesti.ro)
Eveniment

Guvernul de stânga-dreapta, fără soluții

Guvernul de stânga-dreapta, fără soluții. Rata anuală a inflaţiei a urcat la 13,76% în luna aprilie 2022, de la 10,15% în martie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 16,35%, cele alimentare cu 13,54%, iar serviciile cu 7,11%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS). "Preţurile de consum în luna aprilie 2022, comparativ cu luna martie 2022, au crescut cu 3,7%. Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 7,9%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2022 comparativ cu luna aprilie 2021 este 13,8%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2021 - aprilie 2022) faţă de precedentele 12 luni (mai 2020 - aprilie 2021) este 7,4%", se spune în comunicatul INS. Guvernul de stânga-dreapta, fără soluții Conform sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în aprilie 2022, comparativ cu luna martie 2022 este 102,37%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2022 comparativ cu aprilie 2021 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 11,7%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2021 - aprilie 2022) faţă de precedentele 12 luni (mai 2020 - aprilie 2021) determinată pe baza IAPC este 6,4%. BNR prognozează o inflaţie de 11,2% la finalul trimestrului II din 2022, de 10,2% la finalul trimestrului III din acest an şi de 9,6% la sfârşitul trimestrului IV din 2022, conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei. Citește și: Armata rusă vrea „să extindă podul terestru (în sudul Ucrainei) până în Transnistria”, potrivit lui Avril Haines, șefa Comunității de Informații a Statelor Unite "Traiectoria prognozată a ratei anuale a inflaţiei IPC este influenţată substanţial de evoluţia viitoare a preţurilor produselor energetice, grevată de incertitudini majore. Prognoza actuală presupune o accelerare a inflaţiei în luna aprilie 2022, la expirarea perioadei de aplicare a măsurilor de plafonare şi compensare a preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru populaţie, conform prevederilor legislaţiei în vigoare la data publicării prezentului Raport. Ulterior, rata anuală a inflaţiei va decelera gradual până în trimestrul I 2023, respectiv abrupt în luna aprilie 2023, pe fondul unui amplu efect de bază favorabil. Valorile proiectate sunt de 9,6% în luna decembrie 2022, respectiv 3,2% în decembrie 2023, cu o contribuţie directă semnificativă, de 6,3 puncte procentuale, a dinamicii preţurilor bunurilor energetice (combustibili, energie electrică, gaze naturale) pentru sfârşitul acestui an", se spune în raport. Previziuni sumbre până în 2023 Conform sursei citate, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat continuă să recepteze pe termen scurt majorările în lanţ ale costurilor de producţie, fiind proiectată să crească pe parcursul trimestrului I 2022. Odată cu disiparea treptată a acestor presiuni din partea factorilor de ofertă, sub influenţa determinanţilor fundamentali, tendinţa ascendentă a indicatorului se va inversa ulterior, fiind prognozată o decelerare graduală, cu o revenire la marginea superioară a intervalului ţintei în trimestrul I 2023. Balanţa riscurilor la adresa proiecţiei ratei anuale a inflaţiei este apreciată a fi uşor înclinată în sensul unor abateri în sus faţă de traiectoria descrisă în scenariul de bază. În actuala conjunctură, surse apreciabile de incertitudini continuă să provină din partea evoluţiilor viitoare ale crizei energetice şi ale celei sanitare.

Mâncăm mai nesănătos odată cu scumpirile (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Mâncăm mai nesănătos odată cu scumpirile

Creşterile foarte mari de preţuri din ultima perioadă împing ieşenii să consume mai puţine alimente, însă medicii atrag atenţia asupra unei alte probleme. O parte dintre cei care sunt afectaţi de valurile de scumpiri se vor orienta şi spre unele alimente ce sunt mai ieftine, dar şi mai nesănătoase decât cele consumate în mod normal. Mâncăm mai nesănătos odată cu scumpirile Dr. Adina Rusu, medic nutriţionist din Iaşi, a explicat pentru „Ziarul de Iaşi” că cele mai afectate persoane de creşterea preţului la alimente sunt cele cu venituri reduse, care au ajuns să cheltuiască şi 70% din ceea ce câştigă doar pentru a-şi procura hrană. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală „Pentru aceştia, orice creştere a preţurilor, oricât ar fi de mică, este resimţită foarte puternic. Conform studiilor realizate în situaţii similare din trecut, aproape întotdeauna creşterea preţului la un anumit aliment cauzează scăderea cererii pentru produsul respectiv. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, spune că nu putem vorbi despre o înghețare a salariilor, ci despre prudență bugetară - Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
Eveniment

Inflația a crescut mai mult decât s-a prognozatAdrian Câciu: Inflația a crescut mai mult decât s-a prognozat. Va urma o perioadă complicată, dar nu se pune problema înghețării salariilor

Adrian Câciu spune că inflația a crescut mai mult decât s-a prognozat iniţial, dar că această creștere are o componentă puternică de inflaţie importată. România nu va cere ajutorul FMI, precizând că are la dispoziţie mulţi bani din partea Uniunii Europene şi că nu trebuie decât să îi cheltuie. “Nu este cazul să cerem ajutorul FMI. FMI acordă asistenţă tehnică şi pe sistemul fiscal, reforma fiscală, a fost şi vizita FMI pentru ceea ce înseamnă evaluarea pe articolul 4, ştiţi că suntem în fiecare an evaluaţi. Nu este cazul. Nu este cazul deşi toate instituţiile financiare au spus dacă cineva are nevoie, noi suntem la dispoziţie, cum şi Banca Mondială anunţă un pachet foarte mare de sprijin pentru statele care sunt în dificultate, Fondul Monetar la fel, nu este cazul. Inflația a crescut mai mult decât s-a prognozat România, deocamdată, are foarte mulţi bani la dispoziţie din partea Uniunii Europene şi nu are decât să-i cheltuie. Atât trebuie să facă, să găsească soluţia să absoarbă fondurile europene. Sunt banii care sunt vin din exerciţiul financiar în derulare care pot să ţină România pe următorii doi ani fără probleme”, aspus ministrul Finanţelor. Despre inflație, Adrian Câciu a spus că a crescut mult mai mult decât s-a prognozat inițial și că o componentă a creșterilor de prețuri a fost importată dacă din alte țări foarte dezvoltate din punct de vedere economic, care au ajuns și ele la inflații istorice. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii ”Nu mă refer doar la Statele Unite sau Marea Britanie. Mă refer la Olanda unde inflația a crescut cu 65%, de la 7,3% la 11,9%. Deci sunt componente care vin ca șoc extern. Este un puseu inflaționist extern. Soluția la aceste lucruri este să reduci dependența de importuri ca să poți să-ți ții prețurile naționale la un nivel rezonabil. Vor mai fi două sau trei luni complicate, acest puseu inflaționist care, la bază are criza prețurilor la energie, efectele conflictului asupra fluxului de comerț cu petrol, distorsionarea unor lanțuri de aprovizionare pe zona alimentară”, a declarat Adrian Câciu. Una dintre soluțiile la criza actuală este creșterea producției Ministrul Finanțelor spune că una dintre soluțiile care ar funcționa eficient în situația actuală va fi mărirea producției, pentru a crește oferta și a echilibra cererea. ”Producție mai mare înseamnă ofertă mai mare. Dacă vrem să avem scăderi de prețuri trebuie să avem ofertă mai mare. Și la energie este aceeași soluție: investiții în energie, ca să avem ofertă mai mare și să putem avea prețuri mai mici”, explică Adrian Câciu. Ministrul român al Finanțelor este, totuși, un optimist și vede economia crescând în 2022 cu 4%. E mai optimist chiar și decât agențiile internaționale de rating care prevăd o creștere de economică în România în jur 2,1%. Fondul Monetar Internațional a tăiat prognoza de creștere a economiei românești la 2,2% în acest an, după ce estima în urmă cu șase luni o apreciere cu 4,8% a Produsului Intern Brut. Legea responsabilității fiscale ar trebui privită nuanțat Datoria publică nu îi provoacă nicio neliniște ministrului român al finanțelor. El nu anticipează o deteriorare masivă și a explicat că recenta creștere a datoriei publice cu peste 50% este ”temporară și s-a datorat împrumutului din PNNR”. Adrian Câciu a spus că aprecierea cheltuielilor de apărare și a celor pentru sectorul energetic, considerate ca fiind esențiale de Comisia Europeană, vor fi susținute prin emisiuni de bonduri și împrumuturi ”care se vor face prin investiții în aceste sectoare”. Despre Legea responsabilității fiscale, care obligă guvernul să ia măsuri de reducere a cheltuielilor dacă datoria publică depășește 50% din PIB, ministrul Finanțelor spune că ar trebui privită nuanțat. El consideră că acele cheltuieli, foarte necesare pentru investiții, ar trebui să fie scăzute din evaluarea datoriei, conform legii. ”Nu este cazul să discutăm de înghețări de salarii în acest moment. Evident putem discuta de o prudență bugetară”, a explicat Adrian Câciu. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, în ianuarie datoria publică a României a atins nivelul de 50,2% din PIB (591,5 miliarde de lei), iar în februarie a urcat la 50,6% din PIB (595,9 miliarde de lei).

BNR avertizează că inflația va depăși nivelul de 11,2% în luna iunie Foto: bnro.ro
Politică

BNR avertizează că inflația va depăși

BNR avertizează, potrivit minutei şedinţei de politică monetară care s-a desfăşurat în 5 aprilie 2022, că inflația va depăși nivelul de 11,2% în luna iunie. Va urma însă o descreştere graduală, până la 9,6% în decembrie 2022. BNR avertizează că inflația va depăși 11,2% „În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor analize, rata anuală a inflaţiei va creşte probabil ceva mai pronunţat în următoarele luni decât s-a anticipat în prognoza pe termen mediu din februarie, care indica majorarea ei la 11,2% în luna iunie, urmată de o descreştere graduală, până la 9,6% în decembrie 2022, dar mai abruptă în semestrul II 2023, implicând coborârea acesteia la 3,2% la finele anului”, se arată în minuta BNR. În acest context, membrii Consiliului şi-au exprimat din nou preocupările legate de perspectiva absorbţiei fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte, însă este esenţială pentru accelerarea reformelor structurale, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului exercitat de războiul din Ucraina şi de sancţiunile asociate, precum şi de consolidarea fiscală. Consecințele războiului din Ucraina Potrivit BNR, a fost remarcată însă şi ameliorarea recentă a situaţiei epidemiologice pe plan intern, care a condus la încetarea stării de alertă şi la ridicarea tuturor restricţiilor de mobilitate mai devreme decât s-a anticipat, cu consecinţe favorabile asupra activităţii economice. În acelaşi sens, au fost evocate măsurile guvernamentale aplicate/prefigurate vizând protejarea puterii de cumpărare a populaţiei şi sprijinirea companiilor, dar şi accelerarea unor investiţii în sectorul energetic, precum şi gestionarea situaţiei refugiaţilor. Inclusiv în aceste condiţii, membrii Consiliului au convenit că o sursă de incertitudini şi riscuri crescute la adresa previziunilor o constituie conduita viitoare a politicii fiscale, având în vedere, pe de o parte, cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei de înăsprire a condiţiilor de finanţare, iar, pe de altă parte, actuala conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, marcată de implicaţiile războiului din Ucraina şi ale sancţiunilor impuse Rusiei. Citește și: FOTO Un pensionar finlandez i-a donat lui Putin o mașină de spălat, ca să nu mai jefuiască Ucraina

Inflația lovește puternic în afacerile românilor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Inflația lovește puternic în afacerile românilor

Inflația lovește puternic în afacerile românilor. „Cred că la finalul trimestrului al doilea, când vom trage linie, vom conştientiza cât de gravă e inflaţia”, a arătat un oficial al unei firme din domeniul alimentar la o conferinţă desfăşurată la Iaşi. Inflația lovește puternic în afacerile românilor Antreprenorii şi companiile trebuie să creadă în proiectele lor şi să aibă un partener pentru a putea obţine fondurile europene, a explicat Ramona Ivan, director relaţii internaţionale în cadrul CEC Bank. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN „Ne confruntăm cu o criză a combustibilului, preţurile la alimente cresc, va creşte presiunea salarială, avem o creştere economică mică, la o inflaţie mare. Însă, economia rezistă mai bine, lichiditatea este mai bună în piaţă, sistemul bancar este solid. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rata inflației va crește în ritm accelerat, apreciază BNR
Eveniment

Rata inflației va crește în ritm accelerat

Rata anuală a inflaţiei va crește în ritm accelerat în trimestrul II din 2022, până la 11,2% în iunie, arată Banca Națională. Proiecția precedentă a BNR era de doar 8,6%, potrivit minutei şedinţei de politică monetară care s-a desfăşurat în 9 februarie 2022. Rata inflației va crește în ritm accelerat „În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au discutat îndelung noul scenariu de prognoză, arătând că, în contextul datelor disponibile şi al reglementărilor în vigoare, acesta evidenţiază o înrăutăţire considerabilă a perspectivei inflaţiei, aproape exclusiv pe termen scurt. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să-şi accentueze puternic creşterea în trimestrul II 2022 – până la 11,2% în iunie, comparativ cu 8,6% în proiecţia precedentă -, şi să descrească doar gradual pe parcursul următoarelor trei trimestre, pe o traiectorie mult superioară celei previzionate anterior, rămânând în decembrie 2022 la 9,6%, faţă de 5,9% în prognoza precedentă. Ea este însă aşteptată să cunoască o ajustare descendentă relativ abruptă în prima parte a anului viitor, pe fondul unor ample efecte de bază, şi să reintre în trimestrul IV 2023 în interiorul intervalului ţintei, doar uşor mai târziu decât s-a anticipat anterior, coborând în decembrie la 3,2%, marginal sub nivelul indicat de prognoza din noiembrie 2021”, se spune în minuta BNR. Citește și: Putin joacă pe cartea independenței republicilor separatiste Donețk și Lugansk: i-a cerut-o Duma, acum o cer liderii teritoriilor Responsabile de noua înrăutăţire considerabilă a perspectivei inflaţiei continuă să fie exclusiv şocuri adverse pe partea ofertei, îndeosebi externe, au subliniat în repetate rânduri membrii Consiliului. Potrivit BNR, s-a observat că principalele efecte inflaţioniste suplimentare sunt aşteptate să vină din majorări mult mai ample ale preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice, ce se vor evidenţia pregnant după suspendarea în luna aprilie a schemelor de compensare aplicate pentru consumatorii casnici; ele vor fi probabil succedate de câteva mici creşteri în semestrul II 2022, justificate de reînnoiri ale contractelor de furnizare, şi vor fi acompaniate de influenţe suplimentare, însă mult mai modeste, anticipate din partea celorlalte componente exogene ale IPC – combustibili, produse din tutun, preţuri administrate şi LFO. Incertitudinile schemei de compensare a facturilor BNR menţionează că, în contextul schemelor de compensare prezumate a fi aplicate până în luna martie 2022, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să scadă foarte uşor în intervalul ianuarie-martie, dar să consemneze un salt amplu şi să atingă un vârf în luna aprilie, odată cu revenirea preţurilor la nivelurile prevăzute în contracte. S-a admis, însă, că există mari incertitudini în ceea ce priveşte caracteristicile viitoare ale măsurilor de sprijin, fiind posibilă, printre altele, prelungirea cu încă trei luni a schemei curente de compensare şi plafonare a preţurilor, potrivit informaţiilor din spaţiul public. Dar, chiar şi într-un asemenea scenariu ipotetic, rata anuală a inflaţiei ar putea să urce la un nivel de două cifre în trimestrul III 2022, iar abaterea ei semnificativă de la intervalul ţintei este de aşteptat să se prelungească cu încă un trimestru, comparativ cu scenariul de bază, au observat membrii Consiliului. La 15 decembrie 2021, Guvernul a aprobat majorarea punctului de pensie cu 10% și a indemnizației sociale pentru pensionari cu 25%, de la 1 ianuarie 2022. Practic, pensia reală se va diminua, pe fondul exploziei inflației.

Comisia Europeană reduce prognoza de creștere economică a României Foto: News.ro
Eveniment

Comisia Europeană reduce prognoza de creștere

Comisia Europeană reduce prognoza de creștere economică a României. Bruxelles-ul estimează că economia românească va crește cu 4,2% în acest an, potrivit prognozei de iarnă publicate astăzi. Estimarea de creștere pentru economia României în acest an a fost diminuată substanțial față de toamna anului 2021, când se situa la 5,1%. Comisia Europeană reduce prognoza de creștere „Spre finalul anului 2021, avansul creşterii s-a calmat din cauza restricţiilor de aprovizionare, a noului val de infecţii cu COVID-19 şi a relansării puternice a inflaţiei. În pofida acestei pierderi de elan, care ar urma să continue şi în primăvara lui 2022, cele mai recente date referitoare la încrederea în economie indică o perspectivă de creştere pozitivă, chiar dacă una moderată, în special în servici, comerţul cu amănuntul, construcţii şi industrie”, estimează Comisia Europeană. Potrivit Executivului comunitar, consumul privat ar urma să îşi revină în a doua jumătate a acestui an, când sunt aşteptate să fie relaxate restricţiile iar inflaţia să se modereze. De asemenea, investiţiile ar urma să rămână solide pe întreaga perioadă a intervalului de prognoză, susţinute de Facilitatea de redresare şi rezilienţă. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 Inflația, în creștere Pe de altă parte, Comisia Europeană şi-a majorat semnificativ prognoza de inflaţie pentru acest an în cazul României, de la 4% cât estima în noiembrie, până la 5,3% conform estimărilor de iarnă, după ce în 2021 rata medie a inflaţiei în România a fost de 4,1%, potrivit Executivului comunitar. "Creșterea abruptă și continuă a prețurilor la energie a împins inflația lunară calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (HIPC) la 6,7% în decembrie, aducând inflația medie la 4,1% în 2021. Prețurile ar urma să continue creșterea în 2022 din cauza prețurilor mari la energie și reflectării acestora în prețurile altor bunuri și servicii. De asemenea, se preconizează că prețurile alimentelor vor crește pe fondul ofertei mai reduse de îngrășăminte. O dinamică a salariilor mai puternică decât se așteaptă în prezent reprezintă un risc pentru prognoza privind inflația", notează Comisia.

Inflația va depăși 10%, estimează Banca Națională Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Inflația va depăși 10%, estimează Banca Națională

Inflația va depăși 10%, estimează Banca Națională. Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să-şi accentueze semnificativ creşterea în trimestrul II 2022 şi să urce la un nivel de două cifre, arată prognozele BNR. Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, miercuri, majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, de la 2% pe an, începând cu data de 10 februarie 2022. Inflația va depăși 10%, estimează Banca Națională În şedinţa de miercuri, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia februarie 2022, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile. Scenariul actual, întocmit pe baza datelor disponibile şi a reglementărilor în vigoare, evidenţiază ”o înrăutăţire considerabilă a perspectivei pe termen scurt a inflaţiei, sub impactul puternic al şocurilor pe partea ofertei, în principal al preţurilor la energie, în condiţiile în care traiectoria prognozată a dinamicii ei anuale cunoaşte o nouă revizuire substanţială în sens ascendent pe orizontul scurt de timp”. Citește și: Cu ce l-a servit Putin pe Macron: cină cu șase feluri de mâncare și vinuri din podgorii rusești "Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să-şi accentueze semnificativ creşterea în trimestrul II 2022 şi să urce la un nivel de două cifre, în principal ca efect al unor majorări mult mai ample ale preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice, ce se vor evidenţia pregnant după suspendarea în luna aprilie a schemelor de compensare aplicate pentru consumatorii casnici. Totodată, ulterior, rata anuală a inflaţiei va descreşte probabil doar gradual, pe o traiectorie mult superioară celei prognozate anterior, dar va cunoaşte o ajustare descendentă relativ abruptă în prima parte a anului viitor şi va reintra în intervalul ţintei în trimestrul IV 2023, pe fondul unor efecte de bază ample, precum şi al valorilor mult mai joase ale excedentului de cerere agregată anticipate pe orizontul prognozei şi în scădere treptată de la mijlocul anului curent. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat va mai creşte probabil uşor pe parcursul a câteva luni, dar se va înscrie apoi pe o pantă descendentă ceva mai pronunţată decât s-a prognozat anterior, urmând să coboare la finele orizontului proiecţiei sub valoarea anticipată anterior", arată BNR, citată de news.ro. Schemele de compensare a preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru populaţie prezumate a fi aplicate până în luna martie 2022 vor imprima un parcurs neuniform ratei anuale a inflaţiei pe orizontul apropiat de timp, aceasta fiind anticipată să scadă foarte uşor în intervalul ianuarie-martie, dar să consemneze un salt semnificativ în luna aprilie, odată cu revenirea preţurilor la nivelurile prevăzute în contracte. Incertitudinea schemelor de sprijin Caracteristicile schemelor de sprijin sunt totuşi incerte, o eventuală modificare a duratei şi/sau a conţinutului acestora fiind de natură să afecteze semnificativ atât nivelul, cât şi traiectoria viitoare a dinamicii anuale a inflaţiei, mai cu seamă pe termen scurt. În acelaşi timp, incertitudini semnificative rămân asociate modului de evaluare şi de includere în calculul IPC a impactului acestor scheme, iar riscuri notabile continuă să vină din evoluţia cotaţiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice şi agroalimentare, inclusiv în contextul situaţiei geopolitice Rusia-Ucraina, precum şi din blocajele persistente în lanţurile de producţie şi aprovizionare. Incertitudini continuă să decurgă şi din evoluţia pandemiei, în contextul fazei încă ascendente a actualului val pandemic, provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron, dar mai puţin virulentă, implicând o severitate mai scăzută şi în atenuare a restricţiilor asociate, inclusiv în multe state europene, arată conducerea BNR. Absorbția fondurilor europene, incertă Totodată, o sursă importantă de incertitudini şi riscuri rămâne absorbţia fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate. Incertitudini şi riscuri sunt asociate însă şi conduitei politicii fiscale, date fiind coordonatele programului bugetar pentru acest an, ce vizează progresul consolidării fiscale conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic şi social dificil pe plan intern şi la nivel global. BNR mai arată că monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu. Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 5 aprilie 2022.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră