duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: inflatie

42 articole
Politică

Maia Sandu concediază peste o treime din angajații președinției

În Republica Moldova se poate: în an electoral, Maia Sandu concediază peste o treime din angajații președinției. Potrivit unui decret prezidențial, aparatul președinției de la Chișinău se reduce de la 150 la 94. Citește și: „Băieții deștepți” estimau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu Maia Sandu concediază peste o treime din angajații președinției Prin acest decret prezidențial, s-a modificat întreaga structură a „Aparatului Președinției Republicii Moldova”. Potrivit datelor din ianuarie 2024, publicate de ministerul de Finanțe, Administrația Prezidențială a României are 290 de angajați. În luna ianuarie, rata inflației a atins valoarea de 4,6% în Republica Moldova, sub media prognozată de Banca Națională. Potrivit Biroului Național de Statistică, prețurile medii de consum în ianuarie 2024 au crescut cu 0,8% față de luna decembrie 2023 și cu 4,6% față de ianuarie, anul trecut. Creșterea acestor prețuri a fost determinată de scumpirea produselor alimentare, nealimentare și serviciilor prestate populației. La produsele alimentare cel mai mult au crescut prețurile la legume și fructe, iar la servicii s-au scumpit apa potabilă și canalizarea dar tarifele de furnizare a energiei termice s-au diminuat cu 6,7%. În același timp, datele Băncii Naționale a Moldovei arată că în trimestrul patru al anului 2023, exporturile Republicii Moldova au înregistrat o creștere modestă, iar importurile o scădere de 14,3%. Banca Națională prognozează până la sfârșitul anului o rată a inflației de aproximativ 5%.

Maia Sandu concediază peste o treime din angajații președinției Foto: Facebook
Dezastru la buget, în ianuarie (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Dezastru la buget, în ianuarie

Dezastru la buget, în ianuarie: deficitul, dublu față de aceeași perioadă din 2023, iar cheltuielile de personal au crescut cu 21%. Informațiile apar în execuția bugetară pe ianuarie 2024, publicată azi de Ministerul de Finanțe. Dezastru la buget, în ianuarie România are cea mai mare inflație din UE, înregistrează una din cele mai mari căderi ale PIB, iar investițiile străine s-au prăbușit. În schimb, numărul bugetarilor a crescut, deși liderii alianței majoritare au promis că vor reduce cheltuielile statului. Astfel, după prima lună din 2024, deficitul este de 0,45% din PIB, respectiv 7,9 miliarde de lei, față de 0,25% (ușor peste patru miliarde de lei) la final de ianuarie 2023. Cheltuielile de personal au crescut cu 20,8%, față de ianuarie 2023, ajungând deja la 0,7% din PIB. „Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 0,7% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023”, explică ministerul de Finanțe. Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în decembrie 2023, de 1.292.559, cu 13.564 mai multe comparativ cu ianuarie 2023. Citește și: Cum arată „stabilitatea” PSD-PNL: cea mai mare inflație din UE, una din cele mai mari căderi ale PIB, investițiile străine s-au prăbușit. În schimb, numărul bugetarilor a crescut Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut și ele cu peste 20%. Guvernul a amânat cheltuieli din decembrie 2023, astfel încât să se încadreze într-un deficit mai mic decât în 2022. Astfel, în ianuarie s-au revărsat cheltuieli mai mari cu investiţiile de la bugetul de stat (cheltuieli de capital) şi cu bunuri şi servicii. În 2024, deficitul bugetar ar trebui să ajungă, conform proiecţiei bugetare, la 5% din PIB.

Cum arată „stabilitatea” PSD-PNL Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Cum arată „stabilitatea” PSD-PNL

Cum arată „stabilitatea” promisă de PSD-PNL: România are cea mai mare inflație din UE, înregistrează una din cele mai mari căderi ale PIB, iar investițiile străine s-au prăbușit. În schimb, numărul bugetarilor a crescut, deși liderii alianței majoritare au promis că vor reduce cheltuielile statului. Citește și: AUDIO Șoșoacă Silvestru, soțul nr. 3 al președintelui SOS România, reproșează soției că nu ia bani de la ruși: „Simion și Lulea spală banii mafiei transnistrene, tu te duci paravanul lor” "Inflația este cea mai pernicioasă și insidioasă taxă regresivă asupra săracilor”, explica, recent, Robert F. Kennedy Jr., unul dintre potențialii candidați la președinția SUA. „Inflația este o impozitare fără legislație”, spunea și economistul Milton Friedman. Cum arată „stabilitatea” PSD-PNL Care sunt informațiile oficiale despre situația economiei României la finalul anului 2023, începutul anului 2024: România are o inflație de 7,3%, cu două procente mai mare decât în următoarea ţară clasată, Estonia. Media inflației în UE a fost de 3,1%. „Motivul creşterii inflaţiei este reprezentat de modificările fiscale, care au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2024 şi au propulsat preţurile”, scrie Ziarul Financiar. În Republica Moldova, inflaţia a scăzut până la 4,2% în decembrie 2023. PIB-ul României a scăzut cu 0,4% în trimestrul IV din 2023, comparativ cu trimestrul III din 2023. Au mai înregistrat reduceri ale PIB, în spațiul UE, Estonia - 0,4%, Irlanda - 0,7%, Germania - 0,3%, Finlanda - 0,4% sau Lituania - 0,3%. Economia Danemarcei a crescut cu 2%. Investiţiile străine directe au fost de doar 6,58 miliarde de euro în 2023, comparativ cu 10,03 miliarde euro în perioada ianuarie - decembrie 2022. Grafic: Ziarul Financiar În schimb, numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în decembrie 2023, de 1.292.559, cu 13.564 mai multe comparativ cu ianuarie 2023. Din totalul celor 827.393 de angajaţi din administraţia publică centrală, 608.152 lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (plus 5.745 angajaţi comparativ cu ianuarie 2023). În administraţia publică locală lucrau, în decembrie 2023, 465.166 de persoane (plus 3.896), dintre care 285.065 în instituţii finanţate integral din bugetele locale (plus 4.010) şi 180.101 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii (minus 114).

Semnele recesiunii: PIB a scăzut cu 0,4% Grupaj foto: Digi 24
Economie

Semnele recesiunii: PIB a scăzut cu 0,4

Semnele recesiunii: PIB a scăzut, în trimestrul IV din 2023, raportat la trimestrul III, cu 0,4%, a anunțat, azi, Institutul Național de Statistică. Creșterea anuală a PIB a fost de doar 2%. PSD promitea, în programul de guvernare lansat în iunie, o creștere de 4,2%. Comisia de Prognoză a fundamentat bugetul pe 2023 pe o creștere a PIB estimată la 2,8%. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Semnele recesiunii: PIB a scăzut cu 0,4% „Produsul intern brut în trimestrul IV 2023 a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,4% comparativ cu trimestrul III 2023. În trimestrul IV 2023, faţă de acelaşi trimestru din anul 2022, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 2,9% pe seria brută şi cu 1,0% pe seria ajustată sezonier (...) În anul 2023, comparativ cu anul 2022, Produsul intern brut s-a majorat cu 2,0%”, arată comunicatul INS. Astfel, în 2023, ritmul de creştere s-a redus la jumătate fată de 2022, când economia locală a avut un avans de 4,1%, după ce se majorase cu 5,7% în 2021. INS a anunțat azi și o inflație de 7,4%, ianuarie 2024 raportat la ianuarie 2023: „Rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2024 comparativ cu luna ianuarie 2023 a fost 7,4%”. Datele INS arată că prețurile la unele produse alimentare au crescut cu peste 10%: la carnea de porc - 10,82%, pește proaspăt - 14%, cartofi - 9%, fructe proaspete - 9,99%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2023 – ianuarie 2024) față de precedentele 12 luni (februarie 2022 – ianuarie 2023) a fost 9,8%. BNR anticipa această situație, arătând și motivul: „Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se mărească în debutul anului viitor - sub impactul majorării şi introducerii unor taxe şi impozite - şi să descrească gradual în următoarele trimestre”.

Dan Voiculescu, atac la pensiile administrate privat
Politică

Dan Voiculescu, atac la pensiile administrate privat

Fostul turnător al Securității Dan Voiculescu a lansat, pe blogul său, un atac la pensiile administrate privat: el cere o comisie parlamentară de anchetare a Pilonului II de pensii. Potrivit lui Voiculescu, „banii pensionarilor nu sunt investiți astfel încât să depășească inflația” din ultimii 15 ani. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM Voiculescu nu oferă date care să-i susțină afirmația. Dan Voiculescu, atac la pensiile administrate privat Cele șapte fonduri de pensii administrate privat (Pilonul II) au inregistrat in 2023 un randament mediu ponderat de 17,94%, a anunțat, la 8 ianuarie, Asociaţia Pensiilor Administrate Privat (APAPR). Acest randament a fost cu 10% peste inflație. Însă Dan Voiculescu nu este mulțumit. „Am văzut afirmația domnului Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România, citez : «chiar dacă pe termen scurt pot să apară și evoluții negative…..» Domnule Crăciun, nu există evoluții negative. Sau evoluții, sau negative. Ce să gândească românii care alimentează fondurile de pensii care pot evolua negativ? Pilonul II de pensii private administrează peste 126 miliarde de lei, circa 25 miliarde de dolari americani. Dacă ne uităm la randamentul mediu anual din ultimii 15 ani vedem că banii pensionarilor nu sunt investiți astfel încât să depășească inflația pe perioada analizată. Se impune ,cred, formarea unei comisii parlamentare, care să clarifice pericolul ca economiile românilor să nu se deprecieze în numele unui viitor de aur. Va fi o propunere în acest sens în forul legislativ”, a scris Dan Voiculescu.

Eurostat care arată că România este una din cele mai instabile state din UE Foto: Facebook
Politică

Eurostat arată România cele mai instabile state din UE

Minciuna „România este o țară stabilă”: DeFapt.ro vă prezintă cinci date Eurostat, publicate în ultimele săptămâni, care arată că România este una din cele mai instabile state din UE, din punct de vedere economic. Citește și: Ciolacu era să blocheze lucrările la Podul Grant, prin noua ordonanță a tăierilor otova: lucrările continuă prin bunăvoința constructorului, explică Nicușor Dan. Plus: la pod se lucrează 22 ore/zi „România este stabilă economic”, susținea premierul PSD Marcel Ciolacu la 18 octombrie, dar nu este clar ce presupune, pentru el, această stabilitate. De altfel, efectele deciziilor haotice și lipsite de transparență ale guvernării se văd cel mai bine în prăbușirea investițiilor străine. Astfel, investițiile străine au fost, în primele opt luni ale anului 2023, de doar 5,08 miliarde de euro, comparativ cu 7,4 miliarde euro în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă o reducere cu peste 30%. #Gas prices rose in 20 EU countries in the first half of 2023?Largest increases:??Latvia (+139% compared with the first half of 2022)??Romania (+134%)??Austria (+103%)??Estonia, ??Croatia and ??Italy registered decreases between -0.6% and -0.5.? https://t.co/MFF2S3DYz5 pic.twitter.com/YQwODqiW1z— EU_Eurostat (@EU_Eurostat) October 26, 2023 Cinci date Eurostat care arată că România este una din cele mai instabile state din UE Care sunt datele Eurostat care arată că România este, de fapt, una din cele mai instabile țări din UE, din punct de vedere economic: În septembrie 2023, România a avut a doua mare rată a inflației din UE, de 9,2%. Inflație mai mare a avut doar Ungaria - 12,2%. Pe locul III era Slovacia, cu 9%. Media UE: 4,9%. România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE, arăta Eurostat la 23 octombrie. Datele arată că alte țări din UE au reușit, în doi ani, să-și reducă substanțial deficitul. Letonia a plecat de la un deficit de 8,1% și a ajuns la un excedent de 0,1%! Portugalia, de la deficit de 4,5% din PIB a ajuns la un excedent de 2,3%. La 26 octombrie, Eurostat a arătat că România este în topul primelor trei țări din UE la prețul la electricitate. „Exprimate în euro, prețurile medii ale energiei electrice pentru consumatorii casnici în prima jumătate a anului 2023 erau cele mai mici în Bulgaria (11,4 euro pentru 100 kWh), Ungaria (11,6 euro) și Malta (12,6 euro) și cele mai mari în Olanda (47,5 euro), Belgia (43,5 euro), România (42,0 euro) și Germania (41,3 euro)”, arată Eurostat. În ceea ce privește creșterea prețului la energie, acesta a fost de 77% în ultimul an, ceea ce plasa România pe locul II in UE, după Lituania. Tot la 26 octombrie, Eurostat arăta că: „Prețurile gazelor (în monede naționale) au crescut cel mai mult în Letonia (+139%), România (+134%), Austria (+103%), Olanda (+99%) și Irlanda (+73%). La polul opus, s-au situat Estonia, Croația și Italia, care au înregistrat scăderi cuprinse între -0,6% și -0,5%, în timp ce în Lituania prețul a rămas neschimbat” - era vorba de creșterea prețului în trimestrul II din 2023 față de trimestrul II din 2022. La 13 octombrie, Eurostat a anunțat că producţia industrială a scăzut cu 5,1% în zona euro şi cu 4,4% în Uniunea Europeană în august, comparativ cu perioada similară din 2022, iar Irlanda, Slovenia, Estonia, Bulgaria, Lituania, Ţările de Jos, Ungaria şi România au înregistrat cel mai sever declin. Ciolacu: „Guvernul pe care îl conduc oferă stabilitate” O statistică legată indirect de aceste date arată că România a înregistrat o scădere de 1,8% în producția de autoturisme în primele nouă luni ale anului 2023. În plus, BNR arăta, la 13 octombrie, că datoria externă a administrației publice a crescut de la 57,8 miliarde de euro în primele opt luni din 2022 la 71,19 miliarde euro în primele opt luni din acest an, adică o majorare de circa 23%. De altfel, datele pentru primele opt luni ale execuției bugetare arată că România a cheltuit 1,2% din PIB pentru a plăti dobânzi. În total, s-au plătit, în primele opt luni, 19,77 miliarde de lei pentru dobâznile guvernamentale, față de 19,18 în perioada similară a anului trecut. „Guvernul pe care îl conduc oferă stabilitate, însă își asumă și amplul proiect de modernizare economică și socială a țării. Restabilirea regulilor, reformele, prosperitatea și premisele de creștere economică sănătoasă fundamentează acțiunile noastre”, susținea Marcel Ciolacu, la 28 august 2023.

FMI critică pachetul Ciolacu de măsuri fiscale și estimează un deficit uriaș, de 6% Foto: Guvernul României
Economie

FMI critică pachetul Ciolacu de măsuri fiscale

FMI critică pachetul Ciolacu de măsuri fiscale și estimează un deficit uriaș, de 6%, pentru acest an. Într-o conferinţă de presă susţinută miercuri la Bucureşti, la finalul consultărilor în baza Articolului IV, şeful misiunii FMI pentru România, Kees Martijn, a precizat că pachetul fiscal adoptat recent de Guvern este un pas în direcţia potrivită, arătând însă că este nevoie şi de alte reforme. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă FMI critică pachetul Ciolacu de măsuri fiscale „Alte reforme în ceea ce priveşte taxele sunt necesare pentru a creşte veniturile, eficienţa şi corectitudinea. O creştere a veniturilor de peste 2% din PIB în afara celor aduse de pachetul fiscal recent va fi necesară în următorii doi ani", a afirmat FMI. Potrivit FMI, rata inflaţiei va scădea de la 7% la 4% la finalul anului 2024, însă rămâne peste ţinta Băncii Naţionale a României. „Pragul pentru microîntreprinderi trebuie să fie redus și mai mult, dar impozitul pe cifra de afaceri pentru companii mari și bănci afectează inechitabil companiile cu marje reduse. Sunt necesare reforme fiscale suplimentare pentru a crește veniturile, eficiența și echitatea. În următorii doi ani, va fi necesară o creștere a veniturilor de peste 2% din PIB, în plus față de câștigurile obținute în urma recentului pachet fiscal. În acest scop, măsurile-cheie care trebuie avute în vedere sunt: eliminarea scutirilor, privilegiilor și lacunelor rămase; continuarea raționalizării TVA; reforma impozitului pe proprietate și utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei și, în sens mai larg, pentru a favoriza tranziția către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. Îmbunătățirile în curs de desfășurare în domeniul administrării veniturilor, deși sunt necesare, nu oferă rezultate rapide sau previzibile și nu se poate conta pe ele pentru a realiza ajustarea fiscală necesară pe termen scurt”, relatează Profit propunerile FMI.

Ciolacu, avalanșă de gafe și minciuni în emisunea lui Gâdea Foto: Captură video
Eveniment

Ciolacu, avalanșă gafe minciuni în emisunea lui Gâdea

Marcel Ciolacu, avalanșă de gafe și minciuni în emisiunea lui Mihai Gâdea, la Antena 3: premierul și moderatorul au încurcat în mod repetat inflația cu TVA, iar șeful Executivului a oferit informații cu totul eronate despre șomajul din România. Citește și: Bugetarii cu salarii și averi uriașe care l-au îndemnat pe Ciolacu să atace sectorul privat: familia Socol, finanțiștii favoriți ai lui Dragnea, câștigă 12.000 de euro pe lună, de la stat În emisiune, Gâdea l-a presat pe premier să spună cu cât cresc pensiile, dar a evitat să discute despre pensiile speciale. Ciolacu, avalanșă de gafe și minciuni în emisunea lui Gâdea, la Antena 3 „Am reușit să aduc TVA-ul la o singură cifră”, a spus premierul PSD de două ori, în emisiune. De fapt, el se referea la inflație, întrucât TVA-ul la majoritatea produselor este 19%. Însă Gâdea nu a sesizat gafa, nu l-a corectat, ci dimpotrivă, a întărit: „Deci mențineți TVA-ul la o singură cifră!”. O altă gafă a premierului a fost să afirme că șomajul în România este de 1-2%. În realitate, datele Eurostat arată că șomajul din România era, în iulie 2023, la 5,5%. Aceste date sunt conirmate de Institutul de Statistică. În emisiune, moderatorul l-a întrebat de două ori pe premier cât se va colecta de la „multinaționale și bănci” prin impunerea unui impozit de 1% pe cifra de afaceri. Marcel Ciolacu a evitat răspunsul. O minciună flagrantă repetată de liderul PSD a fost că doar România și Rusia mai au cota unică de impozitare. DeFapt.ro a arătat din mai 2023 că este fals: în Uniunea Europeană, mai au cotă unică de impozitare, în afară de România, Bulgaria, Estonia și Ungaria. Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” În ultimul Indice al competitivității fiscale (The International Tax Competitiveness Index), publicat în octombrie 2022, Estonia – care are cotă unică de impozitare de 20% – ocupă primul loc. În emisiune, Ciolacu a susținut că România va avea din nou cotă progresivă, după ce ANAF va fi informatizat. Fără să fie contrazis de moderator, liderul social-democrat a afirmat: „Eu nu am introdus taxe noi, am scos din excepţii”. În realitate, impozitul de 1% pe cifra de afaceri și cel de 0,3% pe imobile a căror valoare depășește 500.000 de euro și pe mașini peste 75.000 de euro sunt inventate de Executivul său. O altă minciună spusă de premier a fost că Austria, țară neutră, are cheltuieli zero pentru apărare. În realitate, Austria a alocat 0,8% din PIB pentri Apărare, în 2022, respectiv 3,65 miliarde de dolari.

Alimentele, scumpite de inflație cu 30% (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Alimentele, scumpite de inflație cu 30

Alimentele, scumpite de inflație cu 30%. Made in Iași: sunt în județ cel puțin 17 firme care asigură producția alimentelor de bază, respectiv carne, pâine, lactate și brânzeturi. Alimentele, scumpite de inflație cu 30% Afacerile acestor producători din Iași ale căror produse ajung pe mesele românilor, dar și peste graniță au ajuns anul trecut la aproape 1,21 mld. lei (circa 244 mil. euro), o creștere de 30% față de anul 2021, când cifra de afaceri totală s-a ridicat la aproximativ 934 mil. lei (188 mil. euro). Citește și: Spitalul Găești: un medic a consultat 26 de pacienți în trei ani. În februarie, managerul spitalului din Oradea spunea că cel puțin 10% din medicii spitalului puteau fi concediați Oamenii de afaceri care conduc aceste firme cu activitate în industria alimentară au pus în mare parte majorarea afacerilor de anul trecut pe seama inflației, fiind materii prime la care prețurile s-au dublat sau chiar triplat, pe lângă scumpirile la energie, gaze naturale și combustibili. Din cauza acestor factori au crescut și prețurile de vânzare practicate de producători. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România înregistrează unele din cele mai mari creșteri de prețuri din UE Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

România înregistrează cele mai mari creșteri prețuri UE

Premierul Marcel Ciolacu se laudă cu inflația anuală sub 10%, dar, de fapt, România înregistrează unele din cele mai mari creșteri de prețuri din UE. O inflație-record are Ungaria, altă țară, sub conducerea premierului Viktor Orban, a plafonat prețurile. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României „INS confirmă oficial că inflația a coborât la o singură cifră, 9,4%! După ce pandemia, liberalizarea ticăloasă a prețurilor la energie și gaze, criza energetică și războiul au împins inflația până la 16,8% în noiembrie anul trecut, iată că măsurile noastre de luptă contra inflației au avut succes”, s-a lăudat Marcel Ciolacu. Ucraina, țară aflată în război, are o inflație de 11,3%, în scădere cu 1,5% față de iulie. România înregistrează unele din cele mai mari creșteri de prețuri din UE În Uniunea Europeană, trei țări au inflație mai mare ca România, unde INS a anunțat azi o inflație de 9,4%: Ungaria - 17,6% (față de 20,1% în iunie), Slovacia - 10,88% (ultima informație este din iunie) și Polonia - 10,8% (față de 11,5% în iunie). Bulgaria are o inflație de doar 8,7%, iar în țările baltice este între 7,4% și 6,4%, potrivit datelor de pe Trading Economics. Cea mai mică inflație in spațiul UE este în Cipru - 1,47%. În România, potrivit INS, rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2022 – iulie 2023) faţă de precedentele 12 luni (august 2021 – iulie 2022) este 13,7%. La telemea, prețurile au crescut, într-un an, cu aproape 25%, la ouă, cu 27%, iar la zahăr cu circa 50%. Azi, Profit anunța: „Cea mai semnificativă scumpire a carburanților din ultimele luni. Prima majorare a prețului benzinei din august”.

Masa de Paște este mai scumpă cu aproape un sfert, arată Cristian Popa (BNR) Foto: Facebook
Economie

Masa de Paște este mai scumpă cu aproape un sfert

Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR scrie, pe Facebook, că „masa de Paște este mai scumpă în medie cu aproape un sfert (21.6%) față de anul trecut”. El apreciază că „dacă Banca Națională a României nu lua măsuri, ar fi fost mult mai rău”. Însă, azi, Economedia a scris că „Banca Națională a României cumpără pește proaspăt și fructe de mare de 850.000 de euro pentru angajați. Icre negre, icre roșii, Butterfish, calamari, ton Isko de Pacific și creveți”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Masa de Paște este mai scumpă cu aproape un sfert Potrivit datelor prezentate de Popa, zahărul este produsul alimentar care s-a scumpit cel mai mult, cu peste 60%. „Masa de Paște este mai scumpă în medie cu aproape un sfert (21.6%) față de anul trecut. Atât mărfurile nealimentare cât și serviciile au avansat cu aproape 11% în martie 2023 față de martie 2022, în timp ce rata anuală a inflației a scăzut ușor la valoarea de 14.5%. Vom plăti mai mult pentru alimentele pe care le consumăm de obicei cu ocazia sărbătorilor de Paște: zahărul este în continuare alimentul care s-a scumpit cel mai mult, cu 61% față de luna martie 2022, urmat de produsele lactate, unde o creștere importantă a avut-o untul, 38%. Nu există masă de Paște fără ouă, pe care le găsim tot printre cele mai scumpe alimente, înregistrând o majorare de preț cu 34%. Partea bună este că am intrat pe un trend descendent al ratei anuale a inflației, care își va accelera scăderea în perioada următoare sub influența unor efecte de bază pronunțate și a corecțiilor cotațiilor unor mărfuri. Dacă Banca Națională a României nu lua măsuri, ar fi fost mult mai rău”, a scris Popa. Citește și: Panică la AUR! George Simion mă roagă să-i adaug pagina la „Favorite”: „Algoritmii Facebook nu mai permit ca toate postările să ajungă la tine”

Inflația anuală a ajuns la 16,8% Foto: Facebook Marius Budăi
Eveniment

Inflația anuală a ajuns la 16,8

Inflația anuală a ajuns la 16,8%, a anunțat, azi, Institutul Național de Statistică. Rata anuală a inflaţiei a urcat la 16,8% în luna noiembrie 2022, de la 15,32% în octombrie, pe fondul scumpirii produselor alimentare cu 21,55%, mărfurilor nealimentare cu 16,17% şi serviciilor cu 9,51%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate marţi. Inflația anuală a ajuns la 16,8% Însă există o serie de produse la care prețurile au explodat: Zahărul se află în topul celor mai mari scumpiri înregistrate în ultimul an, cu o creştere a preţului de 61,94% în noiembrie 2022 faţă de noiembrie 2021 unt, plus 43,43% uleiul, majorare de 40,66%. energia electrică, 47,19%, gazele - 37,63%, energia termică, 22,93%, şi combustibilii, cu un plus de 19,24%. De la lună la lună, în noiembrie faţă de octombrie, cele mai importante creşteri ale preţurilor au fost consemnate la ouă - 7,20%, alte servicii - 5,31% şi margarina 4,91%. Citește și: Ucraina le arată rușilor la ei acasă cum se trăiește într-o țară sub asediu: Kievul promite că vor urma și alte lovituri în Rusia, experții Moscovei confirmă că este posibil Luna trecută, la produse alimentare s-au ieftinit citricele şi alte fructe meridionale, cu 3,3%, precum şi alte legume şi conserve de legume, cu 2,15%. De asemenea, frigiderele şi congelatoarele s-au ieftinit cu 0,07%, aceasta fiind singura ieftinire la mărfuri nealimentare. La servicii se înregistrează de asemenea o ieftinire la transport aerian, cu 10,44%, la serviciile de telefonie, cu 0,27%, dar şi la serviciile de apă, canal şi salubritate, cu 0,15%.

Unitatea occidentală, subminată de economia SUA (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Unitatea occidentală, subminată de economia SUA

Unitatea occidentală, subminată de economia SUA. În timp ce ţările din UE suferă, Statele Unite fac o avere de pe urma războiului din Ucraina, prin vânzarea gazului la preţuri astronomice, vânzări de arme şi politici care distorsionează concurenţa, ceea ce ameninţă unitatea occidentală în faţa războiului pornit de preşedintele rus Vladimir Putin, afirmă oficiali europeni citaţi de publicaţia Politico.eu într-un articol publicat joi. Unitatea occidentală, subminată de economia SUA "Adevărul este că, dacă priviţi atent, ţara care obţine cel mai mult profit din acest război este SUA, pentru că ei vând mai mult gaz şi la preţuri mai mari, şi de asemenea pentru că vând mai multe arme", remarcă unul dintre aceşti oficiali europeni care au vorbit sub protecţia anonimatului. "Ne aflăm cu adevărat într-un moment istoric", spune un alt oficial european de rang înalt, care atrage atenţia asupra dublei lovituri pe care o primeşte UE prin creşterea preţurilor la energie şi subvenţiile prin care administraţia preşedintelui american Joe Biden ajută companiile americane şi astfel este afectată competitivitatea celor europene. De aici şi riscul ca opinia publică europeană să se manifeste atât împotriva efortului de război, cât şi împotriva alianţei transatlantice. "America trebuie să-şi dea seama că opinia publică se schimbă în multe ţări ale UE", subliniază interlocutorul citat. Şi şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a îndemnat Washingtonul să răspundă preocupărilor europene. "Americanii - prietenii noştri - iau decizii care au un impact economic asupra noastră", a spus el într-un interviu pentru Politico. Gaze, inflație, arme Punctul major de tensiune între UE şi SUA în ultimele săptămâni îl reprezintă subvenţiile acordate de administraţia Biden prin Legea de Reducere a Inflaţiei (Inflation Reduction Act - IRA), care potrivit Bruxellesului afectează exporturile europene şi ameninţă să distrugă industriile din UE. De asemenea, în timp ce încearcă să-şi reducă dependenţa faţă de energia rusească, statele UE cumpără din SUA gaze naturale lichefiate (GNL), pentru care plătesc de patru ori mai mult decât preţul practicat pe piaţa americană. Citește și: EXCLUSIV „Tun” uriaș pe dezinsecție pus la cale de CJ Ilfov, condus de liberalul Hubert Thuma: drumurile din județ, lungite din pix de zeci de ori. Comuna Vidra ar avea 1.729 km de drumuri Pe plan militar, după ce unele state din UE au trimis arme şi muniţii Ucrainei, reducându-şi astfel considerabil propriile stocuri, acum au nevoie să le completeze, astfel că industria militară a SUA va beneficia de o înmulţire a comenzilor. Biden se face că nu înțelege În timp ce preşedintele francez Emmanuel Macron a descris drept "neprietenoase" preţurile gazelor americane, iar ministrul german al economiei Robert Habeck a cerut Washingtonului să arate mai multă "solidaritate" reducând aceste preţuri, alţi miniştri şi diplomaţi din blocul comunitar îşi mărturisesc nervozitatea faţă de modul în care Biden pur şi simplu ignoră impactul politicilor sale interne asupra aliaţilor europeni. Când, la summitul G20 din Bali, liderii europeni l-au abordat pe liderul de la Casa Albă în legătură cu preţurile mari ale gazelor americane, Biden a părut pur şi simplu că nu cunoaşte problema. "Europenii sunt în mod vizibil iritaţi de lipsa de informare şi consultare prealabilă din partea SUA", declară pentru Politico David Kleimann, de la think tank-ul Bruegel. Oficiali de pe ambele maluri ale Atlanticului recunosc riscurile acestei atmosfere tot mai toxice asupra alianţei occidentale. Iar gâlceava între aliaţi este exact ce-şi doreşte preşedintele rus Vladimir Putin, constată diplomaţi europeni şi americani intervievaţi de Politico.

Angajații băncii naționale a Cehiei renunță la creșterile salariale Foto: Twitter
Eveniment

Angajații băncii naționale renunță la creșterile salariale

În Cehia, angajații băncii naționale, CNB, renunță la creșterile salariale planificate, pentru a lupta cu inflația. Ei au convenit să anuleze precedentele contracte. Din iunie, CNB a menţinut stabile ratele dobânzilor, după ce din 2021 a început o campanie agresivă de majorare a dobânzilor, pentru a contracara inflaţia, care a atins în septembrie 18%, dar s-a atenuat la 15,1% luna trecută. @MICHLiq_ | #mzdy #inflace | V době vysoké inflace je největším nebezpečím rozpoutání mzdově-inflační spirály. Navázání růstu mezd na inflaci je z makroekonomického pohledu nevhodné, a proto jsme ho zrušili.— Česká národní banka (@CNB_cz) November 11, 2022 Angajații băncii naționale a Cehiei renunță la creșterile salariale Angajaţii de la Banca Centrală a Cehiei, conform condiţiilor din contractul de muncă precedent, ar fi fost îndreptăţiţi să beneficieze de o majorare a salariilor în linie cu inflaţia, plus 2,5 puncte procentuale, ceea ce ar fi însemnat o creştere de 18,3% în 2022 şi de 11,6% în 2023. Conform noului acord, salariile medii nominale vor creşte cu 4,5% anul viitor şi cu 8% anul acesta, a informat CNB. Într-o perioadă cu o inflaţie ridicată, cel mai mare risc este o spirală preţuri-salarii. „O legătură între creşterea salariilor şi inflaţie este inadecvată din punct de vedere macroeconomic, de aceea am anulat contractele”, a declarat guvernatorul Băncii Cehiei, Ales Michl. #Breaking - Czech National Bank employees agreed to cancel previous contracts.Read more: https://t.co/1FYYNp2Vek This article was fact checked by #Oigetit ✅ #Czech #central #bank #workers #give #up #faster #pay #raises #inflation #battle pic.twitter.com/6SqOsu4ucB— Oigetit Middle East (@OigetitME) November 11, 2022 Şeful sindicatului de la CNB, Jitka Svobodova, a explicat că sindicatul vrea să acţioneze în mod responsabil şi are o abordare pragmatică privind salariile. Michl a anunţat că salariile membrilor Board-ului vor fi îngheţate până când inflaţia scade. Citește și: VIDEO Primii soldați ucraineni au ajuns în Hersonul eliberat: scene de bucurie pe străzi. Forțele Kievului caută soldați ruși rămași în oraș și îmbrăcați în haine civile Obiectivul CNB este de a avea o rată a inflaţiei de 2% iar guvernatorul speră că va atinsă această ţintă în 2024.

Pensiile în Germania vor crește mult sub rata inflației Foto: Facebook Olaf Scholz
Eveniment

Pensiile în Germania vor crește mult sub rata inflației

Pensiile în Germania condusă de social-democratul Olaf Scholz vor crește mult sub rata inflației: majorarea va fi de cel mult 4,2%. În schimb, rata inflației este de 7%. Acum câteva zile, Rainer Dulger, preşedintele Confederaţiei Asociaţiilor Patronale Germane, avertiza că sistemul va intra în colaps dacă nu va fi reformat. Pensiile în Germania vor crește mult sub rata inflației Pensiile de stat din vestul Germaniei ar crește cu 3,5%, iar cele din estul Germaniei cu 4,2%, potrivit proiectului, în condițiile în care guvernul continuă să reducă decalajul pensiilor dintre cele două regiuni. Decizia finală referitoare la creșterile pensiilor va depinde de datele referitoare la creșterea salariilor, care vor fi publicate la începutul anului 2023, arată Reuters, care a văcut documente ale guvernului de la Berlin. Sistemul de pensii al Germaniei nu va fi viabil financiar în cinci ani, dacă nu va fi reformat, a arătat Rainer Dulger, preşedintele Confederaţiei Asociaţiilor Patronale Germane, acum cinci zile. Influentul grup de lobby reprezintă aproximativ 20 de milioane de angajaţi din forţa de muncă germană. Dulger a declarat pentru ziarul german Bild am Sonntag că economia germană slăbeşte şi sistemul social este ”în prag de colaps”. Citește și: VIDEO+FOTO Kievul, în întuneric. Orașul este pregătit de evacuare totală, dacă Putin distruge toate resursele de alimentare cu energie – New York Times ”Costurile vor exploda”, a spus el, potrivit unei traduceri a CNBC. În 2019, contribuţiile la planurile publice de pensii ale Germaniei au reprezentat aproximativ 10,1% din PIB-ul naţiunii, dar este de aşteptat să crească la 12,2% până în 2070, în sistemul actual, conform Raportului privind îmbătrânirea din 2021 publicat de Comisia Europeană.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră