luni 30 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: inflatie

66 articole
Economie

Inflația urcă la 9,88% în septembrie: mărfurile nealimentare și serviciile, cele mai mari scumpiri

Rata anuală a inflației a crescut ușor în luna septembrie, ajungând la 9,88%, față de 9,85% în august, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Scumpirile cele mai mari s-au înregistrat la mărfurile nealimentare (+11,09%), urmate de servicii (+10,36%) și mărfuri alimentare (+7,86%). Evoluția prețurilor din ultimele 12 luni Conform INS, indicele prețurilor de consum din septembrie 2025 comparativ cu august a fost de 100,36%, iar rata inflației de la începutul anului (septembrie 2025 față de decembrie 2024) a atins 8,5%. Citește și: Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024. Încasările la TVA, mult sub așteptări Pe ansamblul ultimului an, rata medie a creșterii prețurilor de consum (octombrie 2024 – septembrie 2025 comparativ cu perioada anterioară) a fost de 6,1%. În același timp, indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a crescut cu 0,5% față de august, iar inflația anuală calculată pe baza acestuia a fost de 8,6%. Explicațiile guvernatorului Mugur Isărescu Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că evoluția din septembrie era anticipată, vorbind despre o „cocoașă a inflației” estimată la un vârf de 9,6 – 9,7%. Potrivit acestuia, patru puncte procentuale din inflația actuală sunt determinate de șocuri majore de ofertă, precum: liberalizarea pieței energiei electrice (impact de 2,2 puncte procentuale), creșterea TVA-ului la 21% (impact de 1,6 puncte procentuale), majorarea accizelor (impact de 0,4 puncte procentuale). Isărescu a subliniat că aceste șocuri vor fi resorbite treptat, dacă se evită efectele secundare asupra așteptărilor inflaționiste, iar inflația ar trebui să intre în intervalul țintit până la finalul anului viitor. Prognoza BNR Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2025, de la 4,6% la 8,8%, estimând că nivelul real ar putea depăși 9%. Pe termen mediu, instituția anticipează o reducere a inflației la 3% până la sfârșitul anului 2026, față de 3,4% în prognoza anterioară. Creșterea inflației este alimentată și de majorarea cotei standard de TVA la 21%, aplicată din 1 august 2025, în timp ce singura cotă redusă rămasă este de 11%.

Inflația urcă la 9,88% în septembrie (sursa: Pexels/Pixabay)
Inflație catastrofală, prețurile la energie, fructe proaspete și ulei au explodat Foto: Facebook
Economie

Inflație catastrofală, prețurile la energie, fructe proaspete și ulei au explodat - INS

Inflație catastrofală în august: prețurile la energie, fructe proaspete și ulei au explodat, arată datele Institutului Național de Statistică. Inflația anuală a ajuns la 9,9%, peste estimările BNR.  Citește și: Suma uriașă pe care România o va pierde, din PNRR, fiindcă șeful Hidroelectrica, Karoly Borbely, nu vrea să plece Inflație catastrofală, prețurile la energie, fructe proaspete și ulei au explodat  „Indicele preţurilor de consum în luna august 2025 comparativ cu luna iulie 2025 a fost 102,10%. Rata inflaţiei de la începutul anului (august 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 8,1%. Rata anuală a inflaţiei în luna august 2025 comparativ cu luna august 2024 a fost 9,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2024 - august 2025) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2023 - august 2024) a fost 5,7%", se arată în comunicatul INS. „Inflaţia, într-adevăr, a crescut, dar nu cred că va ajunge la două cifre (…), iar toate estimările, atât ale BNR, cât şi ale specialiştilor, indică o scădere în a doua jumătate a anului viitor mai mare decât cea estimată înainte de aceste măsuri”, spunea Ilie Bolojan acum două zile, la TVR. Potrivit datelor INS prețul la energia electrică a crescut, într-un a, cu 65%, iar față de iulie 2025 cu 2,56%. La fructe proaspete, inflația anuală a fost de 41,73%. La ulei - 11,7%.  La cărți, ziare și reviste, inflația anuală a fost de peste 11%.  „Deci, în septembrie, când probabil va fi vârful, în loc de 9, probabil că va fi în jur de 9,6 - 9,7, vârful de inflaţie, după care urmează o absorbţie treptată a acestor şocuri. Într-adevăr, în prognoza noastră, la sfârşitul anului viitor, inflaţia nu numai că va intra în intervalul ţintit, dar va fi chiar mai scăzută decât inflaţia prognozată în runda precedentă, în raportul precedent de inflaţie", a explicat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei din 12 august.

Cum economisim în vremuri de inflație (sursa: Pexels/maitree rimthong)
Economie

Cum să economisești când prețurile cresc: pași concreți pentru a înfrunta inflația, fără stress

Cum economisim în vremuri de inflație. Inflația nu este doar o statistică economică pe care o auzim la știri, ci un fenomen cu impact direct asupra vieții noastre de zi cu zi. În perioade de inflație mare, economisirea devine nu doar o chestiune de disciplină, ci și de strategie și adaptare psihologică. Cum economisim în vremuri de inflație Atunci când rata inflației depășește creșterea salariilor, fiecare sumă de bani pe care o câștigăm își pierde treptat valoarea reală. Citește și: Minciună grosolană a lui Tăpălagă și Pantazi: G4Media nu este "un non-profit", ci o firmă cu profit foarte mare Ceea ce ieri costa 10 lei, astăzi poate costa 12, iar peste câteva luni 15. În acest context, mulți oameni se confruntă cu o dublă presiune: pe de o parte, nevoia de a face față cheltuielilor crescute, iar pe de altă parte, frustrarea că economiile acumulate se erodează în tăcere. Care ar fi direcțiile concrete prin care să ne putem consolida rezistența financiară? Organizarea bugetului Un buget bine gândit este fundația economisirii. Modelul clasic 50-30-20 (50% din venituri pentru nevoi esențiale, 30% pentru dorințe și 20% pentru economii) poate fi un bun punct de plecare. Totuși, în vremuri cu inflație ridicată, aceste proporții pot fi ajustate: poate vei aloca 55–60% pentru nevoi și doar 15% pentru dorințe, păstrând totuși un procent fix, oricât de mic, pentru economii. Ținerea unui jurnal al cheltuielilor (pe hârtie sau cu o aplicație financiară) este esențială pentru a vedea clar unde se duc banii. Multe persoane se miră să descopere că sume mici, cheltuite zilnic pe lucruri aparent banale, ajung să reprezinte sute de lei pe lună. Monitorizarea constantă te ajută să iei decizii informate și să corectezi rapid direcția. Eliminarea pierderilor invizibile Cheltuielile inutile sunt adesea cele mai periculoase pentru buget, tocmai pentru că trec neobservate. Abonamente de streaming nefolosite, cotizații la săli de sport unde nu mai ajungi, aplicații cu plată pe care nu le utilizezi — toate acestea pot fi eliminate fără a-ți afecta semnificativ calitatea vieții. Un alt „inamic tăcut” este risipa alimentară. Planificarea meselor și cumpărăturilor reduce costurile și ajută la evitarea achizițiilor impulsive. De exemplu, stabilirea unui meniu săptămânal și cumpărarea ingredientelor strict necesare nu doar că scade factura la supermarket, dar îți oferă și un control mai bun asupra alimentației. Creează un fond de urgență Un fond de urgență este colacul de salvare financiară în situații neprevăzute: pierderea locului de muncă, o problemă medicală, o reparație urgentă. Specialiștii recomandă să ai rezerve pentru minimum 3–6 luni de cheltuieli esențiale, iar în perioade cu inflație ridicată chiar până la 12 luni. Dacă suma pare mare, începe cu obiective mai mici: strânge echivalentul unei luni de cheltuieli și crește treptat. Important este să construiești acest fond separat de banii din contul curent, pentru a nu fi tentat să îl folosești pentru cumpărături obișnuite. Alege conturi de economii cu dobânzi avantajoase Într-un mediu inflaționist, nu este suficient să economisești; trebuie să te asiguri că banii tăi „lucrează” pentru tine. Conturile cu dobândă ridicată, peste media pieței, sunt o opțiune bună, mai ales dacă dobânda este apropiată sau chiar peste rata inflației. Băncile online tind să ofere randamente mai bune decât instituțiile tradiționale, deoarece au costuri operaționale mai mici. Verifică periodic ofertele și nu ezita să îți muți economiile acolo unde obții cel mai bun raport între siguranță și profit. Investește în instrumente sigure și diversificate Depozitele la termen pot fi o soluție temporară, dar pentru protecția reală împotriva inflației este nevoie de instrumente indexate. Pe termen lung, diversificarea este esențială. Important este să îți calibrezi investițiile în funcție de profilul de risc și de orizontul de timp. Controlează cheltuiala emoțională Nu toate deciziile financiare sunt raționale — de multe ori, emoțiile joacă un rol mai mare decât ne place să recunoaștem. În perioade de inflație, frustrarea și anxietatea pot duce fie la cheltuieli impulsive („măcar să mă bucur acum”), fie la blocaj („nu mai cumpăr nimic”). Pentru a contracara aceste tendințe, leagă economiile de obiective clare și motivante („vreau să strâng 5.000 lei pentru o vacanță” sau „pentru avansul la locuință”). Aplică regula de așteptare 48 de ore înainte de achizițiile importante. În multe cazuri, dorința dispare. Automatizează transferul spre contul de economii imediat după primirea salariului, pentru a elimina riscul de a cheltui banii înainte de a-i pune deoparte. Experimentează strategia „revenge saving” „Revenge saving” este un concept relativ nou, care presupune perioade scurte de economisire agresivă, ca reacție la o perioadă în care bugetul a fost dezechilibrat. Poate fi o provocare de 30 de zile în care să renunți complet la cheltuielile neesențiale. Această abordare are două avantaje: îți reechilibrează rapid finanțele și te ajută să conștientizezi cât de multe dintre cheltuieli nu sunt, de fapt, necesare. Poți spori eficiența acestei strategii punând banii economisiți în conturi separate, fiecare destinat unui scop clar. Investește în tine: cea mai sigură protecție Warren Buffett spune că cea mai bună protecție împotriva inflației este creșterea propriei capacități de a genera venituri. Cursurile de perfecționare, obținerea unor certificări profesionale sau dezvoltarea de abilități rare și căutate pe piață sunt investiții care se apreciază în timp. Spre deosebire de activele financiare, competențele tale nu pot fi devalorizate de inflație, dimpotrivă, îți pot aduce venituri mai mari, pe termen lung. Supraviețuire financiară Economisirea în vremuri de inflație ridicată este mai mult decât un exercițiu de disciplină. Este o strategie de supraviețuire financiară și, în același timp, un mod de a-ți păstra libertatea de a lua decizii fără presiunea constantă a banilor. Prin combinarea unui buget bine organizat, a reducerii pierderilor invizibile, a protejării economiilor și a investiției în propria dezvoltare, poți nu doar să treci cu bine printr-o perioadă dificilă, ci și să ieși mai puternic. Inflația poate eroda valoarea banilor, dar nu îți poate lua capacitatea de a gândi strategic și de a te adapta. Iar în economie, ca și în viață, adaptarea este cheia rezilienței.

Ciolacu și Budăi cer guvernului Bolojan să introducă impozitarea progresivă Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Ciolacu și Budăi cer guvernului Bolojan să introducă impozitarea progresivă

Fostul premier Marcel Ciolacu (PSD) și și fostul ministru al Muncii Marius Budăi (PSD) cer guvernului Bolojan să introducă impozitarea progresivă. În plus, Ciolacu sugerează că inflația uriașă este vina actualului guvern. Citește și: România, placă turnantă a finanțărilor rusești ilegale pentru gruparea ȘOR-Guțul - document Ciolacu și Budăi cer guvernului Bolojan să introducă impozitarea progresivă „Azi vedem o explozie a inflației, pe fondul creșterii dramatice a prețurilor la energie, a facturilor românilor și a companiilor. O explozie a prețurilor la alimente, mai ales din cauza creșterii prețurilor la energie. Și încă nu se văd efectele complete ale creșterii TVA, intrată în vigoare de la 1 august! De aceea, Guvernul actual trebuie să ia urgent măsuri:   1. Aplicarea impozitului progresiv de la 1 ianuarie 2026, măsură care ar aduce echitate socială și 11,4 miliarde lei la bugetul de stat;   2. Asigurarea de plăți compensatorii (one off) pentru cei cu pensii mici și creșterea salariului minim cu procentul de creștere a costului vieții;   3. Dialog cu ANRE si companiile de producție, furnizare, distribuție din domeniul energiei, pentru a construi un mecanism de stopare a speculei”, a cerut Ciolacu.   „Observ acum că ceea ce PSD spunea la construcția «Planului 1 de măsuri», din păcate, se adeverește - inflația crește! (...)   Poate acum, când avertismentele PSD se adeveresc, Bolojan și partidele de dreapta se vor uita cu mai multă atenție la propunerea PSD privind impozitarea progresivă, care ar putea fi implementată de la 1 ianuarie 2026 și ar aduce și o creștere de venituri pentru cei cu salarii mici”, a solicitat și Budăi. 

Inflație catastrofală în iulie: prețurile la energie au explodat Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Inflație catastrofală în iulie: prețurile la energie au explodat, la fructe au crescut cu 40%

Inflație catastrofală în iulie: prețurile la energie au explodat, iar la fructe au crescut cu 40%, arată datele publicate în această dimineață de Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: Locotenent-colonel ucrainean critică dur modul în care s-a ajuns ca Rusia să spargă frontul din Donețk: „Este un haos complet” Inflație catastrofală în iulie: prețurile la energie au explodat Potrivit INS, prețul la energie electrică a crescut, în iulie 2025, cu 62,97%, față de iulie 2024, urmare a încetării sistemului de plafonare a acestor prețuri.  Inflația în iulie 2025, comparativ cu iulie 2024, a fost uriașă: 7,8%. Chiar și față de iunie 2025 indicele prețurilor de consum a crescut cu 2,68%. Un astfel de salt al inflației s-a mai înregistrta doar în aprilie 2022, când inflația lunară a fost de 3,74%.  Pâinea s-a scumpit cu 6,43% într-un an, iar laptele de vacă cu 7,38%. Prețul călătoriilor cu trenul s-a majorat cu 16,92%.  „Este vorba de un punct şi jumătate, 1,5 - 1,8 în cursul anului curent. Vorbesc de inflaţie. Vorbesc de impactul asupra inflaţiei. Bineînţeles că o să avem un impact actualizat cu toate măsurile în momentul când se închide pachetul”, spunea ministrul de Finanțe Alexandru Nazare după adoptarea măsurii de creștere a TVA.  „Un efect al creşterii TVA-ului va fi o creştere de preţuri, ceea ce indirect va alimenta uşor inflaţia, deci foarte probabil, faţă de estimările, să spunem, de la începutul anului, vom avea în a doua jumătate acestui an o inflaţie uşor mai mare. Avem o realitate economică pe care nu putem nega, care este o realitate de tip european, am avut o încetinire a economiei europene şi faţă de estimările cu care s-a construit bugetul la începutul anului de 2,5%, creşterea economică este mult mai redusă în prima jumătate a anului”, a declarat Ilie Bolojan, duminică seară, la Antena 3.

Inflație uriașă în iunie, prețurile la fructe proaspete și legume au explodat Foto: Servuspress
Economie

Inflație uriașă în iunie, prețurile la fructe proaspete și legume au explodat

Inflație uriașă în iunie, iar prețurile la fructe proaspete și legume au explodat, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Rata anuală a inflaţiei în luna iunie 2025 comparativ cu luna iunie 2024 a fost 5,7%, scrie INS.  Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm Inflație uriașă în iunie, prețurile la fructe proaspete și legume au explodat Din datele parțiale publicate de Eurostat, România are cea mai mare inflație din UE. Doar Estonia este aproape, cu o rată de 5,2%. Inflația medie în zona euro este, în iunie 2025, de 2%.  Din aprilie, rata anuală a inflației a crecut constant. Prețul la lapte a crescut cu peste 5%. La cafea, creșterea a fost de 11%.  La o serie de produse alimentare, prețurile au explodat. La fructe proaspete a fost de peste 33%, la legume și conserve de legume a fost peste 11%, iar la ulei peste 9%.

Cum afectează inflația puterea de cumpărare (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

Inflația pe înțelesul tuturor: ce este, cum ne afectează și cum schimbă viața românilor

Cum afectează inflația puterea de cumpărare: este un fenomen economic care se referă la creșterea generalizată a prețurilor bunurilor și serviciilor într-o economie. Cum afectează inflația puterea de cumpărare Mai simplu spus, inflația înseamnă că, în timp, cu aceeași sumă de bani poți cumpăra mai puține lucruri. Este ca și cum valoarea banilor tăi „se topește” puțin câte puțin. Pentru o familie obișnuită, inflația înseamnă că alimentele, facturile, transportul, hainele sau vacanțele devin mai scumpe. Cu cât inflația este mai mare, cu atât puterea de cumpărare scade. Dacă salariile nu cresc în același ritm cu prețurile, oamenii se simt din ce în ce mai apăsați de cheltuieli. Cum influențează inflația viața de zi cu zi a românilor În mod concret, când inflația crește: o pâine care costa 3 lei ajunge la 4 lei; litrul de lapte poate ajunge de la 5 lei la 7 lei; benzina crește de la 6 lei la 8 lei pe litru; facturile la gaze, curent sau încălzire se dublează în doar câteva luni; chiria sau ratele bancare cresc, mai ales când dobânzile urcă. Toate aceste schimbări apasă în special pe umerii familiilor cu venituri mici și medii, unde fiecare leu contează. Copiii, bătrânii și persoanele vulnerabile sunt printre cei mai afectați. Ce produse și servicii sunt cele mai sensibile la inflație? Inflația nu afectează toate prețurile în același mod. Cele mai expuse sunt: produsele alimentare de bază – pâinea, ouăle, carnea, laptele, uleiul, zahărul. Acestea sunt produse pe care le cumpărăm des, iar orice creștere mică se simte imediat în bugetul lunar. facturile la utilități – energie electrică, gaze naturale, apă caldă și rece. Acestea sunt servicii esențiale, iar creșterea prețurilor duce la cheltuieli fixe mai mari. carburantul – prețul benzinei și motorinei are efect în lanț: influențează transportul, livrările și chiar prețurile din supermarket. transportul și serviciile medicale – atunci când transportul în comun sau consultațiile medicale devin mai scumpe, impactul este resimțit direct, mai ales în orașele mari. rata dobânzilor – inflația mare duce la creșterea dobânzilor bancare. Astfel, creditele devin mai scumpe, iar ratele lunare pot crește semnificativ. Ce s-a întâmplat în România în ultimii cinci ani cu inflația? Între 2020 și 2024, România a traversat o perioadă dificilă din punct de vedere economic. Pandemia de COVID-19, criza energetică, războiul din Ucraina și dezechilibrele economice interne au dus la o explozie a prețurilor. În 2020, inflația era încă moderată, sub 3%. Pandemia a dus la unele creșteri punctuale, dar economia era încă în stare de incertitudine. În 2021, prețurile au început să crească vizibil, în special la alimente și combustibili. Inflația a ajuns spre finalul anului la peste 5%. În 2022, inflația a explodat. În unele luni, a depășit 15%, ceea ce a dus la scumpiri dramatice la gaz, energie electrică și alimente. Uleiul, zahărul și făina s-au scumpit chiar cu peste 40-50% față de anul anterior. În 2023, inflația s-a menținut ridicată, dar a început ușor să scadă spre finalul anului. Media anuală a fost în jur de 10%. În 2024, situația s-a mai stabilizat, dar inflația a rămas o preocupare majoră, cu o medie de aproximativ 7%. Ce produse și servicii au fost cele mai afectate? uleiul și făina – în 2022, au fost vedetele scumpirilor. În unele luni, stocurile s-au epuizat din cauza panicii, iar prețurile au crescut cu peste 50%. gazul și energia electrică – au fost printre cele mai scumpe produse din gospodăria unei familii. Facturile au crescut de 2-3 ori față de nivelul din 2020. carburantul – prețul motorinei a depășit chiar și 9 lei/litru în 2022, afectând grav bugetele șoferilor și costurile transportului de mărfuri. produsele lactate și ouăle – au cunoscut scumpiri constante, pe fondul costurilor crescute pentru furaje, energie și transport. serviciile medicale private și asigurările – mulți români au constatat că abonamentele medicale sau tarifele pentru consultații au crescut simțitor. Cum a resimțit cetățeanul român această inflație? Mulți români au fost nevoiți să își schimbe obiceiurile de consum. Cumpără mai puține produse, aleg variante mai ieftine, renunță la vacanțe sau la alte cheltuieli neesențiale. Alții au început să economisească mai mult sau să caute surse suplimentare de venit. Salariile au crescut în unele domenii, dar nu întotdeauna suficient pentru a acoperi scumpirile. Puterea de cumpărare a scăzut, în special în rândul pensionarilor, al tinerilor și al familiilor cu copii. Românii au devenit mai atenți la promoții, cumpără mai des din magazine discount, compară prețuri online și aleg produse românești sau de sezon pentru a reduce costurile. De asemenea, au apărut tot mai multe inițiative de educație financiară, iar oamenii sunt mai interesați să înțeleagă cum funcționează economia. Inflația este un fenomen care ne afectează pe toți, zi de zi. Nu este doar o statistică economică, ci o realitate care influențează ce punem în coșul de cumpărături, cum ne plătim facturile și cât ne putem permite din salariu. În ultimii cinci ani, românii au simțit din plin efectele inflației. Deși lucrurile par să se stabilizeze, este important să fim în continuare atenți la cum ne gestionăm banii și să cerem măsuri clare din partea autorităților pentru protejarea celor mai vulnerabili. Acest articol este susținut de Banca Transilvania în cadrul proiectului Finanțe pe Înțelesul Tuturor by BT. O campanie realizată via Ethical Media Alliance, pentru susținerea educației financiare.

Inflație uriașă în mai, prețurile la fructe au crescut cu aproape 20% Foto: Facebook
Economie

Inflație uriașă în mai, prețurile la fructe au crescut cu aproape 20%, la încălzire - cu 13% (INS)

Inflație uriașă în mai, de 5,5%, în condițiile în care prețurile la fructe au crescut cu aproape 20%, iar la încălzire cu 13%, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS).  În aprilie, inflația anuală a fost de 4,9% - în continuare cea mai mare din Uniunea Europeană. Citește și: „Investițiile” statului: stadioane de aproape un miliard de euro în fiefurile baronilor Inflație uriașă în mai, prețurile la fructe au crescut cu aproape 20% Datele INS arată că fructele proaspete s-au scumpit din mai 2024 în mai 2025 cu 18,88%, fructele şi conservele din fructe cu 17,80%, citricele şi alte fructe meridionale cu 17,34%, iar transportul CFR cu 16,92%. Într-o singură lună, din aprilie 2025 în mai 2025, cartofii s-au scumpit cu 9,89%, fructele proaspete cu 7,48%, iar fructele şi conservele din fructe cu 6,36%. Față de mai 2024, în mai 2025 energia termică se scumpise cu 13,63%, alte mărfuri nealimentare, cu 7,34%, tricotajele (7,33%), cărţile, ziarele şi revistele (7,20%) şi gazele, cu 7,12%.  „PSD a făcut o greşeală în care s-a mai pomenit doar o singură dată, şi anume în 1996, când se chema PDSR, şi anume nu a livrat un cadru economic acceptabil pentru cei mai săraci dintre români. Şi, exact ca şi în perioada 1993-1996, dar la dimensiuni ceva mai mici, vorbim despre inflaţie!”, spunea sociologul barbu Mateescu, într-un interviu, vorbind despre cauzele eșecului PSD la alegeri. 

România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE Foto: Facebook
Economie

România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE - Eurostat

România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE, arată datele prezentate azi de Eurostat. Potrivit datelor pe martie a Eurostat, inflația anuală a fost de 5,1% în România.  Citește și: Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare” România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE „Rata anuală a inflației în zona euro a fost de 2,2% în martie 2025, în scădere de la 2,3% în februarie. Cu un an înainte, rata a fost de 2,4%. Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a fost de 2,5% în martie 2025, în scădere de la 2,7% în februarie. Cu un an înainte, rata era de 2,6% (...)  Cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost înregistrate în Franța (0,9%), Danemarca (1,4%) și Luxemburg (1,5%). Cele mai ridicate rate anuale au fost înregistrate în România (5,1%), Ungaria (4,8%) și Polonia (4,4%). Comparativ cu februarie 2025, inflația anuală a scăzut în șaisprezece state membre, a rămas stabilă într-unul și a crescut în zece. În martie 2025, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a venit din partea serviciilor (+1,56 puncte procentuale, pp), urmată de alimente, alcool și tutun (+0,57 pp), bunuri industriale neenergetice (+0,16 pp) și energie (-0,10 pp)”, arată Eurostat.  Pentru comparație, în octombrie 2024 inflația anuală era, în România de doar 5%. 

Argentina a înregistrat primul său surplus bugetar Foto: Facebook
Economie

Argentina a înregistrat primul său surplus bugetar

Succes major al libertarianului Javier Milei: Argentina a înregistrat în 2024 primul său surplus bugetar din ultimii 14 ani, arată datele oficiale publicate vineri, care reprezintă o victorie pentru preşedintele ultra-liberal Javier Milei şi austeritatea pe care a promovat-o în primul său an de mandat, transmite Reuters. Citește și: Pentru demiterea lui Rafila, zeci de mii de semnături pe o petiție Declic. Organizația i s-a alăturat lui Mihăiță Bariz, activist pentru drepturile bolnavilor cronic Argentina a înregistrat primul său surplus bugetar Pe ansamblul anului trecut, Argentina a realizat un excedent bugetar de 1.760 miliarde pesos (0,3% din Produsul Intern Brut), a informat Ministerul Economiei. În paralel, excedentul primar, care exclude plata datoriilor, a urcat până la 10.410 miliarde pesos, sau 1,8% din PIB. "Deficitul zero este o realitate. Promisiunile sunt respectate", a scris Milei pe social media. De la preluarea mandatului, în luna decembrie 2023, Milei a tăiat cheltuielile publice, în încercarea de a contracara o inflaţie galopantă, care în luna aprilie a anului trecut a ajuns la un avans de aproape 300% în ritm anual. Tot azi, Reuters anunța că Argentina ar putea înregistra în 2024 cel mai mare excedent comercial din istoria sa, pe fondul încercării președintelui libertarian Javier Milei de a stimula exporturile de cereale și energie în primul său an complet de mandat. Milei, care este președinte din decembrie 2023, a promis să facă din Argentina un exportator net de energie, folosind rezervele vaste de șist din regiunea Patagoniană Vaca Muerta. Exporturile de cereale au crescut, de asemenea, datorită unei anumite relaxări a controalelor valutare și a vremii mai bune. Din ianuarie până în noiembrie, Argentina a înregistrat un excedent comercial de 17,20 miliarde de dolari, conform datelor oficiale, inversând deficitul comercial de 7,94 miliarde de dolari din primele 11 luni ale anului 2023. Demersul lui Milei de a redresa economia Argentinei printr-o campanie de austeritate a redus, de asemenea, inflația, care a încheiat anul la 117,8%, după un vârf de aproape 300% în aprilie, mai arată Reuters.

Inflație record pentru România, Crăciun sărac (sursa: Facebook/Primăria Municipiului București)
Economie

Inflație record pentru România, Crăciun sărac

Inflație record pentru România, Crăciun sărac. La sfârșitul anului 2024, România se află pe primul loc în clasamentul european al scumpirilor. Potrivit unei analize realizate de firma de consultanță Frames, inflația record și scăderea puterii de cumpărare au transformat piața de retail într-un câmp de luptă pentru fidelizarea clienților. Comerțul românesc este dominat de oferte la suta de grame, o strategie ce reflectă dificultățile financiare ale populației. Inflație record pentru România, Crăciun sărac Pentru milioane de români, Crăciunul 2024 va fi marcat de promoții, cumpărături atent calculate și produse de marcă proprie. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia Puterea de cumpărare rămâne redusă, iar inflația ridicată continuă să fie principala provocare economică pentru România. Potrivit Institutului Național de Statistică, rata anuală a inflației în România a ajuns în noiembrie 2024 la 5,11%, în creștere față de octombrie. Cele mai afectate sectoare sunt: Alimentele: +5,11% față de noiembrie 2023. Produsele nealimentare: +5,15%. Serviciile: +7,56%. Această situație a dus la o creștere semnificativă a prețurilor pentru bunuri de bază, cum ar fi pâinea, uleiul și produsele congelate, accentuând presiunea asupra bugetelor gospodăriilor. Crăciunul, la suta de grame Pentru mulți români, Crăciunul 2024 va fi marcat de austeritate. Costul unei mese festive pentru patru persoane depășește 1.000 de lei, ceea ce obligă consumatorii să cumpere produse în cantități mici. „ Vom avea un Crăciun la suta de grame. Oamenii vor achiziționa cu felia sau cu bucățica bunătățile de sărbători”, arată analiza Frames. Promoțiile, salvarea retailerilor Pentru a atrage clienți, retailerii folosesc strategii agresive de marketing, inclusiv promoții flash și aplicații de loialitate. Promoțiile au ajuns să reprezinte peste 20% din valoarea achizițiilor FMCG, conform Consumer Panel GfK România. În ciuda acestor eforturi, vânzările în volum continuă să scadă, ceea ce indică o contracție semnificativă a consumului. Puterea de cumpărare, redusă Deși salariul mediu net a crescut în octombrie 2024 la 5.268 de lei, România rămâne pe locul al doilea în UE la cel mai mic salariu mediu pe oră (puțin peste 10 euro). Mai mult de jumătate din populație trăiește cu venituri reale de sub 3.000 de lei pe lună, iar cheltuielile cu alimentele consumă peste 25% din veniturile românilor, mult peste media europeană. Plafonarea prețurilor și impactul asupra pieței Măsuri precum plafonarea adaosurilor comerciale la produsele alimentare de bază au avut efecte mixte. Deși au nivelat prețurile, acestea au redus concurența și au restrâns oferta de produse, afectând negativ retailerii și consumatorii. Provocările anului 2025: inflația și noile scumpiri Consultanții Frames avertizează că anul 2025 va fi plin de provocări economice. Accizele mai mari la carburanți, creșterea salariului minim și liberalizarea pieței energiei sunt doar câțiva dintre factorii care vor amplifica inflația. În plus, creșterile de prețuri la nivel global, în special pentru carne, zahăr și cacao, vor afecta și mai mult bugetele populației. Un semnal de alarmă pentru economie Datele NielsenIQ arată că, în ciuda unei creșteri de 16,2% a vânzărilor FMCG în primele nouă luni din 2024, această evoluție este datorată exclusiv scumpirilor, pe o piață în care volumul consumului scade constant. „Retailul alimentar este un indicator fidel al stării economiei. Când oamenii își reduc cumpărăturile și se concentrează pe produse ieftine, este clar că economia suferă”, afirmă și Adrian Negrescu, managerul Frames.

BNR avertizează: inflația va mai crește (sursa: Facebook/Ministerul Finanțelor)
Economie

BNR avertizează: inflația va mai crește

BNR avertizează: inflația va mai crește. Rata anuală a inflației va urca la 4,9% în 2024, urmând să scadă la 3,5% în 2025 și la 3,3% în 2026, a declarat Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al BNR. Mesajul a fost prezentat în cadrul primei ediții a conferinței „INVEST in Hospitality Properties in the CEE Region”. BNR avertizează: inflația va mai crește În mesajul guvernatorului Mugur Isărescu, citit de Cristian Popa se arată: Citește și: Aroganța și informațiile false l-au îngropat pe Ciolacu: PSD a transferat zeci de mii de voturi lui Simion, crezând că liderul social-democrat va lua peste 30% „Potrivit noilor date și evaluări la nivelul Băncii Centrale, rata anuală a inflației se va mări probabil la 4,9% la finele anului curent, apoi se va reduce la 3,5% la finele anului 2025, la 3,3% la finele trimestrului trei 2026. S-a observat că evoluția fluctuantă și nivelurile mai ridicate ale ratelor anuale ale inflației sunt atribuibile prioritar unor efecte de bază în dublul sens, asociate inclusiv modificărilor legislative în domeniul energiei aplicate în luna aprilie 2024, dar și secetei severe din acest an”. Factori care influențează inflația Potrivit lui Cristian Popa, presiunile inflaționiste sunt alimentate de situația fiscal-bugetară și de incertitudinile legate de prețurile energiei și alimentelor. „Incertitudini însemnate continuă să fie asociate evoluției anticipate a prețurilor energiei și alimentelor, inclusiv pe fondul modificărilor legislative din domeniu, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului și a altor materii prime, în condițiile escaladării tensiunilor geopolitice.” De asemenea, el a evidențiat rolul consumului privat, care a susținut creșterea anuală a economiei în 2024, și dinamica ridicată a costurilor unitare cu forța de muncă în sectorul privat. Riscuri economice și impactul tensiunilor geopolitice Cristian Popa a subliniat că incertitudinile și riscurile la adresa economiei sunt amplificate de tensiunile geopolitice, războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu și contextul economic global. „Este important să menținem ritmul ridicat de atragere a fondurilor europene și să le orientăm astfel încât să genereze sinergii în economie pe termen lung”, a declarat el. Măsuri pentru reducerea deficitului Riscurile asociate perspectivei inflației sunt strâns legate de politica fiscală și de măsurile bugetare ce ar putea fi implementate din 2025. Acestea vizează poziționarea deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare, sustenabilă și compatibilă cu cerințele Uniunii Europene. Conferința „INVEST" Evenimentul, organizat de Think Tank-ul INVEST la București, a adus împreună lideri din industria ospitalității, investitori, miniștri și experți în real estate. Subiectele principale au inclus creșterea profitabilității în sectorul hotelier și oportunitățile oferite de piețele din România și Europa Centrală și de Est. Elveția a fost invitatul special al conferinței.

Inflația a început să crească din nou Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Inflația a început să crească din nou

Inflația a început să crească din nou, prețurile la fructe, detergenți sau apă și canalizare au explodat, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit INS, rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2024 comparativ cu luna octombrie 2023 a fost 4,7%. În septembrie, rata inflației a fost de 4,6%. Citește și: Geoană dirijează aproape toate cheltuielile electorale spre firma prietenilor prietenilor săi din Buzău Inflația a început să crească din nou Rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2024 comparativ cu luna octombrie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 5,0%. În septembrie, era de doar 4,8%. Inflația la mărfuri alimentare a fost de 4,75%. Datele INS arată, la fructe proaspete, prețurile au crescut cu 13%, din cotmbrie 2023 în octombrie 2024. La detergenți, creșterea a fost de 13,47%, iar la apă și canalizare de 11,47%. Inflația era în UE, în septembrie, de 2,1%. În iulie, premierul Marcel Ciolacu a confundat evaziunea fiscală cu inflația când a vorbit despre faptul că „nu pot să ridic din umeri, prim-minstru al României, şi să mă uit că avem cea mai mare inflaţie din Europa”. Oficialul se referea de fapt la evaziunea fiscală, nu la inflație. „Nu pot să ridic din umeri, prim-minstru al României, şi să mă uit că avem cea mai mare inflaţie din Europa, când mă duc la Bruxelles, e primul lucru pe care mi-l spun, că avem cel mai mare gap de TVA”, spunea Ciolacu.

„Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă”, spune Mugur Isărescu Foto: gov.ro
Economie

Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă

Eternul guvernator al BNR, Mugur Isărescu, cu salariu de peste un milion de lei pe an, plus pensie, spune că „Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă”. „Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă. Cu 8% deficit extern nu avem cum să trăim în perioada următoare fără tensiuni economice și financiare puternice care se duc și în plan social și politic”, a spus Isărescu în conferința de presă de la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei, potrivit transcrierii economedia.ro. Pe de altă parte, Isărescu a arătat că habar nu are cum va rezolva Guvernul problema deficitului: „Ştim că va urma o corecţie fiscal-bugetară (...) Nu avem date certe privind maniera în care se va face”. Citește și: EXCLUSIV Legătura financiară dintre Ciolacu și nepotul care s-a îmbogățit pe spatele statului: șeful PSD a „albit” 100.000 de euro investindu-i în afacerile nepotului sub formă de împrumut Guvernatorul BNR, recent reconfirmat în funcție la propunerea PSD, a tras însă mai multe semnale de alarmă privind derapajele Guvernului: Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă „Suntem pentru creșteri salariale, dar datele sunt decorelate și dacă sunt decorelate semnificativ cu creșterea productivității, diferența se duce fie în deficitul extern, deficitul de cont curent, fie într-o inflație mai mare. Economia funcționează și se autoreglează, însă, din păcate, cu inflație și deficite mai mari” „Contul curent nu arată bine. Deloc”. Prognoza de inflaţie pentru sfârşitul acestui an este de 4,9%, mai mare decât cea anterioară de 4%. La 8 noiembrie, un comunicat al BNR anunța: „Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale anului curent și va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, rămânând deasupra intervalului țintei și peste valorile anticipate anterior, pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe orizontul scurt de timp”.

Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025 Foto: ZF
Economie

Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025

Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025, dar șeful BNR folosește un limbaj criptic. Informațiile apar în „Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară”, după ședința de azi a consiliului de administrație al BNR. Comunicatul BNR arată că inflația va crește „peste așteptări”, iar anul 2025 va fi plin de „incertitudini” în ceea ce privește fiscalitatea sau prețurile la energie și alimente. Citește și: BREAKING Marcel Ciolacu spune că nu divorțează fiindcă „rămâne pe drumuri”. „Păi, eu îs prost să divorțez?”, a spus liderul PSD Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025 Ce se arată în comunicatul BNR: „Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale anului curent și va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, rămânând deasupra intervalului țintei și peste valorile anticipate anterior, pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe orizontul scurt de timp” BNR vorbește despre „incertitudini și riscuri” în ceea ce privește viitoarea politică fiscală „având în vedere măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate din anul 2025 în scopul consolidării bugetare” Alte „incertitudini și riscuri” sunt „asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor”. „Formarea brută de capital fix și-a încetinit însă semnificativ creșterea față de perioada similară a anului trecut, iar evoluția exportului net și-a mărit substanțial influența contracționistă, în condițiile în care volumul importurilor de bunuri și servicii și-a accelerat ascensiunea, în timp ce volumul exporturilor și-a prelungit declinul în termeni anuali. Pe acest fond, deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au înregistrat o amplă creștere de dinamică în trimestrul II, ce a fost accentuată în cazul celui din urmă de înrăutățirea substanțială a soldului balanței veniturilor secundare, sub influența evoluției fondurilor europene de natura contului curent”. Ce vrea să spună, dar nu are curaj, șeful BNR De fapt, în acest ultim pasaj, BNR vrea să spună că, de fapt, exporturile au scăzut, importurile au crescut, iar fondurile europene așteptate la buget nu au venit. „Formarea brută de capital fix și-a încetinit însă semnificativ creșterea” înseamnă, de fapt, o încetinire a ritmului investițiilor. Citește și: VIDEO „Golanii” Nordis: un antreprenor a luat mai multe apartamente dotate impecabil. Ce a găsit la preluarea efectivă Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis vineri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, dar şi a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră