vineri 25 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: împrumuturi

23 articole
Economie

ANALIZĂ Semnele tsunami-ului de după alegeri: va crește TVA, România nu se mai poate împrumuta

Semnele tsunami-ului de după alegeri: va crește TVA arată surse guvernamentale, întrucât deficitul pe primele trei luni este mai mare ca în 2024, România nu se mai poate împrumuta din exterior, iar PNRR-ul este înghețat. Șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, a declarat, pentru Bloomberg, că România a renunțat să se mai împrumute pe piețele externe până după alegeri, când vor urma „măsuri suplimentare”.  Citește și: Țeapa de 500 milioane de lei de la Unifarm va plătită de contribuabili, vrea guvernul Ciolacu. Compania, condusă de un politruc PSD Semnele tsunami-ului de după alegeri: va crește TVA Cu toate acestea, salariile în sectorul de stat, de la falimentarul Metrorex la regia SRI, Rasirom, continuă să crească. Cheltuielile cu salariile bugetarilor s-au majorat cu peste 16% în primele două luni din 2025 față de perioada similară din 2024, arată ultimele date oficiale ale Finanțelor. În plus, numărul bugetarilor a crescut în primele luni din 2025, iar Guvernul a anunțat noi angajări.  Ce semnale sunt că, după alegeri, va urma un tsunami pentru economia României: Economica.net a scris, la 23 aprilie, că TVA-ul va fi majorat la 21%, iar măsura ar trebui luată urgent, poate chiar înainte de turul II al alegerilor prezidențiale.  Bloomberg a scris că deficitul bugetar la trei luni a ajuns la 2,3%, față de doar 2,04% în primele trei luni din 2024. Eurostat a arătat că deficitul bugetar în 2024 a fost de 9,3%, nu 8,65%, cât a declarat ministerul de Finanțe. Cheltuielile salariale ale bugetarilor au crescut, în primele două luni din 2025, cu peste 16%, față de perioada similară din 2024. Companiile de stat continuă să crească salariile, chiar dacă au pierderi. PNRR este înghețat, nici un ban nu a mai venit de circa un an. Absorbția fondurilor de coeziune merge prost, sunt programe, precum cel pentru Sănătate, cu absorbție zero. Investițiile străine au căzut, arată datele BNR În aceste condiții, România s-a angajat ca, până la final de an, să reducă deficitul bugetar de la 9,3% la 7%. 

Semnele tsunami-ului de după alegeri: va crește TVA Foto: grupaj Euronews/TikTok
România nu se va împrumuta din extern până după prezidențiale, când urmează „măsuri suplimentare” Foto: Facebook
Economie

România nu se va împrumuta din extern până după prezidențiale, când urmează „măsuri suplimentare”

România nu se va împrumuta din extern până după prezidențiale, când urmează „măsuri suplimentare”, anunță șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, într-un interviu pentru Bloomberg.  Citește și: Țeapa de 500 milioane de lei de la Unifarm va plătită de contribuabili, vrea guvernul Ciolacu. Compania, condusă de un politruc PSD Agenția de știri mai scrie că „deficitul bugetar a crescut la 2,3% din produsul intern brut în primele trei luni, depășind deficitul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut”.  România nu se va împrumuta din extern până după prezidențiale, când urmează „măsuri suplimentare” Mai mulți analiști consideră că măsurile suplimentare anunțate de Nanu înseamnă o majorare abruptă a taxelor și impozitelor. „Următoarea emisiune de euroobligațiuni va fi după alegerile prezidențiale, când vom vedea și măsurile luate de noul guvern. Toată lumea vorbește despre asta. Agențiile de rating așteaptă asta”, a spus Nanu. „Toată lumea este conștientă de necesitatea unor măsuri suplimentare, deoarece execuția bugetară nu arată atât de bine pentru a ne duce la un deficit bugetar de 7%”, a mai afirmat directorul Trezoreriei.  „În traducere pentru iobagii locali: Statul nu se mai poate împrumuta la actualele dobânzi, dați-vă jos pantalonii, că noi avem biciul pregătit. După alegeri”, a comentat profesorul de economie Bogdan Glăvan declarațiile lui Nanu.  „După alegeri, toată lumea va fi lăsată cu ochii în soare și cu buzunarul gol. Ciolacu a mai făcut o dată asta, refuzând indexarea pensiilor, Simion a mai votat noi impozite cot la cot cu Ciolacu în Parlament, acum o vor face mai abitir. Nimic, dar absolut nimic altceva nu-i interesează pe acești tiriplici politici decât puterea, putereaaa...”, a mai afirmat Glăvan. 

Primăria lui Piedone Junior se împrumută cu un miliard de lei Foto: Facebook
Eveniment

Îngropată în datorii, primăria lui Piedone Junior se împrumută cu un miliard de lei

Îngropată în datorii, primăria lui Piedone Junior, Sectorul 5 al Capitalei, se împrumută cu un miliard de lei. Consiliul Local al Sectorului 5 a aprobat joi două decizii privind noi împrumuturi. Citește și: Propaganda Moscovei cheamă românii la revoluție împotriva UE: „Sângele lor este un amestec exploziv de traci, otomani, slavi și țigani” USR Sector 5 a arătat că aceste împrumuturi sunt necesare pentru a plăti datorii din trecut.  Primăria lui Piedone Junior se împrumută cu un miliard de lei O hotărâre prevede contractarea şi garantarea unei/unor finanţări rambursabile interne de până la 984.848.426 de lei, cu o perioadă de tragere de până la un an, cu un interval de graţie de până la un an şi o perioadă de maturitate de până la 20 de ani. O alta aprobă contactarea şi garantarea unei/unor finanţări rambursabile interne de până la 150 de milioane de lei, cu o perioadă de tragere de până la patru ani, un interval de graţie de până la patru ani şi o perioadă de maturitate de până la 20 de ani. Potrivit unui comunicat al USR Sector 5, cea mai mare parte a sumei nu va fi folosită pentru investiții în comunitate, ci pentru „refinanțarea sau restructurarea împrumuturilor contractate”, adică pentru plata datoriilor deja existente. Doar 150 de milioane de lei din acest împrumut vor merge către proiecte de interes local. Primăria Sectorului 5 are deja zece împrumuturi active, dintre care cel mai mare, contractat în 2022, este de 245 de milioane de lei.  „Nu știm pe ce merg aceste împrumuturi, în Sectorul 5 nu se vede nicio evoluție. După ce și-au mărit salariile și au gestionat bugetul într-un mod dezastruos, acum vin să mai împrumute bani. Tot cetățenii vor fi cei care vor plăti nota de plată, prin taxe mai mari și servicii publice tot mai slabe”, a declarat Iustinian Roșca, liderul consilierilor USR Sector 5.

Suma astronomică pe care guvernul Ciolacu II o va plăti pentru împrumuturile guvernului Ciolacu I Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Suma astronomică pe care guvernul Ciolacu II o va plăti pentru împrumuturile guvernului Ciolacu I

Suma astronomică pe care guvernul Ciolacu II o va plăti, în 2025, pentru împrumuturile guvernului Ciolacu I, în 2024: patru miliarde de euro. Citește și: Adevăratul motiv pentru care Greblă va fi demis: se pregătea să susțină reluarea turului II al prezidențialelor Informația apare într-un document al ministerului de Finanțe. Suma astronomică pe care Ciolacu II o va plăti pentru împrumuturile Ciolacu I „Dobânzile care se vor plăti în anul 2025 pentru totalul împrumuturilor contractate pe piața internă și pe piețele internaționale, în aceeași perioadă a anului 2024, vor fi de 4,0 miliarde echivalent euro”, arată Finanțele.  Documentul mai arată că, în 2024, acest minister a contractat împrumuturi de 252,3 miliarde de lei (echivalent), bani pe care i-a folosit strict pentru a acoperi deficitul și a refinanța datoriile vechi. Din această sumă, echivalentul a peste 18,4 miliarde de euro s-a dus pe refinanțarea vechilor datorii.  Datoria publică (datoria guvernamentală) a urcat, în noiembrie 2024, până la 936,995 miliarde lei, de la 931,186 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF), scria Agerpres la 30 ianuarie.  Ca procent din PIB, datoria publică a crescut la 54,3%, de la 54% în octombrie (PIB conform comunicatului Institutului Național de Statistică din 6 decembrie 2024).  

Contribuabilii vor plăti dobânzi de 51 de miliarde de lei (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Contribuabilii vor plăti dobânzi de 51 de miliarde de lei

În 2025, contribuabilii vor plăti dobânzi de 51 de miliarde de lei la împrumuturile Guvernului, a arătat liderul UDMR Kelemen Hunor la TVR Info. În 2026 trebuie achitate dobânzi de 60 de miliarde de lei. Citește și: Cine îl huiduie pe Bolojan pentru că vrea să-i mai dea afară: funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială, media fiind de peste 6.100 de lei pe lună „Kelemen Hunor prezintă jaful guvernării socialiste în 2025 și 2026: «51 de miliarde de lei în 2025 doar dobânzi. În 2026 vor fi 60 de miliarde de lei dobânzi». Asta înseamnă că 2,5% din PIB în 2025 și 3% din PIB în 2026 din taxele românilor se duc DOAR pe dobânzi. Ca termen de comparație. În 2021 (după 2 ani de pandemie) cheltuielile cu dobânzile erau de 1,4% din PIB la fel ca în 2019 sau 2018 (înainte de pandemie). Se poate când nu furi și respecți banii din taxe ai cetățenilor!”, a comentat, pe Facebook, fostul premier PNL Florin Cîțu. Citește și: Suma astronomică pe care a cheltuit-o guvernul Ciolacu, în 2024, pe petreceri la casele de oaspeți RAAPPS și mașinile de protocol ale angajaților Executivului Contribuabilii vor plăti dobânzi de 51 de miliarde de lei „Salariile şi pensiile sunt pe primul loc, dar în fiecare săptămână plătim un miliard de lei doar dobânzi, 51 de miliarde de lei în 2025 doar dobânzi. În 2026 vor fi 60 de miliarde de lei doar dobânzi. Suntem într-o situaţie foarte dificilă, trebuie să găsim o reformă structurală că altfel nu o să meargă şi trebuie să punem lucrurile în ordine în această ţară. Ministerul de Finanţe are o responsabilitate în plus, dar deciziile sunt luate în Coaliţie, nu decide singur Tanczos, cum nu a decis singur Boloş”, a spus Kelemen Hunor. Liderul UDMR a susținut că taxele nu vor fi majorate în acest an și că „reforma fiscală nu se face în 2025, că nu ai cum, ci trebuie pregătită astfel încât în 2026 lumea să ştie ce urmează”.

Guvernul crește cu 15 miliarde de euro plafonul de împrumuturi Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Guvernul crește cu 15 miliarde de euro plafonul de împrumuturi

Guvernul crește cu 15 miliarde de euro plafonul de împrumuturi prin emisiuni de titluri de stat „Medium Term Notes", arată un proiect de hotărâre de guvern pus în dezbatere de ministerul de Finanțe. Citește și: Antreprenorul Cătălin Teniță: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor plătetești mai mult decât ca salariat” În prezent, acest plafon este de 75 de miliarde de euro, dar cabinetul Ciolacu II vrea să-l ducă la 90 de miliarde de lei. Guvernul crește cu 15 miliarde de euro plafonul de împrumuturi „În forma sa actuală, Hotărârea Guvernului nr.1264/2010 pentru aprobarea Programului – cadru de emisiuni de titluri de stat «Medium Term Notes» (MTN), cu modificările ulterioare, reglementează posibilitatea de a emite obligaţiuni pe pieţele externe, în sumă maximă, în orice moment, de 75 miliarde EUR sau echivalent EUR din orice valută. Valoarea obligaţiunilor emise şi nerambursate (în EUR și USD) în cadrul Programului MTN este în prezent de cca. 73,3 mld. EUR echivalent, suma disponibilă pentru emisiuni de euroobligațiuni în cadrul Programului fiind de aproximativ 1,7 mld. EUR (…) Pentru acoperirea nevoilor de finanțare de pe piețele externe pentru anul 2025 precum și pentru a crea flexibilitatea necesară pentru a realiza prima emisiune din anul 2026 în debutul acestui an având în vedere că în anul 2026 prima scadență este în luna februarie 2026 în sumă de 1,3 mld. Euro şi luând în considerare suma rămasă disponibilă de 1,7 mld. EUR, se impune majorarea valorii totale a Programului MTN, cu suma de 15 mld. EUR, de la 75 mld. EUR la 90 mld. EUR”, se arată în nota de fundamentare a proiectului. În document se menționează că „în cazul Poloniei valoarea Programului MTN a crescut gradual începând cu anul 2007, de la 25 mld. EUR, la un nivel de 85 mld. EUR în anul 2024”.

Ciolacu II continuă să se împrumute masiv Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Ciolacu II continuă să se împrumute masiv

Guvernul Ciolacu II continuă să se împrumute masiv: Finanțele au planificat împrumuturi de 5,2 miliarde de lei doar în ianuarie 2025, a anunțat ministerul condus de Tanczos Barna (UDMR). La această sumă se mai pot adăuga 570 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni. Citește și: O putinistă cu opinii similare cu cele ale lui Georgescu, „uitată” de Parlament într-o funcție crucială, deși mandatul i-a expirat de șase luni Ciolacu II continuă să se împrumute masiv Suma totală, de 5,77 miliarde de lei, este cu 170 milioane de lei mai mare faţă de cea care a fost programată în decembrie 2024, de 5,6 miliarde de lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, în data de 13 ianuarie va fi organizată licitaţie pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, în sumă de 600 milioane de lei, cu scadenţa în 30 iunie 2025, iar în 23 ianuarie pentru o emisiune de 800 milioane lei cu scadenţa în 26 ianuarie 2026. De asemenea, pe parcursul lunii ianuarie 2025, vor fi organizate licitaţii pentru nouă emisiuni de obligaţiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 3,8 miliarde lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni (570 milioane de lei în total). Astfel, au fost programate licitaţii pentru patru emisiuni de obligaţiuni de câte 500 milioane lei, în 9 ianuarie (două), 13 ianuarie şi 30 ianuarie, pentru trei emisiuni de 400 milioane lei, în 16 ianuarie (două) şi 27 ianuarie, şi pentru două emisiuni de 300 milioane le, în 20 ianuarie şi 30 ianuarie.

Împrumuturi luate de politicieni, returnate fulgerător (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Împrumuturi luate de politicieni, returnate fulgerător

Împrumuturi luate de politicieni, returnate fulgerător. Aleșii locali din Iași sunt obligați să depună din nou declarațiile de avere și interese în termen de 30 de zile de la validare, chiar dacă au făcut-o deja odată cu depunerea candidaturilor. Împrumuturi luate de politicieni, returnate fulgerător Printre cele mai interesante declarații sunt cele ale liderilor Consiliului Județean, publicate pe site-ul instituției. Citește și: GALERIE FOTO Cine este sexy-coafeza care l-a însoțit pe Grindeanu în deplasările din Franța sponsorizate de Nordis pentru familia Ciolacu și Sorina Docuz Președintele Costel Alexe a raportat un venit anual de 161.413 lei, identic cu cel declarat pentru anul precedent. Indemnizația sa pare să fi rămas neschimbată, fiind mai mică decât cea a vicepreședintelui Sorin Afloarei, care a raportat 181.537 de lei. Vicepreședintele Marius Dangă a declarat un venit anual foarte similar, de 181.897 de lei. Continuarea în Ziarul de Iași

Eternul bugetar Rafila deține peste șapte milioane de lei Foto: Facebook
Politică

Eternul bugetar Rafila deține peste șapte milioane de lei

Eternul bugetar Alexandru Rafila, ministrul PSD al Sănătății, deține în conturile bancare, investiții și sub formă de împrumuturi peste șapte milioane de lei, arată ultima sa declarație de avere. Citește și: Psihiatrul Diaconu, consilierul lui Rafila, anunță că demisionează după ce a apărat uciderea pacienților de la „Sf. Pantelimon” Rafila a fost bugetar întreaga sa carieră. Mai mult, el a profesat puțin timp medicina, fiind funcționar în sistemul medical de stat, de la postul de director general al DG de Sănătate Publică și Inspectia Sanitară de Stat (2001-2004) la secretar de stat și ministru. Eternul bugetar Rafila deține peste șapte milioane de lei Potrivit declarației de avere din 2024, ministrul PSD al Sănătății deține în conturi, în lei, euro și dolari, echivalentul a circa 3,77 milioane de lei. La aceste sume se adaugă: „împrumuturi personale” către persoane fizice neprecizate de aproape 445.000 euro (2,22 milioane de lei) acțiuni la Trasngaz, Banca Transilvania și Teraplast în valoate totală de peste 1,15 milioane de lei Rafila a câștigat, în anul fiscal 2023, 153.000 lei, net, de la ministerul Sănătății, 124.000 lei de la universitatea de medicină și aproape 13.000 de lei de la Institutul Matei Balș. În același an, el a vândut către Fundația Studiul Nanoneuroștiințelor o mașină, cu peste 200.000 de lei. Rafila deține un BMW, un apartament de 127 mp în București și o casă de vacanță la Râșnov, de 300 mp.

BNS acuză guvernul Ciolacu Foto: Bihoreanul
Economie

BNS acuză guvernul Ciolacu

Sindicaliștii de la BNS acuză guvernul Ciolacu, analiza lor privind deficitul bugetar fiind fără precedent: „Din 5 lei cheltuiţi de stat, unul este împrumutat”, arată BNS. Citește și: Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, suspectat că l-a protejat pe prădătorul Bulai, este un pesedist cu o avere uriașă BNS acuză guvernul Ciolacu Ce se arată în comunicatul Blocului Național Sindical: „Cu excepţia anului pandemic 2020 (când deficitul la 6 luni a fost de 4,17% din PIB, generat de cauza obiectivă a închiderii economiei), finanţele publice înregistrează în prima jumătate a anului, cel mai avansat declin din ultimii 10 ani” „Nominal, deficitul bugetar după primele 6 luni (63,66 miliarde lei) a fost chiar mai mare decât rezultatul din perioada similară a anului pandemic 2020 (45,18 miliarde lei), perioadă în care economia a fost afectată grav de restricţiile pandemice” „Majorarea deficitului bugetar în primul semestru al anului, cu 26,45 miliarde de lei faţă de perioada similară din 2023 (+71%) este explicată doar parţial de majorarea investiţiilor” „Cheltuielile pentru investiţii (care includ cheltuielile de capital) s-au majorat în aceeaşi perioadă cu doar 13,47 miliarde lei faţă de perioada similară din 2023, diferenţa de aproape 13 miliarde de lei din deficitul suplimentar reprezentând majorarea cheltuielilor generale de funcţionare a statului, inclusiv majorarea dobânzilor achitate pentru datoria publică a căror plată a ajuns la un maxim istoric înregistrat în primele 6 luni ale unui exerciţiu fiscal. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns astfel să reprezinte mai mult de un sfert din deficitul bugetar, respectiv 17,6 miliarde lei pentru perioada ianuarie-iulie 2024 (1% din PIB)” „Reformele anunţate (E-factura, E-TVA) au avut efecte minimale (dacă nu chiar contrare, întrucât rezultatul semestrial s-a degradat fără precedent) şi au fost mai degrabă de natură să bulverseze mediul economic” La finalul comunicatului, BNS cere Guvernului „mai multă responsabilitate în politicile fiscale si bugetare, în special în acest an electoral”.

Stadion electoral construit din împrumuturi scumpe (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Stadion electoral construit din împrumuturi scumpe

Stadion electoral construit din împrumuturi scumpe. Noua arenă din Iași va fi construită pe șes Bahlui, în imediata apropiere a complexului ERA. Stadion electoral construit din împrumuturi scumpe Primăria a început demersurile pentru actualizarea proiectului tehnic, având în vedere relocarea obiectivului din zona Moara de Vânt. Citește și: Imobiliarii One United ceartă judecătorii care au decis că DeFapt.ro nu trebuie să scoată articolele despre firmă de pe site: „articolele se impuneau (sic!) a fi cenzurate”. Au făcut apel Locul în care va fi ridicat noul stadion este bine cunoscut ieșenilor: aici a avut loc una dintre edițiile fostului festival "Afterhills". Primăria are la dispoziție 100 milioane lei pentru a începe lucrările, bani pe care i-a împrumutat de la BRD. Necesarul de finanțare este de patru ori mai mare, dar municipalitatea spune că proiectul este unul multianual, cu fonduri de la bugetul local și, eventual, de la bugetul de stat. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Împrumuturile statului au explodat Foto: Facebook
Economie

Împrumuturile statului au explodat

Împrumuturile statului au explodat: guvernul Ciolacu s-a împrumutat în patru luni din 2024 cât în șapte luni din 2022, arată datele Ministerului de Finanțe. Potrivit acestor date, ministerul condus de Marcel Boloș a contractat, până la 25 aprilie 2024, împrumuturi interne și externe în valoare de 89,5 miliarde de lei, dintre care 46,9 miliarde de lei, 4,6 miliarde de euro și patru miliarde de dolari. Citește și: Nesfârșita listă de sinecuri plătite de contribuabili către clientul familiei Firea-Pandele, Hazem Kansou, candidat PSD la consiliul general al Capitalei Spitalul construit de ONG-ul Dăruiește Viața pentru copiii bolnavi de cancer a costat circa 50 de milioane de euro și se poate estima că împrumuturile făcute în 2024 de Guvern, pentru a acoperi diferența dintre venituri și cheltuieli, vor fi cam cât 100 de astfel de spitale. Împrumuturile statului au explodat În 2022, guvernul s-a împrumutat cu doar 151 miliarde de lei, în total. Teoretic, în nici patru luni din 2024, guvernul Ciolacu s-a împrumutat cât guvernul Ciucă în șapte luni. În 2023, împrumuturile în lei, euro și dolari, au fost echivalentul a 203,8 milioane de lei. Dacă ritmul împrumuturilor din primele patru luni din 2024 se menține, guvernul Ciolacu se va împrumuta în acest an cu circa 270 de miliarde de lei, adică echivalentul a 54 de miliarde de euro. Datoria publică guvernamentală a sărit în acest an de 50% din PIB. Potrivit ultimelor date publicate de Ministerul de Finanțe, datoria guvernamentală – calculată conform metodologiei UE – a fost în luna februarie de 52,4% din PIB. Potrivit Legii responsabilității fiscal bugetare, la depășirea pragului din 50% din PIB datorie, guvernul ar fi trebuit să anunțe la acel moment un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB și să oprească orice creșteri de cheltuieli bugetare.

Guvernul trebuie să se împrumute cu 180 miliarde lei Foto: Facebook
Economie

Guvernul trebuie să se împrumute cu 180 miliarde lei

Guvernul trebuie să se împrumute, în 2024, cu 180 de miliarde de lei, arată Ziarul Financiar, citându-l pe Ionuț Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal. Citește și: Cum s-a îmbogățit deputatul AUR Dan Tanasă: „darul botez” al unuia dintre copiii săi, de patru ori mai mare decât salariul din 2019. Soția sa a câștigat bani din pariuri Guvernul trebuie să se împrumute cu 180 miliarde lei „Necesarul de finanţare a fost de 202 mld. lei în 2023, dar anul trecut a fost un context extrem de favorabil pe pieţele de obligaţiuni, pentru că investitorii erau interesaţi să cumpere şi să aibă expunere pe România. La începutul anului trecut au fost emisiuni foarte mari. Anul trecut nerezidenţii şi-au crescut foarte mult expunerea pe titlurile de stat. Anul acesta nu se va mai repeta acest scenariu şi va fi destul de dificil pentru a acoperi necesarul de finanţare”, a spus acesta. „Anul trecut am depăşit cu mult deficitul bugetar ţintă. Probabil că nu va fi bine primit un astfel de lucru din partea investitorilor. Avem această perspectivă de reducere a dobânzilor, şi vedem că deja au scăzut. Şi investitorii se uită la deficitele care nu sunt tranzitorii. Am avut chiar şi 10% în ultimii ani, sunt mai mulţi ani la rând în care deficitele au fost foarte mari. Dobânzile sunt undeva la 2% din PIB, care nu este o sumă chiar mică, dacă ne raportăm la anvelopa bugetară. Dacă ne uităm şi raportăm la resursele noastre destul de mici, povara începe să crească”, a mai arătat Ionuţ Dumitru.

Investițiile străine în România scad de la o lună la alta Foto: Facebook
Eveniment

Investițiile străine în România scad de la o lună la alta

Investițiile străine în România scad de la o lună la alta, arată datele BNR: comunicatul din august al Băncii Naționale consemna un nivel al investițiilor străine în România de 5,08 miliarde de euro, în timp ce în septembrie erau de doar 5,06 miliarde euro. Citește și: Ce pensie ar trebui să primească un contribuabil de 65 de ani de la care s-au colectat 650.000 lei, dacă banii ar fi investiți – calcul Claudiu Năsui. Diferența imensă față de pensia oferită de stat Dezastrul este și mai mare raportat la primele nouă luni din 2022, când investițiile străine erau de 8,67 miliarde de euro. Scăderea este de circa 40%, primele nouă luni din 2022 față de primele nouă luni din 2023. Investițiile străine în România scad de la o lună la alta În schimb, statul s-a împrumutat cu peste două miliarde de euro într-o lună: în august, datoria externă a administrației publice era de 71,19 miliarde euro, iar în septembrie era de 73,32 miliarde de euro. La sfârșitul anului 2022, datoria externă a administrației publice era de 57,8 miliarde de euro, deci creșterea îndatorării statului a fost puțin sub 16 miliarde de euro. Datele ministerului de Finanțe arătau că, din ianuarie în septembrie, Guvernul a plătit, din buget, dobânzi de 23,5 miliarde de lei, respectiv 1,5% din PIB. În perioada ianuarie - septembrie 2023 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 16 051 milioane euro, comparativ cu 21 147 milioane euro în perioada ianuarie - septembrie 2022. Citește și: Sinecuristul ministrului Grindeanu: absolvent de geografie, de neînlocuit la Transporturi – șef peste aeroporturi, căi ferate și porturile Dunării. Plus încă vreo două sinecuri În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 3 223 milioane euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 1 577 milioane euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 258 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 38 milioane euro.

Câciu, ministrul care s-a împrumutat cel mai mult Foto: Facebook
Politică

Câciu, ministrul care s-a împrumutat cel mai mult

Performanța lui Adrian Câciu, demnitarul PSD care a fost plătit ca să susțină poziția companiei Huawei: este ministrul de Finanțe care s-a împrumutat cel mai mult, de la guvernarea Tăriceanu până azi, arată datele analizate de DeFapt.ro. Din iunie 2023, când Marcel Boloș a preluat ministerul de Finanțe, datoria guvernamentală a scăzut și-n termeni nominali, cu circa 6,5 miliarde de lei, și ca procent din PIB, de la 50,1% la 49,7%. România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE, arată datele Eurostat publicate azi. Astfel, potrivit Eurostat, deficitul bugetar al României a fost, în trimestrul II din 2023 de 6,3% din PIB. Citește și: România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE – Eurostat. Datele arată că alte țări din UE au reușit, în doi ani, să-și reducă substanțial deficitul Câciu, ministrul care s-a împrumutat cel mai mult Potrivit datelor consultate de DeFapt.ro, la 23 decembrie 2020, când guvernul Ciucă și-a preluat mandatul de la cabinetul Cîțu, datoria guvernamentală era de 557,9 de miliarde de lei. În cabinetul Ciucă, ministerul de Finanțe a fost condus de ministrul PSD Adrian Câciu. La 15 iunie 2023, când Ciolacu a devenit premier, datoria guvernamentală sărise la 731,3 miliarde de lei. În mandatul lui Câciu la Finanțe, crereșterea datoriei guvernamentale a fost de 173,4 miliarde de lei. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală era de 47,1% din PIB, când a fost schimbat guvernul Cîțu, și a ajuns la 50,1% din PIB la „rotativa” Ciucă-Ciolacu, o majorare de trei procente. Nici un alt ministru de Finanțe nu s-a împrumutat așa de mult ca Adrian Câciu. În perioada celor două guvernări Orban - care au trecut prin pandemie și toate statele UE s-au împrumutat masiv, crescând deficitul - împrumuturile au fost de circa 130 de miliarde de lei. Guvernul Cîțu s-a împrumutat cu 57 de miliarde de lei, iar ca procent din PIB datoria guvernamentală s-a majorat cu doar 0,1% din PIB. Nici guvernul Boc, care a activat în plină criză economică nu s-a împrumutat atât de mult ca-n perioada în care Câciu se afla la Finanțe. Citește și: VIDEO Scene halucinante într-un supermarket din Suceava: clienții se calcă în picioare pentru cașcaval la preț redus În plus, datele analizate de DeFapt.ro arată că, în mandatul lui Câciu s-a consemnat un record și la plata dobânzilor și comisioanelor, care au ajuns la echivalentul a 8,5 miliarde de euro. Pentru comparație, guvernările Orba și Cîțu au plătit, împreună, dobânzi și comisioane de mai puțin de șase miliarde de euro.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră