sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: hunedoara

6 articole
Investigații

Laurențiu Nistor, stăpânul absolut al Hunedoarei

Laurențiu Nistor, stăpânul absolut al Hunedoarei. Șef al PSD Hunedoara și președinte al Consiliului Județean Hunedoara, proaspăt reales, a fost recrutat de Securitate cu numele de cod "Nistorescu Lucan" în urmă cu 54 de ani. Laurențiu Nistor, stăpânul absolut al Hunedoarei În zilele noastre, este considerat unul dintre cei mai puternici și bogați baroni locali. Citește și: EXCLUSIV Om de afaceri din anturajul șefului CJ Hunedoara, Laurențiu Nistor (PSD), vizat de percheziții ale Parchetului European. Companie a CJ, beneficiară a fraudelor, spun procurorii Alegerile locale i-au adus pesedistului Laurențiu Nistor un nou mandat președinte al Consiliului Județean Hunedoara, în timp ce statul român îi plătește două pensii, din care una specială de parlamentar, în cuantum de 142.000 de lei anual. Ca să nu piardă controlul asupra partidului la nivel local, Laurențiu Nistor l-a făcut pe ginerele său, Jean Florin Bălan, consilier local la Deva, vicepreședinte PSD Deva și secretar PSD Hunedoara. Fiica sa, soția lui Jean Florin Bălan, Ioana Liana Bălan, este legătura cu controversatul hunedorean Gabriel Teodor Doda, ale cărui firme sunt abonate la contractele publice ale Consiliului Județean. Recrutat de Securitate, nu există angajament și note Laurențiu Nistor (73 de ani) a fost recrutat oficial de Securitate în anul 1970, la vârsta de 19 ani. Pe atunci lucra ca operator la Electrocentrale Deva – Mintia. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securități (CNSAS) a menționat într-o adeverință emisă în februarie 2014 că Laurențiu Nistor este titular al dosarului de fond rețea R.375938. "Domnia sa a fost recrutat în perioada 1970 -1971 pentru acoperirea informativă a barajului de la CTE Mintia. Nu există un angajament semnat, iar numele conspirativ atribuit a fost de Nistorescu Lucan. A fost scos din rețeaua informativă la 08.09.1971 cu mențiunea: în colaborarea cu organele noastre nu a dat randamentul scontat, fiind lipsit de calitățile necesare unui colaborator", menționează CNSAS. Primar, deputat, șef de CJ Direcția de Specialitate a CNSAS nu a identificat informații transmise Securității de Laurențiu Nistor, motiv pentru care nu i se poate atribui calitatea de lucrător sau colaborator al Securității. De la Electrocentrale Deva – Mintia, Nistor a plecat în anul 1976, an în care s-a agajat ca tehnician principal Casial Deva, actuala Carpatcement. Apoi, începând cu anul 1990, a câștigat fotoliul de primar al localității hunedorene Șoimuș, post pe care l-a ocupat până în 2008. Ulterior, a câștigat trei mandate de deputat. A revenit în Hunedoara în octombrie 2020, atunci când s-a înscăunat președinte al Consiliului Județean. Pensii de aproape 3.000 de euro lunar Pentru întreaga activitate în câmpul muncii, Laurențiu Nistor s-a pricopsit cu două pensii. Una este specială, de 76.657 lei anual, pe care o primește de la Camera Deputaților. Cealaltă este de aproape 67.000 lei anual și este primită de la Casa de Pensii Hunedoara. În total, 142.000 lei, adică în jur de 2.850 de euro lunar. Pe lângă cele două pensii, Laurențiu Nistor mai primește un salariu anual de peste 203.000 lei de la Consiliul Județean Hunedoara. Conform declarației de avere, în anul 2023 și-a rotunjit veniturile cu dividende de 207.000 primite de la firma Reparații Serv Cim, plus 32.000 lei obținuți din vânzarea de cereale. Toate veniturile i-au adus anul trecut în jur de 585.000 lei. Economii de milioane Tot din declarația de avere mai aflăm că Laurențiu Nistor deține șapte terenuri agricole, două forestiere și unul intravilan. Dar și două vile moștenite de soția sa, Minodora Nistor, de 378 mp, respectiv 212 mp. Soții Nistor mai dețin nu mai puțin de 13 depozite bancare și conturi curente în care se află în jur de 1,6 milioane lei, aproape 100.000 de dolari și 115.000 euro. Minodora Nistor contribuie la veniturile anuale ale familiei cu o pensie de peste 67.000 lei, un salariu de aproape 70.000 lei primit de la Reparații Cim Serv, plus alți 4.571 lei încasați pentru funcția de coordonator transport la firma Trak Trans. Afacerile, mână în mână cu politica Afacerile și politica i-au mers ca unse pesedistului Laurențiu Nistor. El deține 60% din societate de trasporturi Bejan Serv, acolo unde îi are ca asociați pe Marcela Lucaci (20%) și Alexandru Gabriel Goia (20%). De administrarea firmei se ocupă Claudiu Florin Lucaci și ginerele Jean Florin Bălan. În anul fiscal 2023, firma lui Nistor a avut o cifră netă de afaceri de 5,48 milioane lei și un profit net de peste 574.000 lei. Cei doi asociați ai lui Nistor, Marcela Lucaci și Alexandru Gabriel Goia, au pe numele lor o altă societate, Trak Trans SRL. La această societate figurează angajată soția lui Nistor, Minodora Nistor, care a încasat în anul 2023 suma de 4.571 lei de aici. Ginerele lui Nistor a menționat în declarația de avere că a încasat de venituri salariale de la Trak Trans în cuantum de 3.942 lei. O altă firmă la care Laurențiu Nistor deține jumătate din părțile sociale este Reparații Cim Serv, de la care Minodora Nistor a încasat anul trecut un salariu de aproape 70.000 de lei. Cealaltă jumătate din firmă este deținută de Ioan Mariș. Ginerele, instalat șef în PSD Jean Florin Bălan, ginerele lui Laurențiu Nistor, s-a pricopsit cu funcțiile de vicepreședinte al PSD Deva și secretar al filialei județene a PSD. În plus, deține și funcția de consilier local al orașului Deva. Împreună cu soția sa, Ioana Liana Bălan, deține două apartamente în București, ultimul cumpărat în 2024, dar și două construcții în localitatea hunedoreană Bejan. Fiica lui Nistor mai are, separat, un apartament în Deva. Soții Bălan mai au pe numele lor nu mai puțin de 16 conturi bancare în care se află în jur de 750.000 lei și 29.000 de euro. Firme și patru locuri de muncă Mai mult, Jean Florin Bălan a preluat integral de la soția lui părțile sociale ale firmei BKI Fincont, în care au investit peste 110.000 lei. Pe lângă propriile afaceri și politică, ginerele lui Laurențiu Niștor mai are și patru locuri de muncă. De la Deva Gold a încasat anul trecut un salariu de peste 52.000 lei, de la firma socrului său, alți 117.032 lei. Propria firmă i-a plătit un salariu de 4.571 lei, în timp ce de la Trak Trans a încasat alți 3.942 lei. Consiliul Local Deva l-a remunerat cu doar 14.509 lei anul trecut. Soția lui a fost remunerată cu suma de 74.302 lei, dar a anonimizat locul actual de muncă. Cum fac bani fiicele șefului CJ Interesele financiare ale familiei Nistor se intersectează cu afacerile așa-zișilor "băieți deștepți" din Hunedoara. În anul 2010, în timp ce Laurențiu Nistor se afla la primul mandat în Parlament, fiica sa, Ioana Liana Bălan (fostă Nistor), a cumpărat pentru doar 200 de lei firma Drum Test SRL de la Proactiv SRL și Gabriel Teodor Doda, controversatul patron al grupului Drupo. După doi ani, Ioana Liana Bălan a returnat integral părțile sociale ale firmei. Potrivit Ziarului Văii Jiului, cealaltă fiică a lui Nistor, Irina Laura Nistor, a reprezentant în calitate de consilier juridic interesele aceluiași grup de firme controlat de Gabriel Teodor Doda. Firma de casă, 322 de milioane de lei Grupul de firme Drupo este abonat la contractele publice scoase la licitație de Consiliul Județean Hunedoara. Cel mai mari acorduri-cadru au fost câștigate în primăvara anului 2020. De exemplu, firma Proactiv a câștigat trei licitații pentru lucrări de întreținere pe timp de vară pe rețeaua de drumuri modernizate a CJ Hunedoara, pe sectoarele de drum Orăștie, Hunedoara și Hațeg. Valoarea cumulată a celor trei acorduri-cadru a fost de peste 322 milioane lei, echivalentul a 65 de milioane de euro. Profitul, milioane de euro anual În anul fiscal 2022, firma Proactiv a avut o cifră de afaceri de peste 99 milioane lei și un profit de peste 6,12 milioane lei. Compania fanion a grupului, Drupo SRL, a avut în anul fiscal 2022 o cifră de afaceri de peste 122,4 milioane lei și un profit net de aproae 15,7 milioane lei. Numele afaceristului Gabriel Teodor Doda apare într-un dosar de grup infracțional organizat, evaziune sau delapidare. În anul 2016, a fost condamnat la un an și jumătate de închisoare cu suspendare pentru complicitate la delapidare. Magistrații de la Curtea de Apel București au decis, însă, să-l achite definitiv în anul 2022

Laurențiu Nistor, stăpânul absolut al Hunedoarei (sursa: Facebook/Nistor Laurențiu - Președintele Consiliului Județean Hunedoara)
Șeful CJ Hunedoara, anturaj sub percheziții (sursa: Facebook/Nistor Laurențiu - Președintele Consiliului Județean Hunedoara)
Investigații

Șeful CJ Hunedoara, anturaj sub percheziții

Șeful CJ Hunedoara, anturaj sub percheziții. La zece milioane de euro a estimat Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, că se ridică frauda cu fonduri europene într-un dosar de corupție transfrontalieră în care sunt vizați afaceriști din anturajul pesedistului Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara. Citește și: Oligopolul PSD-PNL-UDMR controlează peste 94% dintre primari și toți președinții de consilii județene Procurorii europeni au făcut mai multe percheziții, inclusiv la afaceristul hunedorean Ovidiu Daniel Draia, patronul firmei Metalprod West, care a câștigat împreună cu spaniolii de la Masecons 2010 SL două licitații organizate de Spitalul Orăștie și Apa Serv Valea Jiului. Licitațiile, finanțate din fonduri europene, ar fi fost câștigate cu ajutorul unor documente și declarații false care atestau că firma din Spania are experiență tehnică și capacitatea de a executa proiectele. Fondatorul firmei din Spania, Carlos Alberto Gonzales Alvarez, a fost condamnat de Curtea de Apel Cluj la trei ani de închisoare pentru o fraudă de 4,2 milioane de euro. Culmea, tot pentru complicitate la obținerea de fonduri europene cu documente ori declarații false, inexacte sau incomplete. Dosar al EPPO Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi, a anunțat pe 7 iunie 2024 că au fost efectuate șase percheziții în județul Hunedoara și una în provincia spaniolă Andaluzia, în cadrul unei anchete transfrontaliere privind o fraudă de zece milioane de euro. Bani europeni. "Din probele strânse rezultă că, în cadrul procedurilor de achiziție publică, un grup de firme care au aplicat pentru executarea lucrărilor au prezentat documente și declarații false, în vederea atribuirii contractelor. În special, aceștia au atestat că grupul de companii ar include o societate cu sediul în Spania, care deținea cunoștințele tehnice și capacitatea profesională de a executa proiectul – ceea ce era esențial pentru îndeplinirea cerințelor procedurii publice. Cu toate acestea, conform anchetei, compania din Spania nu a îndeplinit de fapt aceste cerințe", se menționează în comunicatul EPPO. Două licitații, suspecte Anchetatorii fac referire la două licitații câștigate de societatea hunedoreană Metalprod West, cu terț susținător - firma spaniolă Masecons 2010 SL. Prima licitație a fost atribuită de Spitalul Municipal Orăștie în anul 2018. Iar cealaltă, de Apa Serv Valea Jiului SA, companie la care acționar majoritar este Consiliul Județean Hunedoara. Documentele cu care s-au câștigat cele două licitații au fost ridicate de anchetatori de la Spitalul Orăștie și Apa Serv Valea Jiului. Totodată, susțin procurorii, sunt cercetate trei persoane și două companii, dar s-a pus și sechestru pe bunuri de zece milioane de euro Singura ofertă depusă, câștigătoare Spitalul Municipal Orăștie a organizat o licitație în anul 2018 pentru îmbunătățirea eficienței energetice, proiect finanțat cu bani europeni prin Programul Operațional Regional. Atunci au fost depuse două oferte, din care una a fost declarată inacceptabilă. Singura ofertă câștigătoare a fost depusă de firma Metalprod West, cu terț susținător Masecons 2010 SL. Titularul contractului câștigat, Metalprod West, urma să vină cu munca și utilajele, iar Masecons 2010 SL, cu expertiza. Lucrarea a fost finalizată și recepționată la finalul anului trecut. Maria Lăcrămioara Uibariu, actualul manager al Spitalului Municipal Orăștie, a declarat pentru DeFapt.ro că "nu au fost percheziții la spital. Lucrările sunt finalizate. S-au încheiat la finalul anului trecut. Era vorba de inițierea procedurii, nu era vorba de derularea contractului. Se fac verificări, habar nu am. Le-am dat documentele." Compania CJ, contract de 7,2 milioane de euro Cel de-al doilea proiect la care fac referire procurorii europeni prevedea reabilitarea rețelelor de apă și canalizare în localitățile Aninoasa și Vulcan. Licitația spartă în două loturi a fost atribuită la începutul anului 2020 de compania Apa Serv Valea Jiului tot firmei Metatlprod West, cu terț susținător Masecons 2010 SL. Valoarea cumulată a proiectului a fost de 36,6 milioane lei, echivalentul a 7,32 milioane euro, bani asigurați prin Programul Operațional Infrastructură Mare al Fondului de Coeziune. Cristian Andrei Ionică, director general al Apa Serv Valea Jiului, a declarat pentru DeFapt.ro că nu au fost percheziții la societatea pe care o conduce. Contractul, finalizat și recepționat "Au fost niște documente pe care le-am predat la Poliție. Atât! Nici un fel de percheziție. Documente pe care le-au mai cerut și în 2022. Le-am predat ca de fiecare dată când ne cer documente. E contractul cu Metalprod. Contract finalizat din punctul nostru de vedere, recepționat de jumătate de an", a declarat Cristian Andrei Ionică. Întrebat despre documentele false la care fac referire anchetatorii, directorul Ionică a spus că "lucrarea e finalizată, e funcțională, e auditată. Noi nu am avut nici o problemă din punctul acesta, al derulării lucrărilor. E o anchetă legată de constructor. Normal că ne-am cerut și nouă documente. Eu nici nu știu cine sunt ăia (spaniolii – n.r.). Nici nu i-am cunoscut. Nu pot eu să dau răspuns dacă documentele sunt false sau nu. Ele au fost verificate. Dacă constată că sunt false… din punctul nostru de vedere, noi am avut contract cu Metalprod". Draia l-a băgat în firmă pe Doda Firma Metalprod West este patronată în acte de controversatul afacerist hunedorean Ovidiu Daniel Draia. La câteva zile după ce a câștigat licitația de la Apa Serv Valea Jiului, Ovidiu Daniel Draia a cedat 49% din părțile sociale ale Metalprod unei alte societăți, Proactiv SRL. Această din urmă societate este patronată de Gabriel Teodor Doda. Pe 25 aprilie 2023, firma lui Doda i-a returnat părțile sociale lui Ovidiu Daniel Draia și s-a retras din acționariatul Metalprod West. Gabriel Teodor Doda este un apropiat al lui Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara și șeful PSD Hunedoara. Doda, afaceri cu fiica șefului CJ Fiica pesedistului Laurențiu Nistor, Ioana Liliana Bălan, a preluat în anul 2010 societatea Drum Test SRL Călan de la Proactiv SRL și Gabriel Teodor Doda. Doi ani mai târziu, fiica lui Nistor a returnat părțile sociale. Aceasta este doar una dintre afacerile care îl leagă pe Gabriel Teodor Doda de familia Nistor. Afaceristul Gabriel Teodor Doda nu a vrut să răspundă la întrebările DeFapt.ro legat de această speță. "Faceți dumeavoastră anchetă? Lăsați că fac procurorii anchetă. Am fost asociat la Metalprod. Ce tot îl băgați pe domnul Nistor, nu aveți altceva de cercetat? Ce întrebări sunt astea? Numai cu Iohannis am relații, da?", a răspuns ironic Gabriel Doda. Șeful CJ Hunedoara, anturaj sub percheziții Contactat de către DeFapt.ro, hunedorean Ovidiu Daniel Draia a recunoscut că procurorii i-au percheziționat casa și sediul firmei. "Nu s-a întâmplat nimic. Și eu nu sunt acuzat de nimic. Nici nu m-au audiat pe mine. Au făcut percheziții la sediul firmei, la mine acasă. S-au făcut! Dar nimeni nu m-a audiat în nici o calitate. Nici de suspect, nici de martor, nici de nimic. Procurorul mi-a spus în ce dosar se fac percheziții, mi-a spus despre ce este vorba, dar nu am fost audiat. Mai multe nu știu să vă spun pentru că nu știu ce este în dosar", a declarat Ovidiu Draia. Tot el a ținut să precizeze că "nu există Consiliul Județean în dosarul ăsta. S-au făcut percheziții în Spania la asociații noștri. Probabil, ei sunt suspecți, au făcut ceva fraude, se zice". Draia nu știe dacă actele erau false Întrebat cine a depus documentele false la licitațiile pe care le-a câștigat, afaceristul Draia a spus că documentele veneau de la spanioli pe e-mail-ul societății sale, dar fără să vadă originalele. "Dacă este problema acolo să se ia măsurile legale către ei. După o copie nu pot să îmi dau seama dacă îi legală, nu-i original, nu am de unde să-mi dau seama. Păi, și acuma, am fost la o licitație săptămâna trecută cu niște firme din Bulgaria. Aceleași acte, aceleași documente. Poate nici alea nu-s bune, eu de unde să știu?", a spus nemulțumit Draia. Spaniolul a și fost condamnat într-un alt caz, similar Firma din Spania la care a apelat Ovidiu Daniel Draia pentru a câștiga cele două licitații este Masecons 2010 SL. Această societate a fost înființată în anul 2010 de spaniolul Carlos Alberto Gonzales Alvarez în orașul Cadiz. Un an mai târziu, firma a deschis o sucursală în Deva, pe Bulevardul 1 Decembrie, nr. 14. Primul "tun" avea să îl dea în anul 2014, la scurt timp după ce Consiliului Județean Hunedoara i se aprobase finanțarea europeană pentru proiectul "Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Hunedoara". Atunci, două asocieri de firme care aveau nevoie de "experiență similară" și "capacitate profesională" au apelat la firma spaniolului Alvarez pentru a le ajuta să câștige licitațiile pentru închiderea depozitului urban neconform Orăștie și închiderea depozitului urban neconform Deva. Valoarea licitațiilor câștigate a fost de peste 20,6 milioane lei. Firma lui Alvarez a primit pentru contribuția sa în câștigarea licitațiilor aproximativ 750.000 lei. Trei ani cu suspendare Procurorii Direcției Naționale Anticorupție aveau să constate șase ani mai târziu, în decembrie 2020, că spaniolul Alvarez "ar fi remis reprezentanților celor două asocieri mai multe documente false și inexacte (procuri, angajamente, diplome de studii, cv-uri etc.) ajutând astfel la îndeplinirea condițiilor pentru câștigarea licitațiilor. Ulterior, reprezentanții celor două asocieri, fără să cunoască caracterul acelor înscrisuri, le-au depus la autoritatea contractantă Consiliul Județean Hunedoara". Tribunalul Hunedoara l-a condamnat pe Carlos Alberto Gonzales Alvarez la trei ani de închisoare cu suspendare pentru infracțiunea de participație sub forma complicității la folosirea sau prezentarea cu rea credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene. Sentința a fost menținută în octombrie 2022 de Curtea de Apel Cluj. Spaniolii și românii, aceeași contabilă Afaceriștii Ovidiu Daniel Draia și Gabriel Teodor Doda par a nu fi străini de activitatea firmei din Spania cu ajutorul căreia au câștigat contractele de cel puțin zece milioane de euro. De exemplu, Ramona Marcău a lucrat în perioada septembrie 2009 – septembrie 2011 ca economist la firma Drupo, controlată de Gabriel Teodor Doda. Din septembrie 2011, Marcău s-a mutat pe postul de director economic al firmei Masecons 2010, funcție pe care o deține și în prezent. Informațiile apar pe contul ei de LinkedIn, acolo unde menționează că din postura de director economic se ocupă de contabilitatea firmei. Mai trebuie menționat că sucursala din Deva a Masecons este condusă de un alt spaniol, Estudillor Ortiz Francisco Andres, care nu a depus situațiile financiare ale firmei pentru anii fiscali 2020, 2021 și 2022.

Arsenie Boca, suveniruri made in China (sursa: adevarul.ro)
Economie

Arsenie Boca, suveniruri made in China

În jurul lui Arsenie Boca s-a creat o adevărată industrie. Arsenie Boca, suveniruri made in China în urma înfrățirii Hunedoarei cu un oraș din provincia Zhejiang. Turismul religios, strategia de dezvoltare a Hunedoarei Mediatizarea puternică a lui Arsenie Boca a început în 2014. Anul a coincis cu lansarea "Strategiei de dezvoltare socială și economică a judetului Hunedoara pentru perioada 2014-2020". Unul dintre obiectivele strategiei: dezvoltarea turismului religios prin valorificarea Mânăstirii Prislop. În 2013, numărul estimat al pelerinilor la Mânăstirea Prislop era de 15.000. La sfârșitul anului 2014, potrivit presei locale, acesta atinsese deja 40.000. În 2015, numărul crescuse la 95.000 de pelerini. Arsenie Boca, suveniruri made in China Tot în 2015, comerțul local fusese invadat de icoane și obiecte cu chipul lui Arsenie Boca made in China. Acestea erau produse la fabrici din provincia Zhejiang. Cu un an înainte, Consiliului Local Hunedoara decisese să se înfrățească cu orașul Kaihua din această provincie. În 2016, potrivit vicepreședintelui Federației Patronatelor din Turismul Românesc, Lucian Stanciu, pelerinajul religios devenise principalul motor de dezvoltare din județul Hunedoara.

Dorel era să lase un cartier din Hunedoara fără curent Foto: Antena 3
Eveniment

Dorel era să lase un cartier din Hunedoara fără curent

Legendarul muncitor Dorel lovește din nou: era să lase un cartier din Hunedoara fără curent. Acum câteva zile, tăiase conducta de apă și o betonase. Citește și: Schema inteligentă prin care polițiștii-șpăgari din Vaslui forțau șoferii să încalce legea, ca să-i poată opri. Un ucrainean a fost cel care a sunat la linia anticorupție Dorel era să lase un cartier din Hunedoara fără curent În dimineața aceasta, locuitorii unui cartier din Hunedoara au sunat la 112 după ce au observat flăcări și fum ieșind dintr-un trotuar aflat înreabilitare. Pompierii au venit cu un echipaj și o autospecială de stingere, au stins focul şi au anunţat firma care distribuie energia electrică. Specialiştii companiei de distribuție a energiei, ajunşi la faţa locului, au observat abia atunci gafa făcută de muncitori: cablurile pentru iluminatul public erau tăiate, iar peste ele a fost turnat ciment. Potrivit Antenei 3, o situație asemănătoare s-a petrecut săptămâna trecută, în acelaşi loc. Doar că atunci a fost tăiată o ţeavă de apă peste care s-a turnat ciment.

Comune depopulate, angajatori pentru circa 10% din alegătorii localității Foto: comuna Bătrâna
Politică

Angajatori pentru circa 10% din alegătorii localității

Cele mai mici comune din România sunt angajatori pentru circa 10% din alegătorii localității, arată o analiză a datelor publice - întrucât sunt comune care nici măcar nu au un site. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Practic, nu există unitate administrativ-teritorială fără „guard” sau bibliotecară sau casieră. Angajatori pentru circa 10% din alegătorii localității Potrivit ultimului recensământ din România, din 2022, cea mai mică comună din țară este Bătrâna, din Hunedoara, cu 88 de locuitori. Potrivt datelor de pe site-ul primăriei, la primărie sunt 10 posturi, inclusiv primarul și viceprimarul, din care șapte sunt ocupate. Dacă raportăm aceste cifre strict la populația cu drept de vot, reiese că circa 10% din localitate lucrează la primărie. În 2020, salariul „guardului” comunei era de 3.620 lei pe lună. Într-o comună din Alba, Ceru-Băicăniți, cu circa 400 de locuitori, sunt zece angajați. La Bulzeștii de Sus, în Hunedoara, localitate cu circa 250 de locuitori, sunt 11 posturi bugetate, din care nouă ocupate efectiv, inclusiv un șofer, un guard și o bibliotecară. Citește și: ANALIZĂ Mii de primari ar rămâne șomeri dacă s-ar desființa comunele sub 5.000 de locuitori. Majoritatea zdrobitoare, de la PSD și PNL Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și mai multe organizații patronale cu sute de membri cer autorităților reorganizarea teritorial-administrativă a țării pentru reducerea aparatului birocratic, inclusiv redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori. România are 41 de președinți de consilii județene, 3.180 de primari, 40.022 de consilieri locali și 1.338 de consilieri județeni. Potrivit datelor INS pentru anul 2018, în România sunt: 105 comune cu sub 1.000 de locuitori, 626 comune – sub 2.000 de locuitori și 1.652 comune cu sub 5.000 de locuitori. În aceste comune locuiesc circa 5,3 milioane persoane. În plus, sunt 22 de orașe cu mai puțin de 5.000 de locuitori.

Complexul Energetic Oltenia, de la buget un miliard de euro Foto: News.ro
Politică

Complexul Energetic Oltenia, buget un miliard de euro

Ca să salvăm Complexul Energetic Oltenia de la faliment, toate guvernele au plătit de la buget un miliard de euro, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, la Prima TV. Virgil Popescu a fost întrebat la emisiunea Insider Politic, despre acuzaţiile din partea senatorului PSD Daniel Zamfir potrivit cărora doreşte închiderea minelor şi mii de oameni ar rămâne fără slujbe. Complexul Hunedoara: datorii de 1,5 miliarde euro în șapte ani „În Valea Jiului, Complexul Energetic Hunedoara a fost înfiinţat în 2012, prin comasări, termocentrale cu mine cu tot. S-a plecat de la zero datorii. În 2019, în noiembrie, când am ajuns ministru şi guvernul PNL minoritar a preluat guvernarea, s-a pronunţat falimentul cu datorii de şase miliarde şi jumătate de lei. Deci era vorba de un miliard şi jumătate de euro la data respectivă, deci de la zero la un miliard jumătate de euro. (…) A venit imediat decizia Comisiei Europene de returnare a unui ajutor de stat acordat ilegal în 2018. Am spus public de la tribuna Parlamentului, pentru că ministrul Finanţelor de la acea vreme a refuzat să acorde ajutorul de stat în timp Complexului Energetic Hunedoara pentru achiziţia certificatelor de CO2 şi l-a semnat în august. Practic, ajutorul de stat nu şi-a mai atins scopul şi certificatele CO2 nu au mai fost achiziţionate. Asta a presupus intrarea în insolvenţă a Complexului Energetic Hunedoara. În perioada de încă un an, cât a funcţionat, termocentrala de la Mintia a mai produs pagube de 600 de milioane de euro până când Ministerul Mediului ne-a somat că nu are autorizaţie de mediu, că suntem în infringement şi suntem trimişi la Curtea Europeană de Justiţie pentru că ţinem termocentrala de la Mintia deschisă. De aceea a fost închisă această termocentrală”, a explicat ministrul Energiei. Complexul Energetic Oltenia, de la buget un miliard de euro El a explicat şi situaţia Complexului Energetic Oltenia. “Complexul Energetic Oltenia, în 2012, a plecat de la zero datorii. În 2017 raportează, chipurile, primul profit, primul profit care, de fapt, nu este profit, este pierdere pentru că nu şi-a înregistrat costul certificatelor de CO2. În 2020 rămâne raportul Corpului de Control al ministrului, descoperirea unui prejudiciu de 680 de milioane de lei, rămâne hotărârea de instanţă definitivă, pagubă de 680 de milioane de lei. Iar în decembrie 2019 ne atenţionează Complexul Energetic Oltenia că nu au bani să cumpere certificatele de CO2 şi că este risc iminent de faliment”, a precizat ministrul Energiei, citat de news.ro. Guvernele PNL au dat 500 milioane euro El a explicat ce a făcut atunci Guvernului PNL. “Automat, în ianuarie, Ordonanţă de urgenţă, ajutor de salvare de 250 de milioane de euro pentru Complexul Energetic Oltenia, ca să nu mai se întâmple ce s-a întâmplat cu Hunedoara pentru achiziţia certificate de CO2, cu posibilitate că dacă nu plăteşte în 6 luni şi ştiam de la început că nu poate să plătească în 6 luni, discutăm cu Comisia şi îl transformăm în ajutor de restructurare. Asta am făcut, am transformat în ajutor de restructurare. Numai că a venit anul 2021. Nu s-au terminat negocierile cu Comisia Europeană. Era nevoie de cumpărare din nou de certificate de CO2. Piaţa din 2020 şi 2021 nu permitea ca să vândă ca acum Complexul Energetic Oltenia. Deci costul certificatului de CO2 ducea preţul energiei pe cărbune foarte sus. Deci statul a trebuit să mai dea încă 240 de milioane până s-a aprobat ajutorul de restructurare. Deci am dat 500 de milioane în doi ani de zile. S-a aprobat ajutorul de restructurare în ianuarie 2022, în care spunea încă 500 de milioane pentru certificatele de CO2”, a mai afirmat ministrul Energiei. El a subliniat că pentru salvarea Complexului Energetic Oltenia Guvernul a plătit un miliard de euro. CEO va produce energie pe cărbune, gaze și fotovoltaic “Ca să salvăm Complexul Energetic Oltenia de la faliment, apropo că vrem să le închidem, am plătit de la bugetul de stat toate guvernele, inclusiv guvernul acesta, PNL, PSD, un miliard de euro. Imediat după aprobarea planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia erau pregătite proiectele pentru a accesa încă un miliard de euro din fondul de modernizare. S-au depus proiectele, s-au aprobat proiectele, deci avem şi un miliard de euro ca să înlocuim cărbunele cu 1325 de megawaţi pe gaz şi 740 de megawaţi fotovoltaic. Deci, practic transformăm până în 2026 Oltenia dintr-una eminamente pe cărbune, în gaz, cărbune şi fotovoltaic. Oamenii îşi vor păstra locul de muncă”, a mai afirmat Virgil Popescu. Citește și: ANALIZĂ Iarna s-ar putea întoarce împotriva rușilor: armata ucraineană primește ajutor masiv pentru a-și continua ofensiva și pe vreme foarte rece Legea decarbonării, jalon PNRR El a explicat că în PNRR nu este trecut decât planul de restructurare pentru care guvernele au dat un miliard de euro. “Minciuna prin omisiune este că în PNRR nu spune nimica vizavi de ce se va face, ci se reportează, se ia planul de restructurare al Oltenia, care este aprobat şi este trecut ca jalon în PNRR. Altceva nu este trecut în PNRR decât planul de restructurare prin care guvernele au dat deja un miliard de euro ca să o salveze şi s-a angajat la nişte restructurări şi nimeni nu închide nicio termocentrală în această perioadă, iar prin legea decarbonării, care tot este jalon în PNRR, spunem că toate termocentralele care ar trebui să fie închise trec în rezervă tehnică şi pot fi folosite la cererea transportatorului de sistem, adică a lui Transelectrica, de câte ori este nevoie. Şi este nevoie în această perioadă”, a mai transmis ministrul Energiei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră