luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: hitler

4 articole
Internațional

Când liderii politici sfidează Vaticanul: Trump, în compania lui Napoleon, Stalin, Hitler, Castro

Disputa recentă dintre Donald Trump și Papa Leon arată că tensiunea dintre politicieni și Vatican nu este doar o neînțelegere de moment, ci ecoul unei rivalități istorice dintre două forme diferite de autoritate: una politică, sprijinită pe stat, armată și vot, și una morală, sprijinită pe influență spirituală și pe o voce globală. Actualul conflict s-a amplificat după criticile Papei Leon la adresa războiului cu Iranul și a politicilor dure privind migrația, urmate de atacurile publice lansate de Trump împotriva pontifului. De-a lungul istoriei, asemenea confruntări au schimbat nu doar relațiile diplomatice, ci și cursul unor state întregi. Henric al VIII-lea: divorțul care a rupt Europa Cel mai celebru conflict dintre un lider politic și Vatican rămâne, probabil, cel dintre Henric al VIII-lea și Papa Clement al VII-lea. Citește și: Liderii PSD din Prahova, șocați de întâlnirea cu președintele Nicușor Dan la mănăstirea Cornu: „Exagerat de normal” În aparență, disputa pornea de la o chestiune dinastică: regele Angliei voia anularea căsătoriei cu Ecaterina de Aragon, convins că uniunea sa este nu doar sterilă politic, ci și problematică religios. Henric ajunsese să creadă că trăiește în „păcat de moarte” și a apelat la Roma pentru anulare, însă momentul ales era prost, iar cazul său era complicat de contextul politic european. Inițial regele era convins că Roma îl va susține, dar a devenit tot mai frustrat pe măsură ce procedurile au fost blocate. Până în 1534, ruptura de Roma și asumarea conducerii Bisericii Angliei erau deja oficializate. Napoleon, împăratul care l-a întemnițat pe Papă Dacă Henric a rupt legătura cu Roma, Napoleon a încercat să o subordoneze direct. Relația sa cu Vaticanul a început pragmatic, dar s-a degradat rapid pe măsură ce ambițiile imperiale au intrat în conflict cu autonomia papală. În 1809 Napoleon a abolit puterea temporală a papalității și a anexat Roma și restul Statelor Papale la Franța. Papa Pius al VII-lea a răspuns excomunicându-l, însă Napoleon a ripostat dur, luându-l prizonier. În noaptea de 5 iulie 1809, trupele franceze l-au răpit pe Pius al VII-lea din apartamentele sale din Palatul Quirinal. Papa a refuzat să renunțe la regatul său din Italia centrală și nu a acceptat nici pretenția lui Napoleon de a controla numirile episcopale din imperiu. A urmat o captivitate de cinci ani. Bismarck și Kulturkampf În cazul lui Otto von Bismarck, miza nu a fost una personală sau teritorială, ci consolidarea unui stat-națiune recent format. După unificarea Germaniei, cancelarul a privit influența Bisericii Catolice și legătura acesteia cu Roma ca pe o posibilă vulnerabilitate politică, într-un moment în care loialitatea cetățenilor trebuia să se îndrepte, fără echivoc, către noul Reich. Așa a luat naștere Kulturkampf, o serie de măsuri adoptate între anii 1870 și 1880, prin care statul a încercat să limiteze autonomia Bisericii, să controleze formarea clerului și să reducă influența acesteia în spațiul public. Kulturkampf a fost o încercare de a redefini raportul dintre autoritatea politică și cea religioasă într-un stat modern, însă rezultatul a fost ambivalent. În loc să diminueze rolul catolicismului, aceste politici au contribuit la consolidarea identității și mobilizării politice a comunității catolice. Mussolini: de la adversitate la compromis calculat Benito Mussolini oferă un caz diferit, pentru că relația lui cu Vaticanul nu a mers până la ruptură totală, ci s-a transformat într-un compromis strategic. După decenii de tensiuni între statul italian și Sfântul Scaun, chestiunea romană a fost rezolvată prin Tratatul de la Lateran. Acordul, semnat de Mussolini pentru guvernul italian și de cardinalul Pietro Gasparri pentru papalitate, a stabilit raporturile dintre Italia și Vatican și a fost ulterior confirmat în ordinea constituțională italiană. Mussolini a înțeles că recunoașterea independenței Vaticanului îi putea aduce legitimitate internă și stabilitate. Hitler și Vaticanul Relația dintre regimul nazist și Vatican a fost una dintre cele mai ambigue și controversate. În 1933, noul stat nazist a semnat un concordat cu Sfântul Scaun. Documentul nu a protejat, în fapt, comunitatea catolică din Germania de ingerințele și persecuțiile autorităților naziste. Miza politică a acordului a fost ca, în schimbul promisiunii că naziștii nu vor interfera cu activitatea Bisericii, Vaticanul să ofere recunoaștere diplomatică regimului, devenind primul stat care îl valida oficial. Acordul a fost un succes de imagine pentru Hitler și a contribuit la reducerea opoziției catolice interne. Stalin: când Vaticanul devine inamicul unei ideologii Relațiile dintre Iosif Stalin și Vatican au fost marcate de o ostilitate profundă, reflectată atât în persecuția sovietică a religiei, inclusiv a catolicilor, cât și în opoziția fermă a Vaticanului față de comunism. Stalin este asociat cu replica devenită celebră „Câte divizii are Papa?”, simbol al disprețului față de influența spirituală a Bisericii, în timp ce Papa Pius al XII-lea a denunțat constant ideologia comunistă și expansiunea sovietică în Europa. Fidel Castro: de la ostilitate la apropiere Dintre exemplele moderne, cazul lui Fidel Castro este poate cel mai nuanțat. Deși fusese botezat catolic și educat de iezuiți, Castro a devenit după 1959 un persecutor al Bisericii. Totuși, aproape patru decenii mai târziu, a început o apropiere care avea să permită Vaticanului să joace un rol în reluarea relațiilor dintre Cuba și Statele Unite. Castro a înțeles treptat că Vaticanul putea funcționa și ca punte diplomatică, nu doar ca adversar ideologic. Trump pierde sprijinul catolicilor conservatori Disputa dintre președintele Donald Trump și Papa Leon a declanșat o reacție puternică, inclusiv din partea unor aliați conservatori catolici care, până de curând, îi erau fideli liderului american. Criticile nu mai vizează doar atacurile publice la adresa pontifului sau controversata imagine generată de inteligența artificială în care Trump se prezenta ca o figură christică, ci reflectă o nemulțumire mai profundă legată de poziția administrației față de războiul din Iran. Episcopul Joseph Strickland, cunoscut pentru sprijinul său constant față de Trump, a produs o ruptură rară de politicile liderului de la Casa Albă, afirmând că războiul nu îndeplinește criteriile unui „război just” și că se aliniază poziției Vaticanului. El a avertizat că folosirea religiei pentru a justifica violența contrazice însăși esența credinței și a subliniat că adevărata autoritate nu aparține liderilor politici, ci lui Hristos. Schimbarea de atitudine în rândul catolicilor conservatori evidențiază riscurile politice pentru Trump, într-un context în care sprijinul acestui electorat a fost esențial în alegerile recente. O istorie care nu s-a încheiat De la Henric al VIII-lea la Trump, de la Napoleon la Stalin, Hitler și Castro, istoria arată că liderii politici intră în conflict cu Vaticanul atunci când simt că acesta le limitează libertatea de acțiune, le contestă legitimitatea sau le vorbește direct electoratului peste capul instituțiilor statului. Dar tot istoria arată și că, deși Vaticanul nu are, de regulă, multă forță militară sau control administrativ, are ceva ce liderii politici subestimează adesea: capacitatea de a transforma o dispută punctuală într-o chestiune de conștiință publică.

Trump și lideri politici care au sfidat Vaticanul (sursa: Facebook/The White House)
Rusia amenință securitatea Europei, avertizează Merz (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Friedrich Merz îl compară pe Putin cu Hitler: „Dacă Ucraina cade, urmează Europa”

Cancelarul german Friedrich Merz a transmis sâmbătă un avertisment dur la adresa Rusiei, susținând că președintele Vladimir Putin „nu se va opri” dacă Ucraina cade. În opinia sa, un eventual succes militar al Moscovei ar deschide calea unor noi agresiuni, dincolo de granițele ucrainene, cu efecte directe asupra securității Europei. Paralela cu acordul de la München din 1938 În discursul susținut la München, la congresul Uniunii Creștin-Sociale (CSU), Merz a făcut o comparație explicită cu politica de concesii față de Germania nazistă înainte de Al Doilea Război Mondial. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie El a amintit de acordul semnat în 1938, prin care regiunea sudetă a Cehoslovaciei a fost cedată Germaniei, subliniind că această concesie nu l-a oprit pe Adolf Hitler. „Dacă Ucraina cade, Rusia nu se va opri, așa cum nici în 1938 sudetele nu au fost suficiente pentru Hitler”, a afirmat cancelarul german, invitând la o analiză atentă a strategiilor și discursurilor lui Vladimir Putin. „Un război de agresiune împotriva Ucrainei și a Europei” Friedrich Merz a reiterat că invazia rusă începută în 2022 nu este doar un conflict regional, ci un război de agresiune care vizează întreaga ordine de securitate europeană. Potrivit acestuia, obiectivul Kremlinului este modificarea frontierelor în Europa și restaurarea influenței fostei Uniuni Sovietice în granițele sale istorice. Această strategie reprezintă, în viziunea liderului german, o amenințare gravă, inclusiv militară, pentru statele care au făcut parte din fostul bloc sovietic. Crimeea, semnalul ignorat din 2014 Merz a susținut că acest tipar de comportament ar fi trebuit recunoscut încă din 2014, când Rusia a anexat Crimeea și a început sprijinul militar pentru separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei. Evenimentele de atunci au fost, în opinia sa, un avertisment clar asupra direcției urmate de Moscova. Ajutorul pentru Ucraina și unitatea Europei, priorități strategice Cancelarul german a subliniat că principala prioritate a politicii externe și de securitate europene trebuie să fie recunoașterea acestei realități și garantarea unui sprijin constant pentru Ucraina. El a insistat asupra necesității consolidării unității europene, inclusiv prin cooperarea strânsă cu Regatul Unit. NATO și nevoia de reînarmare a Europei Friedrich Merz a pledat pentru menținerea NATO și a alianței occidentale „cât mai mult timp posibil”, dar a avertizat că Europa trebuie să investească serios în propriile capacități de apărare. Doar astfel, a spus el, descurajarea militară poate deveni din nou credibilă. „Să nu spună nimeni că descurajarea este un concept depășit”, a subliniat liderul german. Sfârșitul „Pax Americana” pentru Europa Într-un context geopolitic marcat de o „deplasare aproape tectonică a centrelor de putere politică și economică”, Merz a afirmat că deceniile de „Pax Americana” în Europa s-au încheiat în mare măsură. Statele Unite, spune el, își apără acum propriile interese într-un mod mult mai dur, iar Europa este obligată să facă același lucru. Critici americane la adresa Uniunii Europene Cancelarul german a catalogat drept „inacceptabile” unele dintre criticile incluse în noua strategie de securitate națională a SUA, document care semnalează declinul economic al UE, excesul de reglementare, migrația ilegală și presupuse derapaje privind libertatea de exprimare și procesele democratice. Administrația americană susține că majoritatea europenilor doresc pacea, dar că această dorință nu se reflectă în politici coerente, din cauza slăbirii mecanismelor democratice. Reacția Kremlinului: amenințări și negări La rândul său, Vladimir Putin a acuzat aliații europeni ai Ucrainei că blochează procesul de pace prin cereri „absolut inacceptabile” pentru Rusia. Liderul de la Kremlin a avertizat că, dacă Europa își dorește un conflict, Rusia este „pregătită chiar acum”. Totodată, Putin a reiterat că nu intenționează să atace Europa, afirmând că liderii europeni trăiesc cu „iluzia” că ar putea provoca o „înfrângere strategică” Rusiei.

Putin trebuie să aibă soarta lui Hitler Foto: Twitter Business Ukraine Magazine
Eveniment

Putin trebuie să aibă soarta lui Hitler

Putin trebuie să aibă soarta lui Hitler, va anunța, azi, ministru britanic al Apărării, Ben Wallace, scrie The Times. Ieri, Rusia a bombardat o școală din regiunea Luhansk și cel puțin 60 din cele 90 de persoane care se adăposteau în clădire ar fi fost ucise, susțin autoritățile locale. Putin trebuie să aibă soarta lui Hitler „Președintele Putin trebuie să aibă aceeași soartă ca și Hitler, va spune Ben Wallace astăzi, după ce se estimează că zeci de civili au fost uciși într-un atac aerian rusesc asupra unei școli ucrainene care era folosită ca adăpost. Putin's regime is 'mirroring' the Nazis, UK defence minister says in sabre-rattling speech on Russia's 'Victory Day' https://t.co/NROoEUsQtw— Daily Mail Online (@MailOnline) May 9, 2022 Într-un discurs care coincide cu parada de Ziua Victoriei, care marchează sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, secretarul britanic apărării este așteptat să spună că Putin, cercul său interior și generalii „oglindesc” fascismul regimului nazist. Liz Truss, secretarul de externe, a adăugat, ieri, că Rusia va fi trasă la răspundere pentru „crime de război” după bombardamentul din regiunea Luhansk, care a ucis aproape 60 de civili. Doar 30 din aproximativ 90 de persoane despre care se crede că se refugiaseră în școală au fost salvate după raid”, scrie The Times. Discursul lui Wallace va arăta că generalii ruși ar trebui judecați pentru că i-au trădat pe soldații din subordine. ⚡️ UK Defense Secretary to say Putin’s regime ‘mirroring’ actions of Nazis. Based on an advance copy of his May 9 speech provided to the Telegraph and Times, Ben Wallace will say that Putin, his inner circle, and generals are “mirroring the fascism and tyranny of 70 years ago.”— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) May 9, 2022 „Generalii ruși în „uniformele lor de paradă îngrijite” sunt „complici” la invazia Ucrainei de către Putin, va adăuga Wallace, care va spune că sunt vinovați de pierderile uriașe de ambele părți și că trebuie să fie trași la răspundere pentru o astfel de „incompetență” în fața curții marțiale”, mai scrie The Times. Citește și: Operațiunea „Parada de 9 mai”: Ucraina avertizează că Rusia pregătește „intrarea iminentă în luptă” a trupelor din Transnistria. „Avionul Apocalipsei” va zbura peste Moscova

Putin susține tacit antisemitismul lui Lavrov (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin susține tacit antisemitismul lui Lavrov

Putin susține tacit antisemitismul lui Lavrov. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat vineri că există o retorică ostilă din partea Poloniei care ar putea fi "o sursă de ameninţare", consemnează Reuters. Polonia a fost printre cele mai vehemente susţinătoare ale unor sancţiuni mai dure ale Uniunii Europene împotriva Rusiei, după invazia în Ucraina, şi ale înarmării forţelor ucrainene de către NATO, reaminteşte agenţia. Putin susține tacit antisemitismul lui Lavrov Ministrul polonez al mediului, Anna Moskwa, a afirmat luni că ţara sa este "mândră să fie pe lista de ţări ostile" a preşedintelui rus Vladimir Putin. Peskov a refuzat să confirme că Putin i-a prezentat scuze premierului israelian Naftali Bennett, după ce ministrul rus de externe Serghei Lavrov a susţinut că Adolf Hitler avea origini evreieşti. Citește și: După "Moscova", încă o navă rusă din flota Mării Negre pare să fi fost lovită: fregata "Amiral Makarov", în flăcări lângă Insula Șerpilor Israelul a reacţionat la afirmaţia lui Lavrov, apreciind că este un neadevăr "de neiertat" prin care se minimizează ororile Holocaustului comis de nazişti împotriva evreilor. Bennett declarase joi că Putin şi-a cerut scuze, care au fost acceptate. ONU acuză Rusia că fură grâu din Ucraina Prin intermediul lui Peskov, preşedinţia Rusiei a mai apreciat vineri că acuzaţiile potrivit cărora ruşii fură grâu din Ucraina sunt probabil bazate pe informaţii false. Un oficial al Programului Alimentar Mondial al ONU afirmase mai devreme în cursul zilei că Rusia cară grâu din Ucraina cu camioanele, iar ucrainenii nu pot exporta aproape 25 de milioane de tone de grâu din cauza problemelor de infrastructură cauzate de război şi a blocadei porturilor de la Marea Neagră. Referitor la furt, Peskov a susţinut că "nu avem nicio informaţie, pare un fals". Paradă rusească de 9 mai în Mariupol? Purtătorul de cuvânt a mai afirmat că nu ştie dacă se va organiza în 9 mai o paradă a victoriei în oraşul ucrainean Mariupol, pentru a comemora victoria Uniunii Sovietice în cel de-al doilea război mondial, însă "va veni momentul" în care se va sărbători ziua victoriei în portul respectiv de la Marea Azov. Forţele ruse susţin că au ocupat Mariupolul, deşi ucrainenii rezistă în combinatul siderurgic Azovstal din localitate. Tot printr-un purtător de cuvânt, ministerul de externe de la Moscova a asigurat că Rusia nu va folosi în Ucraina arme nucleare. Premieră: Moscova spune că nu va folosi arme nucleare Aleksei Zaiţev a declarat presei că o astfel de decizie, discutată public în Occident, nu este aplicabilă "operaţiunii militare speciale" - denumirea folosită oficial în Rusia pentru invazia în Ucraina. Directorul CIA (Agenţia Centrală de Informaţii, serviciu de informaţii externe al Statelor Unite) William Burns declarase luna trecută că, având în vedere înfrângerile suferite de ruşi în Ucraina, "nimeni dintre noi nu poate trata cu uşurinţă ameninţarea reprezentată de o posibilă recurgere la arme nucleare tactice sau arme nucleare de putere redusă".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră