luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: guvern

436 articole
Politică

Cosmetizare guvernamentală: Executivul va reduce numărul secretarilor de stat, spun surse politice

Guvernul de coaliție pregătește reorganizarea ministerelor. Liderii coaliției de guvernare au stabilit luni, în cadrul unei ședințe, ca Executivul să aprobe joi actul normativ privind reorganizarea ministerelor, potrivit surselor guvernamentale citate de AGERPRES. Guvernul de coaliție pregătește reorganizarea ministerelor Conform informațiilor disponibile, măsurile propuse vizează reducerea numărului de secretari de stat și subsecretari de stat din ministere, dar și din aparatul central al Guvernului și instituțiile aflate în subordinea Secretariatului General al Guvernului. Citește și: EXCLUSIV Grupuri de Facebook ale PSD și-au schimbat numele în "George Simion Președinte" și promovează candidatul AUR la prezidențiale În urma aplicării noilor reglementări, structura ministerială va fi reorganizată astfel încât să rămână doar 54 de secretari de stat, o reducere semnificativă față de situația actuală, conform surselor citate.

Guvernul de coaliție pregătește reorganizarea ministerelor (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile în economie au căzut cu 4,9%

Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile nete în economie au căzut cu 4,9% față de 2023, arată datele prezentate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Și sectorul construcțiilor de locuințe s-a prăbușit în 2024, cu peste 17%.  Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă a suveraniștilor: cine va candida în locul lui Georgescu, cu binecuvântarea acestuia? Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat „În anul 2024 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 193789,8 milioane lei, în scădere cu 4,9%, comparativ cu anul 2023.  În trimestrul IV 2024 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 63274,1 milioane lei, în scădere cu 16,7%, comparativ cu trimestrul IV 2023”, a anunțat, azi, INS.  În ceea ce privește construcția de locuințe, în 2024 au fost terminate 60787 locuinţe, în scădere cu 10667 locuinţe, faţă de anul 2023. În trimestrul IV 2024 au fost date în folosinţă 18475 locuinţe, în scădere cu 2986 locuinţe, faţă de trimestrul IV 2023.  Din fonduri publice s-au construit 653 de locuințe în trimestrul IV 2024, față de 735 în trimestrul IV din 2023. Totuși, la nivelul întregului an, au crescut locuințele finalizate din fonduri publice: „Repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, faţă de anul 2023, în anul 2024, a scăzut numărul locuinţelor realizate din fonduri private (-10796 locuinţe), în schimb a crescut numărul locuinţelor realizate din fonduri publice (+129 locuinţe)”.  „Investițiile publice record ale Guvernului Ciolacu țin România în grupul select al țărilor europene cu creștere economică solidă”, anunța un articol publicitar plătit de PSD în septembrie 2024.  „Volumul total al investiţiilor asumate de către statul român este de 155 de miliarde de euro, jumătate din PIB”, se lăuda ministrul Fondurilor Europene, Adrian Câciu.  „Investiţiile nete în economie sunt la un record istoric, depăşind în primul semestru 80 de miliarde lei (...) România a trecut la un model de dezvoltare bazat pe investiţii”, spunea și premierul Ciolacu, la 11 septembrie 2024. 

Austria are guvern nou, fără FPO (sursa: Facebook/Christian Stocker)
Internațional

Austria are un nou guvern de coaliție. Partidul de extremă dreapta, FPO, a fost exclus

Austria are guvern nou, fără FPO. Austria a instalat luni un guvern de coaliție centrist, format din trei partide – o premieră istorică după cel de-al Doilea Război Mondial. Alianța pune capăt celei mai lungi perioade de negocieri guvernamentale din istoria țării și menține Partidul Libertății (FPO), de extremă dreapta, în opoziție, potrivit Der Standard. Austria are guvern nou, fără FPO Deși Partidul Libertății (FPO) a obținut aproximativ 29% din voturi la alegerile parlamentare din septembrie, nu a reușit să formeze o coaliție guvernamentală. Citește și: VIDEO Măruță, propagandă împotriva lui Zelenski și anti-UE, pentru Călin Georgescu și Trump. De ce îi place actualul președinte american După ce, luna trecută, FPO a renunțat la tentativa de a construi un guvern, Partidul Popular (OVP), Partidul Social Democrat (SPO) și liberalii Neos au reluat discuțiile și au reușit să ajungă la un acord. Dacă acest demers ar fi eșuat, Austria ar fi fost nevoită să organizeze alegeri anticipate, ceea ce, potrivit sondajelor, ar fi favorizat creșterea FPO, cunoscut pentru pozițiile eurosceptice și apropierea față de Rusia. Repartizarea ministerelor între cele trei partide Potrivit acordului semnat, atribuțiile principale au fost împărțite astfel: Partidul Popular (OVP) va gestiona afacerile interne și apărarea. Partidul Social Democrat (SPO) va conduce finanțele și justiția. Liberalii Neos vor prelua conducerea afacerilor externe. Chiar dacă cele trei partide au stabilit un program comun de guvernare de 200 de pagini, ele vor trebui să contureze politici concrete în perioada următoare, ceea ce ar putea genera tensiuni interne, mai ales în contextul presiunilor exercitate de FPO din opoziție. Christian Stocker, noul cancelar al Austriei Christian Stocker, în vârstă de 64 de ani, devine noul cancelar al Austriei. Până acum puțin cunoscut publicului larg, fostul avocat din Austria Inferioară a depus jurământul la Palatul Hofburg, în fața președintelui ecologist Alexander Van der Bellen. Șeful statului a subliniat necesitatea unui guvern stabil, mai ales „în vremurile dificile în care trăim”, făcând referire la tensiunile internaționale generate recent de conflictul verbal dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski. Christian Stocker are un profil discret, fiind pasionat de pescuit, golf și saxofon. În anii 2000, a fost viceprimar în orașul său natal Wiener Neustadt și a intrat în parlament abia în 2019, preluând locul ocupat anterior de tatăl său. Stocker s-a făcut remarcat prin modul în care a gestionat delicat o anchetă parlamentară sensibilă privind corupția și, în 2022, a devenit secretar general al Partidului Popular. Printre principalele provocări care îl așteaptă pe Christian Stocker și echipa sa se numără gestionarea imigrației, combaterea inflației și limitarea efectelor recesiunii.

Comisia Europeană a criticat dur guvernul Ciolacu, care riscă să rateze PNRR
Politică

Comisia Europeană a criticat dur guvernul Ciolacu, care riscă să rateze 10 miliarde de euro din PNRR

Comisia Europeană a criticat dur guvernul Ciolacu, care riscă să rateze 10 miliarde de euro din PNRR. Criticile au fost lansate în cadrul unei reuniuni a Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, la care au participat și reprezentanții Comisiei Europene. Citește și: Călin Georgescu s-a prăbușit la cotele pariurilor de pe Polymarket, fiind depășit de Nicușor Dan Guvernul a ținut însă secrete aceste critici. Informația apare într-un document al Consiliului Fiscal. Comisia Europeană a criticat dur guvernul Ciolacu, care riscă să rateze PNRR „În cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, din 12 februarie 2025, la care au participat reprezentanții CE, Guvernul României a fost supus unor critici severe din partea CE pentru restanțele în implementarea PNRR, cu precizarea că România riscă să piardă 10 mld. euro din fondurile europene alocate prin PNRR.   În acest context, oficiali ai MIPE au supus discuției cu reprezentanții CE revizuirea PNRR, vizând patru obiective esențiale: mutarea de pe segmentul împrumut pe cel de grant a proiectelor cu un ritm susținut de implementare; creșterea eficienței utilizării fondurilor prin acordarea de prioritate proiectelor aferente eficienței energetice și digitalizării; reprogramarea termenelor de implementare pentru investiții către finele perioadei de implementare a PNRR (31 august 2026); revizuirea țintelor asumate acolo unde există riscuri evidente de neimplementare”, arată Consiliul Fiscal.  Dar chiar Consiliul Fiscal își exprimă îndoielile că PNRR mai poate fi implementat. „Acest nivel scăzut al realizărilor pe o perioadă de patru ani în raport cu termenul de finalizare a tuturor jaloanelor și țintelor aferente PNRR (până la finele lunii decembrie 2024 doar 14% din jaloane și ținte fuseseră îndeplinite) face improbabilă recuperarea întârzierilor în doar un an și jumătate. Această posibilitate implică pierderea unor sume semnificative de bani europeni și nerealizarea unor importante reforme și programe de investiții care ar fi putut contribui la menținerea României pe traiectoria unei dezvoltări sustenabile”, arată Consiliul.  În plus, dacă banii din PNRR nu vor fi atrași, guvernul va trebui să acopere din fonduri proprii contractele aflate în derulare, ceea ce va afecta deficitul bugetar.  Până acum, rata de absorbție efectivă a PNRR este de 20%, mai scrie CF. 

Moțiunea de cenzură împotriva guvernului, depusă (sursa: Facebook/George Simion)
Politică

Moțiunea de cenzură AUR, SOS și POT a fost depusă. A semnat și un deputat al minorităților naționale

Moțiunea de cenzură împotriva guvernului, depusă. Parlamentarii din partidele AUR, S.O.S. România și POT au depus marți, la Camera Deputaților, o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Marcel Ciolacu. Intitulată „Premierul NORDIS trebuie să plece, românii s-au săturat de umilință”, moțiunea este semnată și de parlamentari neafiliați, precum și de un reprezentant al minorităților. Moțiunea de cenzură împotriva guvernului, depusă Liderul AUR, George Simion, a anunțat că demersul este susținut de parlamentarii AUR, S.O.S. România, POT, de deputați neafiliați și de un reprezentant al minorităților. Citește și: Lui George Simion i-a răsărit în declarația de avere un cont bancar uriaș, de care uitase până acum „Ceea ce trebuia să se întâmple demult, chiar din decembrie anul trecut, se va întâmpla acum, la acest început de primăvară. Marcel Ciolacu trebuie să părăsească funcția de premier. Nu mai vrem să avem copiii lui Iliescu la conducerea României, nu mai vrem să avem corupție”, a declarat Simion în cadrul unei conferințe de presă. Susținerea minorităților, o miză importantă Simion a menționat și sprijinul Ioanei Grosaru, reprezentanta minorității italiene, exprimând speranța că și alți deputați ai minorităților vor vota în favoarea moțiunii. „Îi mulțumim doamnei Ioana Grosaru, reprezentant al minorității italiene. Sperăm din suflet ca și cehii, slovacii, tătarii, turcii și reprezentanții altor minorități să voteze”, a precizat liderul AUR. Acesta a criticat stabilitatea invocată de susținătorii Guvernului Ciolacu, acuzând presiuni asupra justiției și încălcarea principiilor democratice: „Nu știm care este această stabilitate în care se anulează alegeri, în care sunt amenințați judecători, în care membri ai CCR sfidează democrația”, a adăugat Simion. Ce își propune opoziția? Liderul AUR consideră că un guvern interimar, „lipsit de pârghii de presiune”, ar putea readuce România pe făgașul democrației și ar putea restabili respectarea Constituției. Deși S.O.S. România a anunțat săptămâna trecută depunerea moțiunii, demersul a fost amânat. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat că au fost strânse 154 de semnături, însă s-a așteptat susținerea parlamentarilor USR. Totuși, USR a respins orice colaborare cu AUR. „Parlamentarii USR nu vor semna o moțiune de cenzură cu izolaționiștii”, au precizat reprezentanții partidului.

Guvernul Ciolacu II, dezastru mai mare decât precedentul Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Guvernul Ciolacu II, dezastru mai mare decât precedentul la absorbția fondurilor europene

Guvernul Ciolacu II, dezastru mai mare decât precedentul la absorbția fondurilor europene: zero pe linie, în ianuarie, în atragerea aceștor bani, pe cele mai importante linii de finanțare. Citește și: Postare virală a lui Traian Băsescu despre „șarlatanul” Georgescu: „A reușit cea mai incredibilă performanță” Guvernul Ciolacu II, dezastru mai mare decât precedentul Datele sunt oferite de ministerul de Finanțe. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) nu a mai publicat informații privind absorbția fondurilor din 20 decembrie, adică înainte ca Marcel Boloș (PNL) să preia acest portofoliu de la Adrian Câciu (PSD).  Unde nu s-a atras nici un ban în prima lună din ianuarie 2025, deși atât PNRR, cât și fondurile de coeziune, ar fi trebuit să absoarbă acum în ritm accelerat.  Dezastrul din ianuarie este în contrast cu uriașele sume pe guvernul Ciolacu II a planificat să le atragă în 2025: zero euro din fonduri PNRR, guvernul și-a planificat să aducă la buget peste 4,1 miliarde de euro zero euro din fonduri structurale și de coeziune, unde guvernul speră să atragă 4,7 miliarde de euro în 2025 zero fonduri pentru dezvoltare rurală și pescuit. Program 2025: 711 milioane de euro zero fonduri pe programul „Asistență de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (ReactEU)”. Program 2025: zero euro, dar tot programul are o valoare de 1,5 miliare euro „Estimăm o creștere economică de 2,5% în acest an bazată pe investiții și atragerea de fonduri europene”, spunea, la 19 februarie, premierul Marcel Ciolacu. 

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Ciolacu (sursa: Facebook/Dumitru Coarnă)
Politică

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului va fi depusă, AUR, SOS, POT au strâns semnăturile necesare

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Ciolacu. Liderul deputaților S.O.S România, Dumitru Coarnă, a declarat în plenul Camerei Deputaților că, marți, va fi depusă moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Ciolacu. Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Ciolacu În cadrul declarațiilor sale, Coarnă a subliniat: Citește și: Mesaj agresiv al unui medic UPU, din Râmnicu Vâlcea, împotriva pacienților: „Țărani cocliți și analfabeți” "Mâine va fi depusă moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Nordis. Am îndeplinit condițiile prevăzute de Constituție. Avem 154 semnături, e vorba de grupurile S.O.S. România, AUR și POT, iar mâine va fi depusă moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Ciolacu - 'Guvernul Nordis trebuie să plece'", precizând astfel obiectivul politicului demers. Semnăturile și alianțele politice Depunerea moțiunii de cenzură a fost anunțată inițial de S.O.S România săptămâna trecută, însă demersul a fost amânat. Conform declarațiilor anterioare ale liderului senatorilor AUR, Petrișor Peiu, s-au strâns 154 semnături necesare pentru susținerea acesteia. Totodată, se așteaptă ca până miercuri, 26 februarie, să se adune și semnăturile parlamentarilor USR. Reacția USR USR a anunțat că parlamentarii formațiunii nu vor semna o moțiune de cenzură alături de "izolaționiști". USR a evidențiat diferențele de opinie pe scena politică.

Friedrich Merz, formarea guvernului fără AfD (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Friedrich Merz, viitorul cancelar german, vrea să facă repede un guvern nou, fără AfD

Friedrich Merz, formarea guvernului fără AfD. Liderul conservatorilor germani, ieșiți pe primul loc în alegerile legislative de duminică, și-a exprimat dorința de a forma cât mai rapid posibil un guvern, fără AfD Friedrich Merz, formarea guvernului fără AfD Friedrich Merz, liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), a declarat că formarea guvernului este prioritară. Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania "Lumea exterioară nu aşteaptă şi nu va aştepta nici negocieri îndelungate de coaliţie (...). Trebuie să redevenim rapid operaţionali pentru a face ce trebuie pe plan intern, pentru a redeveni prezenţi în Europa." El a subliniat, de asemenea, responsabilitatea imensă pe care o resimte în contextul actual: "Sunt conştient de responsabilitate." Reacția cancelarului Olaf Scholz La rândul său, cancelarul social-democrat în exercițiu, Olaf Scholz, a recunoscut în fața susținătorilor săi că rezultatul alegerilor a fost nefavorabil: "Rezultatul alegerilor este prost şi îmi asum responsabilitatea." Victoria clară a blocului conservatorilor Conform exit-poll-urilor, blocul conservatorilor – format din Uniunea Creștin-Democrată și "aripa" sa bavareză, Uniunea Creștin-Socială (CDU/CSU) – a obținut între 28,7% și 29% din voturi. Alternativa pentru Germania (AfD), reprezentând extrema dreaptă, a înregistrat un rezultat istoric între 19,6% și 19,8%, cel mai bun pentru un partid de acest tip la alegeri federale, chiar dacă a rămas ușor sub așteptările sondajelor de opinie. Partidul Social-Democrat (SPD) al cancelarului Scholz a ieșit pe locul al treilea, cu 16% - 16,4%, iar Verzii – principalii parteneri de coaliție ai lui Scholz – au obținut între 12,3% și 13,3%. Un câștig notabil a fost înregistrat și de Stânga, cu un procent estimat la 8,6% - 8,9%, aproape dublu față de rezultatele din 2021. Poziția AfD și implicarea în guvernare După anunțarea primelor rezultate, co-președinta AfD, Alice Weidel, a subliniat pregătirea formațiunii sale de a contribui la formarea guvernului: "Mâna noastră va rămâne întinsă pentru a lua parte la guvern, pentru a pune în practică voinţa poporului, voinţa Germaniei."    

Zeci de angajări la Guvern în decembrie 2024 Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Zeci de angajări la Guvern în decembrie 2024

Zeci de angajări la Guvern, ministerul de Externe și alte instituții de stat în decembrie 2024, înainte de înghețarea posturilor. Datele sunt publicate de ministerul de Finanțe, însă acesta nu păstrează pe site, public, de la o lună la alta, informațiile privind numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice în luna decembrie 2024. Citește și: Piedone a început războiul cu Nicușor Dan, în fața căruia a pierdut alegerile pentru funcția de primar general: ANPC a amendat Termoenergetica cu 620.000 de lei Zeci de angajări la Guvern în decembrie 2024 În octombrie 2024, numărul bugetarilor a fost de 1.300.297. În noiembrie sărise la 1.306.197. În decembrie 2024, creșterea a fost de doar câteva sute - s-a ajuns la 1.306.893, însă în poziții cheie. La Secretariatul General al Guvernului s-au angajat, în decembrie, cel puțin 33 de persoane, numărul angajaților ajungând la 4.601. Pentru comparație, în august 2020, când premier era Viorica Dăncilă, numărul angajaților SGG era de 3.133. În martie 2021, a ajuns la 4.473. În decembrie 2024 s-au făcut opt angajări și în ministerul de Externe, unde s-a ajuns la 2.090 de posturi ocupate. În ministerul condus de liberala Alina Gorghiu numărul posturilor ocupate a crescut, în decembrie, cu 25 - număr total de angajați, 2.772. La Sănătate, instituție condusă și atunci, și acum, de pesedistul Alexandru Rafila, s-au făcut 166 de angajări - 18.320 saalriați, în total. La ministerul Energiei, liberalul Sebastian Burduja a mai adus, în decembrie, cinci bugetari. Secretariatele de stat pentru revoluționari și pentru culte și-au sporit numărul de angajați cu câte unul. Aceste angajări vin pe fondul unui deficit bugetar uriaș, Consiliul Fiscal arătând că acesta se datorează și cheltuielilor de personal excesive. „Am demarat deja o restructurare a aparatului bugetar, atât ca număr de posturi, dar și o reducere a numărului de instituții bugetare, prin comasări”, se lăuda premierul Ciolacu în fața Parlamentului, la începutul lunii februarie.

USR analizează moțiunea de cenzură AUR (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Eveniment

USR analizează moțiunea de cenzură AUR

USR analizează moțiunea de cenzură AUR. Liderul deputaților USR, Ionuț Moșteanu, a declarat luni că partidul său nu exclude susținerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Marcel Ciolacu, dar sub condiția formării unei guvernări pro-democratice și responsabile. USR analizează moțiunea de cenzură AUR Declarațiile vin în contextul în care partidele suveraniste au anunțat că vor depune o moțiune de cenzură, iar USR este solicitat să sprijine acest demers. Citește și: Singurul politician, până acum, care critică demisia lui Iohannis: „Un act de lașitate. N-a reușit să reziste presiunii unei grupări care vrea restaurație” Ionuț Moșteanu a subliniat că USR nu va susține o moțiune de cenzură doar de dragul de a dărâma Guvernul, ci doar dacă există o alternativă clară și funcțională. „România trebuie guvernată. Vom vota pentru a da jos un guvern doar dacă este foarte clar ce majoritate se va forma și ce guvern va fi pus în loc. Suntem oameni politici responsabili și nu ne jucăm de-a politica.” Moșteanu: „Ciolacu este un premier slab, fără credibilitate” Liderul deputaților USR a criticat dur activitatea premierului Marcel Ciolacu, afirmând că acesta a eșuat în gestionarea economiei și este implicat într-un scandal public nerezolvat. „Cred că Ciolacu și-a depășit rezerva de zbor. Târăște un scandal public pe care nu l-a clarificat, acel scandal Nordis. A dus bugetul României în gard și nu mai are credibilitate să ne scoată din criză.” USR așteaptă depunerea oficială a moțiunii de cenzură Moșteanu a precizat că USR nu este necesar pentru ca moțiunea de cenzură să fie depusă, întrucât partidele suveraniste au deja numărul necesar de semnături. „Haideți să vedem moțiunea de cenzură depusă în Parlament. Dacă vor să o depună, nu au nevoie de semnăturile noastre.” Alegerile prezidențiale și echilibrul politic Liderul deputaților USR a mai menționat că scena politică românească va trece printr-o resetare majoră după alegerile prezidențiale. „Cred că jocul politic se va reseta după prezidențiale, chiar cred că se vor schimba multe.”

AUR, moțiune de cenzură împotriva Guvernului (sursa: Facebook/George Simion)
Eveniment

AUR, moțiune de cenzură împotriva Guvernului

AUR, moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Președintele AUR, George Simion, a declarat că partidul său va depune săptămâna viitoare o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Marcel Ciolacu. AUR, moțiune de cenzură împotriva Guvernului Simion a solicitat premierului să își dea demisia, așa cum consideră că ar fi fost normal să facă și președintele Klaus Iohannis. Citește și: Singurul politician, până acum, care critică demisia lui Iohannis: „Un act de lașitate. N-a reușit să reziste presiunii unei grupări care vrea restaurație” „Așteptăm o reacție decentă din partea lui Ciolacu – să plece” Liderul AUR a anunțat, luni seară, la Parlament, că moțiunea de cenzură va fi susținută de parlamentarii partidului și de „senatorii și deputații de bun simț din Opoziție” care doresc să li se alăture. „Depunem săptămâna viitoare o moțiune de cenzură și așteptăm aceeași reacție decentă din partea premierului Marcel Ciolacu – să plece.” – George Simion, președinte AUR Acesta a precizat că AUR își continuă demersurile pentru schimbarea actualei guvernări, pe care o acuză de susținerea lui Klaus Iohannis până în ultimul moment. AUR a contribuit la demiterea lui Iohannis, susține Simion Liderul AUR susține că partidul său a contribuit la presiunile care au dus la plecarea lui Klaus Iohannis, pe care îl consideră „cel mai slab președinte din istoria României”. „Nu este un motiv de bucurie. Am ajuns noi, cei din Opoziție, să îndeplinim promisiunile electorale făcute de Iohannis. Sperăm să intrăm într-o normalitate și să avem o Românie cu adevărat democratică", a susținut George Simion Acesta a descris mandatul lui Iohannis drept o „pagină neagră din istoria României”, acuzând coaliția PSD-PNL-UDMR că l-a susținut prea mult timp. Călin Georgescu – viitorul președinte propus de AUR? George Simion a menționat că viitorul președinte al României ar trebui să fie Călin Georgescu, iar acesta ar trebui să decidă formarea unei noi majorități parlamentare. „Viitorul președinte, Călin Georgescu, va decide următoarea majoritate parlamentară. Dacă nu se va găsi un consens, putem ajunge inclusiv la alegeri anticipate.” „Cine nu semnează moțiunea este un trădător” Liderul AUR a transmis un mesaj dur celor care ezită să sprijine moțiunea de cenzură, catalogându-i drept „trădători”. „Nu avem nevoie de trădători în jurul nostru. Nu avem nevoie de oameni care se autopropun pentru funcția de președinte. Vrem revenirea la turul doi și la cursul constituțional și democratic.”

România n-a terminat podul spre baza Cincu Foto: Pro TV
Politică

România n-a terminat podul spre baza Cincu

România n-a terminat nici acum podul spre baza militară de la Cincu, unde se află sute de militari NATO: Guvernul și Consiliul Județean Brașov își pasează problema, arată Antena 3. În ianuarie 2025, presa scria că militarii francezi din bază nu au apă suficientă și vor să sape o fântână, la 350 de metri adâncime. La bază sunt acum 1.200 de militari francezi, dar numărul lor ar putea crește la 5.000. Citește și: România a cheltuit efectiv o sumă ridicol de mică din PNRR, arată un membru al Consiliului de Administrație al BNR România n-a terminat podul spre baza Cincu „Constructorul este interesat să finalizeze lucrările mult mai repede şi sperăm ca ele să fie gata undeva în primăvara anului viitor, deşi termenul contractual, legal este august 2025 (…) Proiectul este îmbunătăţit şi, sigur, şi investiţia este mai mare, a ajuns aproape la 40 de milioane de lei (aproape dublu faţă de suma alocată iniţial – n.r.) şi avem garanţia că vom primi o mare parte din aceşti bani de la Ministerul Dezvoltării (…) în timp ce contribuţia proprie este de aproximativ 9 milioane de lei”, spunea vicepreședintele CJ Brașov, Todorică Șerban (PNL), în octombrie 2024. Însă podul nu va fi gata în mai, când se va desfășura un amplu exercițiu militar, iar trupele franceze vor fi nevoite să ocolească zeci de kilometri. „Acum autorităţile au înaintat o nouă dată de finalizare. Potrivit acestora, podul de la Voila va fi finalizat în prima parte a acestui an. În cel mai bun caz, dacă va fi respectată data, podul va fi funcțional pentru retragerea tehnicii de luptă după finalizarea exercițiului. Construcţia are aproape 94 de metri lungime și o lățime de 13,5 metri”, arată Antena 3. „Guvernul francez a sesizat de nenumărate ori problema Guvernului României, care a tratat problema cu indiferență, aruncand problema în curtea CJ Brasov”, mai susține acest post. Contractul de lucrări pentru construirea podului de la Voila a fost semnat de CJ Braşov, ca beneficiar, încă din ianuarie 2021. Însă, timp de doi ani, între diversele părţi implicate în proiect au existat dispute privind soluţiile tehnice, dispute care au dus din păcate la întârzierea lucrărilor. Într-un final, în septembrie 2023 vechiul pod a fost demolat prin detonare.

Guvernul continuă să facă sute de angajări Foto: Facebook
Economie

Guvernul continuă să facă sute de angajări

Guvernul continuă să facă sute de angajări, deși a promis că va îngheța cheltuielile de personal, a arătat site-ul eJobs, care a monitorizat anunțurile de angajare din luna ianuarie 2025. Totalul ofertelor de muncă în instituțiile de stat a fost, în ianuarie 2025, de circa 900. Citește și: În timp ce ANAF jupuia contribuabilii, Fiscul proteja afacerile familiei Vicol – DIICOT. Președintele ANAF s-a văzut cu un șef al Nordis Guvernul continuă să facă sute de angajări Peste 1,3 milioane de cetățeni români lucrează în instituțiile de stat, arată datele pe noiembrie 2024, ultimele publicate de ministerul de Finanțe. Comparativ cu aceeași lună a anului trecut, numărul de joburi pentru bugetari este cu 33% mai mare, arată site-ul Profit. „Cel mai mare angajator de stat la începutul acestui an a fost sistemul de învățământ, care a generat o treime din numărul total de locuri de muncă scoase în piață, potrivit datelor eJobs.ro. A urmat sistemul de sănătate, cu 271 de poziții deschise în spitale, clinici, sanatorii ori direcții de sănătate. Guvernul a fost, cel puțin până la această dată, al treilea cel mai mare angajator, cu aproape 200 de locuri vacante”, arată datele eJobs.ro, citate de Profit. În analiza proiectului de buget pe 2025, Consiliul Fiscal arăta: „Cheltuielile de personal se majorează în planificare cu 3%, reprezentând +4,9 mld. lei față de execuția anului precedent, pe fondul măsurilor adoptate prin ordonanța trenuleț (…) În acest context, CF salută intenția Guvernului de a ține sub control cheltuielile de personal, acestea reprezentând 21,1% din totalul cheltuielilor bugetate pentru anul 2025, însă atrage atenția că în anii precedenți s-au înregistrat depășiri sistematice la nivelul acestui agregat”.

Guvernul a sabotat lucrările la patinoarul Flamariopol Foto: Inquam/Sabin Cirstoveanu
Politică

Guvernul a sabotat lucrările patinoarul Flamariopol

Guvernul a sabotat lucrările la bazinul de înot și patinoarul Flamaropol, din Capitală, arată Nicușor Dan într-o postare pe Facebook. El a arătat deja că executivul condus de Marcel Ciolacu a dirijat, prin legea bugetului de stat pe 2025, sume foarte mari de bani către primăriile de sector, în detrimentul bugetului Primăriei Municipiului București. Citește și: Gigi Becali dezvăluie planul lui Simion: așteaptă respingerea candidaturii lui Georgescu, după care va candida el personal Guvernul a sabotat lucrările la patinoarul Flamaropol „Coaliția PSD-PNL-UDMR taie fonduri pentru proiectele esențiale ale Capitalei, iar patinoarul și bazinul de înot Mihai Flamaropol sunt un alt exemplu clar de sabotaj! Avem toate avizele și suntem gata să începem lucrările, dar Guvernul a redirecționat bugetul către primarii „de partid”, lăsând Bucureștiul fără susținere pentru dezvoltare. Investiția necesară pentru acest proiect, care include o arenă sportivă, un patinoar artificial, un centru sportiv multifuncțional, spații pentru recuperare, bazin de înot și multe altele, depășește 100 de milioane de lei. În loc să sprijine dezvoltarea reală a orașului, Guvernul preferă să finanțeze proiecte politice și să ignore nevoile reale. Voi continua să lupt pentru aceste lucrurile de care oamenii chiar au nevoie! #GuvernulTaieBaniDeInvestitii#PSD#psdpnludmrsfideazaromanii”, a scris Nicușor Dan.

România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR

România riscă să piardă 660 de milioane de euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului, a arătat, azi, într-un interviu pentru Agerpres, ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș. Într-un limbaj evaziv, Boloș a recunoscut că și guvernul Ciolacu, nu doar CCR și Parlamentul, sunt vinovate de această situație. Citește și: Guvernul taie un miliard din banii Capitalei. „Cer scuze bucureştenilor că le-am transmis că partidele la guvernare vor înţelege ceva” – Nicușor Dan România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR Mai întâi, demnitarul PNL a arătat, folosind același limbaj întortocheat, că legea pensiilor speciale a fost modificată după ce se primise acceptul Comisiei Europene. „Concluzia a fost că legea privind pensiile speciale a fost validată de către Comisia Europeană. Dar (există) toată această reactivare pe care noi o avem prin diversele decizii, fie ale Parlamentului, poate uneori chiar și ale Guvernului României, care nu țin cont de ireversibilitate, pentru că aici avem o regulă fundamentală care ține de implementarea PNRR-ului, și anume cea care privește ireversibilitatea jaloanelor. Dacă vom activa de fiecare dată jaloane închise, vom avea parte de același tratament, respectiv costul usturător al reformelor se va regăsi în pierderile pe care ni le asumăm. Dar este un cost mult prea mare față de oportunitatea pe care o avem, pentru că acești bani din PNRR stau la baza celor 113 obiective de investiții pe care le derulează România, cu o valoare de 28 de miliarde de euro”. Ulterior, el a arătat cât costă „reversibilitatea” acestui jalon: „Jalonul cu pensiile speciale, 660 de milioane de euro”. În același interviu pentru Agerpres, Marcel Boloș a arătat că menținerea unor conduceri politizate în companiile de stat costă 1,1 miliarde de euro.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră