duminică 18 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

guvern

557 articole
Economie

Guvernul pompează, pe șest, bani în CFR Călători, CFR, Tarom și companii din industria de Apărare. Bolojan promitea lichidarea companiilor cu pierderi cronice

Guvernul pompează, pe șest, bani în CFR Călători, CFR, Tarom, Carpatica Feroviar și companii din industria de Apărare: mai multe articole din ordonanța de urgență privind cea de a doua rectificare bugetară din 2025 prevăd majorarea capitalului social la aceste societăți de stat. Citește și: Suveranistele se păruie: Gavrilă dezvăluie că Anca Alexandrescu a fost internată la spitalul SRI Însă, în proiectul ordonanței de urgență nu se precizează exact de ce sume va beneficia fiecare companie.  Guvernul pompează, pe șest, bani în CFR Călători, CFR, Tarom și companii din industria de Apărare În 14 noiembrie, premierul Ilie Bolojan se angaja ca acele companii de stat cu pierderi „cronice” să fie lichidate, nu salvate din nou de către contribuabili.  „Pe de-o parte, pentru ca în companiile unde sunt pierderi cronice, unde pasivul este mult mai mare decât activul să finalizăm procedurile de lichidare. Deci, aceste companii care sunt o gaură neagră, (…) companiile de stat trebuie lichidate, o parte dintre ele”, a spus Bolojan pentru Europa Liberă.  Ce prevede acum proiectul de ordonanță de urgență privind rectificarea bugetului: „Din suma prevăzută în bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii la capitolul 84.01 "Transporturi", titlul 72 "Active financiare", articolul 72.01 "Active financiare", alineatul 72.01.01 "Participare la capitalul social al societăților comerciale", se alocă fonduri pentru majorarea, în condițiile legii, a contribuției statului la capitalul social al Societății Carpatica Feroviar România - S.A., cu respectarea legislației în domeniul ajutorului de stat”. Ordonanța arată că banii sunt pentru acoperirea „cheltuielilor curente și de capital” O formulare asemănătoare apare în cazul CFR Călători, cu precizarea că banii vor fi folosiți pentru acoperirea datoriilor către bugetul de stat Se majoreaza cu o suma neprecizata capitalul companiei CFR pentru acoperirea cheltuielilor curente. La Tarom, majorarea capitalului va fi folosită „pentru reducerea deficitului de finanțare necesară în anul 2025 pentru acoperirea cheltuielilor curente și de capital”.  O sumă uriașă, de 900 milioane de lei „poate fi utilizată pentru majorarea, în condițiile legii, a contribuției statului la capitalul social al operatorilor economici din industria națională de apărare aflați sub autoritatea acestuia”, mai precizează OUG-ul.  Nici una din aceste decizii nu este explicată în nota de fundamentare a ordonanței de urgență.  CFR a avut în 2024 datorii de 1,5 miliarde de lei și pierderi de 432 milioane de lei. CFR Călători avea, în 2024, datorii de 1,27 de miliarde de lei. Principalele companii din industria de apărare aveau pierderi, în 2024, de circa 1,3 miliarde de lei. 

Guvernul pompează, pe șest, bani în CFR Călători, CFR, Tarom și companii din industria de Apărare. Bolojan promitea lichidarea companiilor cu pierderi cronice
Ce reședință oficială ar putea să-i dea Guvernul Liei Savonea: un apartament uriaș, cu curte imensă
Eveniment

Ce reședință oficială ar putea să-i dea Guvernul Liei Savonea: un apartament uriaș, cu curte imensă

Ce reședință oficială ar putea să-i dea Guvernul lui Savonea: un apartament uriaș, cu o curte imensă, situat pe Bulevardul Mareșal Constantin Prezan, la nr. 4. Citește și: Minciună stupidă a lui Moșteanu: a fentat stagiul militar obligatoriu iar acum invocă studii fictive Executivul este obligat,  în baza art. 2 lit. a) din O.G. 19/2002, să ofere reședințe de protocol pentru: Președintele României, președintele Senatului, președintele Camerei Deputaților, prim-ministru, președintele Curții Constituționale, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele Curții de Conturi, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, președintele Academiei Române și persoanele care au avut calitatea de șef al statului român. Ce reședință oficială ar putea să-i dea Guvernul lui Savonea: un apartament uriaș, cu curte imensă Azi, pe ordinea de zi a ședinței de guvern, s-a aflat o hotărâre de guvern „privind trecerea unui imobil din domeniul privat al statului în domeniul public al statului”. În nota de fundamentare se arată că acest imobil va deveni reședință oficială, fără să se precizeze funcția și numele beneficiarului: „Urmare adresei nr. 1639/09.09.2025 înregistrată la RA A.P.P.S. cu nr. 13671/11.09.2025  formulată în baza art. 2 lit. a) din O.G. 19/2002, prin care se solicită atribuirea unei locuințe cu destinația de reședință oficială, Sucursala pentru Administrarea şi Întreţinerea Fondului Imobiliar, prin adresa nr.5025/12.09.2025 înregistrată la regie cu nr.13770/12.09.2025, propune  trecerea imobilului situat în b-dul Mareșal Constantin Prezan nr. 4, etaj 1, apartament nr. 2, sector 1, București, din domeniul privat al statului și administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" în domeniul public al statului şi administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" și schimbarea destinației locuinței în reședință oficială”.  Însă, tot azi, Lia Savonea, președintele ÎCCJ, a declarat pentru news.ro că a solicitat, legal, o reședință oficială: „Da, am formulat o solicitare în acest sens, în condiţiile şi potrivit procedurilor prevăzute de cadrul legal aplicabil funcţiei de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”.  Viitoarea reședință oficială de pe Bulevardul Mareșal Prezan are cinci camere şi dependinţe, cu suprafaţa totală de 378,31 mp,  suprafaţa utilă de 271,73 mp și un teren aferent de 1.677 mp. Valoarea sa de inventar este de 3,77 milioane de lei, din care inventar construcție de 623.000lei și valoare inventar teren de 3.152.000lei.  Savonea avea, în ultima declarație de avere, din 2024, două case, din care una, de 171 mp, la Chiajna, lângă București. Ea mai deține un BMW și circa 700.000 de euro în conturi.  În acest bloc de protocol, situat între Arcul de Triumf și Piața Charles de Gaulle, au locuit la începutul anilor 2000 Traian Băsescu, Adrian Năstase și Nicolae Văcăroiu. 

Datoria publică depășește pragul de sustenabilitate: România trece de 1.070 miliarde de lei datorie
Economie

Datoria publică depășește pragul de sustenabilitate: România trece de 1.070 miliarde de lei datorie

Datoria administrației publice a ajuns în iulie 2025 la 1.070,18 miliarde lei, în creștere față de 1.039,96 miliarde lei în luna anterioară, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Această evoluție marchează un nou vârf al datoriei guvernamentale. Ponderea datoriei în PIB urcă la 58,9% Raportată la Produsul Intern Brut, datoria guvernamentală a crescut la 58,9%, față de 57,3% în iunie 2025, conform datelor INS din 10 octombrie. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Nivelul se apropie de pragul de 60%, considerat limită de sustenabilitate în Uniunea Europeană. Creșteri atât în datoria pe termen lung, cât și pe termen scurt În luna iulie, datoria pe termen mediu și lung a urcat la 1.004,9 miliarde lei, de la 975,238 miliarde lei în iunie. Datoria pe termen scurt s-a majorat și ea, ajungând la 65,19 miliarde lei, față de 64,62 miliarde lei în luna precedentă. Titlurile de stat reprezintă cea mai mare parte a datoriei publice Cea mai mare componentă a datoriei guvernamentale este reprezentată de titlurile de stat, cu 884,026 miliarde lei. Împrumuturile contractate de stat au ajuns la 166,6 miliarde lei. Distribuția datoriei după monedă: lei, euro și dolari americani Datoria publică în moneda națională se ridică la 489,747 miliarde lei. Datoria denominată în euro este echivalentul a 465,49 miliarde lei, iar cea în dolari americani ajunge la echivalentul a 112,96 miliarde lei. Datoria administrației centrale și locale în creștere Administrația publică centrală înregistra în iulie o datorie de 1.046 miliarde lei, în creștere față de 1.015,85 miliarde lei în iunie. Din aceasta, 980,833 miliarde de lei reprezintă datorie pe termen mediu și lung. Administrația publică locală a raportat o datorie de 24,175 miliarde lei, din care 24,156 miliarde lei pe termen mediu și lung. Datoria internă se menține la 28,8% din PIB Datoria internă a administrației publice a totalizat 523,116 miliarde lei, reprezentând 28,8% din PIB, nivel similar cu cel din luna anterioară. Din această sumă, 503,704 miliarde lei provin din datoria administrației centrale și 19,411 miliarde lei din cea a administrației locale. Datoria externă depășește 547 miliarde lei, ajungând la 30,1% din PIB Datoria externă a administrației publice a crescut la 547,063 miliarde lei, față de 517,668 miliarde lei în iunie. Aceasta reprezintă 30,1% din PIB, un avans față de 28,5% în luna precedentă. Datoria externă a administrației centrale totalizează 542,299 miliarde lei, iar cea a administrației locale 4,764 miliarde lei.

Ministrul PSD al Muncii, Florin Manole, este alături de sindicate, împotriva Guvernului, și se opune concedierilor din rândul bugetarilor
Politică

Ministrul PSD al Muncii, Florin Manole, este alături de sindicate, împotriva Guvernului, și se opune concedierilor din rândul bugetarilor

Ministrul PSD al Muncii, Florin Manole, declară că este alături de sindicate, împotriva Guvernului, și se opune concedierilor din rândul bugetarilor. Guvernul Bolojan discută de mai multe luni reducerea numărului de bugetari, mai mulți lideri ai coaliției majoritare au arătat că statul ar putea funcționa dacă s-ar concedia peste 100.000 dintre aceștia, din circa 1,3 milioane, dar până acum nu s-a întâmplat nimic.  Citește și: Băluță se laudă cu 500 de metri de stradă banală care a costat aproape cât o autostradă la câmpie, în România, mai scumpă decât o autostradă din SUA Ministrul Muncii este alături de sindicate, împotriva Guvernului, și se opune concedierilor „În legătură cu orice posibilă concediere colectivă, orice sindicat, din orice domeniu, mai ales din Sănătate, va găsi în Ministerul Muncii un suporter şi un aliat. Există o lege, un Cod al Muncii, care ne vorbeşte despre cum se poate şi trebuie să se medieze orice fel de posibilă concediere colectivă, pentru că niciun ministru al Muncii, niciodată, nu doar eu, oricare, nu-şi doreşte concedieri colective”, a afirmat Florin Manole la Antena 3, citat de News.ro. „Cred că orice funcționar public care face un serviciu public astăzi trebuie să rămână să facă serviciul ăla public pentru că în primul rând statul român ca orice stat normal trebuie să asigure servicii. Eu am spus în repetate rânduri că avem deficit de personal în multe zone.  Sunt case de pensii care nu au numărul de angajați pe care ar trebui să îl aibă de ani de zile”, a mai susținut el.   

Fără precedent: fotografii au fost scoși de la debutul ședințelor de guvern, arată agenția Inquam
Politică

Fără precedent: fotografii au fost scoși de la debutul ședințelor de guvern, arată agenția Inquam

Fără precedent: fotografii au fost scoși de la debutul ședințelor de guvern, arată agenția Inquam, într-o scrisoare deschisă adresată premierului Bolojan. Inquam arată că, în schimb, sunt furnizate doar fotografii realizate de „fotografii aflați pe statul de plată al guvernului și trecute prin filtrul biroului de presă”. Citește și: Senatoarea POT Aldea, lovită pe stradă, mașina i-a fost vandalizată. Agresoarea ar fi soția unui om de afaceri Fotografii structurilor neguvernamentale de presă au avut acces doar la prima ședință de guvern a premierului Bolojan, după care li s-a interzis accesul. Cel puțin din anul 2000, de pe vremea guvernului Năstase, presa a putut asista la primele minute ale ședințelor de guvern.  Fără precedent: fotografii au fost scoși de la debutul ședințelor de guvern, arată agenția Inquam „Agenția Inquam Photos transmite public premierului Romaniei solicitarea, formulată până acum în mod repetat  pe grupurile oficiale de comunicare cu presa ale executivului, de permitere a accesului fotojurnaliștilor la debutul ședințelor de guvern și revenirea la normalitate în ceea ce privește accesul fotojurnaliștilor la evenimentele organizate în Palatul Victoria.  Activitatea fotojurnaliștilor nu poate fi înlocuită de ilustrația foto subiectivă furnizată de fotografii aflați pe statul de plată al guvernului și trecută prin filtrul biroului de presă, limitarea accesului presei fiind o trăsătură definitorie în regimurile iliberale.Din poziția de agenție de presă foto responsabilă cu informarea unei părți semnificative a publicului național, prin ilustrarea știrilor publicate de redacțiile partenere, ne simțim datori să îi reamintim premierului României că eforturile depuse de Guvernul României pentru stabilizarea situației economice nu sunt incompatibile cu transparența”, se arată în mesajul Inquam. 

CCR s-a predat după două „erate”: judecă în decembrie majorările de taxe cerute de Guvern. Inițial, anunțase 4 februarie
Eveniment

CCR s-a predat după două „erate”: judecă în decembrie majorările de taxe cerute de Guvern. Inițial, anunțase 4 februarie

CCR s-a predat după două „erate”: judecă în decembrie majorările de taxe cerute de Guvern. Inițial, Curtea anunțase  că se va pronunța la 4 februarie în legătură cu legea numită „privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative”. Citește și: Guvernul l-a rechemat pe consulul la Cape Town, Andrei Zaharescu, fost purtător de cuvânt al guvernului Ponta. Zaharescu era uitat în post din 2013 CCR s-a predat după două „erate”: judecă în decembrie majorările de taxe cerute de Guvern Legea a fost contestată pentru a doua oară de AUR la CCR, iar termenul stabilit de judecători era 4 februarie: „Sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative - Termen ședință de judecată – 4 februarie 2026”. După acest anunț, CCR a emis o erată și a precizat că ședința de judecată ba fi pe 21 ianuarie. Ulterior, Guvernul a anunţat că va solicita CCR preschimbarea termenului de 21 ianuarie 2026. Această lege este esențială pentru ca Guvernul să poată promova bugetul pe 2026.  În sfârșit, spre seară, CCR a decis să judece contestația pe 10 decembrie.  Proiectul prevede creșteri substanțiale ale taxelor și impozitelor: Creșterea de trei ori a impozitului special aplicat pe case și mașini scumpe, cu valoare de peste 500.000 de euro (2,5 milioane de lei) în cazul caselor și 75.000 de euro (375.000 de lei) în cazul mașinilor. Astfel, impozitul ar urma să crească de la 0,3% în prezent din valoarea care depășește pragurile menționate mai sus, la 0,9%. Impozitul pe mașini va crește semnificativ, în funcție de poluare. Impozitul la bursă pe câștiguri ar urma să crească de la 1% în prezent la 3% în cazul în care acestea au fost deținute mai mult de 1 an, urmând ca pentru cele care au fost deținute mai puțin de un an cota de impozit să urce de la 3% la 6%. Impozitul la criptomonede va crește de la 10% în prezent la 16%, începând cu veniturile obținute în 2026. - Baza de calcul al constibuțiilor de sănătate (CASS) pentru cei cei care obțin venituri din activități independente va crește la 72 de salarii minime/an, față de 60 în prezent. Acum câteva zile, Senatul a adoptat proiectul privind eliminarea indemnizaţiei compensatorii acordate la încetarea mandatului judecătorilor Curţii Constituţionale.

Guvernul l-a rechemat pe consulul la Cape Town, Andrei Zaharescu, fost purtător de cuvânt al guvernului Ponta. Zaharescu era uitat în post din 2013
Politică

Guvernul l-a rechemat pe consulul la Cape Town, Andrei Zaharescu, fost purtător de cuvânt al guvernului Ponta. Zaharescu era uitat în post din 2013

Guvernul l-a rechemat în țară pe consulul la Cape Town, Andrei Zaharescu, fost purtător de cuvânt al guvernului Ponta. Zaharescu era uitat în acest post din Africa de Sud din octombrie 2013, deși cutuma în toate statele democratice este ca un diplomat să nu ocupe un post extern mai mult de patru ani.  În MAE nu mai sunt consuli care să se afle în același post de mai mult de 4-5 ani.  Guvernul l-a rechemat pe consulul la Cape Town, Zaharescu, fost purtător de cuvânt al lui Ponta Guvernul Bolojan a anunțat, azi, fără alte explicații, că a aprobat: „HOTĂRÂRE DE GUVERN privind rechemarea unor consuli generali Prin această hotărâre, s-a decis rechemarea de la post a următorilor consuli generali: Nicolae Zaharescu- consul general, Consulatul General al României la Cape Town Florin Marian Palade - consul general, Consulatul General al României la Rio de Janeiro Dan Moraru- consul general, Consulatul General al României la Bonn”. În anul fiscal 2019, el a câștigat circa 6.500 de dolari pe lună. În 2014 primea de la MAE circa 3.750 USD/ lună. În 2015, în presă au apărut acuzații că, pe vremea când era prezentator la Pro TV, ar fi luat mită. “Zaharescu lua şpagă la greu de la invitaţi. Doctori, cabinete stomatologice, clinici private – nimeni nu scăpa. În fiecare dimineaţă ne arăta ceasurile lui scumpe şi pantofii preţioşi. Eu, Neti, Irina Reisler şi Ioan T. Morar, ceilalţi prezentatori din matinal, habar n-aveam de acest comerţ. Zaharescu a mers cu tupeul atât de departe încât le dădea bieţilor doctori chitanţe scrise de el. Într-o zi, o doctoriţa invitată în emisiune şi-a uitat banii acasă şi, într-un moment în care Zaharescu nu era în studio, a întrebat-o pe Reisler dacă poate să plătească data viitoare. Aşa a fost dezlegat misterul ceasurilor lui Zaharescu. În loc să fie dat afară, pus să aducă banii înapoi şi dat pe mâna poliţiei, Zaharescu a fost mutat într-o sinecură la Petrom. Eu şi, probabil, ceilalţi prezentatori am fost chemaţi la avocata trustului, Liliana, şi forţaţi să semnăm o hârtie prin care ne angajam să nu pomenim vreodată de aceste hoţii. În caz că vorbeam, urma să plătim o sumă uriaşă“, a relatat actrița Ioana Moldovan, soția lui Doru Bușcu. Înainte de a ajunge în guvernul Ponta, Adrian Zaharescu lucrase la Antena 1. Ponta: “Reprezintă foarte bine interesele economice“ În octombrie 2013, întrebat ce l-a recomandat pe Zaharescu pentru o poziție diplomatică, Ponta a răspuns sec „eu”. Rugat să ofere mai multe detalii, premierul a explicat că fostul prezentator TV „după un an și jumătate de activitate în cadrul Guvernului poate foarte bine să reprezinte interesele economice, în primul rând”. Citește și: EXCLUSIV Miruță (USR) dinamitează Guvernul: îl acuză pe ministrul Ivan (PSD) de ilegalități, a sesizat DNA Exilarea sa la Cape Town a avut loc după mai multe conflicte cu ziariștii acreditați la Guvern, exasperați de refuzul acestuia de ale răspunde la întrebări. Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză La finalul lui 2012, solicitat să aducă lămuriri asupra deciziei Guvernului de a schimba în regim de urgenţă Legea audiovizualului, Zaharescu a spus: „Ce aș putea să vă răspund la asta?”. În urma insistențelor jurnaliştilor, purtătorul de cuvânt a ajuns la o concluzie: „Nu vă pot răspunde la așa ceva”. În septembrie 2013, guvernul Ponta îl trimisese în consiliul de administrație al E.ON, deși el avea studii de actorie și, înainte de a fi vedetă TV, a fost sufleur la teatru.

CCR își bate joc de Guvern, după ce majoritatea i-a tăiat bonusul de pensionare: legea prin care creșteau taxele locale, amânată pe februarie 2026
Politică

CCR își bate joc de Guvern, după ce majoritatea i-a tăiat bonusul de pensionare: legea prin care creșteau taxele locale, amânată pe februarie 2026

CCR își bate joc de Guvern, după ce majoritatea i-a tăiat bonusul de pensionare: legea prin care creșteau taxele locale, amânată pe februarie 2026. Prin această amânare, Executivul nu va putea să-și construiască bugetul pe 2026 luând în calcul aceste resurse.  Citește și: EXCLUSIV Miruță (USR) dinamitează Guvernul: îl acuză pe ministrul Ivan (PSD) de ilegalități, a sesizat DNA Decizia CCR este stranie având în vedere că această lege a mai fost atacată la CCR, a fost respinsă, iar acum, după ce ar fi fost adoptată respectând criticile Curții, a fost contestată din nou. În decizia precedentă, din 20 octombrie, CCR a avut o singură obiecție, legată de prevederile privind folosirea „tehnicii poligraf”.  CCR își bate joc de Guvern, după ce majoritatea i-a tăiat bonusul de pensionare „Sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative - Termen ședință de judecată – 4 februarie 2026”, a anunțat, azi, CCR.  Proiectul prevede creșteri substanțiale ale taxelor și impozitelor: Creșterea de trei ori a impozitului special aplicat pe case și mașini scumpe, cu valoare de peste 500.000 de euro (2,5 milioane de lei) în cazul caselor și 75.000 de euro (375.000 de lei) în cazul mașinilor. Astfel, impozitul ar urma să crească de la 0,3% în prezent din valoarea care depășește pragurile menționate mai sus, la 0,9%. Impozitul pe mașini va crește semnificativ, în funcție de poluare. Impozitul la bursă pe câștiguri ar urma să crească de la 1% în prezent la 3% în cazul în care acestea au fost deținute mai mult de 1 an, urmând ca pentru cele care au fost deținute mai puțin de un an cota de impozit să urce de la 3% la 6%. Impozitul la criptomonede va crește de la 10% în prezent la 16%, începând cu veniturile obținute în 2026. - Baza de calcul al constibuțiilor de sănătate (CASS) pentru cei cei care obțin venituri din activități independente va crește la 72 de salarii minime/an, față de 60 în prezent. Decizia vine la câteva zile după ce Senatul a adoptat proiectul privind eliminarea indemnizaţiei compensatorii acordate la încetarea mandatului judecătorilor Curţii Constituţionale.

Pensiile magistraților, nu mai mari de 70% din ultimul salariu net, a stabilit Guvernul
Justiție

Pensiile magistraților, nu mai mari de 70% din ultimul salariu net, a stabilit Guvernul

Noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților stabilește un plafon maxim de 70% din ultima indemnizație netă pentru pensia acestora și introduce o perioadă de tranziție de 15 ani până la atingerea vârstei standard de pensionare, de 65 de ani. Tranziția va începe la 1 ianuarie 2026. Baza de calcul a pensiei: media indemnizațiilor din ultimii 5 ani Potrivit proiectului de lege publicat în procedură de transparență decizională, cuantumul pensiei va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute primite în ultimii cinci ani de activitate. Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Totuși, pensia nu va putea depăși pragul de 70% din ultima indemnizație netă încasată la momentul pensionării. Vârsta de pensionare crește gradual până la 65 de ani Actul normativ prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026, pentru atingerea vârstei standard de pensionare de 65 de ani. Această modificare presupune o creștere graduală a vârstei de pensionare pentru magistrați, în acord cu principiile sustenabilității sistemului de pensii. Vechime minimă și perioade asimilate Pentru a beneficia de pensie de serviciu, magistrații vor avea nevoie de un stagiu minim de 25 de ani în magistratură. Din această vechime, maximum 10 ani pot fi reprezentați de activitate în alte domenii juridice, perioadă care va fi asimilată în calculul vechimii necesare. Guvernul solicită avizare rapidă din partea CSM Executivul mizează pe un proces de avizare rapid, inclusiv din partea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a accelera adoptarea legislației. Potrivit comunicatului Guvernului, importanța acestei reforme justifică derularea procedurilor cu celeritate.

Monica Macovei explică de ce pensiile magistraților nu au nevoie de avizul CSM sau controlul CCR
Politică

Monica Macovei explică de ce pensiile magistraților nu au nevoie de avizul CSM sau controlul CCR

Monica Macovei explică de ce pensiile magistraților nu au nevoie de avizul CSM sau controlul CCR: CSM a dat deja un aviz negativ, iar CCR ar fi în conflict de interese. Citește și: Cum se jefuiește un spital al cărui manager are un salariu uriaș Macovei, fost ministru al Justiției, reamintește că „judecătorii de la CCR au în prezent venituri în care sunt incluse toate sporurile magistraților”. Monica Macovei explică de ce pensiile magistraților nu au nevoie de avizul CSM sau controlul CCR „Avizul CSM există și este un aviz negativ. Știe toată țara. Avizul negativ se găsește în comunicările publice ale CSM inclusiv în cererea CSM către ICCJ pentru a sesiza CCR cu obiecția de neconstituționalitate. Un aviz este o opinia exprimată într-o anumită chestiune iar CSM și-a exprimat deja opinia. De aceea, Guvernul nu trebuie să mai ceară nimic de la CSM pentru că acesta a emis deja avizul negativ. În expunerea de motive a noului proiect de lege, care se poate adopta acum, ar trebui să se regăsească avizul negativ al CSM și comunicările publice în acest sens (am spus acest lucru și în emisiunea dnei Nadia Ciurlin, sâmbăta seara, la B1TV).   Primul ministru decide ce proiecte aprobă Guvernul, nefiind necesară unanimitate sau majoritate.   Avizul CSM în această situație este consultativ pentru Guvern.   PS. Reamintesc că judecătorii de la CCR au în prezent venituri în care sunt incluse toate sporurile magistraților. Judecătorii CCR care s-au pensionat din magistratură cumulează pensiile cu indemnizațiile de judecători constituționali. In opinia mea ar fi un conflict de interese să se pronunțe asupra unei chestiuni care influențează direct propriile venituri financiare.   Conflictul de interese este situația în care interesele personale, cum sunt interesele financiare sau de familie, pot influența sau compromite deciziile sau obligațiile profesionale”, a explicat Monica Macovei. 

ANALIZĂ Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut în trimestrul III, inflație astronomică
Economie

ANALIZĂ Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut în trimestrul III, inflație astronomică

Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut în trimestrul III din 2025 comparativ cu trimestrul II din acest an, iar inflația rămâne astronomică, de 9,8% de la an la an. Azi, Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat că în trimestrul III 2025, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,2%.   Citește și: Peste 50.000 de semnături pentru demisia șefei CSM, Elena Costache, cea care spunea că pensia de 11.000 lei e mică Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut Datele revizuite ale evoluției PIB, publicate tot azi de INS, arată că, de la trimestru la trimestru, economia României fie a stagnat, fie a scăzut. Astfel, în trimestrul I din 2025 comparat cu trimestrul IV din 2024, creșterea economică a fost zero, iar în trimestrul II s-a înregistrat o scădere de 0,4% comparativ cu trimestrul I.  Producţia industrială a scăzut cu 1% atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată cu 0,6% în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în primele nouă luni ale anului, comparativ cu intervalul similar din 2024, a arătat, joi INS.  Consumul final de energie electrică în primele 9 luni din acest an a fost de 37,251 miliarde kWh, cu 0,4% mai mic faţă de perioada similară din 2024, consumul în economie a fost mai redus cu 1%, în timp ce consumul populaţiei a crescut cu 1,8% iar iluminatul public a înregistrat o scădere cu 7,5%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Inflația de 9,8% rămâne cea mai mare din UE, Estonia fiind pe locul II cu o inflație de 4,5%. Prețurile la energie au crescut cu 72% într-un an. Fructele proaspete s-au scumpit, potrivit INS, cu 22%, ouăle cu 9%, iar carnea de pui cu aproape 9%. Prețurile la pâine și produse de panificație au crescut cu 8-9%.  În plus, datele BNR publicate joi arată că datoria externă totală a statului a crescut în luna septembrie cu 15 miliarde de euro, care a ajuns cu datoria externă la 122 miliarde de euro.  Noul PNRR a fost aprobat de Comisia Europeană abia joi și este neclar ce va reuși Guvernul să mai atragă din sumele necheltuite.   

ANALIZĂ Guvernul prioritizează pentru 2026 nenumărate stadioane și săli de sport, inclusiv la Oradea. Costuri de aproape un miliard de euro
Eveniment

ANALIZĂ Guvernul prioritizează pentru 2026 nenumărate stadioane și săli de sport, inclusiv la Oradea. Costuri de aproape un miliard de euro

Guvernul prioritizează la finanțare prin bugetul pe 2026 nenumărate stadioane și săli de sport, inclusiv la Oradea, arată anexa la un memorandum aflat azi pe ordinea de zi a ședinței de guvern. Astfel, executivul a prioritizat pentru 2026 un număr de 178 de obiective, dintre care 11 sunt obiective spitalicești și șapte stadioane, un bazin de înot și trei așa numite „complexe sportive” sau „multifuncționale”, plus o arenă „multifuncțională”, a ministerului de Interne, pentru clubul Dinamo.  Citește și: CNA, amendă uriașă pentru Realitatea TV, pentru campania pentru Anca Alexandrescu. Clientul Olguței Vasilescu a vrut să-i salveze Prioritățile investiționale ale ministerului Educației sunt doar două, în valoare de circa 2,2 miliarde de lei, dar mai sunt de plătit doar 0,5 miliarde de lei, în timp ce stadioane „prioritizate”, de peste 800 de milioane de lei, sunt la stadiul zero.   Guvernul prioritizează pentru 2026 nenumărate stadioane și săli de sport De exemplu, Complexul Sportiv din Oradea va costa 472 de milioane de lei, va fi executat de controversatul CNI, și are stadiu de execuție zero.  În total, aceste obiective sportive - stadioane, bazin de înot și complexe sportive - îi vor costa pe contribuabili circa 4,3 miliarde de lei. Multe dintr ele se află la stadiul zero de execuție. În plus, la Iași se va ridica o sală polivalentă de 475 de milioane de lei, iar clubul ministerului de Interne, Dinamo, va primi 854 de milioane de lei pentru o arenă multifuncțională în București. Pentru comparație, spitalul din București al ministerului de Interne, Dimitrie Gerota, costa circa două miliarde de lei și este la un stadiu al execuției de 2,48%.  Cel mai scump stadion (dacă excludem „arena multifuncțională” de 854 milioane de lei a Internelor): cel din Timișoara, evaluat - deocamdată - la 836 de milioane de lei.  Tot pentru comparație, Ministerul Educației și Cercetării gestionează un număr de 2 proiecte semnificative, cu o valoare actualizată totală de 2.272.356 mii lei și un rest de finanțat până la finalizarea acestora de 508.460 mii lei. Alocarea bugetară aferentă acestora în anul 2025 este de 29.300 mii lei, se arată în memorandum.   Ministerul Sănătății gestionează un număr de 10 proiecte semnificative, cu o valoare actualizată totală de 16.172.075 mii lei și un rest de finanțat până la finalizarea acestora de 12.759.689 mii lei.

Oana Gheorghiu pare surprinsă: „Chiar şi oamenii din ministere își doresc să facă treabă”
Politică

Oana Gheorghiu pare surprinsă: „Chiar şi oamenii din ministere își doresc să facă treabă”

Oana Gheorghiu pare surprinsă: „Sincer vă spun, chiar şi oamenii din ministere, din Guvern, funcţionarii chiar îşi doresc să facă treabă”, a spus vicepremierul, la conferinţa "RBL Capitalul românesc 360°.  Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” Însă ea a sugerat că ritmul în care se lucrează lasă de dorit. Oana Gheorghiu pare surprinsă: „Chiar şi oamenii din ministere își doresc să facă treabă” „Pentru mine e o mare provocare, că sunt învăţată într-un alt ritm, dar există dorinţă şi oamenii chiar vor să facă. Cred că le trebuie exact un pic de leadership, sper să pun umărul la asta. Am simţit, cum ziceam, susţinere, n-am simţit obstacole şi refuz să mă gândesc la obstacole”, a arătat Gheorghiu. Vicepremierul a arătat, pe de altă parte, că nu este clar cum își va exercita mandatul.  „Nu vă ascund că încă n-am claritate completă pe ce urmează, pentru că am în portofoliu reforma companiilor de stat, debirocratizare, digitalizare. În reforma companiilor de stat multe dintre companiile care trebuie restructurate şi reorganizate sunt în portofoliile ministerelor de resort. Deci, trebuie să clarificăm cum colaborăm. Sunt altele care sunt la SGG şi sunt altele care îmi vor reveni. Suntem în curs de a clarifica rolurile, pentru că, din nou, dacă rolurile sunt duplicate, o să apară probleme. Ceea ce îmi doresc foarte mult este să eliminăm suprapunerea de roluri, dar să mărim impactul, că asta ne dorim", a explicat ea.  „Eu le-am propus unor oameni să-şi ia un an sabatic pentru ţară. Vă asigur că o să fie foarte provocator şi în acelaşi timp cred că la final, dacă simţi că ai pus o cărămidă cât de mică, dar una de-aia care nu mai poate fi dărâmată - că eu cu gândul ăsta am venit - cred că pleci de acolo şi cu mulţumire că ai reuşit să faci ceva", a mai spus Gheorghiu.

Carmen Uscatu: „Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar...”
Politică

Carmen Uscatu: „Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar...”

„Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar, în același timp, sper să aibă înțelepciunea de a asculta interesul legitim al organizației noastre”, a scris Carmen Uscatu pe Facebook, în această seară. Uscatu i-a cerut, azi, fostei ei colege de la Asociația Dăruiește Viața, să demisioneze și din adunarea generală, unde are drept de vot. Citește și: Cine ar fi dat-o pe Gheorghiu pe mâna procurorilor: tatăl unui vicepreședinte PSD, pensionar special Potrivit explicațiilor anterioare oferite de Uscatu, unii sponsori s-au retras fiindcă nu pot oferi bani unei structuri asociate cu membri ai Guvernului.  „Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar...” „Tot ce am facut în Daruieste Viata a fost public. Acum, sunt supusă unor presiuni arbitrare de a nu vorbi în public despre momentul în care ne aflăm, deși mai mult ca oricând avem nevoie de curaj, claritate și transparență. Am promis un spital. L-am făcut. Am rămas mereu consecventă și loială acestei misiuni a Asociației Dăruiește Viață.   Acum suntem o organizație non-guvernamentală confruntată cu o situație fără precedent în România: o incompatibilitate de roluri pe care Oana le indeplineste simultan, ca membru în organizația non-guvernamentală Dăruieste Viață și membru în Guvernul Romaniei. Despre acest adevăr am vorbit transparent în ultimele zile, înfruntând ostilitatea din jurul nostru.   Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar, în același timp, sper să aibă înțelepciunea de a asculta interesul legitim al organizației noastre. Dăruiește Viată trebuie să rămână o asociație independentă și o voce legitimă în societatea civilă, o organizație complet decuplată de exercitarea puterii pe care ea a ales-o”, a scris Uscatu. 

Disputa Uscatu-Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului Dăruiește Viața, ia amploare
Politică

Disputa Uscatu-Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului Dăruiește Viața, ia amploare

Disputa Uscatu-Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului Dăruiește Viața, ia amploare: Carmen Uscatu a insistat, la Digi 24, ca fosta ei colegă, acum vicepremier, să se retragă din adunarea generală a asociației. În replică, Oana Gheorghiu a afirmat că s-a autosuspendat, că s-a consultat cu avocații și a comunicat în interiorul asociației. Citește și: Fost ministru al Justiției: „Poate chiar a venit momentul ca acest CSM să fie desființat” Disputa Uscatu-Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului Dăruiește Viața, ia amploare Ce a spus Uscatu, potrivit transcrierii Digi 24: „Au fost sponsori care, după anunțul făcut de Oana, ne-au scris să ne întrebe dacă mai are drept de decizie în Asociația Dăruiește Viață. Și da, Oana are drept de decizie – Adunarea Generală este organul suprem de decizie al asociației. A trebuit să spun sponsorilor acest lucru. Nu e ilegal, dar e posibil ca sponsorii să nu mai sponsorizeze în viitor, din cauza riscului pe care și-l asumă. (...) Acest lucru nu e etic. Întotdeauna, când un membru al unui ONG devine membru al Guvernului, devine ministru, el se retrage. În societățile democratice, acest lucru se întâmplă implicit, pentru că e considerat un conflict de interese”.  Ce a spus Gheorghiu, potrivit transcrierii site-ului stiripesurse.ro: „Respect întru totul legislația. M-am autosuspendat înainte să preiau funcția de vicepremier. Am comunicat în interiorul asociației. Am transmis toate documentele înainte. Fiecare pas a fost făcut în consultare cu avocații. Am rămas doar membru fondator, care potrivit statutului oferă apartenența la forma generală, nu la chestiuni de conducere. Nu există intererență între activitatea mea de acum”. Despre remarcile lui Uscatu, Gheorghiu a afirmat: „Sunt surprinsă. Sper că e vorba de o neînțelegere”. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră