luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: guvern

436 articole
Politică

Ciolacu, în vacanță neoficială de circa o săptămână

Premierul Marcel Ciolacu pare a fi în vacanță neoficială de circa o săptămână: nu a avut nici o activitate la Guvern și nu a fost văzut în public de la 17 ianuarie, când a avut o întâlnire la ministerul Agriculturii. Ultima ședință de guvern a avut loc la 16 ianuarie. Guvernul nu a anunțat însă că șeful Executivului s-ar afla în vacanță. Citește și: Delfinii, ca la pușcărie, sub PNL: un fost șef de penitenciar a fost pus de liberalul care conduce CJ Constanța la conducerea Delfinariului Ciolacu, în vacanță neoficială de circa o săptămână Premierul Ciolacu a fost însă activ pe TikTok, unde, în ultimele șapte zile, a postat cinci filmări. Azi, de Ziua Unirii Principatelor, a transmis un mesaj formal, dar el nu a fost văzut la nici un eveniment public. Noul guvern Ciolacu II a fost instalat la 23 decembrie. De atunci, nu a fost concediat nici un secretar de stat - deși coaliția PSD-PNL-UDMR a promis că va reduce drastic numarul lor - nu s-a finalizat bugetul și, în general, nu a fost luată nici o decizie majoră. Pe facebook, el s-a lăudat, după ce Ilie Bolojan a demarat procesul de concediere a unor angajați ai Senatului: „Restructurarea aparatului bugetar este o prioritate pe care am enunțat-o chiar în Parlament, la învestirea Guvernului, și sunt decis ca – indiferent de obstacole – să o duc la bun sfârșit!”. În campania electorală, presa a scris că Sorina Docuz, cu care Ciolacu ar avea o relație, a fost trimisă în Dubai, pentru a fi protejată de presă.

Ciolacu, în vacanță neoficială de circa o săptămână (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Contribuabilii vor plăti dobânzi de 51 de miliarde de lei (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Contribuabilii vor plăti dobânzi de 51 de miliarde de lei

În 2025, contribuabilii vor plăti dobânzi de 51 de miliarde de lei la împrumuturile Guvernului, a arătat liderul UDMR Kelemen Hunor la TVR Info. În 2026 trebuie achitate dobânzi de 60 de miliarde de lei. Citește și: Cine îl huiduie pe Bolojan pentru că vrea să-i mai dea afară: funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială, media fiind de peste 6.100 de lei pe lună „Kelemen Hunor prezintă jaful guvernării socialiste în 2025 și 2026: «51 de miliarde de lei în 2025 doar dobânzi. În 2026 vor fi 60 de miliarde de lei dobânzi». Asta înseamnă că 2,5% din PIB în 2025 și 3% din PIB în 2026 din taxele românilor se duc DOAR pe dobânzi. Ca termen de comparație. În 2021 (după 2 ani de pandemie) cheltuielile cu dobânzile erau de 1,4% din PIB la fel ca în 2019 sau 2018 (înainte de pandemie). Se poate când nu furi și respecți banii din taxe ai cetățenilor!”, a comentat, pe Facebook, fostul premier PNL Florin Cîțu. Citește și: Suma astronomică pe care a cheltuit-o guvernul Ciolacu, în 2024, pe petreceri la casele de oaspeți RAAPPS și mașinile de protocol ale angajaților Executivului Contribuabilii vor plăti dobânzi de 51 de miliarde de lei „Salariile şi pensiile sunt pe primul loc, dar în fiecare săptămână plătim un miliard de lei doar dobânzi, 51 de miliarde de lei în 2025 doar dobânzi. În 2026 vor fi 60 de miliarde de lei doar dobânzi. Suntem într-o situaţie foarte dificilă, trebuie să găsim o reformă structurală că altfel nu o să meargă şi trebuie să punem lucrurile în ordine în această ţară. Ministerul de Finanţe are o responsabilitate în plus, dar deciziile sunt luate în Coaliţie, nu decide singur Tanczos, cum nu a decis singur Boloş”, a spus Kelemen Hunor. Liderul UDMR a susținut că taxele nu vor fi majorate în acest an și că „reforma fiscală nu se face în 2025, că nu ai cum, ci trebuie pregătită astfel încât în 2026 lumea să ştie ce urmează”.

Suma astronomică pe care a cheltuit-o guvernul pe casele de oaspeți Foto: Guvernul României
Eveniment

Suma astronomică cheltuit-o guvernul pe casele de oaspeți

Suma astronomică pe care a cheltuit-o guvernul Ciolacu, în 2024, pe petreceri la casele de oaspeți RAAPPS, regia protocolului de stat, și mașinile de protocol ale angajaților Executivului: potrivit datelor de pe site-ul Secretariatului General al Guvernului (SGG), doar pentru aceste activități contribuabilii au plătit peste 130 de milioane de lei, adică circa 26 de milioane de euro. Citește și: Ponta și-a mai luat un apartament în străinătate, pe lângă cel din Istanbul. Daciana Sârbu, cu care s-a căsătorit la Beijing, expulzată din declarația de avere Față de 2023, sumele alocate meselor de protocol au crescut cu 40%. Suma astronomică pe care a cheltuit-o guvernul pe casele de oaspeți Doar între 1 aprilie și 31 decembrie, SGG a plătit uriașa sumă de 115.446.310,00 lei pentru „Servicii de cazare in baza de protocol si agrement a R.A. A.P.P.S. permanent in anul 2024( TVA 9%, 19%)* (case oaspeți) 23/02.02.2024”. În 2023, serviciile de protocol au costat doar 100 de milioane de lei, deci s-a plătit cu 15% în plus, mult peste rata inflației. Pentru mașinile RAAPPS - folosite de funcționarii superiori sau secretarii de stat, fiindcă majoritatea demnitarilor folosesc fie mașinile serviciului de pază, fie ale instituției pe care o conduc - SGG a plătit 13.646.078 lei - contractul a început abia la 1 februarie. Acest contract este denumit: „Contract servicii transport auto de persoane 12/31.01.2024”. În sfârșit, pentru un contract cu RAAPPS pentru „Servicii de masa in restaorante si mese oficiale, tratatii evenimente, tratatii in saloanele aeroporturilor, cheltuieli de masa pentru sedintele”, contribuabilii au achitat 2.364.054 lei. În 2023, acest contract era de doar 1,8 milioane de lei, deci s-a scumpit cu circa 40%. „Îi propun lui Marcel Ciolacu (...) RA-APPS să fie restructurată şi reorganizată şi să păstreze doar obligaţiile ce ţin de asigurarea misiunilor diplomatice şi a activităţilor de interes naţional şi să nu mai fie sanatoriu de lux pentru demnitari mici sau mari”, cerea, la 7 noiembrie 2024, președintele PNL Nicolae Ciucă.

Ciolacu, fără activitate la Guvern, activ pe TikTok Foto: captură video
Politică

Ciolacu, fără activitate la Guvern, activ pe TikTok

Noul Marcel Ciolacu: zile întregi fără nici o activitate la Guvern, dar foarte activ pe TikTok, arată o analiză a datelor publice de pe site-ul Executivului și a postărilor premierului pe această rețea socială. Citește și: Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul: „Avem jaloane care nu au fost îndeplinite, unul, cel legat de pensiile speciale” În schimb, premierul PSD nu a manifestat nici o preocupare pentru faptul că tranșa III din plățile PNRR este blocată, absorbția fondurilor de coeziune pe programe cruciale, precum Sănătatea, este zero, că bugetul pe 2025 este mult întârziat, iar inflația este cea mai mare din UE. În plus, majoritatea membrilor cabinetului Ciolacu II provin din guvernul Ciolacu I, deci nu ar fi trebuit să existe probleme legate de preluarea mandatelor. Ciolacu, fără activitate la Guvern, activ pe TikTok De exemplu, în primele două zile ale acestei săptămâni, 20 și 21 ianuarie, pe site-ul Guvernului se arată: „Nu există evenimente publice programate în această zi”. Nici în week-end nu s-a petrecut nimic la Palatul Victoria. Între 1 și 9 ianuarie, Guvernul nu a postat, la secțiunea „Știri”, absolut nimic. În schimb, premierul a fost activ pe TikTok. Pe 14 ianuarie, de exemplu, a postat controversatul său clip în care făcea un clasament al mâncărurilor românești. În acea zi, la Guvern a avut loc doar o întâlnire cu James O’Brien, Secretar de Stat Adjunct al SUA pentru Europa și Eurasia, dar nu există un comunicat privind chestiunile discutate, ci doar o postare pe Twitter, care nu oferă detalii despre conținutul convorbirilor. Executivul nu consemnează alte activități ale premierului, în acea zi. @marcel_ciolacu De prin schițe ? #marcelciolacu #psd #romania #emotii #mancare ♬ sunet original - marcel_ciolacu În total, Ciolacu a postat de 12 ori pe TikTok, de la începutul anului până acum. Numărul activităților în care a fost implicat premierul, la Guvern, potrivit știrilor de pe site: cinci, din care două ședințe de Guvern. Pe 3 ianuarie, de exemplu, a publicat pe TikTok celebra sa discuție cu Alfred Simonis, care recunoștea că PSD i-a „dat” voturi lui George Simion. La Guvern, nu s-a petrecut nimic în acea zi.

Cartel Alfa avertizează asupra crizei economice (sursa: Facebook/Confederatia Nationala Sindicala "Cartel ALFA")
Eveniment

Cartel Alfa avertizează asupra crizei economice

Cartel Alfa avertizează asupra crizei economice. CNS Cartel Alfa a lansat un avertisment dur referitor la situația politică și economică a României, acuzând clasa politică de lipsă de transparență și de decizii hazardate. Potrivit comunicatului transmis sâmbătă, decidenții politici ignoră dialogul cu cetățenii și se concentrează exclusiv pe interese proprii. Cartel Alfa avertizează asupra crizei economice Potrivit CNS Cartel Alfa, degradarea ratingului de credit al României de către agenția internațională Fitch, în decembrie 2024, a accentuat criza politică și economică. Citește și: Călin Georgescu îl plagiază pe Stalin și face lobby pentru Moscova: canalul Marea Neagră – Marea Caspică, un proiect grandoman susținut de Rusia România are cele mai ridicate dobânzi de împrumut din Europa Centrală și de Est, iar instabilitatea locală este alimentată de două mari deficite: Deficitul bugetar: Aproximativ 8,6% din PIB, conform datelor Ministerului de Finanțe. Deficitul comercial: Creștere de 17,7% față de 2023, cauzată de dezechilibrul dintre exporturi și importuri. Cheltuielile Publice, realitate vs. retorică politică În ciuda acuzațiilor că nivelul cheltuielilor publice este cauza principală a deficitului, datele Eurostat contrazic această idee. România cheltuie doar 40,3% din PIB, sub media europeană de 49%. De asemenea, afirmația conform căreia România are cel mai mare număr de bugetari este falsă, numărul angajaților din administrația publică fiind cel mai scăzut raportat la populație din Europa. Pierderea încrederii economice Potrivit sindicaliștilor, criza politică este amplificată de incertitudinea din industria europeană, mai ales în Germania, unde scăderea încrederii în rândul industriașilor are efecte negative și asupra României. Mai multe companii industriale au anunțat restructurări și reduceri de personal. Această scădere a producției industriale, alături de polarizarea politică și lipsa de transparență, adâncește criza din România. Austeritate discriminatorie CNS Cartel Alfa critică Guvernul Ciolacu II pentru lipsa consultării publice și aplicarea unor măsuri de austeritate percepute drept discriminatorii, precum eliminarea scutirilor pentru construcții, IT și agricultură. Sindicatul amintește și de scutiri de TVA pentru jocurile de noroc și impozitarea dobânzilor bancare, dar exceptarea criptomonedelor. Circ politic Sindicaliștii subliniază incoerența mesajelor transmise de guvernanți, oferind exemplul TVA-ului. În timp ce premierul declară că nu va fi crescut, alți membri ai coaliției admit posibilitatea acestei măsuri. Această lipsă de direcție clară afectează încrederea publicului și creează un climat economic instabil. Solicitări și soluții CNS Cartel Alfa cere clasei politice să-și asume responsabilitatea mandatului oferit de cetățeni, să inițieze un dialog real cu partenerii sociali și să corecteze deficitul bugetar prin îmbunătățirea colectării fiscale, evitând măsuri care și-au dovedit ineficiența. În fața unei crize fără precedent, CNS Cartel Alfa avertizează că lipsa unei abordări transparente și responsabile din partea clasei politice poate avea consecințe grave asupra României.

Daniel Constantin, omul lui Dan Voiculescu, numit secretar general al Guvernului Foto: Gandul
Politică

Daniel Constantin, numit secretar general al Guvernului

Daniel Constantin, pe vremuri omul lui Dan Voiculescu, de la care s-a și împrumutat, a fost numit în funcția de secretar general al Guvernului, cu susținerea PNL, anunță site-ul Puterea. Daniel Constantin conduce organizația PNL din Teleorman. Citește și: Propaganda lui Georgescu, care vrea să mențină dependența României de Gazprom, demontată: „Un capitol din manualul rusesc de propagandă” În legislatura 2020-2024 el a vorbit fix 28 de secunde, la depunerea jurământului. Daniel Constantin, omul lui Dan Voiculescu, numit secretar general al Guvernului În 2006, el s-a înscris în Partidul Conservator, formațiunea înființată de Dan Voiculescu, iar din 2010 a condus această structură. În mai 2012, a ajuns ministru al Agriculturii în guvernul Ponta, poziție pe care a ocupat-o până în noiembrie 2015. Din 2014 în 2015 a fost și vicepremier. În regimul Dragnea, între ianuarie și aprilie 2017, a fost ministru al Mediului în cabinetul Grindeanu. Daniel Constantin a trecut prin patru partide: Partidul Conservator, ALDE, Pro România și PNL. Conform declaraţiei de avere, în 2007 si 2008, Constantin a luat cu împrumut de la Voiculescu suma de 295.000 de euro: creditul de 100.000 de euro scadent în anul 2016, respectiv 195.000 de euro scandent în 2017. Pe vremea când a luat bani cu împrumut de la omul de afaceri, Daniel Constantin era director la o firma de consultanţă a familiei Voiculescu, „Logicons SA“. În iulie 2017, judecătoria Buftea a admis solicitarea ANAF de poprire a conturilor deputatului Daniel Constantin, în contul datoriei pe care acesta o mai are către Dan Voiculescu, condamnat, în 2014, la zece ani de închisoare în dosarul privind privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a cerut instanţei să stabilească ce sumă îi mai datorează fostul ministru Daniel Constantin lui Dan Voiculescu, din cei 295.000 de euro împrumutaţi de la omul de afaceri în urmă cu aproape zece ani, pentru a putea fi preluaţi în contul prejudiciului din dosarul ICA.

Aberație în ordonanța privind alegerile prezidențiale Foto: Inquam/George Calin
Politică

Aberație în ordonanța privind alegerile prezidențiale

Aberație în ordonanța privind alegerile prezidențiale: orice apel la votarea unui candidat va fi considerat „material publicitar politic” și riscă sancțiuni dure. Practic, aceasta va fi o formă de cenzură fiindcă împiedică cetățenii și presa să-și exprime punctul de vedere. Citește și: Salariul uriaș pe care-l primește cumnatul Olguței Vasilescu, director la aeroportul Craiova, deși e specializat în management sportiv Documentul a fost publicat de site-ul stiripesurse.ro. USR a cerut Guvernului forma oficială a proiectului, dar deocamdată acesta nu a fost publicat de Executiv sau de altă autoritate a statului. Aberație în ordonanța privind alegerile prezidențiale Ce prevede ordonanța de urgență „privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2025 și a alegerilor locale parțiale din anul 2025”, la articolul 15, punctul 3: „În sensul prezentei ordonanțe de urgență, la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, este considerat material publicitar politic orice material scris, online, audio sau video, utilizat în campania electorală care îndeamnă alegătorii în mod direct sau indirect să aleagă sau să nu aleagă, să voteze sau să nu voteze pentru un candidat independent sau pentru un candidat al unui partidpolitic clar identificat”. Practic, dacă un cetățean oarecare face un apel video, pe TikTok, în care cere alegătorilor să o voteze pe Elena Lasconi sau pe Nicușor Dan, acesta va fi considerat material publicitar, chiar dacă nu există nici un beneficiu material pentru cel care face apelul. Cum se ajunge la sancțiuni? Toate materialele publicitare politice trebuie identificate. Nerespectarea prevederilor privind materialele publicitare politice se sancționează cu amenzi între 15.000 de lei și 50.000 de lei. Mai mult, platformele online sunt obligate ca, în termen de cinci ore, să înlăture ceea ce Biroul Electoral Central consideră a fi materiale publictare ilegale. În caz contrar, amenzile ar fi între 1% și 5% din cifra de afaceri a platformei online. „Deciziile Biroului Electoral Central prevăzute la alin. (5) se comunică de îndată Autorității Electorale Permanente, în vederea transmiterii către platformele online foarte mari în sensul prevăzut de art. 3 pct. 8 din Regulamentul (UE) 2024/900, sub sancțiunea plății unei amenzi cuprinse între1% și 5% din cifra de afaceri a platformei online, dacă în termen de 5 ore de la notificarea Autorității Electorale Permanente, platforma online nu elimină materialul publicitar în cauză”, se arată în articolul 16 din proiectul ordonanței.

Cu ce se ocupă premierul Ciolacu, la Guvern: postează pe TikTok clasamentul mâncărurilor favorite
Eveniment

Cu ce se ocupă premierul Ciolacu, la Guvern

Cu ce se ocupă premierul Marcel Ciolacu, la Guvern: postează pe Tiktok clasamentul mâncărurilor favorite. Luni, zi lucrătoare chiar și pentru bugetari, el s-a filmat într-un cabinet de la Palatul Victoria - cu steagurile României, UE și NATO în spate - și a relatat ce mâncăruri românești sunt favoritele sale. El a spus că i s-a cerut să comenteze la „bashaus” (este vorba de „buzz house”, probabil). Citește și: Călin Georgescu, încă o petardă fără rușine: ar fi fost invitat la ceremonia de investire a președintelui Trump, dar a refuzat Cu ce se ocupă premierul Ciolacu, la Guvern Filmarea este editată în așa fel încât fiecare fel de mâncare din clasament apare în filmare lipit de fruntea premierului. Ciorba de burtă este pe locul II, Ciolacu precizând că este „singura pe care o mănâncă”. Pe locul unu el a plasat, patriotic, mămăliga. Sarmalele - locul III, micii - locul IV, „dacă nu-s foarte bine făcuți”, cozonac - locul VI, tochitură - „nu-s mare fan, tochitură de măruntaie sunt mare fan”, locul IX, zacuscă - VII, mititeii - locul V, ciorbă de perișoare - locul VIII, iar papanașii au aterizat pe locul X, întrucât sunt „o bombă calorică”. @marcel_ciolacu De prin shițe ? #marcelciolacu #psd #romania #emotii #mancare ♬ sunet original - marcel_ciolacu „Ăsta e premierul României.Cu asta se ocupă un premier”, comentează Monica Silaghi, la această postare. „Sunteți în timpul programului sau in pauza de masă?”, întreabă, retoric, Violeta Pasat. „Acest video ar trebui să fie redat la toate televiziunile aservite statului, dimineața și seara și să aplaude toți reporterii onoarea de a avea așa premier!”, scrie freud798. „Locul 1 sigur e covrigul”, comentează patroanca.

Modernizarea infrastructurii, așteptată de companiile românești (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Modernizarea infrastructurii, așteptată de companiile românești

Modernizarea infrastructurii, așteptată de companiile românești. Kosarom, un lider în industria cărnii din România, este una dintre companiile care așteaptă autostrăzile promise de Guvern. Modernizarea infrastructurii, așteptată de companiile românești Președintele companiei, Lucian Apostol, subliniază importanța infrastructurii moderne, exprimând speranța că guvernanții vor prioritiza construcția de autostrăzi. Citește și: Ignorând tatuajul lui Ciolacu, ministrul de Finanțe anunță că ia în calcul majorarea TVA. Plus: impozitul pe venit ar putea fi comasat cu CASS-ul, adică un salt de la 16,5% la 20% Aceste inițiative strategice poziționează Kosarom ca un jucător cheie în sectorul agroalimentar. Compania își consolidează astfel competitivitatea, răspunzând cerințelor pieței interne și internaționale. Continuarea, în Ziarul de Iași

Guvernul crește cu 15 miliarde de euro plafonul de împrumuturi Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Guvernul crește cu 15 miliarde de euro plafonul de împrumuturi

Guvernul crește cu 15 miliarde de euro plafonul de împrumuturi prin emisiuni de titluri de stat „Medium Term Notes", arată un proiect de hotărâre de guvern pus în dezbatere de ministerul de Finanțe. Citește și: Antreprenorul Cătălin Teniță: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor plătetești mai mult decât ca salariat” În prezent, acest plafon este de 75 de miliarde de euro, dar cabinetul Ciolacu II vrea să-l ducă la 90 de miliarde de lei. Guvernul crește cu 15 miliarde de euro plafonul de împrumuturi „În forma sa actuală, Hotărârea Guvernului nr.1264/2010 pentru aprobarea Programului – cadru de emisiuni de titluri de stat «Medium Term Notes» (MTN), cu modificările ulterioare, reglementează posibilitatea de a emite obligaţiuni pe pieţele externe, în sumă maximă, în orice moment, de 75 miliarde EUR sau echivalent EUR din orice valută. Valoarea obligaţiunilor emise şi nerambursate (în EUR și USD) în cadrul Programului MTN este în prezent de cca. 73,3 mld. EUR echivalent, suma disponibilă pentru emisiuni de euroobligațiuni în cadrul Programului fiind de aproximativ 1,7 mld. EUR (…) Pentru acoperirea nevoilor de finanțare de pe piețele externe pentru anul 2025 precum și pentru a crea flexibilitatea necesară pentru a realiza prima emisiune din anul 2026 în debutul acestui an având în vedere că în anul 2026 prima scadență este în luna februarie 2026 în sumă de 1,3 mld. Euro şi luând în considerare suma rămasă disponibilă de 1,7 mld. EUR, se impune majorarea valorii totale a Programului MTN, cu suma de 15 mld. EUR, de la 75 mld. EUR la 90 mld. EUR”, se arată în nota de fundamentare a proiectului. În document se menționează că „în cazul Poloniei valoarea Programului MTN a crescut gradual începând cu anul 2007, de la 25 mld. EUR, la un nivel de 85 mld. EUR în anul 2024”.

Ciolacu II continuă să se împrumute masiv Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Ciolacu II continuă să se împrumute masiv

Guvernul Ciolacu II continuă să se împrumute masiv: Finanțele au planificat împrumuturi de 5,2 miliarde de lei doar în ianuarie 2025, a anunțat ministerul condus de Tanczos Barna (UDMR). La această sumă se mai pot adăuga 570 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni. Citește și: O putinistă cu opinii similare cu cele ale lui Georgescu, „uitată” de Parlament într-o funcție crucială, deși mandatul i-a expirat de șase luni Ciolacu II continuă să se împrumute masiv Suma totală, de 5,77 miliarde de lei, este cu 170 milioane de lei mai mare faţă de cea care a fost programată în decembrie 2024, de 5,6 miliarde de lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, în data de 13 ianuarie va fi organizată licitaţie pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, în sumă de 600 milioane de lei, cu scadenţa în 30 iunie 2025, iar în 23 ianuarie pentru o emisiune de 800 milioane lei cu scadenţa în 26 ianuarie 2026. De asemenea, pe parcursul lunii ianuarie 2025, vor fi organizate licitaţii pentru nouă emisiuni de obligaţiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 3,8 miliarde lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni (570 milioane de lei în total). Astfel, au fost programate licitaţii pentru patru emisiuni de obligaţiuni de câte 500 milioane lei, în 9 ianuarie (două), 13 ianuarie şi 30 ianuarie, pentru trei emisiuni de 400 milioane lei, în 16 ianuarie (două) şi 27 ianuarie, şi pentru două emisiuni de 300 milioane le, în 20 ianuarie şi 30 ianuarie.

Datoria publică a României, nivel record (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Datoria publică a României, nivel record

Datoria publică a României, nivel record. Datoria administrației publice din România a atins un nou nivel record în octombrie 2024, ajungând la 931,186 miliarde de lei, față de 916,758 miliarde de lei în luna septembrie, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Datoria publică a României, nivel record Datoria guvernamentală a crescut la 54%, comparativ cu 53,1% în septembrie 2024, pe baza datelor Institutului Național de Statistică. Citește și: Guvernul protejează ciocoii bugetarilor: judecătoare de la ÎCCJ, două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei Creșterea reflectă atât datoria pe termen mediu și lung, cât și pe termen scurt. Pe termen mediu și lung: 869,216 miliarde lei (859,9 miliarde lei în septembrie). Pe termen scurt: 61,97 miliarde lei (56,858 miliarde lei în luna anterioară). Majoritatea datoriei este reprezentată de titluri de stat, în valoare de 780,243 miliarde lei. Distribuția datoriei pe valute În lei, datoria este de 444,283 miliarde lei. În euro: 390,471 miliarde lei (echivalent). În dolari americani: 94,353 miliarde lei (echivalent). Evoluția datoriei administrației publice centrale Total datorie centrală: 908,315 miliarde lei, în creștere de la 894,36 miliarde lei în septembrie. Datorie pe termen mediu și lung: 846,387 miliarde lei. Distribuție valutară: lei: 426,41 miliarde lei, euro: 385,47 miliarde lei (echivalent). Datoria administrației publice locale Total datorie locală: 22,87 miliarde lei, față de 22,4 miliarde lei în septembrie. Pe termen mediu și lung: 22,828 miliarde lei. Datoria internă și externă Datoria internă era în octombrie de 455,713 miliarde lei (26,4% din PIB). Cu o lună înainte, în septembrie: 442,792 miliarde lei (25,7% din PIB). Majoritatea datoriei interne aparține administrației centrale: 437,945 miliarde lei. Datoria externă, în octombrie era de 475,473 miliarde lei (27,6% din PIB), iar în septembrie: 473,966 miliarde lei (27,5% din PIB). Administrația centrală deține cea mai mare parte a datoriei externe: 470,37 miliarde lei. Perspective pentru viitor Creșterea constantă a datoriei publice semnalează o presiune semnificativă asupra economiei României, mai ales în contextul unui procent tot mai mare din PIB alocat serviciului datoriei. Autoritățile vor trebui să gestioneze cu prudență această situație pentru a evita riscuri suplimentare pentru stabilitatea financiară.

Studenții condamnă măsurile propuse de Guvern (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Studenții condamnă măsurile propuse de Guvern

Studenții condamnă măsurile propuse de Guvern. Proiectul de ordonanță de urgență al Guvernului pentru reducerea cheltuielilor este criticat dur de studenți, care îl consideră o amenințare la adresa educației și viitorului tinerilor. Studenții condamnă măsurile propuse de Guvern Uniunea Națională a Studenților din România și Ligile Studențești din Iași acuză lipsa unui dialog real cu reprezentanții lor și reducerea semnificativă a sprijinului financiar. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii „România Educată? Mai degrabă Eșuată”, au declarat studenții de la Mecanică Iași, evidențiind impactul negativ al acestor măsuri asupra unei societăți democratice. Postările lor atrag atenția asupra nevoii urgente de prioritizare a educației în politicile guvernamentale. Continuarea, în Ziarul de Iași

Guvernul protejează ciocoii bugetarilor Foto: Facebook
Eveniment

Guvernul protejează ciocoii bugetarilor

Guvernul protejează ciocoii bugetarilor menținând „diurna de detașare”: o judecătoare de la ÎCCJ, Rus Iuliana, cu două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei. Guvernul Ciolacu II a decis, luni, să nu mai taie diurna de detașare a magistraților, care este de 2% din salariul brut. CSM a protestat față de această măsură și a susținut că este neconstituțională, fiind discriminatorie. Citește și: BREAKING Ciolacu II s-a predat în fața magistraților și lasă neatinse diurnele nesimțite, de zeci de mii de lei, de care aceștia se bucură Guvernul protejează ciocoii bugetarilor Andrei și Iuliana Rus sunt, probabil, cea mai bogată familie de judecători din România. Ambii sunt judecători la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și, în anul fiscal 2023, au câștigat de la stat circa 1,5 milioane de lei. Andrei Rus urmează să fie magistratul de legătură al României în Spania, deși nu vorbește spaniola. El a făcut Dreptul la Universitatea Ecologică. Presa scrie că Andrei Claudiu Rus este „om de bază al grupării antireformiste” din justiție. Printre altele, el l-a achitat pe fostul ministru PSD al Sanatății, Nicolae Bănicioiu, pe motiv că „fapta nu există” în dosarul în care a fost trimis în judecată sub acuzația de trafic de influență. Iuliana Rus a încasat, printre altele, peste 340.000 de lei salarii și salarii restante de la ICCJ și de la o curte de apel, plus încă 316.821 de lei de la Scoala Nationala De Grefieri, dar nu a ratat nici diurne în valoare de aproape 75.000 de lei.

Măsurile fiscale ale Guvernului pentru 2025 (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Măsurile fiscale ale Guvernului pentru 2025

Măsurile fiscale ale Guvernului pentru 2025. Guvernul a publicat un proiect de Ordonanță care prevede înghețarea salariilor bugetarilor și a altor beneficii financiare în anul 2025. Salariile de bază, sporurile și alte indemnizații vor rămâne la nivelul din noiembrie 2024, iar noi angajări în sectorul public vor fi suspendate. Măsurile fiscale ale Guvernului pentru 2025 Potrivit proiectului, toate salariile de bază, soldele și indemnizațiile din sectorul public se vor păstra la nivelul acordat în luna noiembrie 2024. Citește și: EXCLUSIV Procurorii și judecătorii, furioși pentru că guvernul Ciolacu II le taie masiv din uriașele diurne de detașare. Secretarul general CSM: diurnă de 135.000 lei, net De asemenea, sporurile, primele și alte compensații nu vor fi majorate. Valoarea indemnizației de hrană și a alocației de stat pentru copii va rămâne neschimbată. Limitări în compensarea muncii suplimentare Munca suplimentară va fi compensată doar prin timp liber, în limita posibilităților. În cazuri excepționale, cum ar fi activități operative, aceasta va fi plătită doar cu aprobarea ierarhică, pe baza unui raport justificativ. Eliminarea unor beneficii și restricții în cheltuieli În 2025, angajații din sectorul public nu vor primi bilete de valoare, premii sau bonusuri, cu excepția tichetelor de creșă. Totodată, concediile neefectuate nu vor fi compensate financiar. Subvențiile pentru partidele politice se vor reduce cu 25%, iar pensiile speciale nu vor fi actualizate cu rata inflației. Reduceri pentru transport și alte beneficii sociale Studenții vor continua să beneficieze de tarife reduse la transport, iar voucherele de vacanță, în cuantum de 800 lei, vor fi acordate doar celor cu salarii nete sub 8.000 de lei. Pentru burse, cuantumul minim va fi de 300-450 lei, în funcție de tipul bursei. Suspendarea angajărilor în sectorul public Angajările în sectorul public vor fi suspendate, cu excepția posturilor unice sau celor aprobate prin memorandum anterior. În cazuri justificate, ordonatorii de credite pot aproba ocuparea unui procent de maximum 15% din posturile vacante. Eșalonarea drepturilor salariale câștigate în instanță Hotărârile judecătorești privind drepturi salariale vor fi eșalonate pe o perioadă de cinci ani, cu procente progresive de plată. Procedurile de executare silită se vor suspenda de drept pe durata termenului de eșalonare. Eficiență bugetară vs. nemulțumiri sociale Aceste măsuri sunt parte din strategia Guvernului de a reduce cheltuielile publice, în contextul constrângerilor bugetare și al obligațiilor asumate prin PNRR. Totuși, impactul asupra angajaților și asupra performanței sectorului public ar putea genera nemulțumiri și instabilitate socială.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră