joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: granita

27 articole
Eveniment

Drone rusești detectate la 10 km de granița României: F-16 pregătite de intervenție

Sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale (MApN) a identificat, duminică dimineață, un grup de drone aeriene aparținând Federației Ruse care evoluau în spațiul aerian al Ucrainei, la aproximativ 10 kilometri nord de frontiera cu România. F-16 de la Fetești, pregătite pentru misiune Potrivit unui comunicat al MApN, în jurul orei 1:15, două aeronave de luptă F-16 din cadrul Bazei 86 Aeriene de la Fetești au primit ordin de pregătire pentru o misiune de monitorizare aeriană. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Decizia a fost luată ca urmare a detectării dronelor în apropierea graniței românești. Ulterior, după dispariția țintelor de pe radare, misiunea a fost anulată la aproximativ 10 minute de la declanșare, aeronavele rămânând la sol. Alertă RO-ALERT în nordul județului Tulcea În contextul situației de securitate, populația din nordul județului Tulcea a fost avertizată printr-un mesaj RO-ALERT transmis la ora 1:21. Starea de alertă a fost ridicată la ora 1:40, după ce riscul imediat a fost considerat încheiat. MApN: nu au existat pătrunderi în spațiul aerian românesc Ministerul Apărării Naționale precizează că, pe durata incidentului, nu au fost înregistrate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național al României. Autoritățile subliniază că monitorizarea situației s-a desfășurat în permanență, conform procedurilor NATO. Peste 70 de atacuri cu drone, în proximitatea României MApN reamintește că, de la declanșarea agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei, au fost înregistrate peste 70 de atacuri cu drone în proximitatea frontierei României. Autoritățile române continuă să urmărească evoluțiile din regiune și să aplice măsurile necesare pentru protejarea populației și a teritoriului național.

Drone rusești, în apropierea graniței României (sursa: Facebook/Forţele Aeriene Române)
Racheta Oreșnik aproape de granițele UE (sursa: Telegram/SBU)
Internațional

Rusia testează limitele Occidentului: folosirea rachetei hipersonice Oreșnik aproape de granițele UE

Atacul rusesc cu racheta balistică hipersonică Oreșnik a avut un caracter „demonstrativ” și a fost lansat foarte aproape de frontiera Ucrainei cu Uniunea Europeană, a declarat vineri seară președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Mesajul a fost transmis în discursul său zilnic către populație, pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra vestului Ucrainei. Amenințare directă pentru statele din estul Uniunii Europene Zelenski a avertizat că rachetele balistice cu rază medie de acțiune reprezintă o provocare directă pentru state membre ale UE precum Polonia, România și Ungaria. Citește și: EXCLUSIV Cine este elvețianul care, cu un gest spontan bine intenționat, a stârnit scandalul începutului de an în România Potrivit liderului ucrainean, utilizarea acestui tip de armament indică o escaladare periculoasă a conflictului și o extindere implicită a riscurilor de securitate în regiune. Atac asupra regiunii Liov, aproape de granița UE Atacul cu racheta Oreșnik a avut loc în noaptea de joi spre vineri și a vizat regiunea Liov (Lviv), din vestul Ucrainei, o zonă situată în imediata apropiere a granițelor Uniunii Europene. Lovitura a amplificat temerile privind intenția Rusiei de a transmite un mesaj strategic către Occident. Diplomația ucraineană: „o amenințare globală” Șeful diplomației ucrainene, Andrii Sîbiga, a avertizat la rândul său asupra gravității atacului, afirmând într-un mesaj publicat pe platforma X că Rusia a folosit o rachetă balistică cu rază medie de acțiune în apropierea frontierelor UE și NATO. Oficialul ucrainean a catalogat acțiunea drept „o amenințare globală care necesită răspunsuri globale”. Apel la Washington pentru un răspuns ferm Anterior, Volodimir Zelenski a cerut Statelor Unite să reacționeze clar la utilizarea de către Rusia a rachetei Oreșnik, capabilă să transporte focos nuclear. Președintele ucrainean a subliniat că Moscova reacționează la semnalele venite din partea Washingtonului și că lipsa unor consecințe încurajează escaladarea violenței. Atac masiv cu drone și rachete asupra Ucrainei Potrivit lui Zelenski, în atacurile din noaptea de joi spre vineri forțele ruse au folosit 242 de drone, 22 de rachete de croazieră și 13 rachete balistice. Informațiile nu au putut fi confirmate imediat din surse independente, însă amploarea atacului indică o ofensivă aeriană de mare intensitate. Reacția Moscovei și precedentul Oreșnik Rusia a susținut că utilizarea rachetei Oreșnik în vestul Ucrainei a fost un răspuns la un presupus atac ucrainean asupra uneia dintre reședințele președintelui Vladimir Putin, la finalul anului trecut. Anterior, Moscova mai folosise racheta Oreșnik o singură dată, într-un atac asupra orașului Dnipro, în noiembrie 2024.

Estonia, linie de apărare la granița cu Rusia (sursa: err.ee)
Internațional

Sute de buncăre și zeci de km de tranșee antitanc de teama rușilor, în Estonia

Estonia a demarat săptămâna trecută construcția primelor cinci buncăre la frontiera cu Rusia, ca parte a așa-numitei „linii de apărare baltice”. Anunțul a fost făcut miercuri de Centrul eston pentru investiții în apărare, într-un context regional marcat de tensiuni persistente între statele baltice și Moscova. Plan etapizat: sute de buncăre până în 2027 Construcția este gândită în mai multe etape. Citește și: EXCLUSIV Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni și Romarm În faza a doua, care urmează să fie implementată în lunile următoare, vor fi ridicate alte 23 de buncăre. Autoritățile estone estimează că până la finalul anului 2027 vor fi construite aproximativ 600 de adăposturi subterane în nord-estul și sud-estul țării. Estonia, alături de Lituania și Letonia – toate foste republici sovietice – are relații tensionate cu Rusia și s-a remarcat drept una dintre cele mai ferme susținătoare ale Ucrainei în războiul declanșat de invazia rusă. Tranșee antitanc la granița estică Pe lângă buncărele subterane, linia de apărare baltică va include și o tranșee antitanc. Lucrările pentru prima secțiune, cu o lungime de 3,4 kilometri, urmează să înceapă în viitorul apropiat. În forma finală, sistemul de tranșee va avea aproximativ 40 de kilometri. Protecție împotriva artileriei ruse Colonelul eston Ainar Afanasiev a subliniat importanța alegerii atente a amplasamentelor pentru buncăre și tranșee, astfel încât acestea să fie adaptate specificului terenului și planurilor defensive ale armatei. Potrivit acestuia, principalul rol al buncărelor este protejarea soldaților estoni în fața loviturilor directe ale obuzelor de calibrul 152 mm, utilizate de artileria rusă, în eventualitatea unei confruntări militare cu Rusia. Mesajele contradictorii ale lui Vladimir Putin La începutul lunii, președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia nu dorește un război cu statele europene care sprijină Ucraina. Totuși, el a avertizat că Moscova este pregătită de luptă dacă aceste țări ar iniția un conflict. „Noi nu dorim război cu Europa, dar dacă Europa îl dorește și începe, atunci suntem gata chiar acum”, a afirmat Putin, insistând că Rusia nu are intenția de a ataca Europa și acuzând liderii europeni că trăiesc cu „iluzia” unei „înfrângeri strategice” a Rusiei. Acuzații de „isterie” la adresa liderilor europeni Vorbind miercuri la o reuniune a comandamentului armatei ruse, Vladimir Putin a susținut că cetățenii europeni sunt „îndoctrinați” cu frica unui război cu Rusia. În opinia sa, această „isterie” ar fi alimentată de liderii europeni, care ar formula deliberat cereri inacceptabile pentru Moscova, pentru a putea acuza ulterior Rusia că refuză pacea cu Ucraina. NATO cere creșterea rapidă a cheltuielilor pentru apărare În acest context tensionat, secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a cerut recent statelor membre ale Alianței să accelereze majorarea cheltuielilor și a producției pentru apărare. Potrivit acestuia, NATO trebuie să fie pregătită pentru un conflict militar de amploare, „de tipul celui pe care l-au îndurat bunicii și străbunicii noștri”.

Alerte aeriane la granița cu Ucraina (sursa: Facebook/Forţele Aeriene Române)
Eveniment

Alerte aeriane la granița cu Ucraina: Avioane F-16 și Eurofighter Typhoon ridicate de la sol

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a transmis marți dimineață două alerte RO-ALERT pentru județul Galați, după ce Statul Major al Forțelor Aeriene (SMFA) a raportat prezența unor posibile ținte aeriene de mici dimensiuni în apropierea graniței cu Ucraina. Alerte aeriane la granița cu Ucraina Primul mesaj a vizat zona de est a județului, iar al doilea a fost extins pentru întreg teritoriul județului Galați. Citește și: Un singur vot împotriva deciziei judecătorilor de la Curtea de Apel București de a respinge și noile propuneri privind pensiile magistraților Potrivit ISU Galați, mesajele au avut scopul de a informa preventiv populația asupra riscului de cădere a unor fragmente din spațiul aerian, solicitând adoptarea unor măsuri minime de protecție și adăpostire. Pe durata monitorizării, nu au fost înregistrate incidente sau efecte negative și nici apeluri la 112, ceea ce indică absența unor urmări directe la sol. Aeronave Eurofighter și F-16 ridicate de la sol Ministerul Apărării Naționale a precizat că, în dimineața de 25 noiembrie, radarele militare au detectat o țintă aeriană în apropierea județului Tulcea, ceea ce a determinat ridicarea la ora 06:28 a două aeronave germane Eurofighter Typhoon de la Baza Mihail Kogălniceanu. Ținta a traversat spațiul aerian național între Vâlcove (Ucraina) și Chilia Veche (Tulcea), iar la ora 06:55 a fost emis un mesaj RO-ALERT pentru județul Tulcea. A doua pătrundere în spațiul aerian național, deasupra Galațiului La ora 07:11, aeronavele Eurofighter au raportat că ținta se afla deasupra teritoriului Ucrainei, însă la ora 07:37 au fost ridicate de la sol două aeronave F-16 Fighting Falcon de la Baza 86 Aeriană Borcea, pentru o nouă monitorizare. La ora 07:48 s-a transmis mesaj RO-ALERT pentru județul Galați, iar la 07:50, sistemele radar au detectat o a doua pătrundere în spațiul aerian național, aeronavele F-16 confirmând contactul radar cu ținta.

Risc de explozie la granița cu Ucraina (sursa: Facebook/Raed Arafat)
Eveniment

Risc uriaș de explozie la granița cu Ucraina: 4.400 de tone de GPL ard pe o navă lovită de drone

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, a declarat luni că o eventuală explozie a navei încărcate cu GPL, aflată în flăcări pe teritoriul Ucrainei, ar putea produce efecte pe o rază de 4–5 kilometri. Din acest motiv, locuitorii din Plauru și Ceatalchioi sunt evacuați și transportați în municipiul Tulcea, unde vor primi cazare și sprijin. Risc confirmat de simulările experților Raed Arafat a explicat că nava incendiată conține 4.400 de tone de gaz petrolier lichefiat (GPL), iar incendiul continuă să ardă la bord. Citește și: Cum se jefuiește un spital al cărui manager are un salariu uriaș Simulările realizate de experți indică faptul că, în cazul unei explozii, unda de impact ar putea afecta o zonă de până la 5 kilometri. „Nava încă are incendiu la bord. Cantitatea de gaz este foarte mare și simulările arată un impact pe o rază de 4,5–5 km. Pentru a fi prevenitivi, evacuăm inclusiv Ceatalchioi.” Evacuare preventivă Locuitorii celor două sate au început să fie evacuați încă de luni dimineață. Populația este transportată în municipiul Tulcea, unde autoritățile au pregătit spații de cazare temporară. „Când riscul scade, oamenii se vor întoarce acasă. Poate fi vorba de câteva ore sau până mâine, până se clarifică situația navei.”, a precizat șeful DSU. De ce există riscul unei explozii Arafat a explicat că, în prezent, gazul arde la ieșirea prin ventile, însă pericolul constă în posibilitatea încălzirii zonei de stocare: „Se vede cum arde gazul care iese. Totuși, dacă zona unde e stocat gazul se încălzește, poate apărea o explozie. Experții consideră că riscul există, așa că decizia este să rămânem pe partea de prevenție.” Ce se întâmplă cu persoanele care refuză evacuarea În unele situații, cetățenii refuză să părăsească locuințele. Arafat a explicat că, deși evacuarea este recomandată pentru siguranța populației, nimeni nu va fi forțat: „Dacă cineva refuză complet să se evacueze, semnează pe proprie răspundere. Nu înseamnă că e mai înțelept dacă nu se întâmplă nimic, ci doar că își asumă un risc suplimentar.” Cooperare cu autoritățile ucrainene DSU menține contactul cu autoritățile ucrainene pentru monitorizarea evoluției incendiului. Arafat a subliniat că evacuarea preventivă este o măsură gestionabilă pentru Tulcea: „Am evacuat și 1.000 sau 1.500 de persoane în alte situații. Evacuarea Plauru și Ceatalchioi este una complet gestionabilă pentru autoritățile din județ.” Nava cu GPL, lovită de un atac cu drone Nava încărcată cu GPL se află în zona orașului ucrainean Ismail, în apropierea graniței cu România. Flăcările au izbucnit după un atac cu drone desfășurat noaptea trecută, incidentul generând un risc major pentru localitățile românești aflate în proximitate.

Misiune comună NATO la frontiera Rusiei (sursa: raf.mod.uk)
Internațional

Misiune comună NATO: aeronave britanice au patrulat granița rusă alături de SUA

Aeronave de supraveghere ale Forțelor Aeriene Regale Britanice (RAF) au efectuat o misiune de patrulare de 12 ore la granița Rusiei, în cooperare cu Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică, a anunțat Ministerul britanic al Apărării într-un comunicat difuzat sâmbătă. Operațiune de 12 ore de-a lungul flancului estic al NATO Potrivit autorităților britanice, misiunea a avut loc joi și a implicat un avion de supraveghere electronică RAF RC-135 Rivet Joint și un avion de patrulare maritimă P-8A Poseidon. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Cele două aparate au parcurs în total peste 16.000 de kilometri, zburând din Extremul Nord și de-a lungul flancului estic al NATO, pe direcția Belarus–Ucraina. Tehnologie de interceptare și război antisubmarin Avionul RC-135 Rivet Joint este proiectat să capteze o gamă extinsă de semnale electromagnetice, fiind capabil să intercepteze comunicațiile militare. La rândul său, P-8A Poseidon, specializat în războiul antisubmarin, poate transporta torpile și rachete antinavă. Acesta a efectuat o rută concentrată pe zona Mării Baltice, regiune strategică pentru NATO. SUA au susținut misiunea cu un avion cisternă Operațiunea comună a fost sprijinită de un avion cisternă KC-135 Stratotanker al Forțelor Aeriene ale Statelor Unite, care a asigurat realimentarea în aer și a „extins raza de acțiune operațională” a aeronavelor britanice. Ministerul britanic al Apărării a subliniat că această colaborare reprezintă „o demonstrație clară a unității transatlantice” între partenerii Alianței Nord-Atlantice. Mesajul Londrei pentru Kremlin Ministrul britanic al apărării, John Healey, a descris misiunea ca fiind „importantă”, menționând că aceasta furnizează informații esențiale pentru consolidarea conștientizării operaționale a armatei britanice. „Această acțiune transmite un mesaj puternic al unității NATO către Vladimir Putin și către adversarii noștri. Ea face Regatul Unit mai sigur acasă și mai puternic în străinătate”, a declarat Healey, felicitând personalul RAF implicat în operațiune. Incursiuni repetate ale dronelor ruse în spațiul aerian NATO Oficialii britanici au explicat că misiunea are loc pe fondul incidentelor tot mai dese provocate de drone și aeronave rusești în spațiul aerian al statelor NATO, inclusiv în Polonia, România și Estonia. La începutul lunii, liderii Uniunii Europene au anunțat noi măsuri pentru întărirea apărării blocului comunitar împotriva amenințărilor provenite din utilizarea dronelor rusești.

Seul renunță la propagandă audio militară (sursa: Yonhap News)
Internațional

Coreea de Sud retrage difuzoarele K-pop de la graniță pentru a detensiona relațiile cu Nordul

Seul renunță la propagandă audio militară. Autoritățile de la Seul au anunțat luni că încep retragerea difuzoarelor folosite pentru a transmite muzică K-pop și buletine de știri către Coreea de Nord. Măsura face parte dintr-un efort diplomatic inițiat de noul președinte sud-coreean, Lee Jae-myung, care dorește reducerea tensiunilor dintre cele două țări. Seul renunță la propagandă audio militară Președintele Lee, venit la putere la începutul lunii iunie, a ordonat armatei să întrerupă complet difuzările de propagandă, afirmând că pacea trebuie prioritizată „indiferent de cost”. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Demersul vine în urma destituirii fostului președinte, care adoptase o linie dură față de regimul de la Phenian și lansase difuzările sonore ca reacție la atacuri simbolice cu baloane trimise din Nord. Demontarea difuzoarelor, finalizată până la sfârșitul săptămânii „Începând de astăzi, armata începe să retragă difuzoarele”, a declarat Lee Kyung-ho, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării. Oficialul a precizat că toate echipamentele de-a lungul frontierei vor fi demontate până la sfârșitul săptămânii, cu condiția să nu afecteze starea de pregătire a armatei. Nordul reacționează dur: „O greșeală de calcul” În ciuda gesturilor de deschidere din partea Seulului, Coreea de Nord a refuzat să continue dialogul. Kim Yo Jong, sora influentă a liderului Kim Jong Un, a avertizat că „nu există o greșeală de calcul mai mare” decât ideea că „câteva cuvinte blânde” pot schimba situația actuală. Președintele sud-coreean rămâne însă deschis unui dialog fără condiții prealabile. Cele două Corei, încă în război tehnic Conflictul dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, început în 1950, nu s-a încheiat oficial, ci doar cu un armistițiu semnat în 1953. Cele două țări rămân, din punct de vedere tehnic, în stare de război, în absența unui tratat de pace definitiv.

Polonia menține controalele temporare la frontiere (sursa: Facebook/Krajowa Administracja Skarbowa)
Internațional

Polonia prelungește controalele la granițele cu Germania și Lituania până în octombrie

Polonia menține controalele temporare la frontiere. Guvernul polonez a decis să mențină controalele temporare la frontierele cu Germania și Lituania până la data de 4 octombrie, prelungind astfel măsura inițială care urma să expire pe 5 august. Polonia menține controalele temporare la frontiere Potrivit ministrului de interne, Marcin Kierwiński, decizia a fost luată încă de vineri și a fost notificată Comisiei Europene, precum și statelor vecine afectate. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Kierwiński a subliniat că partenerii europeni au manifestat „înțelegere deplină” față de această măsură, în contextul presiunii continue exercitate de migrația ilegală și de activitățile serviciilor secrete din Belarus și Rusia. Control sporit: „98% acoperire a frontierei” Ministrul a declarat că introducerea controalelor în iulie a dus la o „densitate de control de 98%” la granițele Poloniei, ceea ce i-a determinat pe migranții ilegali și pe agenții ruși și belaruși să caute rute alternative. În luna septembrie, autoritățile poloneze urmează să evalueze din nou situația, pe baza datelor furnizate de poliție, armată și grăniceri. Răspuns la măsurile luate de Germania Polonia a introdus controalele la frontieră pe 7 iulie, ca reacție la decizia Germaniei de a intensifica verificările la graniță. Cancelarul Donald Tusk a condiționat oprirea acestor controale de deciziile guvernului federal german. Germania impune din octombrie 2023 controale selective la frontiera cu Polonia, în încercarea de a limita migrația ilegală. Situația de la frontieră în cifre Între 7 și 30 iulie, autoritățile poloneze au controlat 243.683 de persoane și 110.212 vehicule la granița cu Germania. În urma acestor verificări, 105 persoane au primit refuz de intrare în Polonia, iar 72 de persoane respinse de Germania au fost primite de partea poloneză. În două cazuri, Polonia a refuzat preluarea migranților, iar la rândul ei a returnat șase persoane autorităților germane. Presiuni interne: grupări radicale și acuzații reciproce În luna iulie, guvernul polonez a fost presat să acționeze și din cauza activităților unor grupuri de patrulare civile de extremă dreapta, care pretindeau că identifică migranți ilegali și criticau autoritățile pentru lipsa de acțiune. Aceste grupuri acuzau Germania că returnează migranți care nu au trecut anterior prin Polonia.

Diplomat prins cu 206 kg cocaină (sursa: Pexels/MART PRODUCTION)
Internațional

Un diplomat, cu 206 kg de cocaină în portbagajul mașinii la granița bulgară

Diplomat prins cu 206 kg cocaină. Autoritățile bulgare au anunțat confiscarea unei cantități record de 205,94 kilograme de cocaină la punctul de trecere a frontierei Kapitan Andreevo. Potrivit BTA, drogurile erau transportate cu un vehicul înmatriculat în Belgia, condus de un diplomat al Republicii Congo, care activa la Bruxelles. Diplomat prins cu 206 kg cocaină În urma descoperirii, trei persoane au fost reținute. Citește și: Cel mai influent cotidian din Germania, de orientare conservatoare, îl laudă pe Nicușor Dan și critică dur fosta guvernare Este vorba despre un bărbat de 40 de ani, un bărbat de 43 de ani și o femeie de 54 de ani, cetățean belgian. Cei trei au fost inculpați oficial pe 19 iulie, fiind acuzați de trafic internațional de droguri. Potrivit procurorului districtual din Haskovo, Ivan Stoianov, inculpații au fost reținuți pentru 72 de ore și riscă pedepse între 15 și 20 de ani de închisoare, precum și amenzi cuprinse între 200.000 și 300.000 de leva (aproximativ 100.000 - 150.000 euro). Drogurile, ascunse în cinci valize Cocaina a fost descoperită pe 18 iulie, în urma unei inspecții riguroase asupra unui autovehicul diplomatic care intra în Bulgaria din Turcia. Substanțele interzise erau împachetate în cinci valize, ascunse în interiorul mașinii. Valoare estimată: aproape 38 de milioane de leva Valoarea de piață a drogurilor confiscate a fost estimată la 37,69 milioane de leva, echivalentul a aproximativ 19 milioane de euro, potrivit evaluării instanței. Captura a fost anunțată în cadrul unei conferințe de presă organizate la graniță, în prezența ministrului de interne Daniel Mitov, a ministrului de finanțe Temenujka Petkova, a procurorului Ivan Stoianov, a directorului Agenției Vamale, Ghiorghi Dimov, și a comisarului-șef Boian Raev. Ministerul de Interne al Bulgariei a declarat că aceasta este cea mai mare cantitate de cocaină confiscată vreodată la frontierele terestre ale țării.

Polonia a reinstaurat controale la granițe (sursa: Facebook/Tomasz Siemoniak)
Internațional

Polonia reintroduce controale la frontierele cu Germania și Lituania din cauza imigrației

Polonia a reinstaurat controale la granițe. Începând din noaptea de duminică, 7 iulie, Polonia a reinstaurat controale la granițele cu Germania și Lituania, într-o măsură destinată să limiteze imigrația ilegală. Polonia a reinstaurat controale la granițe Decizia vine în contextul intensificării dezbaterilor politice interne, dar și al tensiunilor cu Berlinul pe tema migranților respinși la frontieră. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Ministrul de interne al Poloniei, Tomasz Siemoniak, a anunțat că au fost instalate 52 de puncte de control la frontiera cu Germania și 13 la granița cu Lituania. Acestea vor funcționa inițial timp de 30 de zile, până pe 5 august, dar perioada ar putea fi extinsă. Controalele vor fi aleatorii și vizează în principal vehiculele cu mai mulți pasageri, potrivit autorităților de frontieră. Varșovia reacționează la respingerile făcute de Germania Premierul polonez Donald Tusk a justificat măsura prin schimbarea „practicii de la granița polono-germană” din ultima lună. Acesta a acuzat autoritățile germane că refuză migranților accesul pe teritoriul Germaniei, chiar și pentru solicitarea de azil. Tusk a descris situația drept una care generează „tensiuni și un sentiment justificat de asimetrie”. Presiuni de securitate la granița cu Lituania Controalele la frontiera cu Lituania sunt motivate de autoritățile poloneze prin necesitatea opririi migrației „orchestrate de Moscova și Minsk”. Potrivit Varșoviei, rutele migratorii dinspre Belarus, Letonia și Lituania spre Polonia s-au intensificat, alimentând temerile legate de manipularea geopolitică a crizei migranților. Controverse interne și opoziție naționalistă vocală Subiectul imigrației a fost central în campania electorală care l-a adus la președinție pe Karol Nawrocki, susținut de opoziția naționalist-populistă. Criticii guvernului Tusk, în special din rândul extremei drepte, îl acuză că a cedat în fața Berlinului, permițând „invazia” de migranți. La sfârșitul lunii iunie, grupuri de extremă dreaptă au organizat „patrule de cetățeni” la frontiere, demers condamnat de autorități ca fiind ilegal. Berlinul propune controale comune, Polonia refuză Pentru a evita un „ping-pong” de solicitări de azil între cele două țări, ministrul german de Interne a declarat că se află în contact cu partea poloneză și a propus realizarea de controale comune la frontieră. Varșovia a respins însă săptămâna trecută această idee, preferând menținerea controlului unilateral asupra granițelor.

Germania respinge la graniță migranții ilegali (sursa: Facebook/Matthias Krieger - für mehr Bewegung in unserem Regensburg)
Internațional

Germania va respinge la graniță toți migranții clandestini, exceptând femeile gravide și copiii

Germania respinge la graniță migranții ilegali. Noul ministru german de interne, Alexander Dobrindt, a declarat miercuri că a ordonat poliției de frontieră să respingă migranții clandestini la granițele Germaniei. Excepție vor face doar copiii și femeile gravide, considerate grupuri vulnerabile. Germania respinge la graniță migranții ilegali Într-o conferință de presă susținută la Berlin, Dobrindt a explicat că această decizie urmărește limitarea migrației ilegale. Citește și: BREAKING Nicușor Dan prezintă un sondaj care arată că Simion ar câștiga alegerile prezidențiale El a anulat oficial instrucțiunile verbale emise în perioada crizei migratorii din 2015, când Angela Merkel a permis intrarea refugiaților. Aceste directive neformale împiedicau până acum poliția de frontieră să returneze solicitanții de azil. Coaliția Merz-Scholz își asumă combaterea migrației ilegale Noul guvern german, condus de cancelarul Friedrich Merz, format dintr-o coaliție între CDU-CSU (centru-dreapta) și SPD (centru-stânga), a făcut din combaterea migrației ilegale o prioritate. Obiectivul declarat este și acela de a stopa ascensiunea formațiunii de extremă dreapta AfD. Tema migrației Creștin-democrații au cerut măsuri ferme, invocând seria recentă de atacuri comise de refugiați. Compromisul înscris în programul de guvernare prevede menținerea controalelor la frontieră și returnarea migranților ilegali, inclusiv a celor care cer azil, dar cu condiția desfășurării acestor măsuri „în coordonare cu vecinii europeni”. Deși programul guvernamental vorbește despre cooperare europeană, nu este clar dacă ordinul recent al ministrului Dobrindt a fost coordonat cu țările vecine, în special Austria și Polonia. Critici: măsurile ar încălca valorile UE Mai mulți critici ai noii politici de migrație susțin că deciziile guvernului federal contravin valorilor și normelor Uniunii Europene. S-au ridicat semne de întrebare privind angajamentele Germaniei în privința drepturilor refugiaților.

Atacuri în Ucraina, explozii lângă Sulina (sursa: Facebook/Sulina fabuloasa)
Eveniment

Explozii foarte aproape de Sulina. Rușii au lovit dur regiunile ucrainene de la granița cu România

Atacuri în Ucraina, explozii lângă Sulina. Pentru prima dată de la începutul războiului din Ucraina, locuitorii orașului Sulina au primit trei mesaje RO-ALERT într-o singură noapte, în contextul atacurilor Rusiei asupra infrastructurii portuare ucrainene. Atacuri în Ucraina, explozii lângă Sulina Unele persoane au declarat că exploziile s-au simțit mai puternic decât cele produse în 2022, când a fost bombardată Insula Șerpilor. Citește și: ANALIZĂ Așa-zisa dezbatere prezidentiala: Digi, Antonescu și Lasconi au organizat o ambuscadă împotriva lui Nicușor Dan Ministerul Apărării Naționale (MApN) a confirmat că în noaptea de 28 spre 29 aprilie au avut loc noi atacuri cu drone în apropierea frontierei României. Viceprimarul orașului Sulina, Laurențiu Praz, a declarat pentru Agerpres, că intensitatea exploziilor a fost resimțită în casele oamenilor. Pe rețelele sociale, unii locuitori au comparat vibrațiile cu un cutremur. În comunele Chilia Veche, Pardina și CA Rosetti, oamenii au primit doar un singur mesaj RO-ALERT și spun că s-au obișnuit cu astfel de alerte. Activarea avioanelor de luptă și măsurile de securitate Alerta aeriană a fost declanșată luni la ora 23:30 și s-a încheiat marți dimineața, la 04:50. În acest interval, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române și două Eurofighter ale Forțelor Aeriene Italiene au executat misiuni de supraveghere și protecție a spațiului aerian românesc. Inspectoratul pentru Situații de Urgență Delta a precizat că nu au existat apeluri la numărul unic de urgență 112. Reacția oficială a Ministerului Apărării Naționale Ministerul Apărării Naționale a condamnat ferm atacurile Federației Ruse asupra infrastructurii civile ucrainene, subliniind că acestea sunt nejustificate și în contradicție gravă cu dreptul internațional. MApN a reafirmat angajamentul României față de apărarea spațiului național și susținerea securității regionale.

12% din ilegalii prinși când treceau granița în sectorul Houlton, din Maine (SUA), români Foto: U.S. Customs and Border Protection-Houlton Sector
Eveniment

Fox News: 12% din ilegalii prinși când treceau granița în sectorul Houlton, din Maine (SUA), români

Circa 12% din ilegalii prinși, în anul fiscal 2024, când treceau granița în sectorul Houlton, din Maine (SUA), erau români, arată, azi, Fox News. Reportajul a apărut cu puțin timp înainte ca guvernul SUA să anunțe că suspendă decizia de a permite cetățenilor români să circule fără vize în SUA. Citește și: BREAKING SUA suspendă pe termen nedefinit programul de ridicare a vizelor pentru cetățenii români 12% din ilegalii prinși când treceau granița în sectorul Houlton, din Maine (SUA), români „Potrivit unui expert în imigrație, relaxarea cerințelor canadiene privind vizele ar putea fi cauza unei creșteri a numărului de imigranți ilegali români care trec granița spre Statele Unite. «În primul rând, motivul pentru care vin din Canada este că Canada a ridicat cerințele de viză pentru români în 2017, cred», a declarat Mark Krikorian, director executiv al Centrului pentru Studii de Imigrație, pentru Fox News Digital. „Deci este mult mai simplu să ajungi în Canada decât aici dacă ești român. Și atunci te furișezi peste graniță. Și de ce nu stai în Canada în loc să vii aici? Nu știu”. Datele U.S. Customs and Border Protection din sectorul Houlton din Maine arată că românii au reprezentat mai puțin de 1% din traversările frontierei în anul fiscal 2023. În anul fiscal 2024, acest număr a crescut la aproape 12%. Din 344 de treceri ilegale în sector, 40 de persoane au fost identificate ca fiind cetățeni români”, arată Fox News. Sectorul Houlton este în nord-estul statului Maine, la graniță cu regiunea New Brunswick, din Canada.  Expertul citat de Fox News a apreciat că, dacă se vor ridica vizele, se va reduce numărul românilor care intră ilegal în SUA, dar va crește numărul celor care vor sta mai mult decât perioada permisă, de 90 de zile.   

SUA întărește apărarea graniței cu Mexicul (sursa: Facebook/U.S. Northern Command)
Internațional

Trump mai trimite 3.000 de soldați la granița cu Mexicul, numărul efectivelor e acum 9.000

SUA întărește apărarea graniței cu Mexicul. Armata americană a anunțat sâmbătă desfășurarea a aproximativ 3.000 de militari suplimentari la granița cu Mexicul. Astfel, numărul total al soldaților mobilizați pentru sprijinirea luptei împotriva imigrației ilegale ajunge la 9.000, această problemă fiind considerată prioritară de administrația Trump. SUA întărește apărarea graniței cu Mexicul Potrivit unui comunicat al comandamentului Northcom, trupele vor sprijini poliția de frontieră în menținerea securității la granița sudică a SUA. Citește și: Cota lui Georgescu la pariuri continuă să se prăbușească. Depunerea candidaturii, anulată subit Deși soldații nu vor participa direct la oprirea migranților sau la acțiuni de expulzare, rolul lor va fi esențial în asigurarea unor misiuni de sprijin în privința supravegherii și monitorizării. De asemenea vor asigura asistență administrativă și logistica necesară pentru transport aerian suplimentar „Aceste desfășurări oferă agilitate și sprijin pentru a face față fluxului de migranți ilegali și droguri la frontieră”, a declarat generalul Gregory Guillot, comandantul Northcom. Trump intensifică măsurile anti-imigrație La revenirea sa la putere, Donald Trump a semnat imediat un ordin executiv prin care a declarat starea de urgență la frontiera cu Mexicul. Două zile mai târziu, a dispus trimiterea a încă 1.500 de soldați, acuzând Mexicul că nu combate eficient imigrația ilegală și traficul de fentanil. În timpul campaniei electorale, Trump a acuzat migranții că sunt „criminali” și a promis „cea mai mare operațiune de expulzare din istoria SUA”. Reducerea imigrației ilegală la niveluri istorice Fostul președinte american a declarat sâmbătă că venirea sa la putere a determinat o scădere accelerată a numărului de migranți opriți la graniță. „Invazia în țara noastră s-a terminat”, a afirmat Trump pe rețeaua Truth Social, susținând că sfârșitul lunii februarie a adus „cel mai scăzut” număr de imigranți ilegali opriți la frontiera de sud „din istorie”. Măsuri suplimentare pentru expulzarea migranților Pentru a accelera expulzările, administrația Trump exercită presiuni asupra țărilor din America Latină, solicitându-le să accepte repatrierea propriilor cetățeni. În plus, guvernul american ia în calcul reținerea a până la 30.000 de migranți ilegali la baza militară de la Guantanamo, Cuba. Aceștia s-ar adăuga celor circa 40.000 deja aflați în centre de detenție din Statele Unite.

Primul care a trecut granița după intrarea în Schengen Foto: Ziarul Unirea
Eveniment

Primul care a trecut granița după intrarea în Schengen

Primul care a trecut granița româno-maghiară după intrarea României în Schengen, în aplauze a fost un câine vagabond, arată o filmare distribuită pe Instagram pe contul „other_europe”. Contul se definește ca făcând parte dintr-o comunitate „pentru o Europă unită, federală și suverană! ?? | Europa văzută de ochi europeni”. Citește și: Tudorel Toader se pregătește de o candidatură la președinție, fiind susținut de o aripă din AUR Filmarea fost făcută, potrivit other_europe de Plastilina Foto. În filmare se vede că, la momentul ridicării barierei care separă România de Ungaria, primul care trece granița este un câine, aparent fără stăpân, fără zgardă, care pare că este obișnuit să se plimbe dintr-o țară în alta. Momentul în care oficialii locali, poliția de frontieră și vameșii izbucnesc în aplauze îl sperie puțin, dar patrupedul își continuă drumul. În postare nu se precizează la ce punct de graniță s-a petrecut aceste eveniment, dar potrivit unui site din Satu Mare ar fi vorba de Petea. Primul care a trecut granița după intrarea în Schengen „România a intrat în sfârșit în Spațiul Schengen, iar un câine a fost primul care a trecut granița româno-ungară, toată lumea aplaudându-l. Cu România și Bulgaria pe deplin intrate în Schengen, toate țările UE, cu excepția Ciprului și a Irlandei, sunt acum membre ale zonei de liberă circulație. În timp ce Schengen s-a extins constant de la crearea sa, mai multe țări, inclusiv Germania, au reintrodus controalele la frontierele din Europa, amenințând nucleul Uniunii noastre. Dar aceste eforturi sunt zadarnice, deoarece trebuie să ne securizăm împreună frontierele europene. Reintroducerea vechilor frontiere între noi ne-ar dăuna cel mai mult. Toți europenii împărtășesc aceeași nevoie de frontiere externe sigure, aceasta nu mai este o sarcină națională, ci una europeană comună”, a comentat other_europe. View this post on Instagram A post shared by Other Europe ?? (@other_europe)

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră