vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: granita

24 articole
Eveniment

Vămile spre Moldova și Ucraina, infernale

Vămile spre Moldova și Ucraina, infernale. Punctele de Trecere a Frontierei sunt acele locuri unde de obicei statul îi arată cetăţeanului cât de puţină încredere are în el. Vămile spre Moldova și Ucraina, infernale Practic, oricine trece graniţa terestră este suspect. Senzaţia este cu atât mai pronunţată pe drumurile care traversează graniţa de est. Citește și: Contracte cu dedicație: profesorii pot folosi prima de carieră didactică la un număr limitat de magazine! Câțiva retaileri mari, excluși Acolo unde punctele vamale - porţi de intrare în Uniunea Europeană - arată mai degrabă ca haltele prin care azi mai trec două-trei trenuri decât ca instituţii unde cetăţeanul să se simtă confortabil în relaţia cu autorităţile. În comparaţie, în cealaltă parte a ţării, tot la o graniţă cu un stat din afara UE, Serbia, verificările se fac mult mai repede, iar cozile aproape că nu există. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Vămile spre Moldova și Ucraina, infernale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Traficanții de țigări și de droguri treceau granița pe sub nasul autorităților
Eveniment

Traficanții treceau granița pe sub nasul autorităților

Cazul dronei rusești care a căzut pe teritoriul României, dar de care statul român habar nu avea, nu este singular: traficanții de țigări și de droguri treceau granița pe sub nasul autorităților. Citește și: Ucraina a avut dreptate, iar autoritățile române s-au făcut de râs: o dronă rusească a căzut pe teritoriul României. Kievul a avertizat de luni, dar Bucureștiul a negat vehement Ministerul român al Apărării a recunoscut, azi, că o dronă rusească a căzut pe teritoriul României. Kievul a avertizat de luni, dar Bucureștiul a negat vehement, timp de mai multe zile. Traficanții de țigări și de droguri treceau granița pe sub nasul autorităților Două exemple celebre, care arată cât sunt de slab protejate granițele României: 19 martie 2019: un uriaș transport de droguri este adus în România, pe cale maritimă, de pe un vapor, pe coastă, în zona de Sfântu Gheorghe, la câțiva kilometri de două unități de supraveghere a litoralului: radarul Internelor, parte din sistemul complex de supraveghere a traficului la Marea Neagră (SCOMAR), și Farul militar al Marinei. Pe coasta României există 7 faruri de aterizare, amplasate la Sulina, Sfântu Gheorghe, Gura Portiţei, Midia, Constanţa, Tuzla şi Mangalia, care au rolul de semnalizare maritimă pentru siguranţa navigaţiei. Farul militar a fost amplasat în 1968 la Sfântu Gheorghe. SCOMAR a căzut, la 19 martie 2019, pentru câteva ore - exact cât a fost nevoie ca traficanții să-șide barce marfa. Aceștia au avut ghinion, au fost surprinși de furtună și au pierdut o parte din marfă. Așa s-a aflat de acest incident, care altfel nu ar fi fost cunoscut. 2021-2022: în repetate rânduri, avioane ale contrabandiștilor ucraineni trec granița și aduc țigări în România. Nici un avion nu este capturat în România, ci în Ucraina sau Moldova. Două avioane AN-2 au intrat în România și nu au fost prinse de autorități, unul fiind capturat pe un aerodrom din regiunea Ivano-Frankovsk, iar altul pe teritoriul Republicii Moldova. Un raport al grănicerilor cucraineni arăta că au fost găsite și reținute în total 8 aparate de zbor numai pe raza de competență teritorială a Direcției de Grăniceri Cernăuți, din care trei AN-2. „Din analiza informaţiilor la dispoziţie nu au rezultat date care să confirme, în mod obiectiv, utilizarea neautorizată a spaţiului aerian naţional în zona de referinţă", afirma Ministerul Apărării, în august 2021, în legătură cu aceste transporturi de contrabandă. Însă Ucraina a ridicat un Mig-29, care a interceptat un avion AN-2 suspect și i-a reținut pe pasageri. În iunie 2022 un avion de tip Beechcraft decolează din Ungaria, atinge tangențial Serbia, trece de România, după care intră în spaţiul aerian al Bulgariei, unde a aterizat. Citește și: EXCLUSIV Ultima variantă a „ordonanței austerității” favorizează instituțiile militare și promovează mascat șefi de birouri. Proiectul este neconstituțional, spun specialiștii Două avioane de luptă Gripen maghiare, două avioane de luptă americane F-16 şi două avioane de luptă F-16 româneşti l-au interceptat şi escortat până a intrat în spaţiul aerian bulgar, întrucât avionul nu răspundea la nici un fel de apeluri. Membrii echipajului au dispărut.

Finlanda, gard la granița cu Rusia (sursa: raja.fi)
Internațional

Finlanda, gard la granița cu Rusia

Finlanda, gard la granița cu Rusia. Poliţiştii de frontieră finlandezi au dezvăluit traseul şantierului viitoarei cortine de fier care va acoperi o parte din imensa sa graniţă de 1.340 de kilometri cu Rusia, o consecinţă a războiului din Ucraina. Finlanda, gard la granița cu Rusia Poliția de Frontieră oferit presei un tur al şantierului primului tronson pilot de trei kilometri pe frontieră, lângă Imatra, în sud-estul ţării, la câteva zile după aderarea Finlandei la NATO. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În total, vor fi ridicaţi 200 de kilometri de garduri de sârmă ghimpată, de trei metri înălţime şi mărginiţi de un drum, pentru un buget prevăzut de 380 de milioane de euro. Esenţialul (70%) se va afla pe frontiera de sud-est, cea mai densă a liniei de graniţă cu Rusia, potrivit unui traseu încă incomplet prezentat vineri. Dar alte garduri vor fi ridicate mai la nord, pe lunga frontieră, în mare parte nelocuită, care urcă spre Laponia şi graniţa norvegiană din Arctica. "Vor fi câteva zeci de secţiuni pentru gard. Exemplul tipic vor fi punctele de trecere a frontierei şi împrejurimile acestora, drumurile care traversează graniţa, dar şi zonele uşor accesibile oamenilor cu mijloace de transport", a explicat generalul de brigadă Jari Tolppanen în cursul unui briefing de presă. Finalizare în 2026 În prezent, pe amplasamentul pilot, aflat la şase kilometri de Imatra, excavatoarele sunt ocupate cu defrişarea şi copacii au fost doborâţi, dar gardul în sine nu este încă ridicat. Şantierul a început la sfârşitul lui februarie, iar ultima fază de ridicare a gardului urmează să se încheie în 2026. Aproximativ 70 de kilometri urmează să fie finalizaţi până în 2025. Frontierele finlandeze sunt în prezent securizate în principal de bariere uşoare din lemn, concepute în principal pentru a împiedica animalele să se deplaseze. Carelia finlandeză, la URSS Aşa a fost şi în timpul Războiului Rece, când ţara nordică a fost constrânsă la neutralitate de către Moscova, după cel de-Al Doilea Război Mondial. Frontiera de sud-est a fost trasată în 1940 şi apoi oficializată în 1947 după anexarea unei mari părţi a Careliei finlandeze de către URSS, ceea ce a dus la deplasarea a sute de mii de locuitori. De atunci, ea a rămas foarte slab locuită. La trei decenii de la încheierea Războiului Rece, Helsinki a luat anul trecut decizia de a ridica un gard după invadarea Ucrainei. Autorităţile l-au prezentat ca pe o modalitate de a evita instrumentarea unor fluxuri migratorii, ca recent în Belarus, dar fără funcţie militară. "Acesta este singurul mod eficient şi sigur de a controla intrările de mare amploare", a subliniat generalul Tolppanen. "Trebuie să reducem dependenţa noastră de eficienţa controlul de pe partea rusă a frontierei", a explicat el. Fără comerț cu Rusia la graniță Această nouă cortină de fier marchează sfârşitul unei perioade în care regiunea de graniţă a Finlandei se baza pe comerţul cu Rusia pentru a-şi asigura prosperitatea. Majoritatea locuitorilor spun că ţara lor întoarce spatele puternicului său vecin, dar părerile sunt mai împărţite cu privire la utilitatea gardului. Citește și: Prigojin (Wagner) vrea încheierea „operațiunii militare speciale” în Ucraina de către Rusia și consolidarea pozițiilor în teritoriile câștigate deja. Mulți se întreabă dacă nu e vocea lui Putin "Cred că este un lucru foarte bun", a declarat pentru AFP Sinikka Rautsiala, un locuitor din Imatra. "Ar fi trebuit să-l construim cu mult timp în urmă", a adăugat el. "Nu cred că este foarte necesar", judecă la rândul ei Pirjo Pänkäläinen, o altă locuitoare a oraşului cu 25.000 de locuitori. "Dar cu siguranţă, deoarece există multă frică provocată de situaţie, mulţi oameni cred că este important să fie construit", a adăugat ea.

Haos și cozi uriașe la granița Rusiei cu Georgia Foto: Telegram VerhniyLars
Eveniment

Haos și cozi la granița Rusiei cu Georgia

Nenumărate filmări arată haos și cozi uriașe la granița Rusiei cu Georgia, pe unde bărbații ruși fug de recrutare. Scene asemănătoare au loc la mai toate punctele de frontieră, din Finlanda în Mongolia. Imaginile din dronă surprind foarte bine cozile nesfârșite. Drone footage by @the_ins_ru shows the length of the queue to exit Russia at one of its southern borders — thousands have been fleeing last week’s call-up decree pic.twitter.com/W5CTKtfkll— Polina Ivanova (@polinaivanovva) September 26, 2022 Haos și cozi uriașe la granița Rusiei cu Georgia Blocajele în apropierea graniței cu Georgia s-au format în primele ore după discursul președintelui Vladimir Putin din 21 septembrie, în care acesta a anunțat începutul mobilizării parțiale pentru războiul din Ucraina. Două zile mai târziu, vameșii au înregistrat o coadă record în acest an – 1,7 mii de mașini aliniate la punctul de control Verkhny Lars. A doua zi, recordul a fost doborât – coada a crescut la 2,3 mii de mașini. Blocajul s-a întins pe mai bine de 25 de kilometri și a ajuns la Vladikavkaz. Pe rețelele sociale circulă informația că poliția rutieră cere transportatorilor câte 5.000 de ruble de fiecare pasager, adică circa 85 de dolari. „Sentimentul fereastra în care se poate fugi se închide a dus la scene haotice la granițele terestre ale Rusiei cu Georgia, Kazahstan și Mongolia - țări care nu cer rușilor viză. În special la singura trecere a frontierei a Rusiei cu Georgia, la poalele munților Caucaz, s-au produs ambuteiaje. „Mulți oameni au decis să-și abandoneze mașinile, nu au apă, combustibil, nimic”, a declarat luni pentru Moscow Times un bărbat rus de la granița ruso-georgiană, care dorea să rămână anonim”, scrie Moscow Times. Sute de mașini s-au adunat și la punctul de control din districtul Pallasovsky din regiunea Volgograd și satul Karaozek, regiunea Astrakhan. Cei care doresc să ajungă în Kazahstan petrec până la 15 ore la coadă. Lukașenko s-a obrăznicit cu șeful Pe acest fond, Putin a ajuns să fie tutelat de aliatul său Aleksandr Lukașenko, dictatorul din Belarus. Putin's now getting lectured by Lukashenko what to do when tens of thousands of your people are fleeing the country:"Let them run ... I never worried about it. They're asking to come back ... You just have to decide what to do with them" pic.twitter.com/2jAqq0P5jD— Alec Luhn (@ASLuhn) September 26, 2022 „Bine, să zicem că au fugit 30.000, 50.000, dar, dacă ei ar fi rămas aici, i-am mai fi putut considera oamenii noștri? Lasă-i să fugă, eu nu știu cum vă raportați dumneavoastră la asta, dar eu nu prea mi-am făcut griji în 2020, când câteva mii au plecat. Acum aceștia se roagă să vină înapoi. Marea majoritate se roagă să-i luăm înapoi. Și aceștia vor veni, doar trebuie să ne gândim ce decizie să luăm în privința lor și ce să facem cu ei. Fie vin aici, fie se hrănesc acolo”, îi spune Lukașenko lui Putin, potrivit unei filmări. Citește și: Șoc la Kremlin: „bucătarul lui Putin”, Evgheni Prigojin, admite că a fondat grupul Wagner pentru a lupta în Ucraina începând cu 2014 Cei doi s-au întâlnit azi la Soci.

Blocaj total la granița dintre România și Republica Moldova Foto: Facebook Alexandru Bodean
Politică

Blocaj granița România și Republica Moldova

Blocaj total la granița dintre România și Republica Moldova: șoferii așteaptă zile întregi pentru a trece frontiera. Vameşii moldoveni dau vina pe cei români şi spun că, în timp ce ei controlează până la 150 de camioane pe zi, românii verifică aproximativ 50, motiv pentru care se formează cozi uriaşe. Presa susține că situația s-ar datora defecțiunilor frecvente ale sistemului informatic din vămile române. Blocaj total la granița dintre România și Republica Moldova Acum patru zile, un șofer de TIR din Republica Moldova a decedat după o așteptare de peste 20 de ore. Situaţia cea mai gravă este la Vama Leuşeni-Albiţa, acolo unde s-au format coloane de TIR-uri de până la zece kilometri. Un jurnalist de la Chișinău, Alexandru Cozer, a spus că la granița dintre Polonia și Ucraina situația este incomparabil mai bună. „Ce se întâmplă azi la punctele de trecere a frontierei cu România, cu cozile deja de zeci de km la camioane e o crimă. La propriu. Pentru că deja șoferi de camion au făcut infarct de la surmenaj stând la aceste cozi și au murit. Toți dau vina pe Putin și strâng din umeri. Ok, e vina lui Putin, dar acum ce, tre' să lăsăm mâinile în jos și să nu facem nimic? Ce se întâmpla dacă făceau așa și ucrainenii? Și cum e posibil ca la granița ucraineano-poloneză, de 5-6 ori mai multe camioane să treacă mult mai repede decât la cea moldo-română?! Acolo fără promisiuni goale ce durează deja de mai bine de 10 ani s-au făcut și puncte comune de trecere a frontierei, aici gargară multă și poduri de flori”, a scris Cozer, pe Facebook. PSD a vrut fief separat de ANAF Vămile au fost desprinse de ANAF, în decembrie, iar șeful instituției a fost numit la propunerea PSD. Șeful vămilor, Bogdan-Lari Mihei, a fost șeful Vămii Otopeni în trecut și e considerat un apropiat al lui Bogdan Stan, fostul şef al ANAF şi actual consilier la Curtea de Conturi promovat de Liviu Dragnea. Bogdan Lari Mihei Foto: Autoritatea Vămilor Mihei a mai fost numit vicepreşedinte ANAF si coodonator al activităţii Direcţiei Generale a Vămilor în 2 aprilie 2018, în perioada când Liviu Dragnea era la apogeul puterii în PSD. El a fost schimbat de premierul Viorica Dăncilă, în 2019, din poziția de vicepreședinte ANAF. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei

Mișcări de trupe ruse și belaruse la granița Ucrainei (sursa: dw.com)
Internațional

Mișcări de trupe ruse și belaruse la granița Ucrainei

Mișcări de trupe ruse și belaruse la granița Ucrainei. Echipamente militare ruse şi belaruse se deplasează activ pe întreg teritoriul Republicii Belarus şi se acumulează de-a lungul frontierei cu Ucraina, a anunţat Statul Major al forţelor armate ucrainene în ultimul buletin de război, transmite Agerpres. Mișcări de trupe ruse și belaruse la granița Ucrainei Potrivit Statului Major ucrainean, citat de agenţia Ukrinform, în Rusia continuă mobilizarea sub acoperire pentru a recupera pierderile în rândul trupelor ruse de ocupaţie, iar comisariatele ruse încearcă să recruteze militari în rezervă cu experienţă de luptă. Citește și: Efectul Putin: UE își construiește o armată, deși nu recunoaște. Prima brigadă, activă la finalul lui 2025. Borrell: Va interveni unde NATO nu poate sau nu vrea Statul Major ucrainean mai spune că trupele ruse sunt "demoralizate", că forţele ucrainene continuă "operaţiunile de apărare în direcţiile est, sud-est şi nord-est", că există grupuri operative care acţionează în Doneţk, în estul Ucrainei, şi că "este stopată înaintarea duşmanului în direcţia Zaporojie", în sudul ţării. Pe direcţia nord-est, "principalele eforturi se concentrează pe protejarea frontierei de stat, descurajând ofensiva inamică în zona Malîn", trupele ucrainene reuşind totodată să apere Cernigău şi "să împiedice înaintarea duşmanului către Kiev". Opoziția din Belarus cere sancţiuni împotriva țării sale Opozantul belarus Pavel Latuşko a cerut, miercuri, sancţiuni împotriva Belarusului la fel de dure precum cele impuse Rusiei şi proceduri judiciare împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, pe care îl numește "complice" al lui Vladimir Putin în invadarea Ucrainei. "Putin a fost condamnat pe bună dreptate în întreaga lume. Dar Lukaşenko merită un oprobriu mult mai generalizat decât a avut până în prezent", a scris Pavel Latuşko în săptămânalul britanic The New European, relatează AFP, potrivit Digi24.

Putin, rachete la granița cu Polonia (sursa: Agerpres)
Internațional

Putin, rachete la granița cu Polonia

Putin, rachete la granița cu Polonia. Rachete ruse au lovit o zonă din apropierea aeroportului oraşului Lvov, situat în vestul Ucrainei, a anunţat vineri primarul Andrii Sadovi, care a precizat că aeroportul în sine nu a fost atacat, transmit Reuters şi AFP. Putin, rachete la granița cu Polonia Sadovi a precizat că mai multe rachete au lovit un hangar pentru reparaţia avioanelor, distrugând clădirea. Nu au fost semnalate victime umane. Anterior, postul de televiziune Ukraina 24 relatase că cel puţin trei explozii s-au auzit în oraşul Lvov. Vineri dimineaţă, un jurnalist AFP a observat nori de fum în zona aeroportului din Lvov. Până în prezent, oraşul Lvov, aflat nu departe de frontiera cu Polonia, fusese ocolit de lupte. Totuşi, armata rusă a bombardat duminică o bază militară ucraineană din această regiune. Citește și: La baza de la Iavoriv, lângă Lvov, lovită devastator de rachete rusești, americanii au dus echipamente anti-tanc în februarie. Exerciții comune, pe 4 februarie

Românii, ajutor pentru refugiații ucraineni. Sursă imagine: Inquam Photos / Paul Ursachi
Eveniment

Românii ajutor pentru refugiații ucraineni

Românii, ajutor pentru refugiații ucraineni. Aproape 7.000 de ucraineni s-au refugiat în România din calea războiului, de joi dimineață, când Rusia a invadat Ucraina. Românii s-au mobilizat, pe Facebook, să-i ajute cu cazare și alimente. Românii, ajutor pentru refugiații ucraineni. Cum puteți ajuta În grupul de Facebook „UNIȚI PENTRU UCRAINA - Єдині за Україну - United for Ukraine”, peste 48.500 de oameni cer și primesc ajutor: ucrainenii care vor să ajungă în România cer informații, românii se oferă să-I preia de la graniță și să le ofere adăpost. Accesul în grup este nerestricționat, pentru toți cei care vor să ofere informații, cazare, alimente sau ajutor cu traducerea în/din ucraineană. Puteți accesa grupul AICI. Dacă vreți să ajutați cu cazarea, puteți completa următorul formular. Cei care nu pot prelua refugiați, dar care vor să îi ajute, pot dona în conturile: UNICEF, aici Salvați Copiii preia donații și caută traducători. Detalii, aici. Ambasada României în SUA, împreună cu Romanian United Fund, strânge donații pentru refugiați, aici.Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților oferă alimente, obiecte de igienă, apă și cazare la parohii și mănăstiri. Dacă doriți să îi ajutați, puteți dona aici - RO51 RNCB 0234 0370 1091 0014Asociația LOGS Grup de Inițiative Sociale din Timișoara caută asistenți sociali, psihologi și traducători de ucraineană și rusă, în regim de voluntariat. Au înființat și două linii de consiliere: prima este pentru informații despre azil (în limbile engleză, rusă și ucraineană), numărul de Whattsapp +4.0765.861.888; a doua linie este o linie de consiliere socială și psihologică pentru ucrainenii care au ajuns deja în România, la numărul +40745 139 747. O listă cu organizațiile care pot oferi ajutor refugiaților ucraineni, inclusiv transport de la graniță, cazare pentru ei și animalele de companie, mai jos: Aproape 7.000 de refugiați ucraineni au ajuns în România începând de joi. Cum se depune cererea de azil 10.624 de ucraineni au intrat în România începând de joi. 6.696 de refugiați s-au oprit în România, cei mai mulți în județele Suceava, Botoșani, Maramureș, Galați, a precizat vineri ministrul de Interne Lucian Bode. 11 refugiați au solicitat azil în România. Țara noastră are doar șase centre de azil și 1.100 de locuri disponibile, a precizat ministrul de Interne. Citește și: EXCLUSIV Nici o tabără pentru refugiați ucraineni nu este operațională, deși Dîncu a promis 500.000 de locuri disponibile. Oficial, e treaba lui Arafat Ucrainenii care nu cer azil pot staționa pe teritoriul României 90 de zile. Documentele pentru azil sunt disponibile aici. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Elicoptere rusești, la granița României Foto anticoruptie.md
Eveniment

Elicoptere rusești, la granița României

Elicoptere rusești, la granița României: potrivit Statului Major General al armatei ucrainene, în această dimineață s-a observat o activitate a elicopterelor rusești în zona Vâlcov. Orașul, care acum face parte din Ucraina, cu circa 8.500 de locuitori, este situat pe malul stâng al brațului Chilia, chiar peste granița cu România. Elicoptere rusești, la granița României Statul Major General al forțelor armate unite ucrainene a anunțat că vineri dimineața a fost observată o activitatea semnificativă a elicopterelor rusești în preajma Tiraspolului, precum și în zonele de deasupra orașului Vâlcov din raionul Izmail al regiunii Odesa. Presa din Republica Moldova scrie că autoritățile de la Chișinău nu au confirmat aceste informații. Ieri, forțele rusești au ocupat Insula Șerpilor, la 45 de kilometri de România. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că toți polițiștii de frontieră aflați pe insulă au fost uciși în atacul rușilor. SRI a avertizat din 2018 că Rusia poate ocupa Insula Șerpilor. Dacă ar face acest lucru, ar putea ridica pretenții asupra zonei economice maritime din proximitatea României, unde se află rezervele de gaze offshore. Dîncu nu știa de vreo luptă lângă granițe Joi seară, ministrul Apărării, Vasile Dîncu a declarat, la Digi 24: „ În zona Insulei Şerpilor într-adevăr a fost a fost o mişcare la un moment dat, dar nu se justifică să spunem că este vorba despre o pregătire militară, de un atac în această zonă. Acolo exista o bază ucraineană oricum, dar nu au fost lupte acolo. Poate că cei care au văzut mişcare au confundat cu marina Ucrainei în acea zonă, probabil, dar nu au fost desfăşurări mari de forţe în acea zonă”. Citește și: SRI a avertizat din 2018: Rusia poate ocupa Insula Șerpilor. Putin ar putea emite pretenții asupra gazelor din offshore Acum câteva zile, un deputat PSD a afirmat că ”liderii separatiști de la Tiraspol sunt la Moscova și încerarcă să includă Transnistria pe lista regiunilor separatiste”. Citește și: Rușii vor bombarda zone din apropierea granițelor României și Poloniei pentru a atrage țări NATO în conflict, crede profesorul Radu Carp Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră