sâmbătă 20 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: galati

48 articole
Eveniment

Drona de la Galați, pe agenda ONU. Ce arată precedentele reuniuni cerute de Polonia și Estonia despre limitele Consiliului de Securitate

Prăbușirea dronei rusești în județul Galați a determinat România să solicite convocarea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, într-o reuniune programată pentru 1 iunie, la ora 22:00, ora României. Deși este prima reuniune de acest tip solicitată de București, de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022, cazul Galați nu reprezintă un episod izolat. În ultimii ani, mai multe incidente provocate de drone, rachete sau aeronave militare rusești au ajuns pe agenda Consiliului de Securitate și au alimentat îngrijorările privind securitatea flancului estic al NATO. Dacă aceste reuniuni au produs rareori rezultate concrete la ONU, din cauza dreptului de veto al Rusiei, ele au fost adesea urmate de măsuri suplimentare de securitate adoptate de NATO, contribuind la consolidarea apărării aliate în Europa de Est. Racheta din Polonia, 2022 Primul moment de cotitură a avut loc în noiembrie 2022, când două persoane au murit după ce o rachetă rusească a lovit localitatea poloneză Przewodów, aflată în apropierea graniței cu Ucraina. Citește și: Noile autostrăzi românești vor rezista 20-25 de ani, față de 40-50 de ani, avertizează Erbașu, care explică de ce sunt prost construite Incidentul a provocat consultări urgente între aliații NATO și a alimentat temerile privind extinderea conflictului dincolo de teritoriul ucrainean. În paralel, liderii NATO au convocat reuniuni de urgență pentru evaluarea situației. Dincolo de investigațiile privind originea exactă a rachetei, incidentul a generat o schimbare majoră în filosofia de securitate a Alianței. Înainte de Przewodów, procedurile NATO presupuneau un lanț lung de raportare și consultări politice înainte ca o țintă aeriană suspectă să poată fi angajată militar. După noiembrie 2022, regulile au fost simplificate. Comandanții locali și echipajele aflate în misiuni de poliție aeriană au primit protocoale de reacție mult mai rapide, inclusiv posibilitatea de a neutraliza ținte considerate ostile fără a mai aștepta aprobări succesive de la nivel strategic. Tot atunci s-a consolidat și ideea politică potrivit căreia responsabilitatea pentru orice proiectil care ajunge pe teritoriul NATO aparține Federației Ruse, indiferent dacă acesta a fost lansat direct de Rusia sau a fost generat de acțiuni defensive ale Ucrainei în contextul războiului declanșat de Moscova. Polonia 2025: doborârea efectivă a dronelor Un nou prag a fost depășit în septembrie 2025. Pe fondul unei incursiuni masive în care 19 drone rusești au pătruns în spațiul aerian polonez și NATO, Varșovia a solicitat convocarea unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate al ONU. Deși Consiliul de Securitate nu a adoptat nicio rezoluție executorie, reuniunea a avut efecte concrete în plan militar. Potrivit informațiilor publicate ulterior, avioane poloneze F-16 și aparate aliate, inclusiv F-35 olandeze, au primit autorizația de a doborî dronele care pătrundeau în spațiul aerian NATO. În paralel, Polonia a activat Articolul 4 din Tratatul NATO, care permite consultări între aliați atunci când unul dintre state consideră că securitatea sa este amenințată. Consecințele au fost imediate: - extinderea acoperirii sistemelor Patriot desfășurate de Germania; - suplimentarea misiunilor AWACS; - întărirea monitorizării frontierei polono-belaruse; - coordonarea mai strânsă a apărării aeriene pe Flancul Estic. Estonia și răspunsul militar imediat La doar câteva zile după cazul Poloniei, Estonia a cerut la rândul său convocarea unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate. Motivul a fost considerat și mai grav: trei avioane de luptă rusești MiG-31 au pătruns timp de aproximativ 12 minute în spațiul aerian estonian, apropiindu-se de Tallinn. Deși Consiliul de Securitate nu a reușit să adopte o rezoluție, NATO a reacționat imediat. Avioane F-35 italiene dislocate în Estonia, împreună cu aeronave din Finlanda și Suedia, au interceptat aparatele rusești și le-au escortat în afara spațiului aliat. În paralel, statele baltice au accelerat integrarea apărării aeriene regionale. Printre măsurile anunțate s-au numărat: - crearea unui mecanism comun de supraveghere a spațiului aerian; - posibilitatea urmăririi și interceptării transfrontaliere a țintelor suspecte; - extinderea utilizării sistemelor de război electronic; - coordonarea permanentă dintre statele baltice și Finlanda. De ce ONU poate discuta, dar nu poate acționa decisiv Experiența ultimilor ani arată însă și limitele evidente ale Consiliului de Securitate. Principalul obstacol este dreptul de veto al celor cinci membri permanenți: Statele Unite, Marea Britanie, Franța, China și Federația Rusă. În practică, orice rezoluție care ar impune sancțiuni, măsuri coercitive sau condamnări oficiale împotriva Rusiei poate fi blocată prin veto de Moscova. Acesta este motivul pentru care reuniunile dedicate Poloniei și Estoniei nu au produs măsuri obligatorii, deși au generat efecte politice și militare importante. Totuși, dreptul de veto nu poate împiedica desfășurarea dezbaterilor, prezentarea probelor, formularea pozițiilor oficiale sau izolarea diplomatică a unui stat în fața comunității internaționale. Cu alte cuvinte, Rusia poate bloca o rezoluție, dar nu poate împiedica transformarea unui incident într-un subiect global. Ce poate obține România după reuniunea de la ONU Solicitarea Bucureștiului urmărește mai multe obiective simultan. În primul rând, România internaționalizează incidentul de la Galați și îl transformă dintr-o problemă de securitate locală într-un dosar discutat la nivel mondial. În al doilea rând, contribuie la construirea unei arhive diplomatice și juridice privind incidentele provocate de războiul din Ucraina pe teritoriul statelor NATO. În al treilea rând, oferă aliaților o platformă oficială pentru exprimarea solidarității și pentru prezentarea unor măsuri suplimentare de securitate. Chiar dacă o rezoluție împotriva Rusiei este improbabilă, reuniunea ar putea conduce la: - o declarație politică de condamnare susținută de statele occidentale; - solicitarea unei investigații internaționale independente; - prezentarea unor concluzii tehnice privind proveniența dronei; - creșterea presiunii diplomatice asupra Moscovei. NATO, principalul beneficiar al reuniunii Experiența ultimilor ani sugerează că efectele cele mai importante s-ar putea vedea nu la ONU, ci în cadrul NATO. Atât după incidentul din Polonia, cât și după cel din Estonia, măsurile concrete au fost adoptate de alianță și de statele membre. În acest context, reuniunea de la New York ar putea accelera decizii deja aflate pe masa aliaților: - consolidarea apărării antiaeriene de pe Flancul Estic; - creșterea numărului de sisteme Patriot și alte mijloace de interceptare; - suplimentarea misiunilor AWACS și a zborurilor de poliție aeriană; - extinderea capacităților de război electronic; - integrarea mai strânsă a sistemelor de avertizare timpurie din regiunea Mării Negre.

Drona de la Galați, reuniune ONU (sursa: Facebook/Ministerul Afacerilor Externe)
Zelensky, multumit de precizările lui Nicusor Dan Foto: Presidency.ro
Politică

Zelensky îi mulțumește lui Nicușor Dan pentru că a arătat că drona de la Galați era rusească

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, i-a mulțumit lui Nicușor Dan, pe X/Titter, după ce acesta a arătat că drona care a lovit un bloc din galați era rusească, nu ucraineană.  Citește și: Încă un primar PSD îl desființează pe Grindeanu: partidul „se duce în cap”, plătește televiziunile În ultimele zile, mai multe teorii conspiraționiste ale unor influenceri români suveraniști susțineau că drona era, de fapt, ucraineană. Zelensky, mulțumit că Nicușor Dan combate propaganda Moscovei „Îți mulțumesc pentru claritate, dragă @NicusorDanRO Faptele sunt cel mai bun antidot împotriva minciunilor lui Putin și demonstrează că manipulările Rusiei nu vor avea succes. Ucraina este pregătită să colaboreze strâns pentru a combate amenințările comune și a consolida protecția vieții — nu doar pentru țara noastră, ci și pentru România prietenă și restul Europei”, a scris Zelensky.  Ce a arătat președintele Nicușor Dan: „Drona prǎbușitǎ joi noapte la Galați este Geran-2, de proveniențǎ ruseascǎ. Aceasta este concluzia fǎrǎ dubiu a raportului tehnic finalizat de specialiștii statului român. Ancheta a stabilit acest lucru pe baza unui ansamblu consistent de probe tehnice. Pe fragmentele recuperate a fost identificată inscripția în caractere chirilice „ГЕРАН-2”, iar componentele electronice, sistemele de navigație, modulele de comandă, motorul și elementele constructive analizate prezintă similitudini până la identitate cu cele ale altor drone Geran-2 recuperate anterior pe teritoriul României și identificate cu certitudine ca fiind fabricate în Federația Rusă. Raportul arată, de asemenea, că marcajele de fabricație, inscripțiile tehnice, caracteristicile constructive și materialele utilizate urmează același proces tehnologic întâlnit la dronele Geran-2 analizate în ultimii ani. Analizele fizico-chimice au confirmat prezența acelorași tipuri de materiale și combustibili identificați în mod repetat la aparate din această serie. Pe baza tuturor acestor elemente, ancheta concluzionează fără echivoc că fragmentele recuperate la Galați provin de la o dronă Geran-2 de proveniență rusească”. 

Nicușor Dan încearcă să oprească dezinformarea că drona de la Galați nu era rusească Foto: Facebook
Politică

Nicușor Dan prezintă fotografii ale dronei de la Galați: „De proveniență rusească, fără dubiu”

Președintele României, Nicușor Dan, a prezentat, pe Facebook, imagini ale dronei care a lovit un bloc din Galați și a scris: „Drona prǎbușitǎ joi noapte la Galați este Geran-2, de proveniențǎ ruseascǎ. Aceasta este concluzia fǎrǎ dubiu a raportului tehnic finalizat de specialiștii statului român”. Citește și: Încă un primar PSD îl desființează pe Grindeanu: partidul „se duce în cap”, plătește televiziunile El a spus că „România nu va ignora și nu va minimaliza niciun incident care pune în pericol viața cetățenilor săi, securitatea națională sau suveranitatea statului român”. Ieri, la BBC, Nicușor Dan a afirmat că ambasadorul Rusiei ar putea fi expulzat dacă incidente precum cel de la Galați se repetă. Șeful statului se luptă cu dezinformarea că drona de la Galați nu era rusească „Drona prǎbușitǎ joi noapte la Galați este Geran-2, de proveniențǎ ruseascǎ. Aceasta este concluzia fǎrǎ dubiu a raportului tehnic finalizat de specialiștii statului român. Ancheta a stabilit acest lucru pe baza unui ansamblu consistent de probe tehnice.   Pe fragmentele recuperate a fost identificată inscripția în caractere chirilice „ГЕРАН-2”, iar componentele electronice, sistemele de navigație, modulele de comandă, motorul și elementele constructive analizate prezintă similitudini până la identitate cu cele ale altor drone Geran-2 recuperate anterior pe teritoriul României și identificate cu certitudine ca fiind fabricate în Federația Rusă.   Raportul arată, de asemenea, că marcajele de fabricație, inscripțiile tehnice, caracteristicile constructive și materialele utilizate urmează același proces tehnologic întâlnit la dronele Geran-2 analizate în ultimii ani.   Analizele fizico-chimice au confirmat prezența acelorași tipuri de materiale și combustibili identificați în mod repetat la aparate din această serie.   Pe baza tuturor acestor elemente, ancheta concluzionează fără echivoc că fragmentele recuperate la Galați provin de la o dronă Geran-2 de proveniență rusească.   Faptul că un astfel de aparat a lovit un bloc de locuințe din România, provocând răniți și pagube materiale, este de o gravitate deosebită, iar singurul responsabil este Rusia.   Siguranța cetățenilor români și integritatea teritoriului național sunt obligații fundamentale ale statului român și vor fi apărate cu toată fermitatea.   Rezultatele acestei anchete vor fi comunicate aliaților noștri și structurilor competente din cadrul NATO și al Uniunii Europene.   România va continua să acționeze împreună cu partenerii săi pentru consolidarea securității la frontiera estică a Alianței și pentru protejarea cetățenilor săi.   România nu va ignora și nu va minimaliza niciun incident care pune în pericol viața cetățenilor săi, securitatea națională sau suveranitatea statului român”, a scris președintele României.   

Nicușor Dan amenință cu expulzarea ambasadorului Rusiei Foto: Facebook
Politică

Președintele Nicușor Dan declară, la BBC, că ambasadorul Rusiei ar putea fi expulzat dacă atacurile cu dronă continuă

Președintele Nicușor Dan a explicat, într-un interviu la BBC, de ce România este sigură că drona care a lovit un bloc din Galați este una rusească, de tip Geran 2. Însă șeful statului român a anunțat că România ar putea să-l expulzeze pe ambasadorul Rusiei dacă loviturile cu dronă continuă. Citește și: Grindeanu, aproape complet AUR-izat: acum câțiva ani condamna explicit Rusia, azi nici nu o pomenește El a vorbit în engleză, în direct, circa șase minute, prin telefon, la BBC.  Nicușor Dan reia explicațiile despre incidentul de la Galați „Sper (ca rușii) să înceteze. Dacă nu o fac, vom lua alte măsuri”, a spus Nicușor Dan. Întrebat însă în ce ar consta aceste măsuri, șeful statului a răspuns: „Expulzarea ambasadorului, de pildă. Da, există această ierarhizare a măsurilor care se pot lua la nivel diplomatic”.  El a spus că România este sigură că drona este rusească, de tip Geran 2, pentru că a fost comparată cu o altă dronă, care a căzut acum două săptămâni.  „Suntem siguri, pentru că mai avem o altă dronă, căzută acum 4-5 săptămâni și care nu a explodat. Am comparat cele două drone - resturile celei de azi (n.r. sâmbătă), cu cele de acum o lună: putem spune cu certitudine că e o dronă Gheran-2 rusească. Apoi, știm traseu de pe care a venit: a fost un roi de 43 de drone rusești care au atacat localitatea Reni”, a arătat Nicușor Dan.  El a reluat afirmația că drona a fost lovită de apărarea ucraineană, care a deviat-o, astfel încât aceasta a ajuns pe teritoriul României.  „Una dintre ele, lovită de armata ucraineană, și-a schimbat direcția și a trecut pe teritoriul României. Asta este sigur”, a explicat șeful statului.

Robert Turcescu, angajat la televiziunea lui Florentin Pandele, distribuie teoriile suveranist-moscovite Foto: captură video
Politică

ANALIZĂ Principalele mesaje false distribuite de suveraniști, după atacul dronei rusești, la Galați

După ce o dronă rusească a lovit un bloc din Galați, iar autoritățile române au răspuns expulzând consulul Rusiei și închizând consulatul de la Constanța, pe rețelele sociale a izbucnit o avalanșă de știri false întreținute de influecerii suveraniști. În linii mari, aceste mesaje protejează Rusia, neagă faptul că drona era rusească și acuză Ucraina pentru acest incident. Citește și: VIDEO Siegfried Mureșan mărturisește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cel mai greu moment în PNL Dar teoriile conspiraționiste merg mult mai departe: se susține, de exemplu, că incidentul a fost generat de autoritățile române în înțelegere cu Zelensky pentru a cumpăra armament prin programul SAFE. S-a ajuns să se susțină și că s-a orchestrat totul, pentru a fi impusă starea de urgență, iar Ilie Bolojan să rămână premier. Șoșoacă, Turcescu, Capsali, Tristan Tate, printre colportorii teoriilor conspiraționiste Câteva exemple:  Fratele Tristan Tate scrie pe X/Twitter: „Este foarte probabil ca Ucraina să fi atacat România în încercarea de a sustrage mai mulți bani de la UE. Au redirecționat o dronă rusă sau, mai probabil, au tras chiar ei asupra orașului Galați. Îndemn poporul român să nu cadă în capcana acestor șiretlicuri. Dețin aceste informații din surse FOARTE sigure”.  Diana Șoșoacă: drona rusească a fost capturată de ucraineni și trimisă de aceștia spre România, pentru a atrage NATO în război Ioana Elena Moldoveanu și mulți alții: atacul dronei a fost filmat de refugiați ucraineni, deci aceștia „știau”.  Dan Diaconu, peste 63.000 de urmăritori pe Facebook, face o așa-zisă analiză și ajunge la concluzia: „Personal resping ipoteza ca o dronă rusească de mici dimensiuni să fi ajuns în România. Iar dacă a fost un Geran 2, efectele sale nu aveau cum să fie atât de mici! De aceea întrebările sunt multiple” Robert Turcescu, unul dintre numeroșii influenceri suveraniști care susține că atacul cu dronă a fost aranjat pentru a justifica SAFE: „Ajungi să crezi că drona asta a venit, Doamne iartă-mă, la țanc, taman când era nevoie de un impuls pentru semnare…” Iulian Capsali, aceeași teză ca Turcescu: „Bun, dacă președintele României spune că drona rusească a ajuns la Galați "fiind lovită kinetic" (sic!) de ucraineni, deci nu a existat intenționalitate, de ce există tot acest circ întreținut inclusiv de acest păcălici pe care îl huiduie tot orașul? De ce a fost închis consulatul de la Constanța și consulul declarat persona non grata? De ce toate declarațiile belicoase? Doar pentru cele 17 miliarde de eurosafe?” Dan Bucura: „Drona căzută la Galați e mană cerească pentru Bolojan și șefii lui europeni (...) Românilor, pregătiți-vă să băgați și mai adânc mâna în buzunar, fiindcă trebuie să ne înarmăm și mai tare. Să ne împrumutăm și mai rău pentru dotare, să fim în prima linie în programe de tip SAFE 1,2,3 etc. (...) Care dronă rusească, apropo, o fi rusească doar pentru că asta scrie pe ea?! Doar întreb, nu dați cu parul! Nu de alta, dar zilele trecute ne explicau unii cât de ticăloși sunt rușii, că virusează drone ucrainene, preiau controlul asupra lor și le prăbușesc intenționat în spațiul baltic, pentru a provoca NATO. Invers nu s-o putea?” Bogdan Tiberiu Iacob ia de bună povestea lui Sebastian Ghiță: „Informație-bombă: România a primit gratis un sistem german anti-drone, dar l-a returnat”.  Bogdan Lupea, pe X/Twitter: „Nicușor Dan spune cu gur alui ca drona a fost lovita de ucraina si deviata la noi. Punct. Nu ne-a atacat Rusia”.  Alte teze conspiraționiste susțin că SRI vrea să blocheze prezența diasporei la un miting care va avea loc la început de iunie.  Toate aceste mesaje au fost redistribuite masiv, rescrise și asumate de nenumărate conturi. Pe TikTok, de exemplu, povestea că atacul dronei ar fi fost filmat de refugiați ucraineni, de pe contul olvi700, are 4.200 de redistribuiri. 

Dacă Rusia trage în țările NATO, ar trebui ca acestea să riposteze, crede parlamentarul estonian Raimon Kaljulaid Foto: Inquam
Politică

Parlamentar estonian cere un răspuns mai dur al NATO la agresiunile Rusiei, precum cea de la Galați: Când cineva trage în tine, tragi înapoi

Pasrlamentarul estonian Raimond Kaljulaid, membru al Partidului Social-Democrat, susține că răspunsul NATO la agresiunea rusă asupra României a fost slab și îl va încuraja pe Vladimir Putin să continue. Kaljulaid crede că Ucraina ar trebui să primească rachete cu rază lungă de acțiune și alte tipuri de armament care până acum i-au fost refuzate.  Citește și: VIDEO Siegfried Mureșan mărturisește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cel mai greu moment în PNL „Mi se pare că am lăsat acest proces să meargă prea departe și nu am reușit să reacționăm la momentul potrivit. Sentimentul de impunitate de care se bucură Rusia în prezent se va întoarce, cred eu, împotriva noastră și ne va afecta grav. Consider că această politică trebuie corectată”, a apreciat parlamentarul estonian, după incidentul de la Galați. „Dacă cineva trage asupra ta, ar trebui să ripostezi” „Cum ar trebui Occidentul să răspundă la incidentul cu drona românească și avem oare vreo opțiune viabilă? Dacă mă întrebați pe mine, personal, cred că, dacă cineva trage asupra ta, ar trebui să ripostezi. În lumea mea ideală, am fi vorbit astăzi despre un crater uriaș și fumegând undeva în industria rusă de drone, la o instalație strategică, iar rușii s-ar fi întrebat ce să facă cu acea informație. Cine ar trebui să efectueze represaliile – un stat NATO? Fără îndoială. Din păcate, în lumea reală, cel mai probabil nu sunt pregătiți să facă asta pentru un incident care probabil nu a fost intenționat, ceea ce cred că este o greșeală. Cred că am fost prea blânzi din 2014. De exemplu, rușii au doborât un avion de pasageri deasupra Europei, ucigând sute de oameni, inclusiv mulți cetățeni europeni. O altă alternativă puternică, în opinia mea, ar fi să facem ceva în sprijinul Ucrainei, ceva ce nu am făcut până acum. Mai multe țări au în sertarele miniștrilor lor de apărare liste cu lucruri la care au spus anterior „nu”. Poate că acele „nu-uri” ar trebui transformate acum în „da-uri”, iar rezultatul ar fi, de fapt, același”, a spus parlamentarul estonian într-un interviu publicat de site-ul radio-televiziunii publice din Estonia, news.err.ee. Raimond Kaljulaid a mai arătat că Rusia a escaladat deja situația, deci nu se mai poate reproșa statelor NATO acest lucru. El l-a criticat pe secretarul general al NATO: „Nu vreau să critic prea mult instituțiile, pentru că se întâmplă deja destul de des, dar când văd că secretarul general al NATO răspunde la acest incident afirmând că vom continua să apărăm întreg teritoriul NATO, în timp ce, în același timp, o casă de locuit arde mocnit în România și chiar au existat răniți, și când luăm în considerare riscurile implicate — acestea sunt chestiuni foarte grave. În opinia mea, reacția ar trebui să fie mai fermă”. „În situația actuală, după incident, când președintele Putin a fost informat despre cele întâmplate, este posibil ca un oficial să-i fi spus: «Domnule președinte, una dintre dronele noastre a intrat într-o casă din România și mai multe persoane au fost rănite.» Putin întreabă atunci: «România este o țară membră a NATO. Ce au făcut?» Iar răspunsul este: «Nimic, domnule președinte»”, a mai spus Kaljulaid. El este membru al comisiei de control a serviciilor secrete din Estonia.         

Medvedev sugerează că drona a ajuns intenționat în România Foto: Twitter
Politică

Fostul președinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, sugerează că Moscova își asumă atacul asupra României

Fostul președinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, a postat pe Twitter un mesaj, la câteva ore după ce o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați, în care pare că își asumă acest incident. El nu a menționat România, dar a avertizat cetățenii UE că somnul lor liniștit s-a terminat, fiindcă au fost băgați în război cu Rusia. Citește și: ANALIZĂ Rusia a atacat deliberat România și a obținut ce visa: debandadă și politicieni lași Medvedev anulează efortul suveraniștilor de a sugera că drona nu era rusească „Cetățeni ai țărilor din UE, trebuie să conștientizați că autoritățile voastre au intrat unilateral într-un război cu Rusia. Așadar, fiți vigilenți și nu vă lăsați surprinși de nimic. S-a terminat cu somnul liniștit. Dar știți cui să-i puneți întrebarea de ce!”, a scris pe X/Twitter Medvedev, care acum este videpreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei. Mesajul său anulează însă propaganda suveranistă care contestă faptul că drona care a lovit blocul din Galați ar fi fost rusească și care sugerează că guvernarea României a însecenat atacul, pentru a justifica programul SAFE.  Adriana Balint, o suveranistă despre care CNSAS a arătat că a semnat un angajament de colaborare cu Securitatea când era în liceu, a scris: „Aia a fost dronă rusească, tot așa cum sunt eu regina Angliei. Ca să vă traduc incidentul de la Galați cu degajamentul unei extrosiuni de azi-noapte, e din cauză de blocare a achiziției pe programul SAFE, care are termen de semnare 31 mai și, cum nu ne grăbim cu un nou guvern de sclavi, e risc să nu mai încaseze nemții banii și să se ducă dracu' împrumutul ala de 17 miliarde de euro, care se vor face 30 de miliarde cu tot cu dobanzi. 30 de miliarde care trebuie achitate de copiii și nepoții noștri încă nenăscuți, până in 2071 (ați făcut socoteala câți ani veți avea voi sau copiii voștri în 2071?), așa că Europa pune presiune cu ajutorul aeromodolismului racheților și ne trimit avertismente să ne grăbim cu deblocarea tunului european pe cârca românilor”.  Vladimir Putin, președintele Rusiei, a sugerat, azi, că drona nu ar fi rusească, ci ucraineană: „Nu au fost cercetate resturile acestei drone. Nimeni nu poate spune ce proveniență are un aparat de zbor sau altul până nu este realizată expertizarea acelui aparat de zbor. Noi știm că au zburat și prin Finlanda drone ucrainene și în Polonia și prin țările baltice au zburat tot drone ucrainene. Atunci prima reacție a fost exact ca cea de acum din România”.   

Nicușor Dan spune că azi s-a văzut cine e pro-occidental. Și cine nu Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Atac surprinzător de dur al lui Nicușor Dan împotriva liderilor „care încearcă să scuze Rusia”. Grindeanu și Simion au evitat să atribuie Moscovei vina pentru incidentul de la Galați

Președintele Nicușor Dan a ieșit din obișnuita sa neutralitate și i-a criticat neobișnuit de dur pe acei „lideri politici și lideri de opinie români care încearcă să scuze Rusia referitor la acest incident”. „Acum, cetățenii români pot să vadă cine e pro-occidental și cine mimează pro-occidentalismul”, a scris șeful statului.  Citește și: ANALIZĂ Rusia a atacat deliberat România și a obținut ce visa: debandadă și politicieni lași PSD, Sorin Grindeanu, AUR și George Simion au evitat să acuza Rusia pentru incidentul de la Galați. Mai mult, AUR a cerut ca vina pentru situație să nu mai fie atribuită Rusiei. Acum, Nicușor Dan explică de unde venea drona care a căzut pe teritoriul României. Cine e pro-occidental și cine nu „Întreaga responsabilitate pentru incidentul grav în care doi cetățeni români au fost răniți revine Rusiei, o țară care duce un război de agresiune de mai bine de patru ani împotriva Ucrainei. Raportat la această situație, Consulul General al Federației Ruse la Constanța a fost declarat persona non grata și Consulatul General al Federației Ruse la Constanța se va închide. Este evidentă iresponsabilitatea unor lideri politici și lideri de opinie români care încearcă să scuze Rusia referitor la acest incident. Acum, cetățenii români pot să vadă cine e pro-occidental și cine mimează pro-occidentalismul.   Am avut o dronă rusă, Geran-2, plecată din Rusia, parte dintr-un roi de 43 de drone rusești, dintre care doar una a ajuns pe teritoriul României. Cunoaștem traiectoria și pe unde a trecut prin Ucraina, cunoaștem pe unde a intrat în România.   Vreau să mulțumesc partenerilor noștri din Uniunea Europeană și din NATO pentru solidaritate, manifestată atât individual, cât și în cadrul formatelor multilaterale. Asta dovedește că există o solidaritate și o unitate euroatlantică.   În ceea ce privește capabilitățile României față de acest tip de incidente, în cadrul SAFE avem o componentă importantă dedicată unor capabilități antiaeriene care să răspundă acestui tip de evenimente. Contractele se semnează zilele astea, iar livrarea o să o avem într-un an sau doi. Avem un parteneriat cu Ucraina semnat în urmă cu trei luni pe producția comună de drone, și aceste două programe, SAFE și cel cu Ucraina, au o parte comună.   Avem, totodată, un mecanism comun cu Statele Unite și Marea Britanie pe accelerarea producției și testării de drone și de capabilități, evident, antidrone. Și, până când aceste echipamente vor fi livrate, avem acorduri și bilaterale, și în cadrul NATO, cu parteneri pentru echipamente care să fie prezente în România. Unele au venit, altele urmează să vină, și, în discuția pe care am avut-o cu Secretarul General NATO, am insistat pentru urgentare și a fost absolut de acord ca aceste echipamente să ajungă cât mai repede în țara noastră.   În cadrul ședinței CSAT de astăzi, am discutat și despre apărarea civilă, iar ministrul de interne ne-a prezentat măsurile care au fost deja luate pentru toată zona potențial afectată”, a scris Nicușor Dan, pe Facebook. 

George Simion apără Rusia de acuzația că ar fi atacat la Galați Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

AUR sare în apărarea lui Putin și cere să nu se mai afirme că drona de la Galați ar fi rusească

Partidul lui George Simion, AUR, protestează față de declarațiile care susțin că drona care a căzut la Galați ar fi rusească. Atât ministerul român al Apărării, cât și liderii din NATO au atribuit Rusiei răspunderea pentru incidentul grav de la Galați, unde doi oameni au fost răniți de explozia unei drone. Citește și: VIDEO De ce piloții români au doborât drona din Estonia, dar nu și pe cea de la Galați. Explicațiile ministrului Miruță la podcastul „Cum e, de fapt?” AUR s-a aliat cu PSD pentru a răsturna guvernul Bolojan și, in ultima vreme, cele două partide au votat impreuna, în Parlament, mai multe legi controversate.  Cine acuză Rusia, încalcă statul de drept și prezumția de nevinovăție, susține AUR „AUR este un partid responsabil şi aşteaptă mai întâi cercetarea la faţa locului şi raportul de expertiză mai înainte de a condamna agresorul, indiferent dacă este Rusia sau alt stat. Este aberant să atribui originea dronei din motive ideologice şi nu în urma cercetării la faţa locului care se efectuează în prezent de către reprezentanţii autorităţilor. Având în vedere că în cauză procurorii au deschis un dosar penal, acuzaţiile politico-ideologice pot fi interpretate şi ca un amestec necuvenit al politicienilor în cercetarea penală”, se arată într-un comunicat al AUR. Dar Ministerul Apărării Naționale a anunțat că drona prăbușită vineri dimineață pe blocul din Galați este de tip Geran-2, de proveniență rusească, iar primele date arată că întreaga încărcătură a explodat la impact. „Geran-2” este denumirea utilizată de Rusia pentru varianta produsă local a dronei iraniene Shahed-136, un UAV de tip „loitering munition”, proiectat pentru atacuri asupra infrastructurii și țintelor militare. „Condamn cu fermitate atacul rusesc cu dronă care a lovit civili români în propriile locuințe, la Galați. Este încă o dovadă a faptului că războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei afectează întreaga regiune și pune în pericol vieți omenești”, a scris, azi, Maia Sandu, pe Facebook.  „În orașul Galați, România, două persoane au fost rănite în urma unei explozii, după ce o dronă rusă a lovit un bloc de locuințe. Ungaria condamnă cu fermitate toate atacurile care pun în pericol populația civilă și conduc la încălcarea teritoriului și a spațiului aerian al unui stat suveran membru al UE și al NATO”, a scris pe Facebook premierul Ungariei, Peter Magyar, care a mai spus că „atacul rusesc cu drone subliniază încă o dată că unitatea Europei și a NATO este mai importantă ca niciodată”. 

Mircea Marian
Opinii

ANALIZĂ Rusia a atacat deliberat România și a obținut ce visa: debandadă și politicieni lași

Sper că nu are nimeni vreo iluzie: la Galați nu a căzut o dronă rătăcită. A fost un atac deliberat al Rusiei asupra unei zone dens populate pentru a testa reacția militară și politică a României. Iar ceea ce a văzut este minunat, Putin nu putea fi mai fericit. Care este rezultatul testului la care ne-a supus Rusia:  A) Drone cad peste România din septembrie 2023. De atunci, nu s-au găsit soluții, deși se estima că, mai devreme sau mai târziu, vor ajunge și la Galați. Ce nu trebuie uitat: în 2023, bugetul alocat de România pentru Apărare a fost de 1,6% din PIB, pentru că premierul Ciolacu își începuse campania electorală pe bani publici. În 2024 și 2025, alocarea a fost de 2,4-2,5% din PIB. Legea care permitea armatei să doboare drone a fost adoptată abia în 2025, deși MApN o cerea de prin 2022. PSD și PNL s-au temut că adoptarea legii va genera un scandal politic care să le afecteze politic.  B) Se putea reacționa în patru minute, cât a stat drona pe teritoriul României? Greu de spus cu datele pe care le avem, dar, în loc să cheltuim sume uriașe ridicând avioane F-16 ne puteam uita la alții, precum Finlanda, de exemplu. Finlanda a investit în echipamente de bruiaj și sisteme anti-dronă portabile. A cumpărat 1.000 de drone FPV (first person view), ieftine, agile și eficiente. România? Nu stim. C) Liderii PSD și AUR pur și simplu nu au vorbit despre responsabilitatea Rusiei. Au certat guvernarea, pe Bolojan sau pe Radu Miruță. Pe scurt: Rusia constată că Grindeanu și Simion evită să o condamne. Mai mult, AUR a condamnat declarațiile publice care susțineau că drona căzută la Galați este una rusească: „Este aberant să atribui originea dronei din motive ideologice şi nu în urma cercetării la faţa locului care se efectuează în prezent de către reprezentanţii autorităţilor”.  D) Președintele Nicușor Dan a dorit să reconfirme criticile care îl acuză că reacționează lent. NATO și președintele Letoniei au condamnat atacul de la Galați înaintea președintelui României și a premierului.  Pe scurt, ce a văzut Rusia, după acest „test”? România nu are capacitatea să oprească acest tip de atacuri, politicienii se ceartă orbește între ei, într-o totală lipsă de idei și de soluții, iar populația - mai ales cea de pe granița de est - constată această situație.  Liderii celor două partide care au dat jos guvernul Bolojan, PSD și AUR, au evitat orice atac verbal asupra Rusiei, ceea ce indică cu precizie ce politică vor avea dacă ajung să guverneze. Acum, Putin știe pe cine ar pune premier. 

Patriotul Simion nu poate pronunța cuvântul „Rusia” Foto: Facebook
Politică

Aliații Grindeanu și Simion critică guvernarea, după atacul cu drona, nici un cuvânt despre Rusia

Nici președintele PSD, Sorin Grindeanu, nici președintele AUR, George Simion, nu au menționat cuvântul „Rusia” după ce o dronă a explodat pe un bloc din Galați. Ambii au atacat actuala guvernare. Citește și: VIDEO De ce piloții români au doborât drona din Estonia, dar nu și pe cea de la Galați. Explicațiile ministrului Miruță la podcastul „Cum e, de fapt?” Atât Simion, cât și Grindeanu, au atacat programul de înzestrare SAFE și au încercat să-l blocheze.  Președintele Nicușor Dan a scris, azi, pe Facebook: „Declar, cu toată fermitatea, că responsabilitatea integrală pentru acest incident îi aparține Federației Ruse. Ceea ce s-a petrecut astăzi la Galați este consecința directă a războiului de agresiune dezlănțuit de Rusia împotriva Ucrainei, a modului iresponsabil și nediscriminatoriu în care Moscova operează aceste sisteme de armament în vecinătatea imediată a frontierelor NATO, precum și a disprețului sistematic față de dreptul internațional. Nu există nicio ambiguitate cu privire la autorul și la cauza acestei agresiuni” Grindeanu și Simion nu pot spune cuvântul „Rusia” „Ministrul Apărării, Radu Miruță, trebuie să iasă din zona confortabilă a declarațiilor politice și să se ocupe cu seriozitate – chiar dacă este demis- de înzestrarea Armatei Române cu echipamente și sisteme eficiente. Tot ce se întâmplă arată vulnerabilitatea pe care actualii miniștrii demiși o creează țării noastre.   România are nevoie rapid de un nou guvern format din profesioniști!”, a scris Grindeanu.   Ca de obicei în ulștima vreme, postarea sa a generat reacții negative majoritare.   „Bai ticalosule, nu tu vrei sa faci sesizare la CCR împotriva programului SAFE? Numai mizerii politicianiste ai in cap. Și tu și auristii ticăloși care te sprijină. In ăst timp, cetățenilor le cad drone în cap”, i-a scris un comentator.    „Nu a fost ușor în al doisprezecelea ceas, nu mai dați foc la țară și lăsați un guvern LEGITIM să preia conducerea! V-ați demonstrat incapacitatea.   Ați fi fost în stare chiar și pentru drona din noaptea asta să dați vina pe noi. Sau pe acest fond să vă instalați premieri care nici măcar câteva procente nu au în votul populației.   Acum câteva luni spuneați că din cauza AUR nu puteți dărâma voi dronele…   Condamnăm atacul din această noapte, incompetența și impostură actualilor conducători: dați-vă la o parte și lăsați românii să decidă”, a afirmat George Simion, pe Facebook. 

Drona Geran-2, greu de interceptat (sursa: www1.ru)
Eveniment

Drona rusească Geran-2, arma ieftină care pune în dificultate apărarea aeriană modernă: de ce e atât de greu de interceptat

O dronă de tip Geran-2, considerată una dintre cele mai problematice arme ale războiului din Ucraina, a căzut sâmbătă dimineață într-un cartier din Galați, marcând primul incident de acest tip soldat cu pagube pe teritoriul României. În timp ce ministrul Apărării, Radu Miruță, a invocat limitele tehnice ale detecției la joasă altitudine, incidentul ridică o întrebare: cum este posibil ca o armă relativ rudimentară, precum drona Geran-2, să pătrundă neinterceptată într-un stat NATO? Explicațiile ministrului Miruță Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat dificultatea interceptării dronelor de tip Geran-2 printr-o combinație de factori tehnici și operaționali. Citește și: Claudiu Manda, nici o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European în șapte ani Potrivit acestuia, aceste drone zboară la altitudini foarte joase, pe distanțe relativ scurte și în zone unde relieful limitează capacitatea radarelor de a le detecta din timp. În plus, obiectele de dimensiuni mici, aflate aproape de sol, pot scăpa sistemelor clasice de monitorizare, mai ales în absența unor radare mobile dispuse exact în zona de risc. Chiar și atunci când sunt identificate, timpul de reacție este extrem de redus, ceea ce face ca interceptarea să nu fie întotdeauna posibilă. Ministrul a subliniat că astfel de situații nu reflectă neapărat o lipsă de capacitate, ci limite reale ale tehnologiei și ale condițiilor de teren. De la tehnologie iraniană la armă strategică rusă Dronele Geran-2, utilizate de Rusia în războiul din Ucraina, reprezintă versiunea produsă local a dronei iraniene Shahed-136. Nu impresionează prin sofisticare, sunt lente, fac mult zgomot și sunt relativ rudimentare. Cu toate acestea au devenit una dintre cele mai eficiente arme ale războiului modern. Inițial concepute ca muniții „kamikaze”, aceste drone au devenit rapid un element-cheie al războiului de uzură. Ele sunt lansate în număr mare, uneori în sute de unități într-o singură noapte, pentru a suprasolicita apărarea aeriană și a genera presiune constantă asupra populației civile și infrastructurii critice . Strategia roiului: când cantitatea devine armă Eficiența acestor drone nu stă în performanțele individuale, ci în modul de utilizare. Analizele Center for Strategic and International Studies arată că Rusia folosește dronele Shahed/Geran pentru a „satura” apărarea aeriană ucraineană, obligând-o să consume resurse scumpe pentru a contracara amenințări relativ ieftine. Această strategie creează ceea ce experții numesc „cost-exchange asymmetry”: o dronă de câteva zeci de mii de dolari poate forța lansarea unei rachete de milioane de dolari. În acest context, chiar și interceptarea reușită devine, paradoxal, o pierdere strategică pe termen lung. De ce sunt atât de greu de interceptat Dificultatea interceptării dronelor Geran-2 este confirmată de multiple analize militare. Potrivit unei evaluări aceste drone oferă un avantaj major tocmai prin „dificultatea de a fi doborâte” . Există trei motive principale: 1. Detectare tardivă Dronele zboară la altitudine joasă, ceea ce le face dificil de detectat de radarele convenționale. În multe cazuri, ele sunt observate doar în apropierea țintei, reducând drastic timpul de reacție. 2. Saturarea sistemelor de apărare Atacurile sunt concepute pentru a copleși apărarea. Potrivit analizelor militare, lansarea simultană a zeci sau sute de drone creează o presiune pe care nici sistemele moderne nu o pot gestiona perfect . 3. Raport cost-eficiență Folosirea rachetelor antiaeriene împotriva unor drone ieftine generează o problemă structurală: apărarea devine nesustenabilă financiar pe termen lung. Realitatea din teren: interceptare imperfectă Chiar și în cele mai favorabile condiții, interceptarea nu este totală. Datele analizate de CSIS indică o rată medie de interceptare de aproximativ 84% pentru rachete și drone, ceea ce înseamnă că o parte dintre ținte reușesc să treacă de apărare. Această realitate este confirmată și de evoluția atacurilor: între 15% și 20% dintre drone reușesc uneori să pătrundă sistemele de apărare, în funcție de intensitatea și complexitatea atacului. Cum a reușit Ucraina să se adapteze În fața acestei amenințări și în lipsa resurselor nelimitate Ucraina a dezvoltat una dintre cele mai sofisticate strategii anti-dronă din lume, bazată pe adaptare rapidă și inovație, printr-o apăreare stratificată. Una dintre cele mai ingenioase soluții este utilizarea dronelor interceptoare lansate inclusiv din aer sau de pe platforme navale, capabile să distrugă dronele Shahed la costuri mult mai reduse . Adaptare continuă Experiența acumulată a permis armatei ucrainene să își ajusteze constant tactica, de la poziționarea sistemelor până la integrarea noilor tehnologii. Potrivit analizelor CSIS, această capacitate de adaptare rapidă este una dintre principalele lecții ale războiului modern.

Dronele rusești, o realitate în România (sursa: iiss.org)
Eveniment

Cronologia integrală a incidentelor cu drone rusești în România: armata, incapabilă să le doboare

Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei nu mai este de mult doar un conflict urmărit la televizor sau pe hartă. Pentru România, el s-a transformat treptat într-o realitate palpabilă, resimțită direct în zona de est a țării. De la un incident izolat în 2022 până la pătrunderi repetate în spațiul aerian național și primele pagube materiale în 2026, cronologia evenimentelor conturează o evoluție clară și îngrijorătoare. În paralel, autoritățile române au fost nevoite să-și adapteze treptat cadrul legal și mecanismele de intervenție, într-un efort de a ține pasul cu o amenințare tot mai prezentă la frontieră. Patru etape ale unei escaladări tăcute Potrivit datelor oficiale, până la începutul anului 2026 au avut loc aproape 70 de atacuri rusești în proximitatea României, cu 21 de pătrunderi în spațiul aerian și 41 de cazuri în care fragmente de drone au fost descoperite pe teritoriul național. Citește și: Cum a amplificat ieșirea PSD de la guvernare criza economică din 2009: ce riscuri există acum Analiza comunicatelor MApN relevă patru etape distincte în modul în care conflictul din Ucraina a afectat România. În 2022, incidentele sunt izolate și fără impact direct. În 2023, apar primele efecte concrete: fragmente de drone, alerte și suspiciuni de pătrunderi în spațiul aerian. În 2024, incidentele se multiplică și se extind geografic, iar originea rusească a unor drone este confirmată. În 2025, situația devine mai gravă: sunt raportate încălcări explicite ale spațiului aerian, interceptări și chiar autorizări de doborâre. 2022: primul semnal discret Primul incident semnalat de MApN după începutul războiului datează din 11 mai 2022. Forțele Navale Române au identificat o epavă aeriană în derivă în apele teritoriale, între Sulina și Sfântu Gheorghe. Epava aparținea Forțelor Navale ale Ucrainei și nu avea armament la bord. Potrivit MApN, aceasta s-ar fi prăbușit anterior în spațiul ucrainean și a fost purtată de curenți până în apele românești. Incidentul nu a generat îngrijorări majore, dar a fost primul indiciu că războiul se apropie fizic de granițele României. 2023: primele efecte directe pe teritoriul României Anul 2023 marchează o schimbare semnificativă. Atacurile rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre – Reni și Ismail – încep să producă efecte directe în România. Pe 13 septembrie, MApN a anunțat atacuri intense în apropierea graniței, cu posibile impacturi de drone în județul Tulcea. În aceeași zi, fragmente suspecte au fost identificate între Nufăru și Victoria. Pe 19 septembrie, autoritățile au confirmat existența unor fragmente de drone similare celor utilizate de armata rusă, descoperite în mai multe locații din județul Tulcea. Finalul lunii septembrie aduce și prima posibilă pătrundere în spațiul aerian românesc, semnalată de radar. În octombrie și decembrie apar și primele cratere provocate de drone, la Plauru și Grindu. România trece astfel de la statutul de observator la cel de teritoriu afectat indirect de conflict. 2024: multiplicarea incidentelor și confirmări clare În 2024, frecvența incidentelor crește semnificativ, iar zonele afectate se extind: Plauru, Periprava, Ceatalchioi, Insula Mare a Brăilei, Litcov. Pe 29 martie sunt descoperite fragmente de dronă în Insula Mare a Brăilei. În iulie, după noi atacuri rusești, avioane F-16 sunt ridicate pentru monitorizare. La scurt timp, sunt identificate resturi de drone rusești de tip Geran 1/2 în zona Plauru. Pe 31 iulie, fragmente de dronă sunt confirmate în trei localități diferite. În septembrie apare o premieră importantă: o dronă este urmărită în timp ce evoluează în spațiul aerian românesc. Această etapă marchează trecerea de la incidente accidentale la evenimente cu traiectorii clar documentate. 2025: încălcări repetate și reacții militare Anul 2025 aduce o schimbare de ton în comunicările oficiale. MApN vorbește explicit despre încălcări ale spațiului aerian, iar reacțiile militare devin mai ferme. Pe 17 ianuarie sunt semnalate încălcări ale spațiului aerian, iar fragmente de drone sunt descoperite în două zone distincte. În februarie, două drone cu încărcături explozive sunt confirmate pe teritoriul României. Un moment de maximă tensiune este înregistrat pe 14 septembrie: o dronă rusească rămâne aproape 50 de minute în spațiul aerian românesc. Piloții români primesc autorizația de a o doborî, însă decid să nu deschidă focul, pentru a evita riscurile colaterale. În noiembrie, sunt raportate noi pătrunderi și traiectorii complexe ale dronelor, inclusiv în zona Galațiului. România intră astfel într-o fază de gestionare activă a riscurilor generate de conflict. 2026: de la incidente la pagube materiale În 2026, situația capătă o nouă dimensiune: apar primele pagube materiale confirmate. În ianuarie, fragmente de drone sunt descoperite inclusiv în județul Vrancea. În martie, zona Plauru devine din nou epicentrul incidentelor, cu alerte RO-Alert și intervenții aeriene. Punctul culminant este atins pe 25 aprilie 2026. În urma unui atac rusesc în apropierea frontierei, locuitori din Galați semnalează căderea unui obiect. Potrivit MApN, fragmentele de dronă au afectat o gospodărie și un stâlp de electricitate. Este primul caz confirmat în care efectele războiului produc daune materiale directe pe teritoriul României. Cum au adaptat autoritățile cadrul legal În paralel cu multiplicarea incidentelor, autoritățile române au trecut, treptat, de la o abordare reactivă la una mai structurată din punct de vedere legislativ și operațional. Momentul de cotitură a venit în 2025, când Parlamentul a adoptat și ulterior a fost promulgată Legea nr. 73/2025 privind controlul utilizării spațiului aerian național, care oferă Armatei un cadru clar pentru intervenție. Actul normativ stabilește explicit procedurile prin care pot fi identificate, interceptate și, în ultimă instanță, neutralizate dronele care pătrund ilegal în spațiul aerian al României. Mai mult, legea permite inclusiv doborârea acestor aparate în funcție de nivelul de amenințare, după o succesiune de măsuri graduale, de la avertizare până la distrugere. În completare, deciziile adoptate ulterior la nivelul CSAT au clarificat lanțul de comandă: dronele militare pot fi doborâte la decizia comandantului misiunii, conform regulilor NATO, în timp ce pentru cele civile decizia revine ministrului Apărării.

Polițist cercetat după amendarea unui pompier (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Un polițist care a oprit și amendat un pompier care se deplasa spre un incendiu, cercetat

Inspectoratul de Poliție Județean Galați a anunțat declanșarea unei cercetări disciplinare în cazul polițistului care l-a amendat cu peste 3.000 de lei pe un pompier voluntar din Drăgușeni, aflat în deplasare către o intervenție la un incendiu. Cazul a stârnit reacții în spațiul public, după ce informațiile au apărut online. IPJ Galați a dispus verificări interne Potrivit reprezentanților IPJ Galați, conducerea instituției a analizat circumstanțele în care pompierul voluntar a fost sancționat contravențional. Citește și: Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației și termene clare pentru digitalizare În urma primelor verificări, raportate la principiile, etica și deontologia profesiei de polițist, a fost dispusă declanșarea cercetării disciplinare prealabile față de polițistul implicat. Reprezentanții IPJ Galați au transmis că instituția regretă contextul creat și reafirmă preocuparea pentru respectarea cadrului legal, responsabilitate profesională și cooperare instituțională, în interesul cetățenilor. Amendă de peste 3.000 de lei și permis suspendat 120 de zile Incidentul a avut loc pe 3 februarie, în jurul orei 15:30, pe DJ 251J. Un echipaj din cadrul Secției 5 Poliție Rurală Rădești, care se deplasa la un eveniment în satul Căuești, a depistat în trafic un autoturism condus de un bărbat de 56 de ani din Drăgușeni. Conform IPJ Galați, șoferul nu ar fi respectat semnalele luminoase ale autospecialei de poliție și obligația de a opri sau de a facilita trecerea acesteia. De asemenea, pe partea superioară a autovehiculului ar fi fost montate două dispozitive cu lumini albastre și un dispozitiv sonor, similare celor utilizate de poliție, jandarmerie sau ambulanță, fără a avea dreptul legal de a le folosi. Motivația sancțiunii: utilizarea unor dispozitive neautorizate Inspectoratul de Poliție Județean Galați a precizat că folosirea acestor dispozitive nu ar fi fost conformă cu prevederile legale și cu Criteriile de performanță din 2024 privind constituirea, încadrarea și dotarea serviciilor voluntare și private pentru situații de urgență. În urma constatărilor, pompierul voluntar a fost sancționat cu o amendă în valoare de 3.037,5 lei și cu suspendarea permisului de conducere pentru 120 de zile. Ancheta internă continuă În contextul controversei generate de acest caz, conducerea IPJ Galați a decis analizarea atentă a tuturor aspectelor pentru a stabili dacă intervenția polițistului a respectat pe deplin normele legale și principiile profesionale. Cercetarea disciplinară va clarifica dacă măsura aplicată a fost proporțională și conformă cu cadrul normativ în vigoare.

Alerte aeriane la granița cu Ucraina (sursa: Facebook/Forţele Aeriene Române)
Eveniment

Ținte aeriene suspecte în apropierea graniței României cu Ucraina: Avioane F-16 și Eurofighter Typhoon ridicate de la sol

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a transmis marți dimineață două alerte RO-ALERT pentru județul Galați, după ce Statul Major al Forțelor Aeriene (SMFA) a raportat prezența unor posibile ținte aeriene de mici dimensiuni în apropierea graniței cu Ucraina. Alerte aeriane la granița cu Ucraina Primul mesaj a vizat zona de est a județului, iar al doilea a fost extins pentru întreg teritoriul județului Galați. Citește și: Un singur vot împotriva deciziei judecătorilor de la Curtea de Apel București de a respinge și noile propuneri privind pensiile magistraților Potrivit ISU Galați, mesajele au avut scopul de a informa preventiv populația asupra riscului de cădere a unor fragmente din spațiul aerian, solicitând adoptarea unor măsuri minime de protecție și adăpostire. Pe durata monitorizării, nu au fost înregistrate incidente sau efecte negative și nici apeluri la 112, ceea ce indică absența unor urmări directe la sol. Aeronave Eurofighter și F-16 ridicate de la sol Ministerul Apărării Naționale a precizat că, în dimineața de 25 noiembrie, radarele militare au detectat o țintă aeriană în apropierea județului Tulcea, ceea ce a determinat ridicarea la ora 06:28 a două aeronave germane Eurofighter Typhoon de la Baza Mihail Kogălniceanu. Ținta a traversat spațiul aerian național între Vâlcove (Ucraina) și Chilia Veche (Tulcea), iar la ora 06:55 a fost emis un mesaj RO-ALERT pentru județul Tulcea. A doua pătrundere în spațiul aerian național, deasupra Galațiului La ora 07:11, aeronavele Eurofighter au raportat că ținta se afla deasupra teritoriului Ucrainei, însă la ora 07:37 au fost ridicate de la sol două aeronave F-16 Fighting Falcon de la Baza 86 Aeriană Borcea, pentru o nouă monitorizare. La ora 07:48 s-a transmis mesaj RO-ALERT pentru județul Galați, iar la 07:50, sistemele radar au detectat o a doua pătrundere în spațiul aerian național, aeronavele F-16 confirmând contactul radar cu ținta.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră