luni 11 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: galati

37 articole
Eveniment

Drona Geran-2, arma ieftină care pune în dificultate apărarea aeriană: de ce e greu de interceptat

O dronă de tip Geran-2, considerată una dintre cele mai problematice arme ale războiului din Ucraina, a căzut sâmbătă dimineață într-un cartier din Galați, marcând primul incident de acest tip soldat cu pagube pe teritoriul României. În timp ce ministrul Apărării, Radu Miruță, a invocat limitele tehnice ale detecției la joasă altitudine, incidentul ridică o întrebare: cum este posibil ca o armă relativ rudimentară, precum drona Geran-2, să pătrundă neinterceptată într-un stat NATO? Explicațiile ministrului Miruță Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat dificultatea interceptării dronelor de tip Geran-2 printr-o combinație de factori tehnici și operaționali. Citește și: Claudiu Manda, nici o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European în șapte ani Potrivit acestuia, aceste drone zboară la altitudini foarte joase, pe distanțe relativ scurte și în zone unde relieful limitează capacitatea radarelor de a le detecta din timp. În plus, obiectele de dimensiuni mici, aflate aproape de sol, pot scăpa sistemelor clasice de monitorizare, mai ales în absența unor radare mobile dispuse exact în zona de risc. Chiar și atunci când sunt identificate, timpul de reacție este extrem de redus, ceea ce face ca interceptarea să nu fie întotdeauna posibilă. Ministrul a subliniat că astfel de situații nu reflectă neapărat o lipsă de capacitate, ci limite reale ale tehnologiei și ale condițiilor de teren. De la tehnologie iraniană la armă strategică rusă Dronele Geran-2, utilizate de Rusia în războiul din Ucraina, reprezintă versiunea produsă local a dronei iraniene Shahed-136. Nu impresionează prin sofisticare, sunt lente, fac mult zgomot și sunt relativ rudimentare. Cu toate acestea au devenit una dintre cele mai eficiente arme ale războiului modern. Inițial concepute ca muniții „kamikaze”, aceste drone au devenit rapid un element-cheie al războiului de uzură. Ele sunt lansate în număr mare, uneori în sute de unități într-o singură noapte, pentru a suprasolicita apărarea aeriană și a genera presiune constantă asupra populației civile și infrastructurii critice . Strategia roiului: când cantitatea devine armă Eficiența acestor drone nu stă în performanțele individuale, ci în modul de utilizare. Analizele Center for Strategic and International Studies arată că Rusia folosește dronele Shahed/Geran pentru a „satura” apărarea aeriană ucraineană, obligând-o să consume resurse scumpe pentru a contracara amenințări relativ ieftine. Această strategie creează ceea ce experții numesc „cost-exchange asymmetry”: o dronă de câteva zeci de mii de dolari poate forța lansarea unei rachete de milioane de dolari. În acest context, chiar și interceptarea reușită devine, paradoxal, o pierdere strategică pe termen lung. De ce sunt atât de greu de interceptat Dificultatea interceptării dronelor Geran-2 este confirmată de multiple analize militare. Potrivit unei evaluări aceste drone oferă un avantaj major tocmai prin „dificultatea de a fi doborâte” . Există trei motive principale: 1. Detectare tardivă Dronele zboară la altitudine joasă, ceea ce le face dificil de detectat de radarele convenționale. În multe cazuri, ele sunt observate doar în apropierea țintei, reducând drastic timpul de reacție. 2. Saturarea sistemelor de apărare Atacurile sunt concepute pentru a copleși apărarea. Potrivit analizelor militare, lansarea simultană a zeci sau sute de drone creează o presiune pe care nici sistemele moderne nu o pot gestiona perfect . 3. Raport cost-eficiență Folosirea rachetelor antiaeriene împotriva unor drone ieftine generează o problemă structurală: apărarea devine nesustenabilă financiar pe termen lung. Realitatea din teren: interceptare imperfectă Chiar și în cele mai favorabile condiții, interceptarea nu este totală. Datele analizate de CSIS indică o rată medie de interceptare de aproximativ 84% pentru rachete și drone, ceea ce înseamnă că o parte dintre ținte reușesc să treacă de apărare. Această realitate este confirmată și de evoluția atacurilor: între 15% și 20% dintre drone reușesc uneori să pătrundă sistemele de apărare, în funcție de intensitatea și complexitatea atacului. Cum a reușit Ucraina să se adapteze În fața acestei amenințări și în lipsa resurselor nelimitate Ucraina a dezvoltat una dintre cele mai sofisticate strategii anti-dronă din lume, bazată pe adaptare rapidă și inovație, printr-o apăreare stratificată. Una dintre cele mai ingenioase soluții este utilizarea dronelor interceptoare lansate inclusiv din aer sau de pe platforme navale, capabile să distrugă dronele Shahed la costuri mult mai reduse . Adaptare continuă Experiența acumulată a permis armatei ucrainene să își ajusteze constant tactica, de la poziționarea sistemelor până la integrarea noilor tehnologii. Potrivit analizelor CSIS, această capacitate de adaptare rapidă este una dintre principalele lecții ale războiului modern.

Drona Geran-2, greu de interceptat (sursa: www1.ru)
Dronele rusești, o realitate în România (sursa: iiss.org)
Eveniment

Cronologia integrală a incidentelor cu drone rusești în România: armata, incapabilă să le doboare

Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei nu mai este de mult doar un conflict urmărit la televizor sau pe hartă. Pentru România, el s-a transformat treptat într-o realitate palpabilă, resimțită direct în zona de est a țării. De la un incident izolat în 2022 până la pătrunderi repetate în spațiul aerian național și primele pagube materiale în 2026, cronologia evenimentelor conturează o evoluție clară și îngrijorătoare. În paralel, autoritățile române au fost nevoite să-și adapteze treptat cadrul legal și mecanismele de intervenție, într-un efort de a ține pasul cu o amenințare tot mai prezentă la frontieră. Patru etape ale unei escaladări tăcute Potrivit datelor oficiale, până la începutul anului 2026 au avut loc aproape 70 de atacuri rusești în proximitatea României, cu 21 de pătrunderi în spațiul aerian și 41 de cazuri în care fragmente de drone au fost descoperite pe teritoriul național. Citește și: Cum a amplificat ieșirea PSD de la guvernare criza economică din 2009: ce riscuri există acum Analiza comunicatelor MApN relevă patru etape distincte în modul în care conflictul din Ucraina a afectat România. În 2022, incidentele sunt izolate și fără impact direct. În 2023, apar primele efecte concrete: fragmente de drone, alerte și suspiciuni de pătrunderi în spațiul aerian. În 2024, incidentele se multiplică și se extind geografic, iar originea rusească a unor drone este confirmată. În 2025, situația devine mai gravă: sunt raportate încălcări explicite ale spațiului aerian, interceptări și chiar autorizări de doborâre. 2022: primul semnal discret Primul incident semnalat de MApN după începutul războiului datează din 11 mai 2022. Forțele Navale Române au identificat o epavă aeriană în derivă în apele teritoriale, între Sulina și Sfântu Gheorghe. Epava aparținea Forțelor Navale ale Ucrainei și nu avea armament la bord. Potrivit MApN, aceasta s-ar fi prăbușit anterior în spațiul ucrainean și a fost purtată de curenți până în apele românești. Incidentul nu a generat îngrijorări majore, dar a fost primul indiciu că războiul se apropie fizic de granițele României. 2023: primele efecte directe pe teritoriul României Anul 2023 marchează o schimbare semnificativă. Atacurile rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre – Reni și Ismail – încep să producă efecte directe în România. Pe 13 septembrie, MApN a anunțat atacuri intense în apropierea graniței, cu posibile impacturi de drone în județul Tulcea. În aceeași zi, fragmente suspecte au fost identificate între Nufăru și Victoria. Pe 19 septembrie, autoritățile au confirmat existența unor fragmente de drone similare celor utilizate de armata rusă, descoperite în mai multe locații din județul Tulcea. Finalul lunii septembrie aduce și prima posibilă pătrundere în spațiul aerian românesc, semnalată de radar. În octombrie și decembrie apar și primele cratere provocate de drone, la Plauru și Grindu. România trece astfel de la statutul de observator la cel de teritoriu afectat indirect de conflict. 2024: multiplicarea incidentelor și confirmări clare În 2024, frecvența incidentelor crește semnificativ, iar zonele afectate se extind: Plauru, Periprava, Ceatalchioi, Insula Mare a Brăilei, Litcov. Pe 29 martie sunt descoperite fragmente de dronă în Insula Mare a Brăilei. În iulie, după noi atacuri rusești, avioane F-16 sunt ridicate pentru monitorizare. La scurt timp, sunt identificate resturi de drone rusești de tip Geran 1/2 în zona Plauru. Pe 31 iulie, fragmente de dronă sunt confirmate în trei localități diferite. În septembrie apare o premieră importantă: o dronă este urmărită în timp ce evoluează în spațiul aerian românesc. Această etapă marchează trecerea de la incidente accidentale la evenimente cu traiectorii clar documentate. 2025: încălcări repetate și reacții militare Anul 2025 aduce o schimbare de ton în comunicările oficiale. MApN vorbește explicit despre încălcări ale spațiului aerian, iar reacțiile militare devin mai ferme. Pe 17 ianuarie sunt semnalate încălcări ale spațiului aerian, iar fragmente de drone sunt descoperite în două zone distincte. În februarie, două drone cu încărcături explozive sunt confirmate pe teritoriul României. Un moment de maximă tensiune este înregistrat pe 14 septembrie: o dronă rusească rămâne aproape 50 de minute în spațiul aerian românesc. Piloții români primesc autorizația de a o doborî, însă decid să nu deschidă focul, pentru a evita riscurile colaterale. În noiembrie, sunt raportate noi pătrunderi și traiectorii complexe ale dronelor, inclusiv în zona Galațiului. România intră astfel într-o fază de gestionare activă a riscurilor generate de conflict. 2026: de la incidente la pagube materiale În 2026, situația capătă o nouă dimensiune: apar primele pagube materiale confirmate. În ianuarie, fragmente de drone sunt descoperite inclusiv în județul Vrancea. În martie, zona Plauru devine din nou epicentrul incidentelor, cu alerte RO-Alert și intervenții aeriene. Punctul culminant este atins pe 25 aprilie 2026. În urma unui atac rusesc în apropierea frontierei, locuitori din Galați semnalează căderea unui obiect. Potrivit MApN, fragmentele de dronă au afectat o gospodărie și un stâlp de electricitate. Este primul caz confirmat în care efectele războiului produc daune materiale directe pe teritoriul României. Cum au adaptat autoritățile cadrul legal În paralel cu multiplicarea incidentelor, autoritățile române au trecut, treptat, de la o abordare reactivă la una mai structurată din punct de vedere legislativ și operațional. Momentul de cotitură a venit în 2025, când Parlamentul a adoptat și ulterior a fost promulgată Legea nr. 73/2025 privind controlul utilizării spațiului aerian național, care oferă Armatei un cadru clar pentru intervenție. Actul normativ stabilește explicit procedurile prin care pot fi identificate, interceptate și, în ultimă instanță, neutralizate dronele care pătrund ilegal în spațiul aerian al României. Mai mult, legea permite inclusiv doborârea acestor aparate în funcție de nivelul de amenințare, după o succesiune de măsuri graduale, de la avertizare până la distrugere. În completare, deciziile adoptate ulterior la nivelul CSAT au clarificat lanțul de comandă: dronele militare pot fi doborâte la decizia comandantului misiunii, conform regulilor NATO, în timp ce pentru cele civile decizia revine ministrului Apărării.

Polițist cercetat după amendarea unui pompier (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Un polițist care a oprit și amendat un pompier care se deplasa spre un incendiu, cercetat

Inspectoratul de Poliție Județean Galați a anunțat declanșarea unei cercetări disciplinare în cazul polițistului care l-a amendat cu peste 3.000 de lei pe un pompier voluntar din Drăgușeni, aflat în deplasare către o intervenție la un incendiu. Cazul a stârnit reacții în spațiul public, după ce informațiile au apărut online. IPJ Galați a dispus verificări interne Potrivit reprezentanților IPJ Galați, conducerea instituției a analizat circumstanțele în care pompierul voluntar a fost sancționat contravențional. Citește și: Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației și termene clare pentru digitalizare În urma primelor verificări, raportate la principiile, etica și deontologia profesiei de polițist, a fost dispusă declanșarea cercetării disciplinare prealabile față de polițistul implicat. Reprezentanții IPJ Galați au transmis că instituția regretă contextul creat și reafirmă preocuparea pentru respectarea cadrului legal, responsabilitate profesională și cooperare instituțională, în interesul cetățenilor. Amendă de peste 3.000 de lei și permis suspendat 120 de zile Incidentul a avut loc pe 3 februarie, în jurul orei 15:30, pe DJ 251J. Un echipaj din cadrul Secției 5 Poliție Rurală Rădești, care se deplasa la un eveniment în satul Căuești, a depistat în trafic un autoturism condus de un bărbat de 56 de ani din Drăgușeni. Conform IPJ Galați, șoferul nu ar fi respectat semnalele luminoase ale autospecialei de poliție și obligația de a opri sau de a facilita trecerea acesteia. De asemenea, pe partea superioară a autovehiculului ar fi fost montate două dispozitive cu lumini albastre și un dispozitiv sonor, similare celor utilizate de poliție, jandarmerie sau ambulanță, fără a avea dreptul legal de a le folosi. Motivația sancțiunii: utilizarea unor dispozitive neautorizate Inspectoratul de Poliție Județean Galați a precizat că folosirea acestor dispozitive nu ar fi fost conformă cu prevederile legale și cu Criteriile de performanță din 2024 privind constituirea, încadrarea și dotarea serviciilor voluntare și private pentru situații de urgență. În urma constatărilor, pompierul voluntar a fost sancționat cu o amendă în valoare de 3.037,5 lei și cu suspendarea permisului de conducere pentru 120 de zile. Ancheta internă continuă În contextul controversei generate de acest caz, conducerea IPJ Galați a decis analizarea atentă a tuturor aspectelor pentru a stabili dacă intervenția polițistului a respectat pe deplin normele legale și principiile profesionale. Cercetarea disciplinară va clarifica dacă măsura aplicată a fost proporțională și conformă cu cadrul normativ în vigoare.

Alerte aeriane la granița cu Ucraina (sursa: Facebook/Forţele Aeriene Române)
Eveniment

Alerte aeriane la granița cu Ucraina: Avioane F-16 și Eurofighter Typhoon ridicate de la sol

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a transmis marți dimineață două alerte RO-ALERT pentru județul Galați, după ce Statul Major al Forțelor Aeriene (SMFA) a raportat prezența unor posibile ținte aeriene de mici dimensiuni în apropierea graniței cu Ucraina. Alerte aeriane la granița cu Ucraina Primul mesaj a vizat zona de est a județului, iar al doilea a fost extins pentru întreg teritoriul județului Galați. Citește și: Un singur vot împotriva deciziei judecătorilor de la Curtea de Apel București de a respinge și noile propuneri privind pensiile magistraților Potrivit ISU Galați, mesajele au avut scopul de a informa preventiv populația asupra riscului de cădere a unor fragmente din spațiul aerian, solicitând adoptarea unor măsuri minime de protecție și adăpostire. Pe durata monitorizării, nu au fost înregistrate incidente sau efecte negative și nici apeluri la 112, ceea ce indică absența unor urmări directe la sol. Aeronave Eurofighter și F-16 ridicate de la sol Ministerul Apărării Naționale a precizat că, în dimineața de 25 noiembrie, radarele militare au detectat o țintă aeriană în apropierea județului Tulcea, ceea ce a determinat ridicarea la ora 06:28 a două aeronave germane Eurofighter Typhoon de la Baza Mihail Kogălniceanu. Ținta a traversat spațiul aerian național între Vâlcove (Ucraina) și Chilia Veche (Tulcea), iar la ora 06:55 a fost emis un mesaj RO-ALERT pentru județul Tulcea. A doua pătrundere în spațiul aerian național, deasupra Galațiului La ora 07:11, aeronavele Eurofighter au raportat că ținta se afla deasupra teritoriului Ucrainei, însă la ora 07:37 au fost ridicate de la sol două aeronave F-16 Fighting Falcon de la Baza 86 Aeriană Borcea, pentru o nouă monitorizare. La ora 07:48 s-a transmis mesaj RO-ALERT pentru județul Galați, iar la 07:50, sistemele radar au detectat o a doua pătrundere în spațiul aerian național, aeronavele F-16 confirmând contactul radar cu ținta.

Un spital nou construit la Tecuci (sursa: Facebook/Alexandru Rogobete)
Eveniment

Minune la Tecuci: se construiește un spital nou, care va fi gata în 2026

Un spital nou construit la Tecuci. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat sâmbătă, în timpul vizitei la Spitalul Municipal „Anton Cincu” din Tecuci, că „scuze poate găsi oricine, dar puțini sunt cei care construiesc spitale și salvează vieți”. Afirmația a fost făcută pe șantierul noii clădiri a spitalului, aflată în plină construcție. Un spital nou construit la Tecuci Noua unitate medicală, realizată după cele mai înalte standarde, va deservi peste 120.000 de locuitori din centrul și nordul județului Galați. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Investiția, finanțată din bugetul Consiliului Județean Galați, depășește 190 de milioane de lei, iar finalizarea este programată pentru septembrie 2026. Ministerul Sănătății va sprijini dotarea cu aparatură și echipamente medicale moderne, pentru ca pacienții să beneficieze de tratamente avansate la nivel local. Date despre activitatea actualului spital În ultimul an, spitalul din Tecuci a înregistrat peste 68.000 de cazuri la Camera de Primiri Urgențe, peste 62.000 de pacienți în ambulatoriu și peste 1.000 de nașteri. Noul corp de clădire va dispune de 105 paturi, dintre care 10 pentru Terapie Intensivă, saloane cu două paturi și baie proprie, rezerve individuale, patru săli de operație, două săli pentru intervenții endoscopice, heliport pe acoperiș, echipamente performante și digitalizare completă. Medici dedicați comunității Ministrul Rogobete a relatat că a fost impresionat de un medic tânăr care i-a spus că trimite pacienți la spitalul județean doar atunci când este absolut necesar. „Aceasta este imaginea încrederii: medici care aleg să lupte pentru pacienți, în comunitatea lor. Sănătatea comunității este prioritatea noastră. Astăzi investim pentru siguranța și confortul pacienților de mâine”, a subliniat ministrul.

Încă o nenorocire pe podul de la Brăila: infiltrații de apă, în asfalt, deși nu a plouat Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

VIDEO Încă o nenorocire pe podul de la Brăila: infiltrații de apă, în asfalt, deși nu a plouat

Încă o nenorocire pe podul de la Brăila: au apărut infiltrații de apă, în asfalt, deși nu a plouat. Compania de drumuri, CNAIR, a cerut constructorului să facă o expertiză și să verifice sursa infiltrațiilor.  Citește și: Burduja, co-autor al dezastrului PNRR, promovat consilier onorific al premierului Bolojan Podul a fost inaugurat în iulie 2023 în prezența președintelui Iohannis și a premierului Ciolacu.  Încă o nenorocire pe podul de la Brăila: infiltrații de apă, în asfalt, deși nu a plouat „Am cerut opinia unor experţi care au spus că sunt două variante. Ori s-a infiltrat apă de ploaie pe undeva, ori este condens. Având în vedere că, de două săptămâni, nu mai plouase acolo şi că nu are cum să se formeze un depozit de apă undeva, mergem pe ideea că ar fi vorba despre condens format între suprafaţa asfaltică şi tablierul metalic. Pentru că sunt diferenţe de temperatură şi pentru că în interiorul tablierului sunt nişte pompe de aer care menţin temperatura scăzută în tablier, ca să nu se încingă tablierul. I-am cerut constructorului să facă expertiza, iar între timp am mers şi noi cu Cestrinul. Am făcut şi noi nişte măsurători cu georadarul, pentru a vedea cum se comportă diversele straturi, care sunt temperaturile şi consistenţele şi tot ce ţine de pod. După ce se va stabili cauza existenţei acestei ape, care nu se explică deocamdată logic, vom stabili măsurile de remediere pe care constructorul trebuie să le pună în operă. Important este să evităm o intervenţie distructivă, cum ar fi decopertarea asfaltului, mai ales că reţeta actuală s-a comportat foarte bine până acum”, a spus Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR.  El a arătat și care sunt riscurile dacă apa nu este înlăturată. „Ştim foarte bine că apa, atunci când îngheaţă, îşi măreşte volumul şi există riscul să se deterioreze asfaltul, să se desprindă de pe tablier. Dacă apa persistă pe timpul iernii, există riscul ca prin îngheţ să se creeze presiuni, care pot duce la desprinderea stratului asfaltic de pe tablier. Şi atunci va trebui iar să se intervină cu reparaţii, iar să se asfalteze. Situaţie pe care vrem să o evităm”, a mai arătat Șerbănescu.  Fenomenul infiltrațiilor de apă a fost semnalat acum câteva zile pe rețelele sociale.   

Dobrea, din Lehliu Gară, client PSD-Galați, director Salrom Foto: Puterea.ro
Politică

Cine răspunde pentru dezastrul Praid: Dobrea, din Lehliu Gară, client PSD Galați, director Salrom

Cine răspunde pentru dezastrul de la Salina Praid: Constantin Dan Dobrea, fost funcționar din Lehliu Gară, cu masterat la Academia de Poliție și client PSD Galați, a fost pus din 2022 director Salrom. Citește și: Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău Numirea a fost făcută de către fostul său coleg din UNPR, Florin Spătaru, fost ministru al Economiei cu susținerea PSD. Spătaru este din 2021 membru PSD, iar acum este consilier de stat al premierului, deși Marcel Ciolacu a demisionat.  Citește și: ANALIZĂ Loviturile Kievului au schilodit aviația militară rusă și capacitatea Moscovei de a ataca Ucraina Dobrea, din Lehliu Gară, client PSD-Galați, director Salrom Dobrea și Spătaru au fost colegi și în UNPR, formațiunea lui Gabriel Oprea.  Când a fost plasat în funcția de director la Salrom, Dobrea nu avea nici o legătură nici cu exploatarea sării, nici cu mineritul. El a fost administrator la o firmă care vindea mașini sau director la companii de asigurări.  Între ianuarie 2020 și aprilie 2021 a fost inspector la primăria Lehliu Gară, iar ulterior la primăria Galați. Și la Galați, și la Lehliu Gară, primarii sunt membri PSD. Brusc, în februarie 2022, Dobrea a ajuns director la Salrom.  DeFapt.ro a arătat, în iulie 2022, că „în anul 2009, Spătaru era deja membru al filialei UNPR Galați, partid înființat de controversatul general Gabriel Oprea. La șefia filialei se afla Dan Constantin Dobrea, pe atunci directorul unei sucursale a Omniasig”. În octombrie 2021, Dobrea a apărut la televiziunea Reperul TV în calitate de administrator al unui restaurant din Galați, dar salariile primite de la cârciumă nu au fost menționate în declarația de avere.  

Damen Galați poate produce orice navă de care are nevoie flota României Foto: Damen
Politică

Damen Galați poate produce orice navă de care are nevoie flota României - directorul șantierului

Damen Galați poate produce orice navă de care are nevoie flota României, afirmă directorul șantierului, Gheorghe Savu. Damen lucrează acum la șase fregate pentru Belgia și Olanda. Citește și: Primele efecte ale dezbaterii Digi 24: cota pariurilor de pe Polymarket pe Nicușor Dan crește ușor, Antonescu scade, iar Lasconi are 1% Însă ministerul Apărării, condus de pesedistul Angel Tîlvar, a preferat să achiziționeze o corvetă din Turcia.  Damen Galați poate produce orice navă de care are nevoie flota României Într-un mesaj pe Linkedin postat după participarea, la Cotroceni,  la o reuniune a industriei de apărare, directorul Damen Naval România, Gheorghe Savu, a spus că acest șantier poate „proiecta și construi în România orice navă de suprafața de care Forțele Navale ale României ar putea avea nevoie”. „Am subliniat imperativul ca tot ce poate fi construit în România să fie construit în România, asigurând astfel transfer de tehnologie și know how, securitatea locurilor de muncă în țară și dezvoltarea industriei navale militare naționale. Am subliniat importanța producției în țară inclusiv din perspectiva sprijinului necesar ciclului de viață al navelor militare, un element extrem de important pentru Forțele Navale Române în contextul geostrategic al Regiunii Extinse a  Mării Negre”, a mai scris directorul Damen Naval România pe pagina sa de Linkedin.  El a sugerat că România ar trebui să-și modernizeze flota cu bani europeni, prin programul SAFE (Security Action for Europe). „Am prezentat programul comun Țările de Jos – Belgia, care prevede construirea a 6 fregate pentru Forțele Navale Olandeze și Belgiene. Cele 6 fregate sunt proiectate și produse la Galați începând cu vara acestui an iar livrarea este planificată pentru 2028-2032. Acesta este un program european la care România poate adera încă din acest an utilizând instrumentul financiar SAFE”, a arătat Savu.  SAFE pune la dispoziția statelor UE împrumuturi în valoare totală de 150 de miliarde de euro pentru a sprijini investițiile comune în produse de apărare, a accelera producția și a consolida industria europeană de apărare. SAFE stabilește norme simplificate pentru achizițiile publice și acordă prioritate participării întreprinderilor europene.

Creșă nouă în Galați, după decenii (sursa: Facebook/Ionuț Pucheanu)
Eveniment

Creșă nouă în Galați, după decenii

Creșă nouă în Galați, după decenii. Municipiul Galați a inaugurat luni, 4 noiembrie, prima creșă construită în ultimele trei decenii, o investiție realizată din fonduri europene în valoare de peste 4 milioane de lei. Potrivit Primăriei Galați, noua creșă oferă 40 de locuri pentru copii și funcționează într-o clădire modernizată și reabilitată complet. Creșă nouă în Galați, după decenii Creșa, situată pe strada Al. I. Cuza, a fost amenajată cu o investiție de 4.001.702,98 lei din fonduri europene. Citește și: VIDEO Bolojan, discurs dur în fața conducerii PNL: „Ajutoare sociale doar pentru cei care au nevoie și unde nu sunt locuri de muncă” Primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu, a declarat că inaugurarea acestei creșe aduce bucurie copiilor și reprezintă un motiv de satisfacție pentru comunitate. Lucrări ample de reabilitare și modernizare Modernizarea clădirii a inclus o gamă largă de lucrări: - consolidarea structurii clădirii și montarea unei șarpante noi din lemn ignifugat; - reabilitarea termică prin montarea unui termosistem și termoizolarea plăcii peste sol și subsol; - înlocuirea tâmplăriei exterioare și instalarea corpurilor de iluminat LED; - montarea de panouri solare fotovoltaice, centrală termică și echipamente de aer condiționat; - refacerea completă a instalațiilor de încălzire și apă caldă menajeră, rețelelor exterioare de apă și canalizare; - modernizarea instalațiilor sanitare, a finisajelor interioare și exterioare, și a sistemului de semnalizare și alarmare anti-incendiu. Facilități pentru o îngrijire completă Noua creșă din Galați a fost dotată cu mobilier specific, echipamente de bucătărie și spălătorie. De asemenea, clădirea beneficiază de spații verzi amenajate, rampă de acces pentru persoane cu dizabilități și un sistem de control al accesului cu cartelă, pentru siguranța copiilor și personalului.

98 de școli din Galaţi, închise (sursa: Facebook/Costel Fotea)
Eveniment

98 de școli din Galaţi, închise

98 de școli din Galaţi, închise. Un număr de 98 de unităţi de învăţământ din 23 de localităţi din judeţul Galaţi vor avea activitatea didactică suspendată luni din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, a informat Ministerul Educaţiei. 98 de școli din Galaţi, închise "Conform informaţiilor transmise de Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi, în judeţul Galaţi a fost luată măsura suspendării activităţii didactice, pentru data de 30 septembrie 2024, în 98 de unităţi de învăţământ (cu personalitate juridică şi structuri) din 23 de localităţi", se arată într-un comunicat. Citește și: Furtuna anunțată, „o isterie mediatică destul de suspectă”, opinează un conferențiar universitar, care adaugă că episodul meteo nu e ceva nemaiîntâlnit Ministerul Educaţiei precizează că situaţia actuală, care include şi evacuarea localităţilor afectate de fenomenele meteo extreme, nu permite, în cazurile menţionate, desfăşurarea cursurilor în format online. Consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ aflate în situaţia de a suspenda activitatea didactică vor stabili măsuri privind parcurgerea integrală a programei şcolare. "Siguranţa copiilor şi a întregului personal din şcoli este prioritară şi solicit inspectoratelor şcolare să ofere unităţilor de învăţământ tot sprijinul de care ar putea avea nevoie în gestionarea eventualelor situaţii neplăcute pe care condiţiile meteo nefavorabile le-ar putea genera", a declarat ministrul Educaţiei, Ligia Deca, citată în comunicat. Sarcinile inspectoratelor școlare Ministerul Educaţiei a solicitat inspectoratelor şcolare să desfăşoare acţiuni menite să asigurare siguranţa copiilor şi a personalului unităţilor de învăţământ: * monitorizarea îndeaproape a situaţiei în teritoriu: acces îngreunat către unităţile de învăţământ, lipsa alimentării cu energie electrică, gradul de afectare a infrastructurii educaţionale în urma averselor; * transmiterea în regim de urgenţă către reprezentanţii Ministerului Educaţiei a oricărei situaţii care ar putea genera suspendarea sau desfăşurarea procesului educativ în sistem online/hibrid; * transmiterea, către conducerile unităţilor de învăţământ, a necesităţii ca toate echipamentele IT să fie deconectate de la sursele de alimentare cu energie electrică, pentru a evita defectarea acestora în cazul întreruperii alimentării cu energie electrică; * comunicarea eficientă şi transparentă cu părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor în ceea ce priveşte situaţia unităţilor de învăţământ, în special în cazul în care procesul educativ este afectat; * punerea la dispoziţie, de către ISJ/ISMB, în cursul zilei de mâine, începând cu ora 8,00, a unui număr de telefon unde să poată fi semnalate situaţiile urgente generate de condiţiile meteorologice nefavorabile, în care pot fi implicaţi copii şi familiile acestora.

Evacuări forțate în comunele din Galați (sursa: Facebook/Costel Fotea)
Eveniment

Evacuări forțate în comunele din Galați

Evacuări forțate în comunele din Galați. Preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, s-a deplasat, duminică, în teren, în zonele cu risc de inundaţii şi a anunţat "toleranţă zero" pentru persoanele care refuză evacuarea, punctând că nu trebuie făcut "niciun fel de compromis" şi "cu toţii trebuie să înţeleagă că viaţa are prioritate". Evacuări forțate în comunele din Galați Potrivit unei postări făcute pe pagina personală de Facebook, Fotea a mers prima dată în comuna Slobozia Conachi. Citește și: Furtuna anunțată, „o isterie mediatică destul de suspectă”, opinează un conferențiar universitar, care adaugă că episodul meteo nu e ceva nemaiîntâlnit "Suntem în teren. Prima oprire la centrul de comandă. La Slobozia Conachi a început evacuarea persoanelor cu dizabilităţi. Primarul a anunţat deja prin portavoce populaţia despre evacuarea persoanelor aflate în zonele de risc. Pompierii, militarii şi jandarmii ajută la evacuare. Toleranţă zero faţă de cei care refuză evacuarea. Fără niciun fel de compromis. Cu toţii, trebuie să înţeleagă că viaţa are prioritate. Am stabilit deja să se facă două breşe în zona Izvoarele pentru ca apa să aibă unde să se scurgă", a scris acesta pe Facebook. Periplul lui Fotea În jurul orei 13,40, conform aceleaşi surse, preşedintele CJ Galaţi s-a aflat în localitatea Cuza Vodă. "Acum, la Cuza Vodă. Toată lumea este în alertă. Primarul anunţă deja evacuarea oamenilor din zonele inundabile. Le repet fiecăruia, iar şi iar, că toţi cei din zonele de risc trebuie duşi în locuri sigure. Zeci de pompieri şi utilaje sunt deja în zonă", a declarat Costel Fotea. Acesta a ajuns apoi în comuna Pechea. "La Pechea, în tabăra unde sunt amenajate (în zona autobazei) 100 de module dormitor pentru adăpostirea oamenilor. Acum, aici, sunt peste 300 de locuri libere în care pot fi adăpostiţi cei evacuaţi. Toată lumea din zonele de risc trebuie să plece în zone sigure. Toată lumea trebuie să înţeleagă că viaţa are prioritate", a adăugat preşedintele CJ Galaţi. Fotea a mers şi în localitatea Costache Negri. "Am vorbit cu primarul să mobilizeze pe toată lumea pentru a-i evacua cât mai repede pe cei aflaţi în zonele de risc. Deja, unii au anunţat că se refugiază la rude, la prieteni, la familii care nu locuiesc în zone inundabile. Primarul pregăteşte şi şcoala, care are două etaje, pentru a-i caza pe cei evacuaţi", a afirmat preşedintele Consiliului Judeţean. Avertizările ANM Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, duminică, o avertizare Cod roşu de ploi torenţiale şi abundente valabilă până luni dimineaţa în judeţul Galaţi şi două coduri portocalii ce vizează cea mai mare parte a ţării. Potrivit meteorologilor, în intervalul 30 septembrie, ora 00 - 30 septembrie, ora 9,00, pe fondul avertizării Cod roşu, în judeţul Galaţi va ploua torenţial şi abundent. Cantităţile de apă vor fi în timp scurt de 40...50 l/mp, iar în partea de centru şi de vest a judeţului, cu o probabilitate mare, de 80...100 l/mp. Şi Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a emis, duminică, o nouă atenţionare Cod roşu de viituri, valabilă până marţi dimineaţa, pe râuri din judeţele Galaţi şi Vaslui. Toate persoanele din judeţul Galaţi care locuiesc pe albia râurilor şi în zonele cu potenţial de risc la inundaţii vor fi evacuate, potrivit deciziei luate duminică în cadrul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.

Damen Galați va livra feriboturi electrice pentru Toronto Foto: Damen
Economie

Damen Galați va livra feriboturi electrice pentru Toronto

În timp ce Guvernul a băgat Șantierul Mangalia în insolvență, Damen Galați va livra feriboturi electrice pentru Toronto. Citește și: EXCLUSIV Mâncarea pentru elevi de la firma controlată de deputatul PNL Udriște, transportată cu hârburi ruginite. La locul de preparare a hranei, ingrediente expirate și mizerie Damen a semnat un contract cu municipalitatea din Toronto, Canada, pentru livrarea a două feriboturi complet electrice. Compania construieşte feriboturile în România, la Şantierul Naval din Galaţi, conform unui design realizat de Concept Naval din Quebec. Damen Galați va livra feriboturi electrice pentru Toronto Acestea vor naviga între terminalul de feribot Jack Layton din centrul oraşului Toronto şi Insulele Toronto, o destinaţie turistică importantă, situată într-o zonă cu trafic intens, aproape de malurile lacului Ontario. Feriboturile vor avea o lungime de 50 de metri şi o lăţime maximă de 13 metri. Unul dintre feriboturi va transporta pasageri şi vehicule, iar celălalt pasageri şi biciclete. Ele vor reprezenta a 23-a şi a 24-a livrare de feriboturi realizată de Damen pentru Canada, în ultimii zece ani. Printre acestea se numără mai multe nave complet electrice şi hibride, în contextul în care Damen face progrese în a deveni cel mai sustenabil furnizor de soluţii maritime. Pe de altă parte, Șantierul Naval Mangalia, de facto naționalizatde guvernarea Tudose acumșase ani, se zbate să facă față insolvenței. Datoriile şantierului se ridică la un miliard de lei (207 mil. euro), conform tabelului preliminar, iar activul la 1,26 mld. lei, conform evidenţelor contabile, urmând să se facă evaluarea patrimoniului, arăta Ziarul Financiar la 22 septembrie. Aproape jumătate din angjați, respectiv 692 din cei 1.453 au intrat în şomaj tehnic până la finalul anului.

Comuna Pechea, 1.000 de case inundate (sursa: Facebook/Ministerul Mediului)
Eveniment

Comuna Pechea, 1.000 de case inundate

Comuna Pechea, 1.000 de case inundate. Circa o treime din gospodăriile private din comuna Pechea, judeţul Galaţi, şi mai multe obiective sociale au fost afectate de inundaţiile înregistrate la finele săptămânii trecute, potrivit primarului comunei, Mihăiţă Măncilă. Comuna Pechea, 1.000 de case inundate Printre obiectivele sociale afectate de inundaţii se află atât şcoala şi grădiniţa din satul reşedinţă de comună, cât şi cabinetul medical, militarii, jandarmii şi pompierii intervenind luni pentru evacuarea nămolului. Citește și: Alexandra Păcuraru, fiica penalului care controlează Realitatea Plus, care susținea că Zelenski a otrăvit un român, vrea la Cotroceni "Ieri (luni, n.red.), au venit jandarmii şi pompierii şi au dat mâlul afară, iar noi acum dăm cu cârpa încet. Tot ce a fost jos, documente, nu avem ce să facem cu ele. Sunt scrisori medicale foarte importante. Cei de la Casa de Asigurări o să ne tragă la răspundere. Noi nu putem demonstra cu nimic. Lumea nu o să înţeleagă. Vin cu poşeta pe umăr că vor reţete, şi noi suntem în mâl de trei zile. N-avem ce să facem", a declarat, pentru AGERPRES, asistenta medicală a cabinetului din satul Pechea, Dana Toma. "Asta ne-a pus capac" La rândul său, primarul comunei Pechea, Mihăiţă Măncilă, a afirmat că din cele aproximativ 3.500 de gospodării din comună, circa 1.020 au fost afectate, unele dintre ele fiind avariate integral. "Am mai prins şi în 2013, şi 2016. E cumplit. Asta ne-a pus capac", a afirmat primarul Mihăiţă Măncilă. "S-a făcut decolmatarea pârâului de două ori. Acum, iar se decolmata, venea de la Slobozia Conachi, dar nu e suficient, din punctul de meu de vedere. Poate că nu sunt în măsură să dau ideile astea, dar cred că până nu se fac diguri, lacuri de acumulare, nu rezolvăm problema. Nu e nevoie doar de un singur dig. Apa a venit de foarte departe, de pe versanţi, de pe câmp şi ne-a nenorocit", a adăugat acesta. Edilul a mai spus că va pune module la dispoziţia persoanelor afectate de inundaţii. "Am început să le aducem module. Le-am pus într-un spaţiu ferit de inundaţii, dar foarte mulţi cetăţeni vor modulul acolo unde a trecut apa, în curtea lor, şi nu cred că este posibil", a mai spus primarul comunei Pechea. Potrivit Consiliului Judeţean Galaţi, peste 1.500 de militari, pompieri, poliţişti şi jandarmi au intervenit, marţi, în cele 27 de localităţi afectate de inundaţii, din cele circa 6.900 de gospodării afectate fiind evacuate aproximativ 300 de persoane. În urma fenomenelor meteorologice severe înregistrate în judeţul Galaţi la finele săptămânii trecute, şapte persoane au murit.

Premierul, informat de riscul unor calamităţi în Galaţi Foto: Facebook
Politică

Premierul, informat de riscul unor calamităţi în Galaţi

Premierul Marcel Ciolacu a fost informat cu 24 de ore înainte de riscul unor calamităţi în Galaţi și a minţit că nu a ştiut, a afirmat, azi, un vicepreședinte al PNL, deputatul Adrian Cozma. Citește și: Dezastru la Bruxelles: Roxana Mânzatu a primit ridicolul portofoliu de vicepreședinte pentru „oameni, competențe și pregătire” Premierul, informat de riscul unor calamităţi în Galaţi „Ce pot să vă spun este faptul că înainte cu 24 de ore de producerea acestor calamităţi în judeţul Galaţi premierul a fost informat de posibilitatea de a avea loc calamităţi, de riscul de a se produce calamităţi. Nu ştiu de ce a minţit atunci când a spus că nu a fost informat. Instituţiile statului care au atribuţii în domeniul siguranţei naţionale l-au informat că în acea zonă există riscul producerii unor calamităţi. (...) Ştim cu toţii care sunt instituţiile care informează, pentru că premierul nu credeţi că îşi ia informaţiile sau este informat de ANM. Sigur că ANM ne informează la televizor că urmează ploi, asta am văzut şi noi.(...) Există un departament care vizează siguranţa noastră, a tuturor, care îl informează pe premierul României atunci când există risc de producere. (...) Ştiu că a fost informat, nu înţeleg de ce nu a luat nicio măsură şi a insinuat oarecum că Ministerul Mediului nu l-a informat, insinuând că ministrul PNL trebuia să îl informeze", a spus Cozma la Palatul Parlamentului. Marcel Ciolacu a explicat, luni, că nu a fost informat despre riscul producerii unor inundații în Galați: „În primul rând, eu nu am avut nicio informare. În al doilea rând cu natura nu poți să te pui”.

Ajutor guvernamental pentru sinistraţii din Galați (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ajutor guvernamental pentru sinistraţii din Galați

Ajutor guvernamental pentru sinistraţii din Galați. Guvernul va aloca până la 10.000 de lei familiilor afectate de inundaţii; clădiri modulare, pentru elevi. Ajutor guvernamental pentru sinistraţii din Galați Guvernul va aloca un ajutor de urgenţă de până la 10.000 de lei familiilor afectate de inundaţii din judeţul Galaţi, a informat, luni, premierul Marcel Ciolacu, la începutul şedinţei extraordinare a Executivului, convocată pentru a se lua măsuri de sprijin pentru persoanele sinistrate. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat "Aşa cum le-am promis zilele trecute familiilor afectate de inundaţii din Galaţi, alocăm azi primele sume pentru a compensa o parte din pagubele suferite. Fiecare familie afectată va primi un ajutor de urgenţă din partea Guvernului de maxim 10.000 de lei." Supliment de 10.000 de lei pentru decedați "În cazul acelor familii care şi-au pierdut pe cineva drag, aprobăm un ajutor suplimentar de 10.000 de lei. Suma totală a acestui prim ajutor este de 100 de milioane de lei. Este un gest obligatoriu de solidaritate faţă de românii încercaţi greu de soartă", a transmis prim-ministrul. Cadrul legislativ adoptat luni va permite intervenţii similare în orice altă zonă, dacă va fi necesar, a menţionat premierul. El a precizat că elevii vor putea învăţa, temporar, în patru clădiri modulare, care vor fi operaţionalizate "rapid" de către Ministerul Educaţiei şi autorităţile locale. Grija pentru școlari "Dorim ca toţi copiii din comunele afectate să poată merge în continuare la şcoală. Sunt localităţi unde şcolile au fost grav avariate. De aceea aprobăm eliberarea urgentă de la rezervele statului a patru clădiri modulare în care copiii pot învăţa temporar până când situaţia revine la normal. Autorităţile locale împreună cu Ministerul Educaţiei se ocupă şi vor operaţionaliza rapid aceste şcoli temporare", a spus premierul. Premierul mulțumește instituțiilor Marcel Ciolacu a mulţumit instituţiilor şi locale centrale implicate în gestionarea efectelor inundaţiilor. "Sunt mii de pompieri, militari, poliţişti, medici şi angajaţi din administraţiile locale care au muncit non-stop de aproape 72 de ore. În numele tuturor, îi asigur pe locuitorii afectaţi de inundaţii că nu ne vom opri până când nu vom repara şoselele şi podurile din zonă, până când nu vom reface toate locuinţele distruse, astfel încât viaţa lor să revină cât mai aproape de normal. Pe agenda şedinţei de guvern de luni figurează două proiecte de hotărâre. Primul vizează acordarea unor ajutoare de urgenţă pentru combaterea efectelor fenomenelor meteorologice deosebite produse zilele acestea, precum şi pentru suplimentarea bugetului Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului. Al doilea proiect se referă la acumularea unor stocuri de urgenţă în rezerva de stat pentru continuarea activităţilor şcolare în localităţile afectate de fenomenele meteorologice extreme.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră