duminică 31 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: galati

44 articole
Politică

ANALIZĂ Principalele mesaje false distribuite de suveraniști, după atacul dronei rusești, la Galați

După ce o dronă rusească a lovit un bloc din Galați, iar autoritățile române au răspuns expulzând consulul Rusiei și închizând consulatul de la Constanța, pe rețelele sociale a izbucnit o avalanșă de știri false întreținute de influecerii suveraniști. În linii mari, aceste mesaje protejează Rusia, neagă faptul că drona era rusească și acuză Ucraina pentru acest incident. Citește și: VIDEO Siegfried Mureșan mărturisește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cel mai greu moment în PNL Dar teoriile conspiraționiste merg mult mai departe: se susține, de exemplu, că incidentul a fost generat de autoritățile române în înțelegere cu Zelensky pentru a cumpăra armament prin programul SAFE. S-a ajuns să se susțină și că s-a orchestrat totul, pentru a fi impusă starea de urgență, iar Ilie Bolojan să rămână premier. Șoșoacă, Turcescu, Capsali, Tristan Tate, printre colportorii teoriilor conspiraționiste Câteva exemple:  Fratele Tristan Tate scrie pe X/Twitter: „Este foarte probabil ca Ucraina să fi atacat România în încercarea de a sustrage mai mulți bani de la UE. Au redirecționat o dronă rusă sau, mai probabil, au tras chiar ei asupra orașului Galați. Îndemn poporul român să nu cadă în capcana acestor șiretlicuri. Dețin aceste informații din surse FOARTE sigure”.  Diana Șoșoacă: drona rusească a fost capturată de ucraineni și trimisă de aceștia spre România, pentru a atrage NATO în război Ioana Elena Moldoveanu și mulți alții: atacul dronei a fost filmat de refugiați ucraineni, deci aceștia „știau”.  Dan Diaconu, peste 63.000 de urmăritori pe Facebook, face o așa-zisă analiză și ajunge la concluzia: „Personal resping ipoteza ca o dronă rusească de mici dimensiuni să fi ajuns în România. Iar dacă a fost un Geran 2, efectele sale nu aveau cum să fie atât de mici! De aceea întrebările sunt multiple” Robert Turcescu, unul dintre numeroșii influenceri suveraniști care susține că atacul cu dronă a fost aranjat pentru a justifica SAFE: „Ajungi să crezi că drona asta a venit, Doamne iartă-mă, la țanc, taman când era nevoie de un impuls pentru semnare…” Iulian Capsali, aceeași teză ca Turcescu: „Bun, dacă președintele României spune că drona rusească a ajuns la Galați "fiind lovită kinetic" (sic!) de ucraineni, deci nu a existat intenționalitate, de ce există tot acest circ întreținut inclusiv de acest păcălici pe care îl huiduie tot orașul? De ce a fost închis consulatul de la Constanța și consulul declarat persona non grata? De ce toate declarațiile belicoase? Doar pentru cele 17 miliarde de eurosafe?” Dan Bucura: „Drona căzută la Galați e mană cerească pentru Bolojan și șefii lui europeni (...) Românilor, pregătiți-vă să băgați și mai adânc mâna în buzunar, fiindcă trebuie să ne înarmăm și mai tare. Să ne împrumutăm și mai rău pentru dotare, să fim în prima linie în programe de tip SAFE 1,2,3 etc. (...) Care dronă rusească, apropo, o fi rusească doar pentru că asta scrie pe ea?! Doar întreb, nu dați cu parul! Nu de alta, dar zilele trecute ne explicau unii cât de ticăloși sunt rușii, că virusează drone ucrainene, preiau controlul asupra lor și le prăbușesc intenționat în spațiul baltic, pentru a provoca NATO. Invers nu s-o putea?” Bogdan Tiberiu Iacob ia de bună povestea lui Sebastian Ghiță: „Informație-bombă: România a primit gratis un sistem german anti-drone, dar l-a returnat”.  Bogdan Lupea, pe X/Twitter: „Nicușor Dan spune cu gur alui ca drona a fost lovita de ucraina si deviata la noi. Punct. Nu ne-a atacat Rusia”.  Alte teze conspiraționiste susțin că SRI vrea să blocheze prezența diasporei la un miting care va avea loc la început de iunie.  Toate aceste mesaje au fost redistribuite masiv, rescrise și asumate de nenumărate conturi. Pe TikTok, de exemplu, povestea că atacul dronei ar fi fost filmat de refugiați ucraineni, de pe contul olvi700, are 4.200 de redistribuiri. 

Robert Turcescu, angajat la televiziunea lui Florentin Pandele, distribuie teoriile suveranist-moscovite Foto: captură video
Dacă Rusia trage în țările NATO, ar trebui ca acestea să riposteze, crede parlamentarul estonian Raimon Kaljulaid Foto: Inquam
Politică

Parlamentar estonian cere un răspuns mai dur al NATO la agresiunile Rusiei, precum cea de la Galați

Pasrlamentarul estonian Raimond Kaljulaid, membru al Partidului Social-Democrat, susține că răspunsul NATO la agresiunea rusă asupra României a fost slab și îl va încuraja pe Vladimir Putin să continue. Kaljulaid crede că Ucraina ar trebui să primească rachete cu rază lungă de acțiune și alte tipuri de armament care până acum i-au fost refuzate.  Citește și: VIDEO Siegfried Mureșan mărturisește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cel mai greu moment în PNL „Mi se pare că am lăsat acest proces să meargă prea departe și nu am reușit să reacționăm la momentul potrivit. Sentimentul de impunitate de care se bucură Rusia în prezent se va întoarce, cred eu, împotriva noastră și ne va afecta grav. Consider că această politică trebuie corectată”, a apreciat parlamentarul estonian, după incidentul de la Galați. „Dacă cineva trage asupra ta, ar trebui să ripostezi” „Cum ar trebui Occidentul să răspundă la incidentul cu drona românească și avem oare vreo opțiune viabilă? Dacă mă întrebați pe mine, personal, cred că, dacă cineva trage asupra ta, ar trebui să ripostezi. În lumea mea ideală, am fi vorbit astăzi despre un crater uriaș și fumegând undeva în industria rusă de drone, la o instalație strategică, iar rușii s-ar fi întrebat ce să facă cu acea informație. Cine ar trebui să efectueze represaliile – un stat NATO? Fără îndoială. Din păcate, în lumea reală, cel mai probabil nu sunt pregătiți să facă asta pentru un incident care probabil nu a fost intenționat, ceea ce cred că este o greșeală. Cred că am fost prea blânzi din 2014. De exemplu, rușii au doborât un avion de pasageri deasupra Europei, ucigând sute de oameni, inclusiv mulți cetățeni europeni. O altă alternativă puternică, în opinia mea, ar fi să facem ceva în sprijinul Ucrainei, ceva ce nu am făcut până acum. Mai multe țări au în sertarele miniștrilor lor de apărare liste cu lucruri la care au spus anterior „nu”. Poate că acele „nu-uri” ar trebui transformate acum în „da-uri”, iar rezultatul ar fi, de fapt, același”, a spus parlamentarul estonian într-un interviu publicat de site-ul radio-televiziunii publice din Estonia, news.err.ee. Raimond Kaljulaid a mai arătat că Rusia a escaladat deja situația, deci nu se mai poate reproșa statelor NATO acest lucru. El l-a criticat pe secretarul general al NATO: „Nu vreau să critic prea mult instituțiile, pentru că se întâmplă deja destul de des, dar când văd că secretarul general al NATO răspunde la acest incident afirmând că vom continua să apărăm întreg teritoriul NATO, în timp ce, în același timp, o casă de locuit arde mocnit în România și chiar au existat răniți, și când luăm în considerare riscurile implicate — acestea sunt chestiuni foarte grave. În opinia mea, reacția ar trebui să fie mai fermă”. „În situația actuală, după incident, când președintele Putin a fost informat despre cele întâmplate, este posibil ca un oficial să-i fi spus: «Domnule președinte, una dintre dronele noastre a intrat într-o casă din România și mai multe persoane au fost rănite.» Putin întreabă atunci: «România este o țară membră a NATO. Ce au făcut?» Iar răspunsul este: «Nimic, domnule președinte»”, a mai spus Kaljulaid. El este membru al comisiei de control a serviciilor secrete din Estonia.         

Medvedev sugerează că drona a ajuns intenționat în România Foto: Twitter
Politică

Fostul președinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, sugerează că Moscova își asumă atacul asupra României

Fostul președinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, a postat pe Twitter un mesaj, la câteva ore după ce o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați, în care pare că își asumă acest incident. El nu a menționat România, dar a avertizat cetățenii UE că somnul lor liniștit s-a terminat, fiindcă au fost băgați în război cu Rusia. Citește și: ANALIZĂ Rusia a atacat deliberat România și a obținut ce visa: debandadă și politicieni lași Medvedev anulează efortul suveraniștilor de a sugera că drona nu era rusească „Cetățeni ai țărilor din UE, trebuie să conștientizați că autoritățile voastre au intrat unilateral într-un război cu Rusia. Așadar, fiți vigilenți și nu vă lăsați surprinși de nimic. S-a terminat cu somnul liniștit. Dar știți cui să-i puneți întrebarea de ce!”, a scris pe X/Twitter Medvedev, care acum este videpreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei. Mesajul său anulează însă propaganda suveranistă care contestă faptul că drona care a lovit blocul din Galați ar fi fost rusească și care sugerează că guvernarea României a însecenat atacul, pentru a justifica programul SAFE.  Adriana Balint, o suveranistă despre care CNSAS a arătat că a semnat un angajament de colaborare cu Securitatea când era în liceu, a scris: „Aia a fost dronă rusească, tot așa cum sunt eu regina Angliei. Ca să vă traduc incidentul de la Galați cu degajamentul unei extrosiuni de azi-noapte, e din cauză de blocare a achiziției pe programul SAFE, care are termen de semnare 31 mai și, cum nu ne grăbim cu un nou guvern de sclavi, e risc să nu mai încaseze nemții banii și să se ducă dracu' împrumutul ala de 17 miliarde de euro, care se vor face 30 de miliarde cu tot cu dobanzi. 30 de miliarde care trebuie achitate de copiii și nepoții noștri încă nenăscuți, până in 2071 (ați făcut socoteala câți ani veți avea voi sau copiii voștri în 2071?), așa că Europa pune presiune cu ajutorul aeromodolismului racheților și ne trimit avertismente să ne grăbim cu deblocarea tunului european pe cârca românilor”.  Vladimir Putin, președintele Rusiei, a sugerat, azi, că drona nu ar fi rusească, ci ucraineană: „Nu au fost cercetate resturile acestei drone. Nimeni nu poate spune ce proveniență are un aparat de zbor sau altul până nu este realizată expertizarea acelui aparat de zbor. Noi știm că au zburat și prin Finlanda drone ucrainene și în Polonia și prin țările baltice au zburat tot drone ucrainene. Atunci prima reacție a fost exact ca cea de acum din România”.   

Nicușor Dan spune că azi s-a văzut cine e pro-occidental. Și cine nu Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Atac surprinzător de dur al lui Nicușor Dan împotriva liderilor „care încearcă să scuze Rusia”

Președintele Nicușor Dan a ieșit din obișnuita sa neutralitate și i-a criticat neobișnuit de dur pe acei „lideri politici și lideri de opinie români care încearcă să scuze Rusia referitor la acest incident”. „Acum, cetățenii români pot să vadă cine e pro-occidental și cine mimează pro-occidentalismul”, a scris șeful statului.  Citește și: ANALIZĂ Rusia a atacat deliberat România și a obținut ce visa: debandadă și politicieni lași PSD, Sorin Grindeanu, AUR și George Simion au evitat să acuza Rusia pentru incidentul de la Galați. Mai mult, AUR a cerut ca vina pentru situație să nu mai fie atribuită Rusiei. Acum, Nicușor Dan explică de unde venea drona care a căzut pe teritoriul României. Cine e pro-occidental și cine nu „Întreaga responsabilitate pentru incidentul grav în care doi cetățeni români au fost răniți revine Rusiei, o țară care duce un război de agresiune de mai bine de patru ani împotriva Ucrainei. Raportat la această situație, Consulul General al Federației Ruse la Constanța a fost declarat persona non grata și Consulatul General al Federației Ruse la Constanța se va închide. Este evidentă iresponsabilitatea unor lideri politici și lideri de opinie români care încearcă să scuze Rusia referitor la acest incident. Acum, cetățenii români pot să vadă cine e pro-occidental și cine mimează pro-occidentalismul.   Am avut o dronă rusă, Geran-2, plecată din Rusia, parte dintr-un roi de 43 de drone rusești, dintre care doar una a ajuns pe teritoriul României. Cunoaștem traiectoria și pe unde a trecut prin Ucraina, cunoaștem pe unde a intrat în România.   Vreau să mulțumesc partenerilor noștri din Uniunea Europeană și din NATO pentru solidaritate, manifestată atât individual, cât și în cadrul formatelor multilaterale. Asta dovedește că există o solidaritate și o unitate euroatlantică.   În ceea ce privește capabilitățile României față de acest tip de incidente, în cadrul SAFE avem o componentă importantă dedicată unor capabilități antiaeriene care să răspundă acestui tip de evenimente. Contractele se semnează zilele astea, iar livrarea o să o avem într-un an sau doi. Avem un parteneriat cu Ucraina semnat în urmă cu trei luni pe producția comună de drone, și aceste două programe, SAFE și cel cu Ucraina, au o parte comună.   Avem, totodată, un mecanism comun cu Statele Unite și Marea Britanie pe accelerarea producției și testării de drone și de capabilități, evident, antidrone. Și, până când aceste echipamente vor fi livrate, avem acorduri și bilaterale, și în cadrul NATO, cu parteneri pentru echipamente care să fie prezente în România. Unele au venit, altele urmează să vină, și, în discuția pe care am avut-o cu Secretarul General NATO, am insistat pentru urgentare și a fost absolut de acord ca aceste echipamente să ajungă cât mai repede în țara noastră.   În cadrul ședinței CSAT de astăzi, am discutat și despre apărarea civilă, iar ministrul de interne ne-a prezentat măsurile care au fost deja luate pentru toată zona potențial afectată”, a scris Nicușor Dan, pe Facebook. 

George Simion apără Rusia de acuzația că ar fi atacat la Galați Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

AUR sare în apărarea lui Putin și cere să nu se mai afirme că drona de la Galați ar fi rusească

Partidul lui George Simion, AUR, protestează față de declarațiile care susțin că drona care a căzut la Galați ar fi rusească. Atât ministerul român al Apărării, cât și liderii din NATO au atribuit Rusiei răspunderea pentru incidentul grav de la Galați, unde doi oameni au fost răniți de explozia unei drone. Citește și: VIDEO De ce piloții români au doborât drona din Estonia, dar nu și pe cea de la Galați. Explicațiile ministrului Miruță la podcastul „Cum e, de fapt?” AUR s-a aliat cu PSD pentru a răsturna guvernul Bolojan și, in ultima vreme, cele două partide au votat impreuna, în Parlament, mai multe legi controversate.  Cine acuză Rusia, încalcă statul de drept și prezumția de nevinovăție, susține AUR „AUR este un partid responsabil şi aşteaptă mai întâi cercetarea la faţa locului şi raportul de expertiză mai înainte de a condamna agresorul, indiferent dacă este Rusia sau alt stat. Este aberant să atribui originea dronei din motive ideologice şi nu în urma cercetării la faţa locului care se efectuează în prezent de către reprezentanţii autorităţilor. Având în vedere că în cauză procurorii au deschis un dosar penal, acuzaţiile politico-ideologice pot fi interpretate şi ca un amestec necuvenit al politicienilor în cercetarea penală”, se arată într-un comunicat al AUR. Dar Ministerul Apărării Naționale a anunțat că drona prăbușită vineri dimineață pe blocul din Galați este de tip Geran-2, de proveniență rusească, iar primele date arată că întreaga încărcătură a explodat la impact. „Geran-2” este denumirea utilizată de Rusia pentru varianta produsă local a dronei iraniene Shahed-136, un UAV de tip „loitering munition”, proiectat pentru atacuri asupra infrastructurii și țintelor militare. „Condamn cu fermitate atacul rusesc cu dronă care a lovit civili români în propriile locuințe, la Galați. Este încă o dovadă a faptului că războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei afectează întreaga regiune și pune în pericol vieți omenești”, a scris, azi, Maia Sandu, pe Facebook.  „În orașul Galați, România, două persoane au fost rănite în urma unei explozii, după ce o dronă rusă a lovit un bloc de locuințe. Ungaria condamnă cu fermitate toate atacurile care pun în pericol populația civilă și conduc la încălcarea teritoriului și a spațiului aerian al unui stat suveran membru al UE și al NATO”, a scris pe Facebook premierul Ungariei, Peter Magyar, care a mai spus că „atacul rusesc cu drone subliniază încă o dată că unitatea Europei și a NATO este mai importantă ca niciodată”. 

Mircea Marian
Opinii

ANALIZĂ Rusia a atacat deliberat România și a obținut ce visa: debandadă și politicieni lași

Sper că nu are nimeni vreo iluzie: la Galați nu a căzut o dronă rătăcită. A fost un atac deliberat al Rusiei asupra unei zone dens populate pentru a testa reacția militară și politică a României. Iar ceea ce a văzut este minunat, Putin nu putea fi mai fericit. Care este rezultatul testului la care ne-a supus Rusia:  A) Drone cad peste România din septembrie 2023. De atunci, nu s-au găsit soluții, deși se estima că, mai devreme sau mai târziu, vor ajunge și la Galați. Ce nu trebuie uitat: în 2023, bugetul alocat de România pentru Apărare a fost de 1,6% din PIB, pentru că premierul Ciolacu își începuse campania electorală pe bani publici. În 2024 și 2025, alocarea a fost de 2,4-2,5% din PIB. Legea care permitea armatei să doboare drone a fost adoptată abia în 2025, deși MApN o cerea de prin 2022. PSD și PNL s-au temut că adoptarea legii va genera un scandal politic care să le afecteze politic.  B) Se putea reacționa în patru minute, cât a stat drona pe teritoriul României? Greu de spus cu datele pe care le avem, dar, în loc să cheltuim sume uriașe ridicând avioane F-16 ne puteam uita la alții, precum Finlanda, de exemplu. Finlanda a investit în echipamente de bruiaj și sisteme anti-dronă portabile. A cumpărat 1.000 de drone FPV (first person view), ieftine, agile și eficiente. România? Nu stim. C) Liderii PSD și AUR pur și simplu nu au vorbit despre responsabilitatea Rusiei. Au certat guvernarea, pe Bolojan sau pe Radu Miruță. Pe scurt: Rusia constată că Grindeanu și Simion evită să o condamne. Mai mult, AUR a condamnat declarațiile publice care susțineau că drona căzută la Galați este una rusească: „Este aberant să atribui originea dronei din motive ideologice şi nu în urma cercetării la faţa locului care se efectuează în prezent de către reprezentanţii autorităţilor”.  D) Președintele Nicușor Dan a dorit să reconfirme criticile care îl acuză că reacționează lent. NATO și președintele Letoniei au condamnat atacul de la Galați înaintea președintelui României și a premierului.  Pe scurt, ce a văzut Rusia, după acest „test”? România nu are capacitatea să oprească acest tip de atacuri, politicienii se ceartă orbește între ei, într-o totală lipsă de idei și de soluții, iar populația - mai ales cea de pe granița de est - constată această situație.  Liderii celor două partide care au dat jos guvernul Bolojan, PSD și AUR, au evitat orice atac verbal asupra Rusiei, ceea ce indică cu precizie ce politică vor avea dacă ajung să guverneze. Acum, Putin știe pe cine ar pune premier. 

Patriotul Simion nu poate pronunța cuvântul „Rusia” Foto: Facebook
Politică

Aliații Grindeanu și Simion critică guvernarea, după atacul cu drona, nici un cuvânt despre Rusia

Nici președintele PSD, Sorin Grindeanu, nici președintele AUR, George Simion, nu au menționat cuvântul „Rusia” după ce o dronă a explodat pe un bloc din Galați. Ambii au atacat actuala guvernare. Citește și: VIDEO De ce piloții români au doborât drona din Estonia, dar nu și pe cea de la Galați. Explicațiile ministrului Miruță la podcastul „Cum e, de fapt?” Atât Simion, cât și Grindeanu, au atacat programul de înzestrare SAFE și au încercat să-l blocheze.  Președintele Nicușor Dan a scris, azi, pe Facebook: „Declar, cu toată fermitatea, că responsabilitatea integrală pentru acest incident îi aparține Federației Ruse. Ceea ce s-a petrecut astăzi la Galați este consecința directă a războiului de agresiune dezlănțuit de Rusia împotriva Ucrainei, a modului iresponsabil și nediscriminatoriu în care Moscova operează aceste sisteme de armament în vecinătatea imediată a frontierelor NATO, precum și a disprețului sistematic față de dreptul internațional. Nu există nicio ambiguitate cu privire la autorul și la cauza acestei agresiuni” Grindeanu și Simion nu pot spune cuvântul „Rusia” „Ministrul Apărării, Radu Miruță, trebuie să iasă din zona confortabilă a declarațiilor politice și să se ocupe cu seriozitate – chiar dacă este demis- de înzestrarea Armatei Române cu echipamente și sisteme eficiente. Tot ce se întâmplă arată vulnerabilitatea pe care actualii miniștrii demiși o creează țării noastre.   România are nevoie rapid de un nou guvern format din profesioniști!”, a scris Grindeanu.   Ca de obicei în ulștima vreme, postarea sa a generat reacții negative majoritare.   „Bai ticalosule, nu tu vrei sa faci sesizare la CCR împotriva programului SAFE? Numai mizerii politicianiste ai in cap. Și tu și auristii ticăloși care te sprijină. In ăst timp, cetățenilor le cad drone în cap”, i-a scris un comentator.    „Nu a fost ușor în al doisprezecelea ceas, nu mai dați foc la țară și lăsați un guvern LEGITIM să preia conducerea! V-ați demonstrat incapacitatea.   Ați fi fost în stare chiar și pentru drona din noaptea asta să dați vina pe noi. Sau pe acest fond să vă instalați premieri care nici măcar câteva procente nu au în votul populației.   Acum câteva luni spuneați că din cauza AUR nu puteți dărâma voi dronele…   Condamnăm atacul din această noapte, incompetența și impostură actualilor conducători: dați-vă la o parte și lăsați românii să decidă”, a afirmat George Simion, pe Facebook. 

Drona Geran-2, greu de interceptat (sursa: www1.ru)
Eveniment

Drona Geran-2, arma ieftină care pune în dificultate apărarea aeriană: de ce e greu de interceptat

O dronă de tip Geran-2, considerată una dintre cele mai problematice arme ale războiului din Ucraina, a căzut sâmbătă dimineață într-un cartier din Galați, marcând primul incident de acest tip soldat cu pagube pe teritoriul României. În timp ce ministrul Apărării, Radu Miruță, a invocat limitele tehnice ale detecției la joasă altitudine, incidentul ridică o întrebare: cum este posibil ca o armă relativ rudimentară, precum drona Geran-2, să pătrundă neinterceptată într-un stat NATO? Explicațiile ministrului Miruță Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat dificultatea interceptării dronelor de tip Geran-2 printr-o combinație de factori tehnici și operaționali. Citește și: Claudiu Manda, nici o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European în șapte ani Potrivit acestuia, aceste drone zboară la altitudini foarte joase, pe distanțe relativ scurte și în zone unde relieful limitează capacitatea radarelor de a le detecta din timp. În plus, obiectele de dimensiuni mici, aflate aproape de sol, pot scăpa sistemelor clasice de monitorizare, mai ales în absența unor radare mobile dispuse exact în zona de risc. Chiar și atunci când sunt identificate, timpul de reacție este extrem de redus, ceea ce face ca interceptarea să nu fie întotdeauna posibilă. Ministrul a subliniat că astfel de situații nu reflectă neapărat o lipsă de capacitate, ci limite reale ale tehnologiei și ale condițiilor de teren. De la tehnologie iraniană la armă strategică rusă Dronele Geran-2, utilizate de Rusia în războiul din Ucraina, reprezintă versiunea produsă local a dronei iraniene Shahed-136. Nu impresionează prin sofisticare, sunt lente, fac mult zgomot și sunt relativ rudimentare. Cu toate acestea au devenit una dintre cele mai eficiente arme ale războiului modern. Inițial concepute ca muniții „kamikaze”, aceste drone au devenit rapid un element-cheie al războiului de uzură. Ele sunt lansate în număr mare, uneori în sute de unități într-o singură noapte, pentru a suprasolicita apărarea aeriană și a genera presiune constantă asupra populației civile și infrastructurii critice . Strategia roiului: când cantitatea devine armă Eficiența acestor drone nu stă în performanțele individuale, ci în modul de utilizare. Analizele Center for Strategic and International Studies arată că Rusia folosește dronele Shahed/Geran pentru a „satura” apărarea aeriană ucraineană, obligând-o să consume resurse scumpe pentru a contracara amenințări relativ ieftine. Această strategie creează ceea ce experții numesc „cost-exchange asymmetry”: o dronă de câteva zeci de mii de dolari poate forța lansarea unei rachete de milioane de dolari. În acest context, chiar și interceptarea reușită devine, paradoxal, o pierdere strategică pe termen lung. De ce sunt atât de greu de interceptat Dificultatea interceptării dronelor Geran-2 este confirmată de multiple analize militare. Potrivit unei evaluări aceste drone oferă un avantaj major tocmai prin „dificultatea de a fi doborâte” . Există trei motive principale: 1. Detectare tardivă Dronele zboară la altitudine joasă, ceea ce le face dificil de detectat de radarele convenționale. În multe cazuri, ele sunt observate doar în apropierea țintei, reducând drastic timpul de reacție. 2. Saturarea sistemelor de apărare Atacurile sunt concepute pentru a copleși apărarea. Potrivit analizelor militare, lansarea simultană a zeci sau sute de drone creează o presiune pe care nici sistemele moderne nu o pot gestiona perfect . 3. Raport cost-eficiență Folosirea rachetelor antiaeriene împotriva unor drone ieftine generează o problemă structurală: apărarea devine nesustenabilă financiar pe termen lung. Realitatea din teren: interceptare imperfectă Chiar și în cele mai favorabile condiții, interceptarea nu este totală. Datele analizate de CSIS indică o rată medie de interceptare de aproximativ 84% pentru rachete și drone, ceea ce înseamnă că o parte dintre ținte reușesc să treacă de apărare. Această realitate este confirmată și de evoluția atacurilor: între 15% și 20% dintre drone reușesc uneori să pătrundă sistemele de apărare, în funcție de intensitatea și complexitatea atacului. Cum a reușit Ucraina să se adapteze În fața acestei amenințări și în lipsa resurselor nelimitate Ucraina a dezvoltat una dintre cele mai sofisticate strategii anti-dronă din lume, bazată pe adaptare rapidă și inovație, printr-o apăreare stratificată. Una dintre cele mai ingenioase soluții este utilizarea dronelor interceptoare lansate inclusiv din aer sau de pe platforme navale, capabile să distrugă dronele Shahed la costuri mult mai reduse . Adaptare continuă Experiența acumulată a permis armatei ucrainene să își ajusteze constant tactica, de la poziționarea sistemelor până la integrarea noilor tehnologii. Potrivit analizelor CSIS, această capacitate de adaptare rapidă este una dintre principalele lecții ale războiului modern.

Dronele rusești, o realitate în România (sursa: iiss.org)
Eveniment

Cronologia integrală a incidentelor cu drone rusești în România: armata, incapabilă să le doboare

Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei nu mai este de mult doar un conflict urmărit la televizor sau pe hartă. Pentru România, el s-a transformat treptat într-o realitate palpabilă, resimțită direct în zona de est a țării. De la un incident izolat în 2022 până la pătrunderi repetate în spațiul aerian național și primele pagube materiale în 2026, cronologia evenimentelor conturează o evoluție clară și îngrijorătoare. În paralel, autoritățile române au fost nevoite să-și adapteze treptat cadrul legal și mecanismele de intervenție, într-un efort de a ține pasul cu o amenințare tot mai prezentă la frontieră. Patru etape ale unei escaladări tăcute Potrivit datelor oficiale, până la începutul anului 2026 au avut loc aproape 70 de atacuri rusești în proximitatea României, cu 21 de pătrunderi în spațiul aerian și 41 de cazuri în care fragmente de drone au fost descoperite pe teritoriul național. Citește și: Cum a amplificat ieșirea PSD de la guvernare criza economică din 2009: ce riscuri există acum Analiza comunicatelor MApN relevă patru etape distincte în modul în care conflictul din Ucraina a afectat România. În 2022, incidentele sunt izolate și fără impact direct. În 2023, apar primele efecte concrete: fragmente de drone, alerte și suspiciuni de pătrunderi în spațiul aerian. În 2024, incidentele se multiplică și se extind geografic, iar originea rusească a unor drone este confirmată. În 2025, situația devine mai gravă: sunt raportate încălcări explicite ale spațiului aerian, interceptări și chiar autorizări de doborâre. 2022: primul semnal discret Primul incident semnalat de MApN după începutul războiului datează din 11 mai 2022. Forțele Navale Române au identificat o epavă aeriană în derivă în apele teritoriale, între Sulina și Sfântu Gheorghe. Epava aparținea Forțelor Navale ale Ucrainei și nu avea armament la bord. Potrivit MApN, aceasta s-ar fi prăbușit anterior în spațiul ucrainean și a fost purtată de curenți până în apele românești. Incidentul nu a generat îngrijorări majore, dar a fost primul indiciu că războiul se apropie fizic de granițele României. 2023: primele efecte directe pe teritoriul României Anul 2023 marchează o schimbare semnificativă. Atacurile rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre – Reni și Ismail – încep să producă efecte directe în România. Pe 13 septembrie, MApN a anunțat atacuri intense în apropierea graniței, cu posibile impacturi de drone în județul Tulcea. În aceeași zi, fragmente suspecte au fost identificate între Nufăru și Victoria. Pe 19 septembrie, autoritățile au confirmat existența unor fragmente de drone similare celor utilizate de armata rusă, descoperite în mai multe locații din județul Tulcea. Finalul lunii septembrie aduce și prima posibilă pătrundere în spațiul aerian românesc, semnalată de radar. În octombrie și decembrie apar și primele cratere provocate de drone, la Plauru și Grindu. România trece astfel de la statutul de observator la cel de teritoriu afectat indirect de conflict. 2024: multiplicarea incidentelor și confirmări clare În 2024, frecvența incidentelor crește semnificativ, iar zonele afectate se extind: Plauru, Periprava, Ceatalchioi, Insula Mare a Brăilei, Litcov. Pe 29 martie sunt descoperite fragmente de dronă în Insula Mare a Brăilei. În iulie, după noi atacuri rusești, avioane F-16 sunt ridicate pentru monitorizare. La scurt timp, sunt identificate resturi de drone rusești de tip Geran 1/2 în zona Plauru. Pe 31 iulie, fragmente de dronă sunt confirmate în trei localități diferite. În septembrie apare o premieră importantă: o dronă este urmărită în timp ce evoluează în spațiul aerian românesc. Această etapă marchează trecerea de la incidente accidentale la evenimente cu traiectorii clar documentate. 2025: încălcări repetate și reacții militare Anul 2025 aduce o schimbare de ton în comunicările oficiale. MApN vorbește explicit despre încălcări ale spațiului aerian, iar reacțiile militare devin mai ferme. Pe 17 ianuarie sunt semnalate încălcări ale spațiului aerian, iar fragmente de drone sunt descoperite în două zone distincte. În februarie, două drone cu încărcături explozive sunt confirmate pe teritoriul României. Un moment de maximă tensiune este înregistrat pe 14 septembrie: o dronă rusească rămâne aproape 50 de minute în spațiul aerian românesc. Piloții români primesc autorizația de a o doborî, însă decid să nu deschidă focul, pentru a evita riscurile colaterale. În noiembrie, sunt raportate noi pătrunderi și traiectorii complexe ale dronelor, inclusiv în zona Galațiului. România intră astfel într-o fază de gestionare activă a riscurilor generate de conflict. 2026: de la incidente la pagube materiale În 2026, situația capătă o nouă dimensiune: apar primele pagube materiale confirmate. În ianuarie, fragmente de drone sunt descoperite inclusiv în județul Vrancea. În martie, zona Plauru devine din nou epicentrul incidentelor, cu alerte RO-Alert și intervenții aeriene. Punctul culminant este atins pe 25 aprilie 2026. În urma unui atac rusesc în apropierea frontierei, locuitori din Galați semnalează căderea unui obiect. Potrivit MApN, fragmentele de dronă au afectat o gospodărie și un stâlp de electricitate. Este primul caz confirmat în care efectele războiului produc daune materiale directe pe teritoriul României. Cum au adaptat autoritățile cadrul legal În paralel cu multiplicarea incidentelor, autoritățile române au trecut, treptat, de la o abordare reactivă la una mai structurată din punct de vedere legislativ și operațional. Momentul de cotitură a venit în 2025, când Parlamentul a adoptat și ulterior a fost promulgată Legea nr. 73/2025 privind controlul utilizării spațiului aerian național, care oferă Armatei un cadru clar pentru intervenție. Actul normativ stabilește explicit procedurile prin care pot fi identificate, interceptate și, în ultimă instanță, neutralizate dronele care pătrund ilegal în spațiul aerian al României. Mai mult, legea permite inclusiv doborârea acestor aparate în funcție de nivelul de amenințare, după o succesiune de măsuri graduale, de la avertizare până la distrugere. În completare, deciziile adoptate ulterior la nivelul CSAT au clarificat lanțul de comandă: dronele militare pot fi doborâte la decizia comandantului misiunii, conform regulilor NATO, în timp ce pentru cele civile decizia revine ministrului Apărării.

Polițist cercetat după amendarea unui pompier (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Un polițist care a oprit și amendat un pompier care se deplasa spre un incendiu, cercetat

Inspectoratul de Poliție Județean Galați a anunțat declanșarea unei cercetări disciplinare în cazul polițistului care l-a amendat cu peste 3.000 de lei pe un pompier voluntar din Drăgușeni, aflat în deplasare către o intervenție la un incendiu. Cazul a stârnit reacții în spațiul public, după ce informațiile au apărut online. IPJ Galați a dispus verificări interne Potrivit reprezentanților IPJ Galați, conducerea instituției a analizat circumstanțele în care pompierul voluntar a fost sancționat contravențional. Citește și: Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației și termene clare pentru digitalizare În urma primelor verificări, raportate la principiile, etica și deontologia profesiei de polițist, a fost dispusă declanșarea cercetării disciplinare prealabile față de polițistul implicat. Reprezentanții IPJ Galați au transmis că instituția regretă contextul creat și reafirmă preocuparea pentru respectarea cadrului legal, responsabilitate profesională și cooperare instituțională, în interesul cetățenilor. Amendă de peste 3.000 de lei și permis suspendat 120 de zile Incidentul a avut loc pe 3 februarie, în jurul orei 15:30, pe DJ 251J. Un echipaj din cadrul Secției 5 Poliție Rurală Rădești, care se deplasa la un eveniment în satul Căuești, a depistat în trafic un autoturism condus de un bărbat de 56 de ani din Drăgușeni. Conform IPJ Galați, șoferul nu ar fi respectat semnalele luminoase ale autospecialei de poliție și obligația de a opri sau de a facilita trecerea acesteia. De asemenea, pe partea superioară a autovehiculului ar fi fost montate două dispozitive cu lumini albastre și un dispozitiv sonor, similare celor utilizate de poliție, jandarmerie sau ambulanță, fără a avea dreptul legal de a le folosi. Motivația sancțiunii: utilizarea unor dispozitive neautorizate Inspectoratul de Poliție Județean Galați a precizat că folosirea acestor dispozitive nu ar fi fost conformă cu prevederile legale și cu Criteriile de performanță din 2024 privind constituirea, încadrarea și dotarea serviciilor voluntare și private pentru situații de urgență. În urma constatărilor, pompierul voluntar a fost sancționat cu o amendă în valoare de 3.037,5 lei și cu suspendarea permisului de conducere pentru 120 de zile. Ancheta internă continuă În contextul controversei generate de acest caz, conducerea IPJ Galați a decis analizarea atentă a tuturor aspectelor pentru a stabili dacă intervenția polițistului a respectat pe deplin normele legale și principiile profesionale. Cercetarea disciplinară va clarifica dacă măsura aplicată a fost proporțională și conformă cu cadrul normativ în vigoare.

Alerte aeriane la granița cu Ucraina (sursa: Facebook/Forţele Aeriene Române)
Eveniment

Alerte aeriane la granița cu Ucraina: Avioane F-16 și Eurofighter Typhoon ridicate de la sol

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a transmis marți dimineață două alerte RO-ALERT pentru județul Galați, după ce Statul Major al Forțelor Aeriene (SMFA) a raportat prezența unor posibile ținte aeriene de mici dimensiuni în apropierea graniței cu Ucraina. Alerte aeriane la granița cu Ucraina Primul mesaj a vizat zona de est a județului, iar al doilea a fost extins pentru întreg teritoriul județului Galați. Citește și: Un singur vot împotriva deciziei judecătorilor de la Curtea de Apel București de a respinge și noile propuneri privind pensiile magistraților Potrivit ISU Galați, mesajele au avut scopul de a informa preventiv populația asupra riscului de cădere a unor fragmente din spațiul aerian, solicitând adoptarea unor măsuri minime de protecție și adăpostire. Pe durata monitorizării, nu au fost înregistrate incidente sau efecte negative și nici apeluri la 112, ceea ce indică absența unor urmări directe la sol. Aeronave Eurofighter și F-16 ridicate de la sol Ministerul Apărării Naționale a precizat că, în dimineața de 25 noiembrie, radarele militare au detectat o țintă aeriană în apropierea județului Tulcea, ceea ce a determinat ridicarea la ora 06:28 a două aeronave germane Eurofighter Typhoon de la Baza Mihail Kogălniceanu. Ținta a traversat spațiul aerian național între Vâlcove (Ucraina) și Chilia Veche (Tulcea), iar la ora 06:55 a fost emis un mesaj RO-ALERT pentru județul Tulcea. A doua pătrundere în spațiul aerian național, deasupra Galațiului La ora 07:11, aeronavele Eurofighter au raportat că ținta se afla deasupra teritoriului Ucrainei, însă la ora 07:37 au fost ridicate de la sol două aeronave F-16 Fighting Falcon de la Baza 86 Aeriană Borcea, pentru o nouă monitorizare. La ora 07:48 s-a transmis mesaj RO-ALERT pentru județul Galați, iar la 07:50, sistemele radar au detectat o a doua pătrundere în spațiul aerian național, aeronavele F-16 confirmând contactul radar cu ținta.

Un spital nou construit la Tecuci (sursa: Facebook/Alexandru Rogobete)
Eveniment

Minune la Tecuci: se construiește un spital nou, care va fi gata în 2026

Un spital nou construit la Tecuci. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat sâmbătă, în timpul vizitei la Spitalul Municipal „Anton Cincu” din Tecuci, că „scuze poate găsi oricine, dar puțini sunt cei care construiesc spitale și salvează vieți”. Afirmația a fost făcută pe șantierul noii clădiri a spitalului, aflată în plină construcție. Un spital nou construit la Tecuci Noua unitate medicală, realizată după cele mai înalte standarde, va deservi peste 120.000 de locuitori din centrul și nordul județului Galați. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Investiția, finanțată din bugetul Consiliului Județean Galați, depășește 190 de milioane de lei, iar finalizarea este programată pentru septembrie 2026. Ministerul Sănătății va sprijini dotarea cu aparatură și echipamente medicale moderne, pentru ca pacienții să beneficieze de tratamente avansate la nivel local. Date despre activitatea actualului spital În ultimul an, spitalul din Tecuci a înregistrat peste 68.000 de cazuri la Camera de Primiri Urgențe, peste 62.000 de pacienți în ambulatoriu și peste 1.000 de nașteri. Noul corp de clădire va dispune de 105 paturi, dintre care 10 pentru Terapie Intensivă, saloane cu două paturi și baie proprie, rezerve individuale, patru săli de operație, două săli pentru intervenții endoscopice, heliport pe acoperiș, echipamente performante și digitalizare completă. Medici dedicați comunității Ministrul Rogobete a relatat că a fost impresionat de un medic tânăr care i-a spus că trimite pacienți la spitalul județean doar atunci când este absolut necesar. „Aceasta este imaginea încrederii: medici care aleg să lupte pentru pacienți, în comunitatea lor. Sănătatea comunității este prioritatea noastră. Astăzi investim pentru siguranța și confortul pacienților de mâine”, a subliniat ministrul.

Încă o nenorocire pe podul de la Brăila: infiltrații de apă, în asfalt, deși nu a plouat Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

VIDEO Încă o nenorocire pe podul de la Brăila: infiltrații de apă, în asfalt, deși nu a plouat

Încă o nenorocire pe podul de la Brăila: au apărut infiltrații de apă, în asfalt, deși nu a plouat. Compania de drumuri, CNAIR, a cerut constructorului să facă o expertiză și să verifice sursa infiltrațiilor.  Citește și: Burduja, co-autor al dezastrului PNRR, promovat consilier onorific al premierului Bolojan Podul a fost inaugurat în iulie 2023 în prezența președintelui Iohannis și a premierului Ciolacu.  Încă o nenorocire pe podul de la Brăila: infiltrații de apă, în asfalt, deși nu a plouat „Am cerut opinia unor experţi care au spus că sunt două variante. Ori s-a infiltrat apă de ploaie pe undeva, ori este condens. Având în vedere că, de două săptămâni, nu mai plouase acolo şi că nu are cum să se formeze un depozit de apă undeva, mergem pe ideea că ar fi vorba despre condens format între suprafaţa asfaltică şi tablierul metalic. Pentru că sunt diferenţe de temperatură şi pentru că în interiorul tablierului sunt nişte pompe de aer care menţin temperatura scăzută în tablier, ca să nu se încingă tablierul. I-am cerut constructorului să facă expertiza, iar între timp am mers şi noi cu Cestrinul. Am făcut şi noi nişte măsurători cu georadarul, pentru a vedea cum se comportă diversele straturi, care sunt temperaturile şi consistenţele şi tot ce ţine de pod. După ce se va stabili cauza existenţei acestei ape, care nu se explică deocamdată logic, vom stabili măsurile de remediere pe care constructorul trebuie să le pună în operă. Important este să evităm o intervenţie distructivă, cum ar fi decopertarea asfaltului, mai ales că reţeta actuală s-a comportat foarte bine până acum”, a spus Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR.  El a arătat și care sunt riscurile dacă apa nu este înlăturată. „Ştim foarte bine că apa, atunci când îngheaţă, îşi măreşte volumul şi există riscul să se deterioreze asfaltul, să se desprindă de pe tablier. Dacă apa persistă pe timpul iernii, există riscul ca prin îngheţ să se creeze presiuni, care pot duce la desprinderea stratului asfaltic de pe tablier. Şi atunci va trebui iar să se intervină cu reparaţii, iar să se asfalteze. Situaţie pe care vrem să o evităm”, a mai arătat Șerbănescu.  Fenomenul infiltrațiilor de apă a fost semnalat acum câteva zile pe rețelele sociale.   

Dobrea, din Lehliu Gară, client PSD-Galați, director Salrom Foto: Puterea.ro
Politică

Cine răspunde pentru dezastrul Praid: Dobrea, din Lehliu Gară, client PSD Galați, director Salrom

Cine răspunde pentru dezastrul de la Salina Praid: Constantin Dan Dobrea, fost funcționar din Lehliu Gară, cu masterat la Academia de Poliție și client PSD Galați, a fost pus din 2022 director Salrom. Citește și: Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău Numirea a fost făcută de către fostul său coleg din UNPR, Florin Spătaru, fost ministru al Economiei cu susținerea PSD. Spătaru este din 2021 membru PSD, iar acum este consilier de stat al premierului, deși Marcel Ciolacu a demisionat.  Citește și: ANALIZĂ Loviturile Kievului au schilodit aviația militară rusă și capacitatea Moscovei de a ataca Ucraina Dobrea, din Lehliu Gară, client PSD-Galați, director Salrom Dobrea și Spătaru au fost colegi și în UNPR, formațiunea lui Gabriel Oprea.  Când a fost plasat în funcția de director la Salrom, Dobrea nu avea nici o legătură nici cu exploatarea sării, nici cu mineritul. El a fost administrator la o firmă care vindea mașini sau director la companii de asigurări.  Între ianuarie 2020 și aprilie 2021 a fost inspector la primăria Lehliu Gară, iar ulterior la primăria Galați. Și la Galați, și la Lehliu Gară, primarii sunt membri PSD. Brusc, în februarie 2022, Dobrea a ajuns director la Salrom.  DeFapt.ro a arătat, în iulie 2022, că „în anul 2009, Spătaru era deja membru al filialei UNPR Galați, partid înființat de controversatul general Gabriel Oprea. La șefia filialei se afla Dan Constantin Dobrea, pe atunci directorul unei sucursale a Omniasig”. În octombrie 2021, Dobrea a apărut la televiziunea Reperul TV în calitate de administrator al unui restaurant din Galați, dar salariile primite de la cârciumă nu au fost menționate în declarația de avere.  

Damen Galați poate produce orice navă de care are nevoie flota României Foto: Damen
Politică

Damen Galați poate produce orice navă de care are nevoie flota României - directorul șantierului

Damen Galați poate produce orice navă de care are nevoie flota României, afirmă directorul șantierului, Gheorghe Savu. Damen lucrează acum la șase fregate pentru Belgia și Olanda. Citește și: Primele efecte ale dezbaterii Digi 24: cota pariurilor de pe Polymarket pe Nicușor Dan crește ușor, Antonescu scade, iar Lasconi are 1% Însă ministerul Apărării, condus de pesedistul Angel Tîlvar, a preferat să achiziționeze o corvetă din Turcia.  Damen Galați poate produce orice navă de care are nevoie flota României Într-un mesaj pe Linkedin postat după participarea, la Cotroceni,  la o reuniune a industriei de apărare, directorul Damen Naval România, Gheorghe Savu, a spus că acest șantier poate „proiecta și construi în România orice navă de suprafața de care Forțele Navale ale României ar putea avea nevoie”. „Am subliniat imperativul ca tot ce poate fi construit în România să fie construit în România, asigurând astfel transfer de tehnologie și know how, securitatea locurilor de muncă în țară și dezvoltarea industriei navale militare naționale. Am subliniat importanța producției în țară inclusiv din perspectiva sprijinului necesar ciclului de viață al navelor militare, un element extrem de important pentru Forțele Navale Române în contextul geostrategic al Regiunii Extinse a  Mării Negre”, a mai scris directorul Damen Naval România pe pagina sa de Linkedin.  El a sugerat că România ar trebui să-și modernizeze flota cu bani europeni, prin programul SAFE (Security Action for Europe). „Am prezentat programul comun Țările de Jos – Belgia, care prevede construirea a 6 fregate pentru Forțele Navale Olandeze și Belgiene. Cele 6 fregate sunt proiectate și produse la Galați începând cu vara acestui an iar livrarea este planificată pentru 2028-2032. Acesta este un program european la care România poate adera încă din acest an utilizând instrumentul financiar SAFE”, a arătat Savu.  SAFE pune la dispoziția statelor UE împrumuturi în valoare totală de 150 de miliarde de euro pentru a sprijini investițiile comune în produse de apărare, a accelera producția și a consolida industria europeană de apărare. SAFE stabilește norme simplificate pentru achizițiile publice și acordă prioritate participării întreprinderilor europene.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră