sâmbătă 07 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

g4media

17 articole
Politică

Radu Budeanu consideră că i-am prejudiciat reputația când am scris că urma să fie nașul lui Ciolacu și ne cere să ștergem articolul

Radu Budeanu, patronul trustului de presă care deține Gândul și G4Media, a solicitat imperativ DeFapt.ro să șteargă articolul „EXCLUSIV Cine este mogulul de presă care urma să fie naș la nunta lui Ciolacu cu Docuz - surse. Ciolacu a anunțat că nunta se amână”, negând afirmația că el urma să fie nașul fostului președinte PSD. Budeanu nu cere un simplu drept la replică, ci solicită: ștergerea articolului, „eliminarea oricăror referințe asociate numelui meu din motoarele de căutare interne” - este neclar la ce „motoare interne se referă și dacă ar trebui șterse toate articolele despre domnia-sa - precum și „confirmarea în scris a îndeplinirii acestor măsuri”. Budeanu e jignit de posibilitatea de a fi fost nașul lui Ciolacu, dar alte asocieri cu liderul PSD nu l-au supărat Patronul G4Media și Gândul apreciază că articolul care prezenta un moment creștinesc, cununia în biserică, îi afecta reputația: „Consider că includerea numelui meu în materialul dumneavoastră jurnalistic a fost făcută în contextul unei dezbateri publice ce nu m-a vizat și nu m-a privit, fiind realizată cu scopul exclusiv al prejudicierii imaginii și reputației subsemnatului”. Nu este clar de ce reputația lui Ciolacu n-ar fi afectată.  Însă în presă există nenumărate articole care îl asociază pe Budeanu cu Ciolacu. De exemplu, chiar G4Media titra, în noiembrie 2024: „EXCLUSIV Cum a prins cumnatul omului de media Radu Budeanu, apropiat al premierului Ciolacu, un loc eligibil pe listele PSD Argeș / Personaj controversat, Mîndroc a fost asociat într-o misterioasă afacere imobiliară cu fiul «Reginei contractelor cu Statul»”. Acest articol conține evident acuzații mai grave la adresa lui Budeanu, dar se regăsește și acum pe site-ul G4Media. „Cumnatul lui Radu Budeanu, care controlează prin intermediul soției publicațiile Gândul și Cancan, a prins un loc eligibil la Camera Deputaților, grație bunelor relații dintre Budeanu și premierul Marcel Ciolacu, au declarat pentru G4Media.ro surse politice. Cătălin Viorel Mândroc, cumnatul lui Budeanu, a fost plasat pe locul 3, eligibil, poziție care ar fi fost rezervată de PSD Central, potrivit presei locale. Familia lui Budeanu se vizitează periodic cu liderul PSD și cu persoane apropiate acestuia, după cum au declarat surse din mediul politic pentru G4Media.ro”, se arată în articolul semnat de Dan Tapalagă și Sorin Semeniuc.  Budeanu ne reproșează, prin avocat, și că am menționat condamnarea sa penală, dar DeFapt.ro a relatat exact ce relata și G4Media, în noiembrie 2024: „De Hidroelectrica se leagă și un dosar penal al lui Radu Budeanu care, în 2020, a semnat cu DNA un acord de recunoaștere a vinovăției. Budeanu a primit 2 ani de închisoare cu suspendare  după ce a recunoscut că i-a dat mită Elenei Udrea 3,8 milioane de dolari din partea unui om de afaceri în dosarul «băieților deștepți» de la Hidroelectrica”.  În octombrie 2024, într-un articol despre înmormântarea Deliei Budeanu, G4Media scria: „Surse G4Media au declarat că premierul se află într-o relație apropiată cu Radu Budeanu, fiul Deliei Budeanu și patronul de la Gândul și Cancan”. În plus, DeFapt.ro arăta, în articolul „Penthouse-ul în care ar sta Ciolacu cu iubita Docuz la București, cumpărat de la o firmă care vinde publicitate pentru PSD. A costat 1,5 milioane de euro”, că: „Printre firmele care au deținut participații în Logistic & Supply Network se numără și International Urban Service, companie redenumită ulterior Hog Pub Grup. Potrivit unei investigații publicate de Snoop.ro, această societate ar fi fost utilizată de PSD pentru a direcționa aproximativ 60.000 de euro din subvenția publică către promovare în publicația «Gândul», deținută de Radu Budeanu”.  Expert Forum arăta că publicația lui Budeanu Gândul a luat de 665.000 de lei în primele luni din 2026 din subvenția către partide. „HOG PUB GROUP SRL: cinci contracte, cu notificări postate pe Gândul și Mediafax, în valoare de aprox. 1,2 milioane E o firmă înființată în 2020 care a început să aibă profit în 2024, sărind în 2025 la o cifră de afaceri de 13 milioane de lei. Deținută de UNDERSHAW INVESTMENT LTD, înregistrată în Seychelles și administrată de Rădulescu Roxana Valentina”, scrie Expert Forum.  Ce ne-a scris Budeanu „Stimați domni / Stimate doamne, Subsemnatul BUDEANU RADU IOAN, cu domiciliul în București, B-dul Primăverii, nr. (...), sector 1, CNP (...) și cu domiciliul ales pentru comunicarea tuturor actelor de procedură la avocații noștri COMAN și FUDULI SCA, cu sediul în București, Str. Lt. Av. Marcel Andreescu nr. 59, etaj 3, Sector 1, e-mail: [email protected], vă adresez prezenta   NOTIFICARE   Prin care solicit ca, în termen de maximum 2 zile de la primirea prezentei, să procedați la: Ștergerea articolului intitulat „EXCLUSIV Cine este mogulul de presă care urma să fie naş la nunta lui Ciolacu cu Docuz - surse. Ciolacu a anunțat că nunta se amână”, publicat pe pagina www.defapt.ro la data de 02.11.2026, ora 19:11, redactat de Mircea Marian, disponibil la următorul link: https://defapt.ro; Eliminarea oricăror referințe asociate numelui meu din motoarele de căutare interne; Confirmarea în scris a îndeplinirii acestor măsuri. Precizez că solicit ștergerea/eliminarea materialului mai sus menționat întrucât informația pe care o vehiculați, respectiv aceea că aș urma să fiu nașul de cununie al lui Marcel Ciolacu și al Sorinei Docuz, este falsă și nu are niciun suport probator.   După cum se poate constata, afirmația este formulată și prezentată ca o situație de fapt certă, neexistând nici măcar o formă condițională și neputându-se încadra nici în categoria judecăților de valoare.   Consider că includerea numelui meu în materialul dumneavoastră jurnalistic a fost făcută în contextul unei dezbateri publice ce nu m-a vizat și nu m-a privit, fiind realizată cu scopul exclusiv al prejudicierii imaginii și reputației subsemnatului.   Nu în ultimul rând, menționez că articolul publicat la data de 02.11.2026 face parte dintr-o veritabilă campanie de denigrare pe care o promovați împotriva subsemnatului, pe parcursul timpului fiind redactate o serie întreagă de alte materiale ce conțin acuze nefondate, formulate într-o manieră peiorativă la adresa mea cu scopul afectării drepturilor mele nepatrimoniale.   Cel de-al doilea motiv al formulării prezentei notificări este fundamentat pe dispozițiile art. 17 din Regulamentul UE nr. 679/27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei nr. 95/46/CE care consacră dreptul la ștergerea datelor („dreptul de a fi uitat”), precum și dispozițiile art. 252 și art. 253 NCC care reglementează mijloacele de apărare pe care persoana fizică le are la îndemână pentru a stopa săvârșirea faptei ilicite prin care se aduc atingeri drepturilor sale nepatrimoniale.   Cu titlu prealabil, menționez că dreptul la ștergerea datelor nu a apărut odată cu RGPD, ci a fost conturat progresiv în jurisprudența CJUE, ca o necesitate a existenței unui echilibru între viața privată și libertatea de exprimare. Momentul de referință îl constituie hotărârea CJUE din anul 2014, pronunțată în cauza C-131/12 - Google Spain SL și Google Inc. vs. Agencia Española de Protección de Datos (AEPD) și Mario Costeja González. În prezent, așa cum am menționat mai sus, dreptul de a fi uitat este consacrat de dispozițiile art. 17 din Regulamentul (UE) nr. 2016/679, drept ce implicia obligația corelativă a operatorului de a șterge datele cu caracter personal, fără întârzieri.   Un alt aspect extrem de important este acela că dreptul de a fi uitat nu funcționează ca un „drept la cenzură”, ci ca un mecanism de reechilibrare a raportului dintre trecutul conturat în spațiul digital și realitatea actuală a persoanei în cauză.   Astfel, menționez că în calitate de operator de date cu caracter personal, urmează să dați aplicare dispozițiilor art. 17 alin. (1) lit. a) RGPD, având în vedere faptul că datele cu caracter personal din cuprinsul materialelor nu mai sunt necesare pentru îndeplinirea scopurilor pentru care au fost colectate sau prelucrate. Scopul inițial al prelucrării, respectiv informarea publicului cu privire la evoluția dosarului penal în care am fost anchetat, s-a epuizat definitiv.   Subsemnatul menționez că situația cauzei penale în care am fost condamnat prezentată în articolul ce face obiectul prezentei notificări a avut un caracter temporar care a încetat, iar evoluția ulterioară a cauzei nu mai justifică menținerea informațiilor în forma actuală.   În acest sens, arăt că prin Sentința penală nr. 952/26.08.2020 pronunțată de Tribunalul București, Secția I Penală în dosarul nr. 18098/3/2020, sentință rămasă definitivă prin neapelare, instanța a admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de subsemnatul cu Direcția Națională Anticorupție - Secția de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la cumpărare de influență și a stabilit o pedeapsă de doi ani închisoare cu suspendare, pe un termen de încercare de 4 ani.   Menționez că termenul de încercare de 4 ani s-a împlinit în integralitate, fără a interveni cauze de revocare sau anulare a suspendării executării pedepsei. În aceste condiții, operează efectele reabilitării de drept, în sensul înlăturării consecințelor condamnării și reintegrării depline a persoanei în societate.   În prezent, subsemnatul nu mai figurez cu antecedente penale, iar certificatul de cazier judiciar pe care îl anexez prezentei notificări dovedește pe deplin această situație. În acest sens, precizez că menținerea unei asocieri publice actuale cu fapta penală sancționată contravine finalității instituției reabilitării, aceea de a permite reintegrarea socială, profesională și reputațională, fără perpetuarea stigmatizării.   În cauza Hurbain împotriva Belgiei (cererea nr. 57292/16), CEDO a stabilit că menținerea articolului online în care se menționa numele complet al unei persoane ce fusese condamnată pentru o faptă penală în anul 1994 ar putea provoca un prejudiciu nedefinit și grav reputației persoanei, oferindu-i un „cazier judiciar virtual” atunci când nu numai că își ispășise deja pedeapsa, după o condamnare definitivă, ci a fost, de asemenea, reabilitat.   Mai mult, chiar și în situația unei soluții de condamnare, CJUE a stabilit în cauza C-136/17 GC că:   „Dispozițiile Directivei 95/46 trebuie interpretate în sensul că, pe de o parte, informațiile referitoare la o procedură judiciară căreia i-a făcut obiectul o persoană fizică, precum și, dacă este cazul, cele referitoare la condamnarea care a rezultat din aceasta constituie date referitoare la «infracțiuni» și la «condamnări penale», în sensul articolului 8 alineatul (5) din această directivă și, pe de altă parte, operatorul unui motor de căutare este obligat să admită o cerere de dezindexare privind linkuri către pagini web pe care figurează asemenea informații atunci când aceste informații se referă la o etapă anterioară a procedurii judiciare în cauză și nu mai corespund, ținând seama de desfășurarea acesteia, situației actuale, în măsura în care se constată, în cadrul verificării motivelor de interes public major vizate la articolul 8 alineatul (4) din directiva menționată că, având în vedere ansamblul împrejurărilor speței, drepturile fundamentale ale persoanei vizate, garantate de articolele 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, prevalează asupra celor ale utilizatorilor de internet potențial interesați, protejate de articolul 11 din această cartă.” În egală măsură, informațiile prezentate în materialul video ce face obiectul notificării sunt incorecte și neconforme chiar în raport de situația dosarului penal la care faceți referire, în sensul că sugerează implicarea mea în săvârșirea unor infracțiuni precum dare/luare de mită. Or, subsemnatul nu am fost niciodată anchetat, audiat în calitate de suspect sau inculpat, trimis în judecată ori condamnat pentru astfel de fapte. Așa cum rezultă în mod clar din dispozitivul sentinței penale amintite mai sus, dosarul penal la care se face referire în articolul publicat pe site-ul www.defapt.ro a vizat exclusiv infracțiunea de complicitate la cumpărare de influență, fiind soluționat prin încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției.   Or, prin modul de prezentare a informației, materialul induce ideea că aș fi fost vizat de o sferă largă de activități infracționale, deși, în realitate, singura faptă avută în vedere în cadrul dosarului penal este aceea de complicitate la cumpărare de influență.   Extinderea nejustificată a cadrului dosarului penal către alte infracțiuni, pentru care nu a existat niciodată vreo anchetă, reprezintă o denaturare gravă a situației, iar prezentarea informațiilor din articolul menționat perpetuează în mod continuu ideea falsă că aș fi fost implicat în săvârșirea unor infracțiuni grave pentru care, în realitate, nu am fost niciodată investigat și, cu atât mai puțin, condamnat.   Această asociere greșită este de natură să afecteze în mod grav drepturile mele nepatrimoniale, respectiv dreptul la imagine, reputația profesională și viața privată.   În aceste condiții, în temeiul dispozițiilor art. 17 din Regulamentul (UE) 2016/679 ce reglementează dreptul la ștergere, precum și a dispozițiilor art. 252 și 253 NCC, ce reglementează mijloacele de apărare pe care persoana fizică le are la îndemână pentru a stopa săvârșirea faptei ilicite prin care se aduc prejudicii drepturilor nepatrimoniale ale subsemnatului, vă solicit: Ștergerea completă a articolului de pe toate platformele pe care le gestionați și/sau controlați; Eliminarea oricăror referințe asociate numelui meu din motoarele de căutare interne și Confirmarea în scris a îndeplinirii acestor măsuri în termen de 2 zile de la primirea prezentei” Budeanu a transmis și certificat de cazier judiciar, marcat „Confidențial”.

Radu Budeanu consideră că i-am prejudiciat reputația când am scris că urma să fie nașul lui Ciolacu și ne cere să ștergem articolul
EXCLUSIV Cine este mogulul de presă care urma să fie naș la nunta lui Ciolacu cu Docuz - surse. Ciolacu a anunțat că nunta se amână
Politică

EXCLUSIV Cine este mogulul de presă care urma să fie naș la nunta lui Ciolacu cu Docuz - surse. Ciolacu a anunțat că nunta se amână

Mogulul penal Radu Budeanu urma să fie naș la nunta fostului premier Marcel Ciolacu, care dorea să se recăsătorească cu fosta doamnă Negoiță, Sorina Docuz, afirmă surse politice. Dar nunta a fost amânată, iar Ciolacu a spus, azi, pentru G4Media, că „rămânem în probe o perioadă”. Ulterior, el a declarat la Digi 24: „Rămânem asumați împreună, după modelul prezidențial”. Diferența de vârstă între Ciolacu și Docuz este de 23 de ani.  Citește și: VIDEO Băluță, apariție la cheful lui Simonis alături de noua sa parteneră: tânăra, „montată” de Băluță într-o companie publică. Cenzură masivă în presă UPDATE: Radu Budeanu solicită Defapt.ro să șteargă acest articol și „eliminarea oricaror referinte asociate numelui meu din motoarele de cautare interne”. „Informatia pe care o vehiculati, respectiv aceea ca as urma sa fiunasul de cununie al lui Marcel Ciolacu al Sorinei Docuz, este falsa si nu are niciun suport probator”, susține Budeanu. „Consider ca includerea numelui meu in materialul dumneavoastra jurnalistic a fost facuta in contextul unei dezbateri publice ce nu m-a vizat si nu m-a privit, fiind realizata cu scopul exclusiv al prejudicierii imaginii si reputatiei subsemnatului”, mai scrie Budeanu, fără să explice de ce a fi nașul de cununie al lui Ciolacu i-ar prejudicia imaginea și reputația.  ARTICOLUL INIȚIAL Decizia lui Ciolacu de a-și amâna nunta vine după scandalul generat de petrecere ostentativă organizată de Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș, la botezul celui de-al treilea copil. Ciolacu, acum președinte al Consiliului Județean Buzău, a venit la această petrecere alături de Docuz, aceasta fiind prima lor apariție publică asumată.  Fostul președinte al PSD ar fi divorțat de prima sa soție.  G4Media este parte a trustului de presă controlat de Radu Budeanu, publicația fiind cumpărată în august 2025.  Ciolacu a dat mai multe declarații în exclusivitate la G4Media, în ultimele zile: aici a oferit informația că haina de chinchilla cu care Sorina Docuz s-a afișat la botezul copilului lui Simonis a fost cumpărată de la un bazar din Istanbul, cu 500 de euro, deci nu costa 13.000 de euro, și aici a anunțat că își amână nunta. Gândul, atent să nu-l acuzăm pe Ciolacu că are prea mulți bani Tot azi, Gândul, publicație tot din trustul Radu Budeanu, a publicat o filmare chiar de la magazinul din Istanbul de unde ar fi provenit haina de blană a lui Docuz. Filmarea îi este evident favorabilă lui Ciolacu, apărat astfel de acuzația că ar putea cumpăra haine de peste zece mii de euro.  Budeanu a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul mitei pentru Hidroelectrica. În iulie 2020, omul de afaceri Budeanu a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii anticorupție în dosarul Hidroelectrica. Radu Budeanu a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare, după ce a recunoscut că în 2011 i-a dat mită fostului ministru al dezvoltării, Elena Udrea, 3,8 milioane de dolari din partea unui om de afaceri. În iunie 2021, jurnalistul Cătălin Tolontan a scris că Radu Budeanu ar fi făcut în 2020 o ofertă pentru cumpărarea publicațiilor Libertatea și Gazeta Sporturilor, dar trustul elvețian Ringier a refuzat.  Omul de afaceri deține ARCMEDIA (cunoscut anterior și sub numele de grupul Titluri Quality), care are în portofoliu peste 20 de publicații și platforme media. Printre acestea se află G4Media, Gândul și agenția de știri Mediafax (inclusiv site-ul, fluxul de știri și agenția foto), Economedia (gestionată prin platforma Economedia Global Journalism), ProSport, tabloidele CanCan și Ciao, Promotor, Descoperă, Ce se întâmplă doctore? (CSID), Go4IT și Apropo TV. Cine este Sorina Docuz: ea poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu primarul PSD Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani s-a recăsătorit cu „Mădălin de la Giurgiu”. După un an a divorțat și de acesta. Fiecare dintre aceste căsătorii i-a adus și un copil. În 2017, ea a divorțat de Negoiță, cu care avea un copil. Gabriela Firea și Florentin Pandele au fost nașii acestui copil, Cezar Vlad, pe care l-au botezat în februarie 2014. Sorina Docuz este cu 23 de ani mai tânără decât Ciolacu. Ce ne-a scris Radu Budeanu „Stimați domni / Stimate doamne, Subsemnatul BUDEANU RADU IOAN, cu domiciliul în București, B-dul Primăverii, nr. 14, sector 1, CNP 1791222460154 și cu domiciliul ales pentru comunicarea tuturor actelor de procedură la avocații noștri COMAN și FUDULI SCA, cu sediul în București, Str. Lt. Av. Marcel Andreescu nr. 59, etaj 3, Sector 1, e-mail: [email protected], vă adresez prezenta NOTIFICARE   Prin care solicit ca, în termen de maximum 2 zile de la primirea prezentei, să procedați la: Ștergerea articolului intitulat „EXCLUSIV Cine este mogulul de presă care urma să fie naş la nunta lui Ciolacu cu Docuz - surse. Ciolacu a anunțat că nunta se amână”, publicat pe pagina www.defapt.ro la data de 02.11.2026, ora 19:11, redactat de Mircea Marian, disponibil la următorul link: https://defapt.ro; Eliminarea oricăror referințe asociate numelui meu din motoarele de căutare interne; Confirmarea în scris a îndeplinirii acestor măsuri. Precizez că solicit ștergerea/eliminarea materialului mai sus menționat întrucât informația pe care o vehiculați, respectiv aceea că aș urma să fiu nașul de cununie al lui Marcel Ciolacu și al Sorinei Docuz, este falsă și nu are niciun suport probator.   După cum se poate constata, afirmația este formulată și prezentată ca o situație de fapt certă, neexistând nici măcar o formă condițională și neputându-se încadra nici în categoria judecăților de valoare.   Consider că includerea numelui meu în materialul dumneavoastră jurnalistic a fost făcută în contextul unei dezbateri publice ce nu m-a vizat și nu m-a privit, fiind realizată cu scopul exclusiv al prejudicierii imaginii și reputației subsemnatului.   Nu în ultimul rând, menționez că articolul publicat la data de 02.11.2026 face parte dintr-o veritabilă campanie de denigrare pe care o promovați împotriva subsemnatului, pe parcursul timpului fiind redactate o serie întreagă de alte materiale ce conțin acuze nefondate, formulate într-o manieră peiorativă la adresa mea cu scopul afectării drepturilor mele nepatrimoniale.   Cel de-al doilea motiv al formulării prezentei notificări este fundamentat pe dispozițiile art. 17 din Regulamentul UE nr. 679/27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei nr. 95/46/CE care consacră dreptul la ștergerea datelor („dreptul de a fi uitat”), precum și dispozițiile art. 252 și art. 253 NCC care reglementează mijloacele de apărare pe care persoana fizică le are la îndemână pentru a stopa săvârșirea faptei ilicite prin care se aduc atingeri drepturilor sale nepatrimoniale.   Cu titlu prealabil, menționez că dreptul la ștergerea datelor nu a apărut odată cu RGPD, ci a fost conturat progresiv în jurisprudența CJUE, ca o necesitate a existenței unui echilibru între viața privată și libertatea de exprimare. Momentul de referință îl constituie hotărârea CJUE din anul 2014, pronunțată în cauza C-131/12 - Google Spain SL și Google Inc. vs. Agencia Española de Protección de Datos (AEPD) și Mario Costeja González. În prezent, așa cum am menționat mai sus, dreptul de a fi uitat este consacrat de dispozițiile art. 17 din Regulamentul (UE) nr. 2016/679, drept ce implicia obligația corelativă a operatorului de a șterge datele cu caracter personal, fără întârzieri.   Un alt aspect extrem de important este acela că dreptul de a fi uitat nu funcționează ca un „drept la cenzură”, ci ca un mecanism de reechilibrare a raportului dintre trecutul conturat în spațiul digital și realitatea actuală a persoanei în cauză.   Astfel, menționez că în calitate de operator de date cu caracter personal, urmează să dați aplicare dispozițiilor art. 17 alin. (1) lit. a) RGPD, având în vedere faptul că datele cu caracter personal din cuprinsul materialelor nu mai sunt necesare pentru îndeplinirea scopurilor pentru care au fost colectate sau prelucrate. Scopul inițial al prelucrării, respectiv informarea publicului cu privire la evoluția dosarului penal în care am fost anchetat, s-a epuizat definitiv.   Subsemnatul menționez că situația cauzei penale în care am fost condamnat prezentată în articolul ce face obiectul prezentei notificări a avut un caracter temporar care a încetat, iar evoluția ulterioară a cauzei nu mai justifică menținerea informațiilor în forma actuală.   În acest sens, arăt că prin Sentința penală nr. 952/26.08.2020 pronunțată de Tribunalul București, Secția I Penală în dosarul nr. 18098/3/2020, sentință rămasă definitivă prin neapelare, instanța a admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de subsemnatul cu Direcția Națională Anticorupție - Secția de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la cumpărare de influență și a stabilit o pedeapsă de doi ani închisoare cu suspendare, pe un termen de încercare de 4 ani.   Menționez că termenul de încercare de 4 ani s-a împlinit în integralitate, fără a interveni cauze de revocare sau anulare a suspendării executării pedepsei. În aceste condiții, operează efectele reabilitării de drept, în sensul înlăturării consecințelor condamnării și reintegrării depline a persoanei în societate.   În prezent, subsemnatul nu mai figurez cu antecedente penale, iar certificatul de cazier judiciar pe care îl anexez prezentei notificări dovedește pe deplin această situație. În acest sens, precizez că menținerea unei asocieri publice actuale cu fapta penală sancționată contravine finalității instituției reabilitării, aceea de a permite reintegrarea socială, profesională și reputațională, fără perpetuarea stigmatizării.   În cauza Hurbain împotriva Belgiei (cererea nr. 57292/16), CEDO a stabilit că menținerea articolului online în care se menționa numele complet al unei persoane ce fusese condamnată pentru o faptă penală în anul 1994 ar putea provoca un prejudiciu nedefinit și grav reputației persoanei, oferindu-i un „cazier judiciar virtual” atunci când nu numai că își ispășise deja pedeapsa, după o condamnare definitivă, ci a fost, de asemenea, reabilitat.   Mai mult, chiar și în situația unei soluții de condamnare, CJUE a stabilit în cauza C-136/17 GC că: „Dispozițiile Directivei 95/46 trebuie interpretate în sensul că, pe de o parte, informațiile referitoare la o procedură judiciară căreia i-a făcut obiectul o persoană fizică, precum și, dacă este cazul, cele referitoare la condamnarea care a rezultat din aceasta constituie date referitoare la «infracțiuni» și la «condamnări penale», în sensul articolului 8 alineatul (5) din această directivă și, pe de altă parte, operatorul unui motor de căutare este obligat să admită o cerere de dezindexare privind linkuri către pagini web pe care figurează asemenea informații atunci când aceste informații se referă la o etapă anterioară a procedurii judiciare în cauză și nu mai corespund, ținând seama de desfășurarea acesteia, situației actuale, în măsura în care se constată, în cadrul verificării motivelor de interes public major vizate la articolul 8 alineatul (4) din directiva menționată că, având în vedere ansamblul împrejurărilor speței, drepturile fundamentale ale persoanei vizate, garantate de articolele 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, prevalează asupra celor ale utilizatorilor de internet potențial interesați, protejate de articolul 11 din această cartă.” În egală măsură, informațiile prezentate în materialul video ce face obiectul notificării sunt incorecte și neconforme chiar în raport de situația dosarului penal la care faceți referire, în sensul că sugerează implicarea mea în săvârșirea unor infracțiuni precum dare/luare de mită. Or, subsemnatul nu am fost niciodată anchetat, audiat în calitate de suspect sau inculpat, trimis în judecată ori condamnat pentru astfel de fapte. Așa cum rezultă în mod clar din dispozitivul sentinței penale amintite mai sus, dosarul penal la care se face referire în articolul publicat pe site-ul www.defapt.ro a vizat exclusiv infracțiunea de complicitate la cumpărare de influență, fiind soluționat prin încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției.   Or, prin modul de prezentare a informației, materialul induce ideea că aș fi fost vizat de o sferă largă de activități infracționale, deși, în realitate, singura faptă avută în vedere în cadrul dosarului penal este aceea de complicitate la cumpărare de influență.   Extinderea nejustificată a cadrului dosarului penal către alte infracțiuni, pentru care nu a existat niciodată vreo anchetă, reprezintă o denaturare gravă a situației, iar prezentarea informațiilor din articolul menționat perpetuează în mod continuu ideea falsă că aș fi fost implicat în săvârșirea unor infracțiuni grave pentru care, în realitate, nu am fost niciodată investigat și, cu atât mai puțin, condamnat.   Această asociere greșită este de natură să afecteze în mod grav drepturile mele nepatrimoniale, respectiv dreptul la imagine, reputația profesională și viața privată.   În aceste condiții, în temeiul dispozițiilor art. 17 din Regulamentul (UE) 2016/679 ce reglementează dreptul la ștergere, precum și a dispozițiilor art. 252 și 253 NCC, ce reglementează mijloacele de apărare pe care persoana fizică le are la îndemână pentru a stopa săvârșirea faptei ilicite prin care se aduc prejudicii drepturilor nepatrimoniale ale subsemnatului, vă solicit: Ștergerea completă a articolului de pe toate platformele pe care le gestionați și/sau controlați; Eliminarea oricăror referințe asociate numelui meu din motoarele de căutare interne și Confirmarea în scris a îndeplinirii acestor măsuri în termen de 2 zile de la primirea prezentei” Budeanu a transmis și certificat de cazier judiciar, marcat „Confidențial”.

Site-ul penalului Radu Budeanu, G4Media, a prezentat în regim de „Breaking news” o știre anti-Nicușor Dan veche de un an: șeful statului, acuzat de finanțare ilegală a campaniei
Politică

Site-ul penalului Radu Budeanu, G4Media, a prezentat în regim de „Breaking news” o știre anti-Nicușor Dan veche de un an: șeful statului, acuzat de finanțare ilegală a campaniei

Site-ul penalului Radu Budeanu, G4Media, a prezentat în regim de “Breaking news“ o știre anti-Nicușor Dan veche de un an: șeful statului era acuzat de finanțare ilegală a campaniei electorale. Titlul știrii era: “BREAKING Autoritatea Electorală Permanentă a sesizat Parchetul general în privința finanțării campaniei electorale a lui Nicușor Dan“. Citește și: Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea Știrea este semnată de Nicolae Bian, un pseudonim care, potrivit unor surse din presă, ar fi folosit de obicei de unul dintre cei care conduc G4Media.  G4Media a prezentat în regim de “Breaking news“ o știre anti-Nicușor Dan veche de un an Ulterior, titlul știrii a fost schimbat și într-un aliniat strecurat în articol se preciza: “ERATĂ Știrea, în forma inițială, prezenta o informație care era cunoscută din aprilie 2025“.  Dar chiar și în varianta revizuită a articolului, se sugerează că șeful statului a comis o faptă penală, dar este protejat de imunitate. “Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a declarat, pentru G4Media, că sesizarea AEP către parchet a fost făcută în aprilie 2025, însă președintele țării are imunitate pe durata mandatului“, se arată. Țuțuianu, fost președinte al Consiliului Județean Dâmbovița, ministru PSD al Apărării în guvernul Tudose și președinte al comisiei de control a SRI cerea, în februarie 2017, ca protestatarii împotriva OG 13, emisă de guvernul Grindeanu, să fie verificați de SRI, dacă n-au fost trimiși la protest de “multinaționale“.  Nu este clar dacă “erata“ a apărut după ce Nicușor Dan a reacționat neobișnuit de dur la acuzații: “Referitor la informația privind plângerea penală a AEP în legătură cu campania mea electorală, aceasta nu este o știre nouă, ci preluarea unei știri din aprilie 2025. Chestiunea importantă nu este persoana mea, ci funcționarea instituțiilor, care caută virgule lipsă în documente și se fac că nu văd fapte vizibile de pe Lună. AEP nu a înțeles nici în 2025 donațiile online, deși și în campaniile din 2016 și 2020 mi-a aplicat aceleași amenzi, anulate ulterior de instanță, și a făcut aceleași plângeri penale, cu care nu s-a întâmplat nimic. Dar nu a văzut nicio neregulă în finanțarea campaniei lui Călin Georgescu“. 

DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție
Eveniment

DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție

Fondatorii G4Media, Dan Tăpălagă și Cristian Pantazi, au vândut site-ul de știri unui om de afaceri despre care au scris articole negative în rafală. Articole care au generat un proces de 500.000 de lei. Tăpălagă: Budeanu, "borfaș anchetat de DNA" Între 19 și 23 februarie 2020, Tăpălagă, Pantazi și alți jurnaliști ai G4Media au scris, în total, cel puțin șase articole în care Radu Budeanu era descris în culori foarte puțin măgulitoare. Citește și: După preluarea de către Budeanu, G4Media a renunțat la promisiunea de a nu lua bani de la partide și companii de tutun, alcool și pariuri Pe 19 februarie 2020, într-un articol intitulat "Cine sunt viitorii procurori șefi? Adevărurile nespuse despre propunerile ministrului Predoiu. Scurt apel către președintele Iohannis", Tăpălagă scria că "Ziarul Gândul, condus de Radu Budeanu, el însuși anchetat de DNA, derulează de câteva zile o campanie de linșaj a procurorilor și jurnaliștilor care au criticat public propunerile (pentru poziții de procurori-șefi - n.r.) ministrului (Justiției - n.r.) Predoiu". Pe 20 februarie 2020, Tăpălagă revine cu un nou articol ("Guvernul meu, Justiția mea. Alegerea președintelui Klaus Iohannis") în care îl alintă pe Budeanu cu apelativul "borfaș": "Relevant că aliații președintelui în acestă odioasă acțiune de manipulare mediatică pe tema noilor procurori șefi au fost ziarul unui cercetat de DNA, Radu Budeanu, și două televiziuni anti-justiție, România TV și Antena 3. Simpla complicitate a borfașilor cu propunerile ministrului justiției, Cătălin Predoiu, ar fi trebuit să-i dea de gândit președintelui Iohannis." Pantazi îl pune pe Budeanu în grupul "penalilor deținători de televiziuni și dosare" În aceeași zi, Cristian Pantazi scria și el un text pe același subiect ("Pax Iohanniana. Modelul tăcerii de la Sibiu, importat la București pe tema procurorilor șefi. Dar cu ce preț?"). Din punctul lui de vedere, "procurorii propuși de matrioșka Predoiu și acceptați de Iohannis sunt fix pe placul penalilor deținători de televiziuni și dosare (...). La asta se adaugă straniile legături cu serviciile ale procurorilor numiți, legături care nu au mai produs urletele obișnuite de la PSD – Gâdea – Badea – Budeanu &co." "Radu Budeanu, cercetat de DNA" Pe 23 februarie 2020, Tăpălagă publică alte două texte în care se vorbește de Radu Budeanu. Într-unul din acestea ("VIDEO Atac grav la justiție și la presă. Magistrați și jurnaliști filați, interceptați și intimidați de serviciul secret paralel al unor inculpați de rang înalt din România"), se vorbește de site-ul "Gândul, deținut de Radu Budeanu, cercetat de DNA". În același text, lui Budeanu i se trec în revistă și dosarele penale, cu detalii. Când Budeanu era, pentru Tăpălagă, mafiot care linșa magistrați și ziariști În celălalt articol ("Opriți acțiunile de tip mafiot împotriva magistraților și ziariștilor de investigații!"), Tăpălagă îl acuză direct pe Radu Budeanu de acțiuni de linșaj de tip mafiot: "procurorii și jurnaliștii filați sunt subiectul unei campanii mediatice de linșaj derulate de către trusturile unor inculpați sau condamnați penal. Altfel spus, trusturile de presa controlate de patru moguli cu probleme penale, Radu Budeanu, Dan Andronic, Sebastian Ghiță și Dan Voiculescu își unesc forțele în favoarea puterii, pentru a intimida și pune presiune pe o serie de magistrați și jurnaliști." "Borfașul mafiot" Budeanu i-a dat în judecată pe Tăpălagă și Pantazi Actualul angajator al cupletului Dan Tăpălagă - Cristian Pantazi nu a fost fericit să fie subiectul mai multor articole ale celor doi publicate în G4Media. Așa că Radu Budeanu i-a dat în judecată. Pe lângă eliminarea articolelor de pe site, Budeanu cerea și despăgubiri de 500.000 de lei. În decembrie 2022, Budeanu pierdea și apelul în acest proces, la Curtea de Apel București, după ce pierduse fondul la Tribunalul București.  Potrivit motivării hotărârii Curții de Apel (DOCUMENT), judecătorii au considerat că Tăpălagă și Pantazi s-au aflat în limitele libertății de exprimare. În final, Tăpălagă și Pantazi s-au vândut "borfașului mafiot" Budeanu În august 2025, G4Media anunța că acceptase vânzarea către o companie a lui Radu Budeanu (pentru aproximativ cinci milioane de euro, potrivit mai multor surse din piață). Cu acea ocazie, cupletul Tăpălagă-Pantazi arăta că s-ar fi semnat și un acord de garantare a independenței editoriale.  "Toate publicațiile din grupul G4Media își vor păstra echipele de conducere și independența editorială. Fondatorii grupului, jurnaliștii Dan Tăpălagă și Cristian Pantazi, vor rămâne implicați activ în noua structură, asigurând continuitatea liniei editoriale și respectarea principiilor care au stat la baza construcției G4Media. Pentru a garanta acest principiu, noul proprietar a semnat un Acord privind independența editorială, aplicabil publicațiilor G4Media, Economedia, G4Food, Techrider și Pets&Cats."

După preluarea de către Budeanu, G4Media a renunțat la promisiunea de a nu lua bani de la partide și companii de tutun, alcool și pariuri
Economie

După preluarea de către Budeanu, G4Media a renunțat la promisiunea de a nu lua bani de la partide și companii de tutun, alcool și pariuri

G4Media a renunțat complet la mențiunea din subsolul articolelor privind tipurile de publicitate pe care publicația nu le acceptă: bani de la partide în afara campaniilor electorale, bugete de la companii de tutun, alcool și pariuri.  Odată cu relansarea grafică a site-ului, disclaimerul a dispărut, fără nicio explicație publică explicită. Tăpălagă și Pantazi se spală pe mâini Întrebați de Paginademedia.ro despre motivul eliminării acestei note, fondatorii G4Media, Dan Tăpălagă și Cristi Pantazi, au oferit același răspuns: „Pentru chestiuni legate de politica comercială se pronunţă managementul.” Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție În acest context, Radu Budeanu, noul proprietar al G4Media, a declarat pentru publicația citată: „Ne-am aliniat standardelor comerciale ale competitorilor noștri de la Digi, Adevărul, Ringier, HotNews. Într-o piață hipercompetitivă este ceva firesc să nu excludem domenii întregi, asta neînsemnând altceva decât că întâmpinăm 2026 precum toată piața, cu dorința de a avea clienți din toate sectoarele de business.”

G4Media îi face reclamă Gabrielei Firea, pe banii grupului S&D din Parlamentul European. Până recent, site-ul se lăuda că nu acceptă banii partidelor
Politică

G4Media îi face reclamă Gabrielei Firea, pe banii grupului S&D din Parlamentul European. Până recent, site-ul se lăuda că nu acceptă banii partidelor

G4Media îi face reclamă Gabrielei Firea, pe banii grupului S&D (social democrat) din Parlamentul European: un articol publicat azi, 20 decembrie, pe acest site, arată că: „Prin vocea europarlamentarei Gabriela Firea, delegația română din grupul S&D susține o serie de măsuri legislative care să faciliteze accesul femeilor la servicii medicale complete în toate statele membre”. Citește și: Cât costă jacheta matlasată de la Prada cu care se afișează superdatornicul la ANAF Robert Negoiță, primar al Sectorului 3 G4Media îi face reclamă Gabrielei Firea, pe banii grupului S&D din Parlamentul European Articolul, intitulat „Delegația română S&D: Sănătatea femeilor nu mai poate fi amânată. Europarlamentarul Gabriela Firea cere garanții ferme la nivel european”, este ilustrat cu o fotografie a Gabrielei Firea, privind fix în camera foto, în plenul Parlamentului European. „Articol susținut de Grupul S&D din Parlamentul European”, se precizează sub titlu.  Un logo al delegației PSD din Parlamentul European apare la final. Până recent, G4Media posta un disclaimer în care anunța că: „G4Media nu a cerut și nu a primit niciodată fonduri guvernamentale direct sau sub forma unor campanii de informare. Acesta este un ajutor de stat mascat care distorsionează piața de media și este inacceptabil. De asemenea, G4Media nu acceptă bani de la partidele politice în afara campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare este normală în perioada alegerilor”.  În ianuarie 2022, jurnalistul Dan Tapalagă scria, pe G4Media: „Zecile de milioane de euro investite în ultimii doi ani de marile partide în presa din România au transformat-o dintr-un câine de pază al democrației într-un maidanez dând din coadă pe lângă masa puterii pentru un os mai gros. Castrate, cu o agenda editorială perfect controlată politic, cele mai multe televiziuni de știri și site-uri se comportă deplorabil.  Unele se remarcă mai ales prin ceea ce NU spun, prin subiectele de maxim interes public pe care refuză să le abordeze”.  În august 2025, grupul de presă G4Media a fost cumpărat de Radu Budeanu, care deține, printre altele, Gândul și CanCan. Budeanu a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul mitei pentru Hidroelectrica.

Cenzură fără precedent în legătură cu uriașa avere a familiei Băluță: Antena, G4Media, Digi - tăcere. Și influencerii CTP și Caramitru ignoră subiectul
Politică

Cenzură fără precedent în legătură cu uriașa avere a familiei Băluță: Antena, G4Media, Digi - tăcere. Și influencerii CTP și Caramitru ignoră subiectul

Cenzură fără precedent în legătură cu uriașa avere a familiei Băluță: pe site-urile Antenei 3, G4Media, Digi 24, România TV domnește o tăcere deplină pe această temă. Și influencerii CTP și Caramitru ignoră subiectul, deși este vorba de averea greu de justificat a unui primar de sector în funcție, vicepreședinte al PSD și pe cale să devină viitor primar general al Capitalei. Citește și: Sexy-coafeza lui Grindeanu, cu care se plimba cu Nordis, a zburat de la Exploatarea Apelor Prahova Marți, site-ul snoop.ro a arătat că familia primarului Daniel Băluță deține trei vile alăturate în Sectorul 4, cea mai recentă fiind finalizată în ultimul an. În plus, în aceeași zi de 21 decembrie 2023, părinții edilului, Florica (74 de ani) și Marin Băluță (76 de ani), ambii pensionari, au cumpărat opt apartamente – inclusiv un penthouse – în clădirea fostului hotel RIN, transformat în bloc de locuințe. Cenzură fără precedent în legătură cu uriașa avere a familiei Băluță Presa a estimat că este vorba de proprietăți imobiliare de circa 1,5 milioane de euro aflate, oficial, pe numele rudelor primarului Sectorului 4. Dar subiectul a fost ignorat de foarte mare parte din presă: Pe site-ul Antenei 3 nu apare nimic, Băluță apare în diferite știri cu mențiunea: „Daniel Băluță, candidatul PSD, conduce în cel mai recent sondaj făcut public”. Publicațiile controlate de Radu Budeanu, Gândul și G4Media, nu scriu nimic. de altfel, în noiembrie, Dan Tăpălagă îl lăuda pe pesedistul Băluță: „Ciprian Ciucu (PNL), Daniel Băluță (PSD) și Cătălin Drulă (USR) sunt candidați redutabili. Primii doi dispun de experiență administrativă și rezultate confirmate în primul rând de alegători”. Nimic pe site-ul România TV, controlat de Sebastian Ghiță. Site-ul îl menționează pe Băluță în știrea: „Daniel Băluță, reacție dură după retragerea lui Vlad Gheorghe în favoarea lui Ciprian Ciucu”. â Nici Digi 24 nu abordează subiectul caselor lui Băluță. Influencerul Cristian Tudor Popescu a vorbit în aceste zile despre Băluță, dar nu a abordat subiectul averii acestuia. La ora redactării acestei știri, ultima postare pe pagina de Facebook a lui CTP este despre Călin Georgescu.  Nici Andrei caramitru nu comentează subiectul. Dimpotrivă, marți, după ce ancheta snoop fusese publicată, el scria: „Jocul ca o sa câștige totuși Baluta (care e super ok fata de ceilalți din PSD) e prea riscant pentru ca o parte din voturi vor fi mutate la madam mars - si ciceala rupe voturi din zona socialistă”. 

ANALIZĂ Cum a evitat G4Media întrebările incomode pentru candidatul Băluță și l-a ajutat să calmeze alegătorii USR
Opinii

ANALIZĂ Cum a evitat G4Media întrebările incomode pentru candidatul Băluță și l-a ajutat să calmeze alegătorii USR

Când am citit, am crezut că la finalul interviului realizat azi de G4Media cu Daniel Băluță, primar al Sectorului 4 și candidat PSD la primăria Capitalei, voi găsi sigla (P). Adică „interviu publicitar”. Dar nu era nici un semn.  Citește și: Fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu și cumnatul lui Geoană, eliberați din închisoare de Lia Savonea: dosarul mitei de milioane, prescris Oricine știe cum funcționează presa înțelege că întrebările au fost gândite astfel încât să-l ajute pe Băluță, iar acesta era bine pregătit să se folosească de această ofertă.  Interviul a evitat marile probleme ale administrației Băluță în Sectorul 4 - legate de risipirea banului public - probleme care puteau fi documentate de la zero în 2-3 ore și l-au ajutat să calmeze electoratul USR/pro-Nicușor Dan din București cu ajutorul unei platforme care se adresează unui public în general anti-PSD.  Cum a evitat G4Media întrebările incomode pentru Băluță Pentru început, care a fost ținta interviului: Numele lui Nicușor Dan apare de 20 de ori în interviu, Băluță insistând pe relația bună cu șeful statului. „Am o relație de respect (...) Nicușor Dan nu mai este primarul Capitalei. Este președintele tuturor românilor. Deci președintele meu (...) Împreună cu primarul general Nicușor Dan, am făcut lucruri pentru București”, a spus Băluță. Nimic despre atacurile extrem de brutale din 2024.  Băluță îl atacă puternic pe Marcel Ciolacu, deși în campaniile din 2024 s-au afișat împreună de nenumărate ori. Ciolacu este însă una din cele mai antipatizate figuri din București. „Marcel Ciolacu nu a fost corect față de mine”, a susținut Băluță. Însă interviul a excelat prin evitarea unor teme tehnice, care arătau că modul în care Băluță administrează Sectorul 4 este discutabil.  Ce teme au evitat jurnaliștii de la G4Media care l-au intervievat pe Băluță: Taxa de salubritate a crescut în 2024 de la 10 lei la 21 și apoi la 25 de lei de persoană, lunar, în 2024. Acum, USR sector 4 anunță că Băluță vrea să o ridice la 31 de lei!  „Sector 4 | Unde nu mai poți parca gratuit chiar dacă achiți taxa specială de 540 de lei”, arăta buletin.de la 1 noiembrie. De altfel, încă din decembrie 2024, Pro TV relata despre „taxa pentru mașinile fără loc de parcare”, de 540 de lei.  În noiembrie 2024, ministerul Transporturilor, condus de Sorin Grindeanu, s-a lepădat de aeroportul primarului PSD al Sectorului 4, Daniel Băluță: această investiție nu figurează nici în Master Planul General de Transport al României, nici în Planul Investițional pentru Dezvoltarea Infrastructurii de Transport 2021-2030. Defapt.ro arăta că „contribuabilii din Sectorul 4 se pare că au plătit deja un studiu de oportunitate, unul de prefezabilitate și unul de fezabilitate, dar nici o știre nu menționează costurile acestor studii”.  În 2023, DeFapt.ro relata: „Propaganda lui Băluță se dezumflă: după uriașele probleme semnalate în 2021, la deschiderea spitalului Bagdasar-Arseni, acum, unitatea medicală a fost inundată la o banală furtună” Primăria Sectorului 4 a plătit 25,2 milioane de euro pentru ceea ce a numit „transformarea urbană a zonei de la Eroii Revoluției”, dintre care 5,3 milioane reprezintă prețul unei structuri decorative de design, din metal vopsit în alb, ca niște aripi uriașe, strânse în jurul liniei de tramvai - Hotnews.  Însă nici una din aceste probleme - și multe altele - nu au fost discutate în interviul cu Băluță. Acestuia i s-a pus o întrebare despre legăturile cu Clanul Sportivilor: „Cum ați ajuns să fiți asociat asociat atunci cu aceste grupări interlope?”. Băluță a respins imediat acuzația: „După cum vedeți, inclusiv în societate și inclusiv în acest domeniu alt presei, există legende. Aceasta este o legendă pur și simplu. După cum timpul v-a demonstrat, în sectorul patru se întâmplă următoarele lucruri: avem cea mai scăzută rată a infracționalității, am construit secții de poliție noi, avem mii de camere de luat vederi”. Așa că subiectul s-a închis fără ca primarul să fie contrazis.  Iată câteva titluri din Libertatea: „Gruparea Goleac – primarul PSD Băluță se afișează cu mafia. Șef din Poliția Locală Sector 4, la piscina din curtea casei liderului Clanului Sportivilor”, „Rudele interlope ale polițiștilor locali din clanuri au trecut la mesaje pentru ziariștii de investigație: «să te fută băieții ăia»!” sau „Surprins pe domeniul de lux al unui lider de clan, șeful de poliție locală Antonio Goleac cere eliminarea fotografiilor! Publicăm mai multe”.   

Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general”
Politică

Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general”

Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general al Capitalei. Cred că are șanse să iasă măcar o dată, spre disperarea tuturor neomarxiștilor, progresiștilor, globaliștilor”, a declarat Marius Tucă, pe TikTok. Citește și: EXCLUSIV „Căpușa” de la Fabrica de Pulberi Făgăraș: cum a apărut SRL-ul de apartament cu un singur angajat la momentul oportun Tucă are o emisiune difuzată live pe Gândul, un alt site controlat de Radu Budeanu, în afară de G4Media, recent achiziționat. Azi, marți, 4 noiembrie, invitata lui Tucă va fi Anca Alexandrescu. Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu „Văleleu, văleleu, și-a anunțat Anca Alexandrescu candidatura la Primăria Capitalei. E prăpăd, e jale. Toți USR-iștii, toți PNL-iștii, toți...în general sunt disperați. Zic: ce ne facem cu Anca Alexandrescu? Până la urmă, cred că Anca Alexandrescu are o șansă și o șansă importantă. E un ziarist care vine și candidează, e independent. Va fi sprijinită de AUR. Asta contează mai puțin. Contează ce vrea să facă ea și ea vrea să fie cu adevărat primarul general al Capitalei. Cred că are șanse să iasă măcar o dată, spre disperarea tuturor neomarxiștilor, progresiștilor, globaliștilor. Așadar, o candidatură care, din punctul meu de vedere, aruncă în aer bătălia pentru Primăria Generală. Anca vrea ce vreau și eu, ce vrem cu toții, adică să ne luăm țara înapoi”, a spus Tucă, pe TikTok.  Tucă a lucrat, timp de circa 20 de ani, în trustul lui Dan Voiculescu. 

ANALIZĂ Atacuri în serie împotriva lui Nicușor Dan în noua publicație controlată de Budeanu, G4Media
Politică

ANALIZĂ Atacuri în serie împotriva lui Nicușor Dan în noua publicație controlată de Budeanu, G4Media

Atacuri în serie împotriva lui Nicușor Dan în noua publicație controlată de Budeanu, G4Media: în decurs de cinci zile, șeful statului a fost acuzat de simpatii legionare, că și-a trădat alegătorii și că ar fi un „suveranist” care vrea reunificarea României. Nici un alt lider politic nu a atras atâ de multe critici, în aceste zile, din partea conducătorilor publicației G4Media, Dan Tapalagă și Cătălin Pantazi.  Citește și: Bolojan dezvăluie suma astronomică pe care Guvernul o va plăti pe dobânzi la împrumuturi, în 2025 Pe de altă parte, acum, G4Media este în același trust cu Gândul, unde sunt găzduiți câțiva din cei mai agresivi susținători ai mișcării suveraniste, precum Dan Dungaciu, Ion Cristoiu sau Marius Tucă.  Atacuri în serie împotriva lui Nicușor Dan în noua publicație controlată de Budeanu, G4Media Ce i s-a reproșat lui Nicușor Dan în ultimele zile, la G4Media: „Întreaga campanie de imagine a lui Nicușor Dan ar putea fi o încercare preventivă de a câștiga de partea sa segmente din publicul așa-zis suveranist, cu simpatii neolegionare și pro-Călin Georgescu” - Dan Tapalagă la 20 august „De ce irită criticile la adresa lui Nicușor Dan legate de atitudinea sa față de Mișcarea legionară” - Petru Clej, 23 august „Nicușor Dan se cațără oportunist pe un val ideologic care riscă să-l măture de la Cotroceni. Nicușor Dan a dat dovadă, prin aceste abdicări ideologice, de un mare semn de slăbiciune, de frică și lașitate până la urmă. Mulți nu-l văd terminând mandatul de cinci ani dacă va continua așa...” - Dan Tapalagă, 27 august „Cu toate concesiile majore făcute azi neolegionarilor, auriștilor și georgiștilor, valul ideologic riscă să-l măture cu totul de la Cotroceni peste un an sau doi. Răul cel mai mare făcut de Nicușor Dan este că potențează valul naționalist din societate, promovează figuri neolegionare și contribuie la rândul său la ridicarea unui val extrem de periculos pentru țară” - Dan Tapalagă, 27 august Cristian Pantazi, afirmând că Nicușor Dan vrea unirea cu Republica Moldova (28 august): „Cred că tentația pe care o simte președintele Nicușor Dan de a prelua încă o temă a mișcării suveraniste, adică unionismul, e extrem de riscantă. Aici nu mai e vorba doar de trădarea alegătorilor săi, ci de declanșarea unui efect de domino pe care România nu are capacitatea să îl controleze”.  Pe de altă parte, la 28 iulie, Tapalagă scria pe Facebook: „Am rămas impresionat de determinarea premierului Ilie Bolojan de a forța reforme esențiale pentru statul român și de faptul că este perfect conștinet că guvernul său va termina prost din punct de vedere politic și poate foarte repede. Are ceva tragic în ea figura asta de politician bihorean sinucigaș, hotărât să facă ce trebuie chiar dacă asta îl va spulbera politic. Sigur l-a citit pe Robert D Kaplan, Gândirea tragică.   Rareori în politică am întâlnit oameni de stat, cu conștiința datoriei, nu politruci cu ochii pe sondaje și voturi”. 

Achiziția G4Media de către trustul lui Radu Budeanu, investigată de Comisia pentru Examinarea Investiţiilor Străine Directe
Politică

Achiziția G4Media de către trustul lui Radu Budeanu, investigată de Comisia pentru Examinarea Investiţiilor Străine Directe

Achiziția site-ului G4Media de către trustul lui Radu Budeanu este investigată de Comisia pentru Examinarea Investiţiilor Străine Directe, a anunțat, azi, Consiliul Concurenţei. Anunțul este neobișnuit, agenda acestei comisii nefiind publică.  Citește și: Agenția inutilă unde cele mai mici salarii sunt peste ale unui ministru adjunct Consiliul menționează că astfel de tranzacții sunt investigate dacă depășesc două milioane de euro și au „un impact semnificativ asupra securităţii sau ordinii publice ori prezintă riscuri sau ameninţări semnificative la adresa acestora”.  Achiziția G4Media de către Budeanu, investigată de Comisia pentru Examinarea Investiţiilor Străine „Comisia pentru Examinarea Investiţiilor Străine Directe (CEISD) analizează, din punctul de vedere al securităţii naţionale, tranzacţia prin care Titluri Quality SRL preia G4 Global Journalism SRL, Economedia Global Journalism SRL şi G4Food SRL (...) CEISD analizează tranzacţiile care au ca obiect anumite domenii de activitate (prevăzute la art. 2 din Hotărârea CSAT nr. 73/2012) şi a căror valoare depăşeşte două milioane de euro. În cazul în care operaţiunea are un impact semnificativ asupra securităţii sau ordinii publice ori prezintă riscuri sau ameninţări semnificative la adresa acestora, sunt analizate şi investiţiile care nu depăşesc pragul de două milioane de euro", se menţionează în comunicat.Potrivit autorităţii de concurenţă, Grupul Titluri Quality SRL deţine mai multe publicaţii, printre care Gândul, ProSport şi Cancan.La rândul său, G4 Global Journalism SRL, Economedia Global Journalism SRL şi G4Food SRL operează o serie de platforme online cu conţinut jurnalistic, cum ar fi G4 Media.Secretariatul CEISD este asigurat de Consiliul Concurenţei.Reprezentanţii instituţiei precizează că observaţiile, punctele de vedere şi comentariile referitoare la această operaţiune pot fi transmise CEISD, până la data de 26 septembrie 2025. 

Sorin Ioniță (EFOR) continuă colaborarea cu G4Media după preluarea publicației de către Budeanu-Can-Can, patron de suveraniști
Eveniment

Sorin Ioniță (EFOR) continuă colaborarea cu G4Media după preluarea publicației de către Budeanu-Can-Can, patron de suveraniști

Sorin Ioniță continuă colaborarea cu G4Media după preluarea publicației de către trustul lui Radu Budeanu. Cel din urmă plătește personaje ca Marius Tucă, Ion Cristoiu și alții, cunoscuți ca promotori insistenți ai temelor "suveraniste" și ai propagandei anti-ucrainene. Sorin Ioniță continuă colaborarea cu G4Media La opt zile de la anunțarea preluării G4Media de către o companie controlată de Radu Budeanu, Sorin Ioniță a publicat pe g4media.ro o analiză intitulată "Cum joacă AUR cartea Rusiei în Republica Moldova". În același timp, publicația Gândul, deținută de Radu Budeanu, îl găzduiește pe Ion Cristoiu, care susține (e doar cel mai recent exemplu) că "Banii obținuți din stoparea construcțiilor în România sunt dați pentru Campania electorală a Maiei Sandu". Citește și: Noii colegi de trust ai lui Tapalagă și Pantazi: auriști, suveraniști și amici ai PSD cărora Radu Budeanu le oferă platforma Gândul Critici dure la adresa lui Tucă Mai mult, Sorin Ioniță are păreri foarte directe despre Marius Tucă, alt angajat al lui Radu Budeanu. "Dacă cineva avea iluzii ce înseamnă Tucăshow și ce conserve geopolitice are de promovat: ni se explică cum e cu Europa, America, Rusia etc. Nici Stoianoglo nu le zicea mai bine decât Adrian Severin - Salvatorul Democrației. Și stați așa, că în campania asta e imposibil să nu depună omagiile pe acolo și Mircea Geoană", scria colaboratorul G4Media în octombrie 2024 pe propria sa pagină de Facebook. Sorin Ioniță, pe Facebook, despre Marius Tucă, ambii lucrând pentru publicații deținute azi de Radu Budeanu (sursa: Facebook/Sorin Ionita) Într-o altă postare, colaboratorul G4Media îl compară pe Tucă cu șefii propaganderi ruse de stat de la Moscova. Ioniță nu este deloc străin de canalele de dezinformare rusofile din România, după cum arată chiar rapoartele publicate de Expert Forum, ONG-ul din care face parte Sorin Ioniță. Critic vocal al media românești, Ioniță nu a comentat în nici un fel tranzacția G4Media - Radu Budeanu.

Tăpălagă nu mai semnează în G4Media: primul text scris după vânzarea către Budeanu, sub pseudonim
Eveniment

Tăpălagă nu mai semnează în G4Media: primul text scris după vânzarea către Budeanu, sub pseudonim

Tăpălagă nu mai semnează în G4Media după ce a vândut site-ul către Radu Budeanu. Primul text, cel puțin, a apărut sub pseudonim. Tăpălagă nu mai semnează în G4Media La o săptămână după ce a anunțat că a vândut g4media.ro către o companie controlată de Radu Budeanu, jurnalistul Dan Tăpălagă a scris primul său text din era Can-Can. Este vorba despre o analiză intitulată "Cel mai mare pericol: creșterea extremismului / Cât poate fi crezut Grindeanu că nu va accepta o alianță PSD-AUR la guvernare".  Dan Tăpălagă se ascunde în spatele pseudonimului Nicolae Bian (sursa: g4media.ro) Articolul nu este asumat de Tăpălagă: acesta a folosit pseudonimul său tradițional, Nicolar Bian. Ironic este că Tăpălagă/Bian pomenește "creșterea extremismului", dar contribuie direct la proces: a vândut g4media.ro unui trust de presă pentru care prestează figuri ca Ion Cristoiu, Marius Tucă și alții ca ei, "suveraniști" declarați. Citește și: Noii colegi de trust ai lui Tapalagă și Pantazi: auriști, suveraniști și amici ai PSD cărora Radu Budeanu le oferă platforma Gândul  

Colegul de trust al lui Tapalagă și Pantazi, Ion Cristoiu, îi acuză că și-au vândut conștiința
Politică

Colegul de trust al lui Tapalagă și Pantazi, Ion Cristoiu, îi acuză că și-au vândut conștiința

Colegul de trust al lui Dan Tapalagă și Cristian Pantazi, Ion Cristoiu, îi acuză, în Gândul - care acum face parte din același grup ca G4Media - că și-au vândut conștiința.  Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță Cristoiu a spus că există informația “înspăimântătoare“ că G4 Media a fost vândut cu șase sau cinci milioane de euro. Colegul de trust al lui Tapalagă și Pantazi, Cristoiu, îi acuză că și-au vândut conștiința “Unul dintre cele mai importante, dar și cele mai ciudate evenimente politico-mediatice a reprezentat vânzarea trustului G4Media de către cei doi acționari, Dan Tapalagă și Cristian Pantazi, trustului condus de Radu Budeanu, potrivit informațiilor, cu suma înspăimântătoare de șase milioane de euro. Poate nu sunt 6 milioane, poate sunt cinci (...) Potrivit informațiilor pe care le am, în contract e prevăzut, cu clauze cumplite, ca cei doi să nu plece și, în același timp, să nu facă un alt site, un site concurent. Deci noi avem de-a face, în aceste condiții, cu doi jurnaliști, Cristian Pantazi și Dan Tapalagă, care iau fiecare 3 milioane de euro nu pentru acest site (...) Cu bani poți să cumperi documente. Și ca să cumperi G4Media și ce să faci cu el? Îi aduce un profit și era riscul ca cei doi să plece. Iată că acest risc nu mai este. Desigur că avem de-a face, o spun cu cea mai mare obiectivitate, cu o cumpărare de conștiință, a apreciat Cristoiu.  Medssajul a fost postat pe 14 august. 

Minciună grosolană a lui Tăpălagă și Pantazi: G4Media nu este "un non-profit", ci o firmă cu profit foarte mare
Eveniment

Minciună grosolană a lui Tăpălagă și Pantazi: G4Media nu este "un non-profit", ci o firmă cu profit foarte mare

Tăpălagă, Pantazi (G4Media) - oengiști și patroni în același timp: portalul g4media.ro primește donații și sponsorizări prin intermediul unei asociații, dar domeniul g4media.ro este deținut de o firmă. ONG pentru donații Potrivit g4media.ro, "G4Media este un non-profit și depinde de tine". Tocmai din acest motiv, publicația cere donații de la cititori: "Alege să o susții o presă liberă și independentă! Donații directe se pot face în contul Asociației Group 4 Media Freedom & Democracy". G4Media susține că este "un non-profit" și cere susținerea financiară a publicului (sursa: g4media.ro) Afacerea de presă, pe firmă De fapt, domeniul g4media.ro nu este deținut de Asociația Group 4 Media Freedom & Democracy, adică de un ONG non-profit. Ci, potrivit rotld.ro (administratorul domeniilor .ro), domeniul g4media.ro este deținut de G4 Global Journalism SRL. Adică de o societate comercială. Care, evident, are ca scop profitul. Domeniul g4media.ro, deținut de firma lui Tăpălagă și Pantazi (rotld.ro) Tăpălagă, Pantazi (G4Media) - oengiști și patroni Asociații G4 Global Journalism SRL sunt Dan Tăpălagă, Cristian Pantazi și Cristian Drumcea. În 2024, G4 Global Journalism SRL a avut venituri de 5,95 milioane de lei și un profit net de peste trei milioane de lei. Citește și: G4Media, cumpărat de un penal apropiat PSD. Tapalagă și Pantazi, poză cu noul proprietar, Budeanu Părți sociale ale acestei societăți comerciale i-au fost vândute lui Radu Budeanu. Asociația Group 4 Media Freedom & Democracy nu a avut nici un rol în tranzacție, întrucât acest ONG nu deține nici o publicație.    

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră