vineri 19 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: furt

63 articole
Eveniment

O bătrână jefuită în gară a murit în timpul procesului, care nu s-a terminat nici după cinci ani

Jefuită în gară, moartă în proces: o bătrână din județul Neamț a fost jefuită în Gara Iași-Nord de o cerșetoare, însă a reușit singură, în doar o zi, să afle prenumele hoței. Jefuită în gară, moartă în proces În ciuda efortului său, justiția a avut nevoie de aproape cinci ani pentru a pronunța prima sentință, iar între timp, victima a decedat. Hoței i-au rămas banii furați, fără a fi nevoită să-i returneze. Citește și: Crin, mesaj plin de ură și acreală pentru Nicușor, pe care-l numește "securistoid new entry" Profira M., o femeie în vârstă dintr-un sat de lângă Roman, se afla în Iași pentru tratamente medicale. Pe 2 iunie 2020, în timp ce aștepta trenul spre casă, două femei s-au apropiat de ea în fața sălii de așteptare a gării și i-au cerut de mâncare. După ce le-a oferit o banană, cele două au plecat. Ulterior, bătrâna a constatat că fusese jefuită, iar ancheta declanșată de autorități a evoluat lent, fără a se face dreptate în timpul vieții păgubitei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Jefuită în gară, moartă în proces (sursa: Facebook/CFR Călători)
Polițist pensionat după acuzații de furt (sursa: Facebook/MAI)
Eveniment

Un șef din Poliția Olt a furat produse dintr-un magazin de bricolaj din Slatina. Apoi s-a pensionat ca să nu fie cercetat

Polițist pensionat după acuzații de furt. Polițistul suspectat că ar fi sustras componente de obiecte sanitare dintr-un magazin de bricolaj din Slatina și-a încetat raporturile de serviciu cu Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Olt, începând de miercuri. Reprezentanții IPJ Olt au confirmat încetarea activității acestuia, în urma unei cereri aprobate de conducerea instituției. Surse judiciare au precizat, pentru AGERPRES, că poliţistul îndeplinea condiţiile de pensionare. Polițist pensionat după acuzații de furt Conducerea IPJ Olt dispusese anterior o cercetare disciplinară asupra polițistului, în timp ce Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina desfășura o anchetă privind furtul semnalat de magazin. Citește și: FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" "Astăzi, polițistul în cauză a solicitat încetarea raporturilor de serviciu, iar cererea sa a fost aprobată de conducerea unității. Ca urmare, raporturile sale de serviciu cu Inspectoratul de Poliție Județean Olt au încetat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare", au transmis reprezentanții IPJ Olt. Surse judiciare au precizat că polițistul îndeplinea condițiile de pensionare și a ales să se retragă prin acest mecanism, în loc să aștepte finalizarea cercetării disciplinare. Ce acuzații i se aduc fostului polițist? Polițistul în cauză, șef al Serviciului Criminalistic din cadrul IPJ Olt, este suspectat că ar fi sustras bunuri dintr-un magazin de bricolaj. Produsele furate erau componente sanitare cu o valoare de câteva zeci de lei, în condițiile în care întregul produs ar fi costat 300 de lei, conform surselor judiciare. Ce urmează în ancheta penală? Deși polițistul și-a încheiat activitatea la IPJ Olt, cercetările penale continuă sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina. Ancheta va stabili circumstanțele exacte ale incidentului și eventualele măsuri legale care vor fi luate. Mai multe detalii despre acest caz, aici.

Noi dezvăluiri despre protecția tezaurului dacic (sursa: Facebook/Drents Museum)
Eveniment

Tezaurul dacic din Olanda trebuia protejat și de un sistem cu fum, dar acesta nu a funcționat, acuză fostul director al MNIR

Noi dezvăluiri despre protecția tezaurului dacic. Fostul director al Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, a declarat pentru Dagblad van het Noorden că sistemul de securitate al expoziției Dacia – Imperiul Aurului și Argintului din Muzeul Drents nu a funcționat corespunzător în momentul jafului. Noi dezvăluiri despre protecția tezaurului dacic Hoții au pătruns în muzeu în noaptea de 24 spre 25 ianuarie și au furat patru artefacte prețioase: Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice din aur. Citește și: BREAKING SUA suspendă pe termen nedefinit programul de ridicare a vizelor pentru cetățenii români La aproape două luni de la spargerea violentă, Oberländer-Târnoveanu rămâne cu multe semne de întrebare, inclusiv asupra modului în care vitrinele au fost distruse atât de rapid. Potrivit De Telegraaf, Oberländer-Târnoveanu a subliniat că mecanismul de protecție ar fi trebuit să umple sala cu un fum dens imediat după explozie, împiedicând vizibilitatea, însă activarea a fost întârziată. Impactul furtului asupra reputației muzeelor olandeze Expertul român consideră că acest jaf afectează grav reputația Olandei, iar muzeele olandeze riscă să fie evitate la nivel internațional. „După această lovitură, muzeele din Olanda vor fi ocolite ca ciuma”, a afirmat el, sugerând că situația ar putea avea consecințe serioase pentru viitoarele expoziții și colaborări internaționale. Muzeul Drents refuză să comenteze ancheta Întrebat despre deficiențele sistemului de securitate, Muzeul Drents a refuzat să facă declarații, menționând că nu poate oferi detalii cât timp investigația este în desfășurare. Între timp, speranța rămâne ca obiectele furate să fie recuperate, în condițiile în care autoritățile continuă ancheta.

Tăcere în cazul furtului coifului dacic (sursa: Facebook/Muzeul Național de Istorie a României)
Eveniment

Nu se mai știe nimic de coiful dacic furat în Olanda, spune adjunctul Muzeului Național de Istorie de la București

Tăcere în cazul furtului coifului dacic. Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) susține că măsurile de securitate implementate la Muzeul Assen au fost realizate pentru a preveni orice risc previzibil. Directorul adjunct al MNIR, Cornel Ilie, a declarat că incidentul de la Assen, unde artefacte românești au fost furate, reprezintă un caz excepțional și că muzeul nu poate fi considerat responsabil pentru acest eveniment. Tăcere în cazul furtului coifului dacic Cornel Ilie a explicat că măsurile de securitate și modul de expunere al artefactelor au fost conforme cu standardele internaționale. Cu toate acestea, atacul de la Assen a fost unul fără precedent. Citește și: Cel mai dezastruos sistem IT al statului, cel gestionat de CNAS, a costat un miliard de lei. IT-iștii nu vor să lucreze la CNAS nici pentru 3.900 de euro pe lună „Din punctul nostru de vedere, măsurile de securitate și modul de expunere de la Assen au fost făcute în așa fel încât să se preîntâmpine orice posibil pericol care s-a putut lua în calcul. Ceea ce s-a întâmplat la Assen a fost, totuși, un eveniment ieșit din comun.” Furtul nu a fost un simplu act de vandalism, ci un atac organizat, în care s-au folosit explozibili pentru a sparge vitrinele. „Nu cred că suntem noi atât de vinovați pe cât vrea lumea să ne considere de ceea ce s-a întâmplat la Assen”, a subliniat Ilie. Angajații MNIR nu sunt anchetați pentru furtul din Olanda În ciuda speculațiilor, Cornel Ilie a precizat că angajații MNIR nu sunt investigați în legătură cu furtul de la Muzeul Assen. „Mi s-ar părea absurd să începi să anchetezi angajații muzeului pentru un furt și un eveniment de care nu sunt absolut deloc vinovați”, a declarat acesta. În plus, el a menționat că nu deține informații despre stadiul actual al anchetei desfășurate de autoritățile olandeze. Asigurarea va fi plătită, dar momentul rămâne incert Directorul adjunct al MNIR a declarat că, după finalizarea anchetei, partea olandeză va trebui să plătească asigurarea pentru artefactele furate. „Nu am absolut nicio îndoială. În primul rând, trebuie să plătească suma care era prevăzută în asigurare, dar momentul exact când va fi plătită această sumă nu pot să vi-l spun în acest moment.” Fondurile vor fi direcționate către un cont special, unde nu vor putea fi utilizate imediat. Artefactele expuse internațional au fost returnate MNIR Toate piesele care au fost parte din expozițiile internaționale „Dacia! Empire of Gold and Silver” și „First Royals of Europe” au revenit în patrimoniul MNIR și al muzeelor partenere. Cornel Ilie și-a exprimat speranța că și artefactele furate vor fi recuperate, subliniind că este și în interesul statului olandez să rezolve acest caz. „Dincolo de interesul nostru de a avea acele obiecte aici, este și interesul statului olandez să rezolve această problemă.” Cereri de returnare a unor artefacte valoroase către muzee din țară În urma declarațiilor publice privind cererea Palatului Culturii din Iași de a recupera piese din Tezaurul de la Cucuteni-Băiceni, Cornel Ilie a afirmat că nu există o solicitare oficială în acest sens. „Până la momentul acesta, este o declarație de presă. Nu există solicitarea Complexului Muzeal de la Iași.” El a subliniat că Tezaurul de la Cucuteni-Băiceni este expus în condiții de securitate maximă la MNIR. „Expoziția aceasta – mi-e greu să cred – v-aș ruga pe dumneavoastră să cercetați, să mergeți să vedeți, dacă găsiți un loc mai sigur în care să fie expus patrimoniul decât este în expoziția Tezaur Istoric.” În plus, MNIR beneficiază de pază asigurată de Jandarmeria Română, ceea ce oferă un grad de securitate superior față de alte muzee naționale. MNIR, rolul pentru publicul larg Cornel Ilie a explicat că Muzeul Național de Istorie a României a fost creat pentru a aduce în capitală cele mai importante artefacte ale patrimoniului cultural național, astfel încât să fie accesibile publicului din toată țara și din străinătate. „Credem că această idee salutară și nobilă trebuie să o considerăm la fel de valabilă și în ziua de astăzi.” El a subliniat că, fără centralizarea patrimoniului în cadrul MNIR, multe artefacte ar fi fost mai puțin accesibile și mai puțin studiate. „Mi-e greu să cred că, spre exemplu, un artefact foarte valoros, adus la Muzeul Național de Istorie a României de la Turnu Măgurele sau de la Zimnicea, ar fi beneficiat de aceeași vizibilitate.”

Trei arestări în cazul furtului tezaurului (sursa: De Telegraaf)
Eveniment

BREAKING Trei arestări în cazul tezaurului dacic furat, anunță Poliția olandeză. Coiful și brățările nu ar fi fost recuperate

Trei arestări în cazul furtului tezaurului. Trei bărbați suspectați că ar fi implicați în jaful comis la Muzeul Drents din Assen au fost arestați astăzi în provincia Noord Holland, informează publicația olandeză De Telegraaf. Trei arestări în cazul furtului tezaurului Poliția din Noord Holland a confirmat că arestările au avut loc în localitatea Heerhugowaard, însă nu a oferit informații suplimentare despre stadiul anchetei sau despre posibila recuperare a artefactelor furate. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Poliția olandeză a format o echipă specială de investigație, care urmărește hoții ce au pătruns în muzeu sâmbătă dimineață și au furat patru artefacte valoroase din tezaurul dacic al României. Printre obiectele sustrase se numără celebrul coif de aur de la Coțofenești și trei brățări de aur. Posibile legături cu România Autoritățile olandeze iau în considerare ipoteza că în jaf ar fi fost implicate patru persoane, nu doar cele trei surprinse de camerele de supraveghere. Potrivit investigațiilor, printre suspecți ar putea fi și cetățeni români. Surse citate de De Telegraaf susțin că analiza imaginilor din muzeu și verificările privind mișcările suspecte ale vizitatorilor au furnizat informații importante anchetatorilor. Poliția urmărește traseul hoților Potrivit informațiilor din anchetă, suspecții și-au schimbat mijlocul de transport sub un viaduct al drumului N33, în apropiere de Rolde. Poliția olandeză presupune că autorii furtului au fugit în Germania, însă nu a oferit oficial detalii despre investigația în desfășurare. Ancheta privind furtul din expoziția Dacia este coordonată de o echipă formată din 35 de polițiști, incluzând: anchetatori tactici, specialiști criminaliști, membri ai echipei naționale de artă din cadrul Unității Naționale de Expertize și Operațiuni.

Fondurile operative ale serviciilor, vămuite ilegal (sursa: Facebook/SRI - Serviciul Român de Informații)
Investigații

Fondurile operative ale serviciilor secrete românești, "vămuite" ilegal de ofițeri și șefi de structuri de informații. Pedepsele date de judecătorii militari, doar cu suspendare

Fondurile operative ale serviciilor, "vămuite" ilegal de ofițeri și șefi de structuri secrete de informații. Fondurile operative ale serviciilor, "vămuite" ilegal Ultimul caz făcut public este al unei angajate a Serviciului Român de Informații, cu gradul de locotenent colonel, care a furat 915.000 lei din fondurile operative. A trimis banii iubitului ei virtual, de care s-a îndrăgostit pe Instagram. Citește și: FOTO EXCLUSIV Arheolog român care a vizitat tezaurul dacic de la muzeul Drents acum zece zile: Am fost șocată de lipsa de personal de pază, nu am văzut așa ceva la nici un mare muzeu Dar au ajuns în fața procurorilor și angajați ai MApN, ai Internelor și ai Oficiului pentru Protecția Martorilor, pentru același fel de pagube. Dar toți au scăpat de pușcărie: clemenți, judecătorii au decis fie să-i condamne la pedepse minime cu suspendare, fie să trimită dosarele înapoi la procurori. Sereista îndrăgostită de un escroc de pe Instagram Lt. col. Ionela B. a băgat mâna adânc în vistieria fondurilor operative ale SRI, de unde a furat 915.741 lei și 38 de bani. Motivul: femeia s-a îndrăgostit pe Instagram de un așa zis medic neurochirurg american aflat într-o misiune în Damasc, fiind trimis acolo de guvernul american. După mai multe discuții, așa-zisul medic, care s-a dat și drept văduv, i-a spus că fiul său este bolnav de leucemie. Apoi i-a cerut sereistei bani pentru bilete de avion, pentru încetarea contractului de colaborare cu armata americană și pentru operația copilului bolnav, conform dezvăluirilor făcute de Libertatea. Cum nu avea bani pentru a satisface toate mofturile iubitului virtual, lt. col. Ionela B a apelat la fondurile pentru operațiuni secrete ale SRI. Banii furați din casierie i-a depus în contul ei personal, iar de acolo i-a virat în conturile mai multor cetățeni străini la cererea iubitului ei. Femeia a beneficiat de mila judecătorilor de la Tribunalul Militar, care au decis să o condamne la trei ani cu suspendare. Generalul Gherghe a dosit 180.000 de euro Nu este singurul caz în care fonduri operative sunt "subțiate" ilegal. Generalul Iulian Cristian Gherghe, adjunctul Direcției Generale de Informații a Armatei la data faptelor, a fost reținut pe 26 martie 2021 pentru că a furat 180.000 de euro dintr-un cont secret al serviciului de informații al Armatei. Conform anchetatorilor, generalul Iulian Gherghe a falsificat mai multe documente cu ajutorul cărora a scos banii din "contul de război", i-a ținut un an de zile în seiful din biroul său, apoi și-a cumpărat un teren și o vilă în Corbeanca. Oficial, a fost pus sub acuzare pentru delapidare, fals în înscrisuri oficiale, fals intelectual și uz de fals, fapte pe care le-a recunoscut după patru luni de arest preventiv. Judecătorii de la Curtea Militară de Apel București l-au condamnat la un an și cinci luni de închisoare cu suspendare. Acum, Gherghe este judecat într-un alt dosar, pentru acuzația de fals în declarații sub formă continuată pentru că nu a menționat în declarațiile de avere titluri de stat în valoare de 200.000 lei pe care le-a achiziționat în perioada 2018 și 2019. Generalul Iulian Cristian Gherghe s-a pensionat în februarie 2021, cu o lună înainte de a fi arestat. Cadouri pentru șefi din banii "Doi și-un sfert" De delapidarea fondurilor operative s-a uzat și la Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI), serviciul secret de informații al Ministerului de Interne, cunoscut ca "Doi și-un sfert". Direcția Națională Anticorupție a anunțat în vara anului 2016 că a început urmărirea penală împotriva generalului Gelu Oltean, șeful "Doi și-un sfert", pentru delapidare, fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu. Concret, spun procurorii DNA, generalul Gelu Oltean a luat 15.000 lei din fondurile operative ale serviciului secret în anul 2014 pentru a cumpăra cadouri șefilor din Ministerul de Interne. În acest caz, generalul Oltean a trecut banii delapidați la "cheltuieli operative". Dosarul a fost clasat în noiembrie 2018 de procurorii DNA. Un an mai târziu, Oltean a fost arestat de procurorii DIICOT celebrul dosar "Ayahuasca". Protecția Martorilor prin furtul fondurilor Tot în curtea Ministerului de Interne se află și Oficiul Național pentru Protecția Martorilor (ONPM), o instituție care a fost devalizată sistematic. Generalul Adrian Augustin Bărăscu, șeful ONPM, a fost arestat preventiv în februarie 2016 pentru constituire a unui grup infracțional organizat, obținere ilegală de fonduri, deturnare de fonduri, abuz în serviciu și influențarea declarațiilor. Alături de el au fost acuzați mai mulți comisari de poliție. Direcția Națională Anticorupție anunța într-un comunicat de presă că, în perioada 2014 – noiembrie 2015, "din banii destinați folosului exclusiv al martorilor din Programul de protecție, membrii grupului au achiziționat, de la furnizori preferați, unor bunuri și servicii destinate înzestrării O.N.P.M., precum și destinate funcționarilor instituției, ori au achiziționat bunuri și servicii inutile ori neperformante". Prejudiciul adus statului a fost de peste 553.000 lei.

Posibile măsuri după furtul artefactelor dacice (sursa: Facebook/Ministerul Culturii)
Eveniment

Ministra Culturii se gândește să interzică scoaterea din țară a "obiectelor inestimabile" după furtul pieselor tezaurului dacic

Posibile măsuri după furtul artefactelor dacice. Ministrul Culturii, Natalia Intotero, a discutat în cadrul unei ședințe a Comisiei pentru cultură a Camerei Deputaților despre furtul artefactelor dacice din expoziția de la Muzeul Drents din Assen. Aceasta a subliniat importanța unor măsuri stricte privind scoaterea din țară a obiectelor de patrimoniu și revizuirea contractelor pentru expoziții. Contracte securizate Natalia Intotero a declarat că va analiza oportunitatea exportului de artefacte inestimabile, precum coiful de aur de la Coțofenești și brățările dacice din aur, care au fost furate din muzeul olandez. Citește și: Hidroelectrica a plătit 16 milioane de lei pentru sponsorizări, arată Burduja. Pe ce a cheltuit banii compania de stat: „Proiectul Sfântul Paisie” Ministrul a menționat că este nevoie de contracte mai bine structurate pentru a elimina interpretările legate de securitatea expozițiilor. Regretele lui Intotero Ministrul a exprimat regretul că a prelungit mandatul directorului Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), Ernest Oberlander-Târnoveanu. Intotero a precizat că această decizie a fost necesară pentru a asigura continuitatea conducerii instituției, dar a menționat că s-a așteptat la o comunicare mai bună din partea directorului. Ancheta privind furtul artefactelor Ministrul Culturii a confirmat că este în contact cu ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, în legătură cu ancheta asupra furtului. Totodată, Corpul de control al prim-ministrului verifică documentele legate de exportul artefactelor pentru această expoziție. Posibile măsuri după furtul artefactelor dacice Intotero a solicitat conducerii MNIR să pună la dispoziție contractele care au stat la baza organizării expoziției din Olanda. Deși directorul muzeului a invocat clauze confidențiale, secretarul de stat din Ministerul Culturii a oferit detalii către presă pentru a elimina orice suspiciuni. Ministrul a subliniat că prioritatea actuală este prevenirea unor astfel de incidente. Printre măsurile propuse se numără revizuirea legislației privind exportul de patrimoniu cultural, crearea unor contracte mai stricte pentru expozițiile internaționale și creșterea responsabilității privind securitatea obiectelor de patrimoniu.

Furtul tezaurului, mană cerească pentru Ponta, Georgescu și conspiraționiști Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Furtul tezaurului dacic, mană cerească pentru Ponta, Georgescu și conspiraționiști: „Sunt interese mari la mijloc”

Furtul tezaurului dacic a devenit o mană cerească pentru „suveraniștii” Victor Ponta, Călin Georgescu și conspiraționiști: „Sunt interese mari la mijloc”, comentează, la o postare a lui Georgescu, un susținător al celui denumit „președintele ales al României”. Deputatul PSD Ponta a fost primul care s-a grăbit să ceară pedespirea românilor vinovați de acest jaf, deși colecția a fost expusă în Olanda în perioada guvernării Ciolacu. Citește și: Fostul premier și șef al SIE Mihai Răzvan Ungureanu despre Călin Georgescu: „Este un caz clinic. Are suferințe care se accentuează pe măsura trecerii timpului” Furtul tezaurului, mană cerească pentru Ponta, Georgescu și conspiraționiști „Simbolurile Poporului Roman au fost furate Romaniei !!! Daca mai suntem romani si mai exista Romania ar trebui sa le avem inapoi cat mai repede!! Si cei vinovati din Romania sa fie pedepsiti! Fara mila ! Nu vrem bani sau explicatii - doar ne vrem Tara inapoi ! Si fara nicio teama ca se supara Olanda sau altcineva! Rusia deja ne-a furat o parte din Tezaur ; acum trebuie sa acceptam ca si restul a fost furat?”, a scris Ponta. Câteva ore mai târziu a scris și Georgescu, cerând demisia actualilor miniștri ai Culturii și de Externe. Georgescu spune că ni s-a furat identitatea „Unde era statul român implicat în protecția istoriei și patrimoniului nostru? Aici nu este un simplu furt! Există un mesaj în spatele acestui act penal! Din miile de piese expuse în acel muzeu, doar acestea au fost furate, astfel putem înțelege mesajul din spatele gestului: vă vom fura identitatea oricând vom dori, pentru că nu știți să vă apărați valorile! Acesta a fost adevăratul furt, cel al identității, din nou! Acel muzeu avea prestigiul necesar unei astfel de expoziții? Ce căuta acolo puținul nostru tezaur rămas, într-un muzeu ce nu avea capacitatea de a-și proteja nici patrimoniul intern?”, a scris Georgescu. Grupaj foto: Active News După aceste emsaje, teoriile conspiraționiste au început să curgă: „Pare un furt cu complicitate. Prețul pentru Schengen?”; „Este complot pe fata pentru furarea identitatii , ii supara pe multi trecutul nostru glorios!”, „Pt intrarea in Schengen s-au opus Austria, Ungaria si Olanda. acum ca ne-au dat voie, noi le oferim ce au cerut: energie/gaze Ungariei, paduri Austriei si tezaurul Olandei!”, „S a furat s au a fost cedat?au stat cam mult hoții la poarta muzeului și nu era nimeni pe acolo?mi se pare un film prost regizat ptr.spectatori!”. Pe de altă parte, există și patrioți care speră că tezaurul a fost furat de români: „Sper din tot sufletul să fie români de-ai noștri, să nu încapă pe mâini străine".

Părți anatomice furate dintr-un spital bucureștean (sursa: Pexels/cottonbro studio)
Eveniment

Furt macabru: părți din cadavre au fost sustrase dintr-un spital din București. Hoțul a pierdut și pe stradă ceva din pradă

Părți anatomice furate dintr-un spital bucureștean. Poliția Capitalei cercetează un incident grav în care o ladă frigorifică ce conținea deșeuri anatomo-patologice și părți anatomice a fost furată dintr-un spital din București. Incidentul a fost semnalat pe 13 ianuarie, printr-un apel la 112, iar Secția 6 Poliție a confirmat faptele la fața locului. Părți anatomice furate dintr-un spital bucureștean Potrivit unui comunicat al Poliției Capitalei, pe 10 ianuarie, în jurul orei 19:00, o persoană necunoscută ar fi escaladat gardul unității medicale și ar fi pătruns într-o anexă a spitalului, destinată depozitării deșeurilor medicale. Citește și: Legendarul manager „Titi” Preoteasa, care din 2001 îngroapă companiile CFR, și-a luat, într-un an, două apartamente în Dubai De acolo, ar fi sustras o ladă frigorifică în care se aflau deșeuri anatomo-patologice și părți anatomice. După comiterea furtului, persoana a părăsit incinta spitalului. Descoperire șocantă În aceeași zi, în jurul orei 22:00, un cadru medical a găsit o parte anatomică abandonată pe o stradă din apropierea spitalului. Această descoperire confirmă gravitatea incidentului și ridică semne de întrebare cu privire la motivația autorului. DSP a fost informată Autoritățile au informat Direcția de Sănătate Publică (DSP), care urmează să efectueze verificări în conformitate cu atribuțiile legale. Între timp, Poliția continuă cercetările pentru identificarea și reținerea persoanei suspectate de comiterea faptei. Investigațiile sunt desfășurate de polițiștii Secției 6, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2. Fapta este încadrată juridic drept furt calificat, iar autoritățile analizează toate probele disponibile pentru a rezolva acest caz.

Furt masiv de voturi pentru Ciolacu, descoperit la renumărare (sursa: Inquam Photos.Octav Ganea)
Politică

Furt masiv de voturi în favoarea lui Ciolacu la Scornicești, descoperit la renumărare: 835 de voturi în plus - erau în procese-verbale, nu și în urnă, spune Gigel Știrbu, deputat PNL

Furt masiv de voturi pentru Ciolacu. Deputatul Gigel Știrbu, liderul PNL Olt, a declarat pentru G4Media că rezultatele renumărării voturilor în câteva secții din Scornicești indică posibile fraude electorale masive în favoarea lui Marcel Ciolacu. Furt masiv de voturi pentru Ciolacu Potrivit acestuia, diferențe majore între numărul de voturi raportate și cele găsite efectiv în urne ar putea fi considerate o încălcare gravă a legii electorale. Citește și: Călin Georgescu vrea armată obligatorie pentru toți tinerii: „Este o chestiune de onoare, este o chestiune de istorie națională, este o chestiune care te înnobilează” Conform declarațiilor lui Gigel Știrbu, renumărarea a relevat următoarele diferențe majore: Secția 112, Scornicești: Procesul verbal indică 657 de voturi pentru Marcel Ciolacu, însă în urnă au fost găsite doar 379. Secția 113, Scornicești: 444 de voturi în procesul verbal, doar 376 în urnă. Secția 117, Scornicești: În procesul verbal sunt trecute 736 de voturi, dar în urnă doar 576. Secția 119, Scornicești: 293 de voturi raportate oficial, dar doar 248 în urnă. Deputatul Știrbu a anunțat că va depune o plângere penală. "Mâine dimineață le fac plângere penală, e grup infracțional organizat, nu e o simplă eroare umană. O eroare umană poate fi de un vot, dar dacă avem zeci de secții unde rezultatul e viciat cu sute de voturi înseană că e o rețea și o rețetă de furt", a declarat Gigel Știrbu.

Aventurile deținutului care a găsit comoara (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Un tezaur de monede medievale foarte valoroase, furat de pe un șantier de un deținut. Recuperare spectaculoasă a comorii

Aventurile deținutului care a găsit comoara. Un condamnat care a lucrat la edificarea unor clădiri de birouri din centrul municipiului a găsit un tezaur format din 105 monede medievale de argint. Aventurile deținutului care a găsit comoara În loc să le predea, așa cum a fost instruit cu ocazia începerii lucrării, el le-a dosit într-o mănușă. Citește și: CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor publice, care trebuie plătite până pe 15 septembrie, și cere o suplimentare masivă de fonduri de la Ciolacu Ulterior, cu ajutorul concubinei a reușit să le vândă, dar chiar în momentul înstrăinării iubita sa a fost săltată de Poliție. Tezaurul, deosebit de valoros, a fost la recuperat la capătul unei intense anchete de o lună, încheiată cu un flagrant în plin Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cum furi opt milioane și scapi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum să furi opt milioane, bani europeni: falsifici, din postura de funcționar public, câteva zeci de hârtii. Apoi închei acord cu procurorii de recunoaștere a vinovăției și scapi cu suspendare

Cum furi opt milioane și scapi. Un funcționar AJOFM a participat la o grupare specializată în încasarea nemeritată de subvenții europene. Cum furi opt milioane și scapi Rolul său era de a fabrica acte care să ateste în fals angajarea ca ucenici a zeci de persoane, informațiile necesare fiind luate din chiar baza de date a AJOFM. Procesul se judecă la Curtea de Apel Iași. Citește și: EXCLUSIV Femei exploatate pe șantier în România, „la negru”, dosare „uitate” în fișete la Poliție. „Vina” femeilor: erau ucrainence care nu se puteau întoarce acasă Prejudiciul adus în cadrul unui proiect cu finanțare europeană a fost de peste opt milioane lei, echivalentul a 1,6 milioane euro, din care aproape șapte milioane lei au reprezentat banii UE. Pentru o evaziune fiscală de o asemenea anvergură, judecătorii pronunță fără să clipească pedepse de până la zece ani de detenție. Fostul funcționar va scăpa însă cu o pedeapsă cu suspendare, întrucât a încheiat cu procurorii europeni un acord de recunoaștere a vinovăției. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Teoria conspirației: primul podium olimpic negru a lăsat România fără bronz la sol (sursa: NBC)
Eveniment

Marea teorie a conspirației: României i s-ar fi "furat" bronzul olimpic la sol pentru ca "primul podium olimpic negru" să fie posibil

Teoria conspirației: primul podium olimpic negru. Controversa de la proba olimpică feminină la sol nu dă semne că se lămurește. Teoria conspirației: primul podium olimpic negru Mai mult, rețelele sociale au explodat de indignare și teorii ale conspirațiilor. Citește și: FOTO & VIDEO Gimnasta Sabrina Voinea nu a călcat în afara suprafeței de concurs, a fost penalizată nejustificat. Merita medalia de bronz Una din cele mai viguroase astfel de teorii ale conspirațiilor este că nota americancei Jordan Chiles ar fi fost mărită nejustificat pentru ca podiumul să fie integral ocupat de sportive de culoare. Rebeca Andrade (Brazilia) și americancele Simone Biles și Jordan Chiles au încheiat cu o premieră o competiție de gimnastică palpitantă la Jocurile Olimpice de la Paris, trio-ul urcând împreună pe podium la exercițiul la sol. Ele sunt primele trei gimnaste de culoare care împart primele trei locuri la o ediție a Jocurilor Olimpice. Dar nu este o premieră absolută, notează NPR, o astfel de performanță a avut loc și la campionatele mondiale de anul trecut, când Biles și Andrade au împărțit podiumul cu Shilese Jones la individual compus.

Unii români încă fură de foame (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

În România încă se fură de foame din magazine, arată unele decizii din instanțe. Dar procurorii sunt neclintiți: vor pedepse cu închisoarea

Unii români încă fură de foame. Judecătorii au iertat o ieșeană acuzată de furt, convinși că aceasta a furat doar de nevoie și că este dornică să se îndrepte. Unii români încă fură de foame Nu la fel de convinși au fost însă procurorii, care au făcut apel împotriva sentinței. Vasilica C. a fost trimisă în judecată pentru două furturi eșuate. Citește și: EXCLUSIV Miracolul Geoană: după ce a fost numit la NATO, prietenul său Dima Șamata a dat lovitura – contract de 89 de milioane de lei cu Armata. Anterior, Șamata nu avusese contracte cu MApN În seara zilei de 20 februarie 2022, ea a intrat într-un magazin din complexul Palas. A luat două geci, cu care a intrat în cabina de probă. A rupt sistemele de alarmă ale acestora, le-a îmbrăcat și și-a pus deasupra geaca pe care o purta când intrase. Continuarea, în Ziarul de Iași.

RetuRO fură lunar milioane pe ambalaje (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Economie

Cum fură RetuRO milioane de lei lunar din banii clienților pentru că automatele nu "citesc" unele etichete. Sumele nereturnate pe ambalaje lunar, amețitoare

RetuRO fură lunar milioane pe ambalaje. Automatele RetuRO SGR dau rateuri constant și nu returnează garanția plătită deja de clienți pe ambalaje. Care este procedura de returnare Procedura prin care cei care cumpără băuturi în recipiente de plastic, metal sau sticlă își primesc garanția de 50 de bani pe recipient e simplă. Citește și: RetuRO, făcut zob de clienți: sistemul de garanție-returnare a ambalajelor nu are suficiente aparate, multe nu funcționează, cozile sunt foarte mari Astfel, după cumpărare și consum, recipientul gol, intact și nedeformat trebuie predat pentru returnarea banilor. Predarea se poate face fie unui operator uman, fie unui automat care colectează ambalajele. După colectare, clientul primește un bon pe care se află inscripționate numărul de ambalaje predate și suma pe care clientul o are de încasat (numărul de ambalaje predate ori 50 de bani). Cu acel bon, clientul poate alege fie să plătească alte cumpărături, fie să primească bani lichizi. Etichete nerecunoscute de automatul de colectare Predarea la automat, însă, pune întotdeauna probleme. Și nu este vorba doar de faptul că, de multe ori, se formează cozi mari la aparate. Ci și că automatele nu recunosc toate etichetele ambalajelor, deși atât ambalajele, cât și etichetele sunt în stare perfectă. "În general, aștept să se adune câteva zeci de sticle, doze sau recipiente din plastic ca să le duc la automat. Cu regularitate, unele doze ale unei mărci de bere nemțești, fără alcool, dar și unele sticle de plastic ale unei ape minerale românești nu sunt recunoscute de aparat", a spus un client pentru DeFapt.ro. Angajații care se ocupă de automate recunosc Practic, acele ambalaje nu pot fi returnate la automate. Sau, cel puțin, nu la toate atutomatele (în cazul descris mai sus este vorba de automatul unui mare lanț franțuzesc de supermarketuri). "O angajată care se ocupă de acest automat mi-a spus, la un moment dat, chiar să mă străduiesc mai mult cu sticlele de apă minerală și că dozele de bere au o problemă pentru că eticheta cu logo-ul RetuRO e pe hârtie, care se uzează mai repede", a spus același client citat mai sus. RetuRO fură lunar milioane pe ambalaje Practic, conform mai multor mărturii adunate de DeFapt.ro, la o sută de ambalaje predate unui automat, cel puțin două sau trei nu sunt acceptate de aparat. Pare puțin. Dar numai până privim lucrurile în context. Astfel, în mai 2024, potrivit datelor făcute publice chiar de RetuRO, au fost returnate peste 247 de milioane de ambalaje (140,1 milioane - plastic, 58,9 milioane - metal, 48,1 milioane - sticlă). Ambalaje returnate în mai 2024 (sursa: returosgr.ro) Doar 2% ambalaje refuzate de automate din acest total înseamnă aproximativ cinci milioane de ambalaje. La 50 de bani pe ambalaj, asta înseamnă 2,5 milioane de lei. Bani pe care clienții i-au plătit când au cumpărat băuturi, dar nu-i mai văd înapoi. Punctul de vedere al RetuRO SGR RetuRO SGR a trimis un "punct de vedere" la acest articol, pe care-l publicăm integral mai jos: "Contravaloarea garanției pentru produsele în ambalaje SGR achiziționate de către clienți și nereturnate de către aceștia la punctele de colectare va constitui un venit pentru RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare. Totodată, precizăm faptul că RetuRO funcționează în baza principiului not-for-profit, însemnând că acționarii și-au asumat prin actul constitutiv al companiei ca orice venituri realizate să fie reinvestite exclusiv pentru susţinerea funcţionării şi creşterea eficienţei Sistemului de Garanţie-Returnare. Cadrul legal care stabilește implementarea în România a Sistemului de Garanție-Returnare, respectiv HG 1074/2021 (republicată), stabilește totodată țintele anuale de colectare pe care RetuRO, în calitate de administrator al sistemului, trebuie să le atingă. În cazul neîndeplinirii obiectivelor de returnare în legătură cu ambalajele SGR, administratorul SGR are obligația să declare şi să achite contribuțiile conform legii pentru diferenţa dintre cantităţile de ambalaje SGR corespunzătoare obiectivelor minime anuale de returnare şi cantităţile de ambalaje validate în cadrul Sistemului de Garanție-Returnare. Așadar, atingerea țintelor minime stabilite prin cadrul de reglementare reprezintă un obiectiv major pentru RetuRO, care, astfel, își propune și depune eforturi susținute pentru a recupera o cantitate cât mai mare din ambalajele SGR puse pe piață de către producători. În acest sens, RetuRO a derulat încă dinaintea introducerii sistemului și continuă să deruleze ample campanii de informare și educare a consumatorilor pentru a-i ghida și încuraja să returneze ambalajele SGR pentru produsele pe care le achiziționează. Mai mult, ambalajele SGR colectate și procesate în centrele RetuRO sunt valorificate prin vânzarea către operatorii de reciclare, reprezentând sursă de venit pentru companie. Aceste materiale reprezintă resurse valoroase, fiind materii prime secundare de înaltă calitate pentru unitățile de reciclare, aspect important pentru procesul de producție al reciclatorilor, dar și din punct de vedere al oportunității de valorificare, RetuRO având astfel un obiectiv firesc de a direcționa către unitățile de reciclare o cantitate cât mai mare de materiale procesate în centrele sale. Și aceste venituri realizate sunt reinvestite exclusiv pentru susţinerea funcţionării şi creşterea eficienţei Sistemului de Garanţie-Returnare, conform principiului not-for-profit care stă la baza actului constitutiv al companiei.".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră