Franța: jocurile politice ale extremei dreapta
Franța: jocurile politice ale extremei dreapta. Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, îl consideră pe noul premier de dreapta, Michel Barnier, "un rău mai mic", preferându-l pe acesta în faţa riscului ca extrema stângă să ajungă la guvernare, dar în săptămânile următoare îi va trasa acestuia "linii roşii" şi "măsuri importante", iar dacă acestea nu vor fi realizate formaţiunea "Adunarea Naţională" va încerca să răstoarne în parlament noul premier numit săptămâna trecută de preşedintele Emmanuel Macron. Franța: jocurile politice ale extremei dreapta "Având în vedere gravitatea situaţiei din ţară (...), vom depune toate eforturile pentru a contribui cât mai mult posibil la stabilitatea Franţei', a asigurat Marine Le Pen duminică într-un discurs. Citește și: Cancelarul german spune că trebuie găsită o soluție pentru încheierea războiului în Ucraina: E nevoie de o conferință pentru pace care să includă și Rusia "Dar, o spun cu aceeaşi forţă, în următoarele săptămâni va trebui să-i indicăm premierului liniile roşii şi măsurile pe care le considerăm importante, întrucât este indispensabil să fie respectat votul celor 11 milioane de alegători ai noştri", a subliniat ea. Celălalt lider al partidului "Adunarea Naţională" (Rassemblement National - RN), Jordan Bardella, preşedintele partidului, a precizat anterior că doreşte din partea noului guvern măsuri anti-imigraţie şi de sporire a securităţii publice, precum şi măsuri de creştere a puterii de cumpărare a francezilor. Barnier nu primește un "cec în alb" Marine Le Pen a semnalat că nu are deocamdată intenţia să încerce să-l înlăture pe noul prim-ministru, aşteptând mai întâi să vadă discursul de politică generală pe care Barnier îl va susţine la începutul lunii octombrie în parlament. "Pentru ca lucrurile să fie foarte clare, nu îi vom da un cec în alb. Dar dacă, odată cu trecerea săptămânilor, francezii sunt din nou uitaţi sau maltrataţi, nu vom ezita să cenzurăm guvernul', a indicat ea, adăugând că formaţiunea sa va pune noul executiv "sub supraveghere", ceea ce înseamnă că "vom fi exigenţi, vom fi mai mult ca niciodată apărătorii poporului francez". Numirea premierului, revolte ale stângii Preşedintele liberal Emmanuel Macron l-a numit joi prim-ministru pe fostul comisar european Michel Barnier, al cărui partid de dreapta "Republicanii" a fost ultimul clasat în rândul marilor partide la alegerile legislative anticipate desfăşurate în iulie şi are numai 39 din cei 577 de deputaţi ai Adunării Naţionale (camera inferioară a parlamentului), numire ce a stârnit revolta partidelor de stânga reunite într-o coaliţie eterogenă ce a câştigat în mod neaşteptat scrutinul. Noul guvern al lui Barnier se va putea baza în legislativ, în plus faţă de micul grup de deputaţi ai săi, numai pe cei 159 de deputaţi ai coaliţiei pro-prezidenţiale, număr departe de majoritatea de 289 de mandate. În condiţiile opoziţiei de acum virulente a stângii, care a acuzat un "furt electoral" şi a organizat sâmbătă manifestaţii ample contra lui Macron, poziţionarea celor 142 de deputaţi ai extremei drepte va fi decisivă pentru supravieţuirea noului executiv. Macron a convocat alegerile anticipate după înfrângerea severă suferită la alegerile europarlamentare de alianţa sa pro-europeană "Coaliţia Nevoie de Europa" (Coalition Besoin d'Europe) în faţa formaţiunii de extremă dreapta Adunarea Naţională (Rassemblement National - RN) condusă de Marine Le Pen şi Jordan Bardella. Deşi Macron şi aliaţii săi se temeau cel mai mult de o victorie a RN şi la scrutinul legislativ, aceasta nu s-a produs, în mare măsură datorită sistemului electoral cu vot majoritar în două tururi în fiecare din cele 577 de circumscripţii electorale. Astfel, în turul doi, în care s-au putut califica cel mult trei candidaţi pe circumscripţie, candidaţii formaţiunii de extremă dreapta RN au putut fi în multe cazuri izolaţi prin retragerea candidatului uneia dintre celelalte două alianţe, respectiv alianţa pro-prezidenţială "Împreună pentru Republică'' (Ensemble pour la République) şi coaliţia de stânga Noul Front Popular (NFP). Victoria RN a fost în acest mod evitată, în schimb pe primul loc s-a clasat surprinzător NFP, alianţă formată dintr-un amalgam de formaţiuni în care se regăsesc socialişti, comunişti sau ecologişti, urmată de alianţa pro-prezidenţială şi de extrema dreaptă. Divergenţele şi diviziunile din interiorul alianţei de stânga constituite în grabă nu au întârziat să apară după scrutinul legislativ, partidele ce compun această alianţă nereuşind iniţial să cadă de acord asupra unei propuneri pentru postul de prim-ministru. În cele din urmă au propus-o premier pe Lucie Castets, propunere neagreată însă de Macron, care nu a dorit un guvern de stânga
