vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: franta

109 articole
Internațional

Macron, strâns cu ușa de opoziție

Macron, strâns cu ușa de opoziție. Liderii partidelor politice franceze care s-au întâlnit marţi cu preşedintele Emmanuel Macron, după ce coaliţia acestuia a pierdut majoritatea parlamentară în urma alegerilor, au refuzat stabilirea unor alianţe care să-i redea liderului de la Elysee susţinerea în legislativ şi i-au cerut să vină cu propuneri concrete prin care să accepte compromisuri, potrivit agenţiilor Reuters şi EFE. Macron, strâns cu ușa de opoziție Macron a început marţi o serie de reuniuni de două zile cu liderii principalelor partide pentru a găsi o posibilă ieşire din dilema creată de rezultatul legislativelor desfăşurate duminică, în urma cărora coaliţia Ensemble! (Împreună) a lui Macron a pierdut majoritatea în Adunarea Naţională, dar nici nu poate fi imaginată vreo majoritate alternativă a opoziţiei. Preşedintele francez i-a primit marţi dimineaţă pe liderul formaţiunii de dreapta "Republicanii", Christian Jacob, şi pe secretarul general al Partidului Socialista (PS), Olivier Faure. Citește și: Lupte feroce pentru Insula Șerpilor: Ucraina încearcă să recucerească minuscula stâncă din Marea Neagră care are o importanță strategică uriașă După încheierea discuţiei Jacob a semnalat presei intenţia partidului său de a continua "în opoziţie, de o manieră hotărâtă, dar responsabilă", adăugând că îi revine lui Macron sarcina "să pună propuneri pe masă". Totuşi, Christian Jacob, care l-a descris anterior pe Macron drept un politician "arogant", a subliniat că o alianţă a formaţiunii sale de dreapta cu coaliţia acestuia ar echivala cu o "trădare" a propriului electorat conservator. Propuneri concrete i-a cerut liderului de la Elysee şi socialistul Faure, care a spus că a avut o discuţie "interesantă" cu Macron. Acesta "trebuie să facă propuneri şi vom vedea de ce parte ne aşezăm", a mai afirmat Olivier Faure, fără a da vreun indiciu asupra unui eventual acord. La rândul său, liderul formaţiunii centriste MoDem, Francois Bayrou, un aliat important al lui Macron, a apreciat după discuţia cu acesta că "este nevoie de ceva apropiat de (un guvern de) uniune naţională". Liderul de la Elysee a avut consultări şi cu alţi politicieni, inclusiv cu lidera extremei drepte Marine Le Pen, a cărei formaţiune a obţinut la aceste alegeri un rezultat peste aşteptări. "Dacă măsurile care vor fi prezentate sunt de bun simţ le vom vota', a spus Marine Le Pen după ce a discutat cu Macron, fiind însă exclusă o alianţă a extremei drepte cu partidul prezidenţial, care în seara alegerilor a subliniat că va face alianţe numai cu partide conforme cu orientările sale, adică partide "proeuropene" şi "proclimat". Coaliţia centrist-liberală Ensemble! (Împreună), care s-a sprijinit în timpul primului mandat de cinci ani al lui Emmanuel Macron pe o majoritate confortabilă (fixată la 289 de deputaţi), are după alegerile legislative de duminică doar 245 de mandate de parlamentar din totalul celor 577, potrivit Agerpres.

Macron strâns cu ușa de opoziție(sursa: TASS)
Coaliția lui Macron stă bine în sodaje (sursă: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Coaliția lui Macron stă bine în sodaje

Coaliția lui Macron stă bine în sodaje. Coaliţia lui Emmanuel Macron pare bine plasată pentru a rămâne prima forţă politică din Adunarea naţională (camera inferioară a parlamentului), conform primelor proiecţii ale rezultatelor votului din primul tur al alegerilor legislative de duminică. Tabăra prezidenţială ar urma să-şi adjudece între 275 şi 310 locuri din totalul de 577, conform unui sondaj Ifop-Fiducial, şi între 255 şi 295, conform unui sondaj Ipsos. Majoritatea absolută înseamnă 289 de mandate, potrivit Agerpres, care citează AFP. Coaliția lui Macron stă bine în sodaje În termen de voturi, coaliţia preşedintelui centrist recent reales în aprilie se află umăr la umăr cu coaliţia stângii, conform aceloraşi estimări. Blocul de stânga Nupes (LFI, PCF, PS şi EELV) şi ”Ensemble”, o coaliţie macronistă a partidelor de centru şi centru-dreapta LREM / Renaissance, MoDem şi Horizons au obţinut câte 25,2%. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect Pe locul trei în opţiunile votanţilor s-a clasat Rassemblement National, cu 18,9%. Alegerile au fost marcate de absenteism, participând doar 47,2% din totalul francezilor cu drept de vot. Al doilea tur al alegerilor legislative va avea loc duminică, 19 iunie. Dacă blocul de stânga ”Nupes” ar obţine majoritatea absolută, Emmanuel Macron ar fi lipsit practic de toate puterile care îi revin, potrivit Reuters. Aproximativ 6.300 de candidaţi luptă pentru cele 577 de locuri în parlament.

Naval Group, despăgubiri de la Australia (sursa: Facebook/Anthony Albanese)
Internațional

Naval Group, despăgubiri de la Australia

Naval Group, despăgubiri de la Australia. Canberra a prezentat sâmbătă un acord de compensaţii masive cu producătorul francez de submarine Naval Group, încheind financiar un conflict care a tensionat relaţiile dintre Canberra şi Paris timp de aproape un an, transmite AFP. Naval Group, despăgubiri de la Australia Noul premier australian, Anthony Albanese, a declarat că grupul francez a acceptat o "reglementare justă şi echitabilă" de 555 de milioane de euro, pentru ruperea uriaşului contract de 56 de miliarde de euro, care a declanşat toamna trecută o criză diplomatică între Paris şi Canberra. Franţa a anunţat, prin vocea ministrului Apărării, Sébastien Lecornu, că "ia act" de acest acord. "Acordul este important pentru că ne va permite să deschidem o nouă pagină în relaţia noastră bilaterală cu Australia şi să privim înainte", le-a spus el jurnaliştilor în Singapore. Anterior, Naval Group a salutat într-un scurt comunicat acordul, spunând că este "echitabil", reluând astfel termenul folosit de guvernul australian. Compania franceză nu a oferit în schimb informaţii despre valoarea compensaţiei. Naval Group, mulțumit de demers Grupul a precizat că şi-a "însoţit" partenerii şi subcontractanţii francezi şi australieni în demersurile lor. Compania le-a mulţumit de asemenea celor care au permis "timpul de peste cinci ani" avansul acestui program abandonat în cele din urmă. În septembrie 2021, premierul australian de atunci, Scott Morrison, a anulat brusc contractul francez, aflat în pregătire de zece ani. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN Şeful guvernului a anunţat că ţara sa va achiziţiona submarine cu propulsie nucleară americane sau britanice, o schimbare majoră pentru o ţară cu capacităţi nucleare slabe. Morrison şi-a atras atunci furia preşedintelui francez Emmanuel Macron, care l-a acuzat de înşelăciune şi care l-a chemat în ţară pe ambasadorul său din Australia în semn de protest. Albanese promite o vizită în Franța Relaţiile dintre cele două ţări au rămas glaciale până la alegerea în mai a lui Albanese, de centru-stânga. De la venirea sa la putere, acesta a încercat să detensioneze relaţiile cu Franţa, Noua Zeelandă şi naţiunile insulare din Pacific care reproşau guvernului conservator precedent lentoarea în lupta împotriva schimbărilor climatice. "Suntem pe punctul restabilim o relaţie mai bună între Australia şi Franţa", a declarat Albanese, spunând că este "nerăbdător să răspundă invitaţiei pe care mi-a făcut-o preşedintele Macron de a mă deplasa la Paris cu prima ocazie".

Sancțiuni împotriva Rusiei în sectorul nuclear, nedorite Foto: Rosatom
Eveniment

Sancțiuni împotriva Rusiei în sectorul nuclear

De ce nu se discută despre sancțiuni împotriva Rusiei în sectorul nuclear: Franța și Ungaria continuă afacerile cu Rosatom, iar conflictul din Ucraina nu a dus nici măcar la o tentativă de desfacere a acestor legături. Centralele nucleare din Slovacia sunt alimentate de combustibilul nuclear furnizat de o companie rusă, TWEL, însă această țară a depus deja eforturi pentru a întrerupe aceste livrări. Însă Finlanda a pus capăt unei afaceri de 7,8 miliarde de dolari cu Rosatom, care trebuia să construiască o centrală nucleară. Finland has terminated a contract with Russia’s Rosatom to construct a third nuclear power plant The deal is worth $7.8 billion— Samuel Ramani (@SamRamani2) May 2, 2022 Sancțiuni împotriva Rusiei în sectorul nuclear, nedorite Frankfurter Allgemeiene Zeitung (FAZ) scrie că, în aprilie, ambasadorul Germaniei la Bruxelles, la Uniunea Europeană, a cerut aplicarea de sancțiuni și împotriva cooperării cu Rusia în sectorul atomic. Doar Austria a sprijinit propunerea, în timp ce Ungaria s-a opus vehement, iar Franța a ocolit-o. În orice caz, ea a dispărut de pe agenda oficialilor europeni. FAZ amintește că, în martie, ministrul francez de Finanțe, Bruno le Maire, cerea un război total împotriva intereselor economice și financiare ale Rusiei. Hungary is continuing to work with Russia on its Rosatom Paks II nuclear project The EU, spearheaded by Germany, has been trying to ban Russian uranium imports. Hungary is again set to be the spoiler— Samuel Ramani (@SamRamani2) May 7, 2022 Franfurter Allgemeine amintește că SUA vând anual uraniu îmbogățit în valoare de miliarde de dolari către Rosatom. În martie, cotidianul francez Le Figaro scria, citând surse guvernamentale, că statul francez este pregătit să cedeze către Rosatom 20% dintr-o companie franceză strategică pentru industria nucleară - GEAST, care produce turbinele pentru reactoare Arabelle. Turbinele Arabelle sunt folosite la mai multe reactoare ale Rosatom, dar şi la reactoare de pe submarine cu propulsie nucleară. O altă companie de stat franceză, EDF, deţine restul de 80% din capitalul GEAST. Not just about oil, gas & coal: EU member states such as Hungary, Finland, the Czech Republic, Bulgaria & Slovakia rely on #Russia for uranium imports for their nuclear plants, @POLITICOEurope reports, while #France’s EDF deals with Russia’s Rosatom “for some of its tasks”. #F24— Douglas Herbert (@dougf24) May 2, 2022 Centralele nucleare sovietice din Est depind de Rusia GEAST ar urma să revină în mâinile statului francez în virtutea unui acord semnat recent de EDF cu proprietarul, General Electrics (GE), din SUA. Acordul prevede preluarea unei divizii mai mari a GE, care include şi GEAST. Nici concernul germano-francez Framatome-Siemens nu a întrerupt legăturile cu Rosatom. Acest concern vinde sisteme de automatizare, folosite, de exemplu, la centrala nucleară pe care Rosatom o construiește în Ungaria. Dacă Rosatom ar fi spus sancțiunilor, ar fi afectate multe alte companii franțuzești, precum Vinci, Bouygues, Assystem, Bureau Veritas și Dassault Systèmes. În Europa de Est, depind de livrările de combustibil nuclear din Rusia centrale din: Bulgaria, Slovacia, Cehia, Slovenia și Ungaria. În martie, un avion rusesc care transporta combustibil nuclear a aterizat în Slovacia, ocolind închiderea spațiului aerian ordonată de Uniunea Europeană. Ministerul Economiei de la Bratislava, Richard Sulik, a confirmat că este vorba despre un avion al companiei Volga Dnepr care transporta combustibil nuclear.În Slovacia, energia provine de la două centrale nucleare și tot combustibilul său nuclear este din Rusia. Hungarian MFA Péter Szijjártó met with Rosatom's CEO & confirms that Hungary still wants Rosatom to build the Paks 2 nuclear power plant. Worth noting: Moscow has been using the colony of thousands of Russians in Paks for undercover intelligence activitieshttps://t.co/rYv647fuZm— Szabolcs Panyi (@panyiszabolcs) May 5, 2022 Cât despre Ungaria ea merge mai departe cu construirea unei centrale nucleare cu tehnologie rusă. În 6 mai, ministrul de Externe Péter Szijjártó s-a văzut cu directorul Rosatom, Alexey Likhachev, iar cele două părți s-au asigurat că proiectul merge mai departe. Citește și: În plin conflict în Ucraina, PNL alege vicepreședinte pe probleme de apărare un ins care s-a internat la psihiatrie, ca să scape de arest. Ciucă l-a dat afară din Guvern

Au început procedurile de retragere a Legiunii de Onoare acordate lui Oprescu Foto: Inqaum/ Marin Raica
Politică

Retragere Legiunii de Onoare acordate Oprescu

Ambasada Franței a anunțat, într-un răspuns către Dilema Veche, că au început procedurile de retragere a Legiunii de Onoare acordate lui Sorin Oprescu. Fostul primar general Sorin Oprescu a primit Legiunea de Onoare în martie 2015. Acum câteva zile, el a fost condamnat la peste zece ani de închisoare, dar a fugit din România, fiind reținut în Grecia, unde a cerut azil politic. Retragere a Legiunii de Onoare acordate lui Oprescu „Ambasada Franței la București transmite, spre buna informare a cititorilor, că în cazul lui Sorin Oprescu a început procedura de retragere a ordinului Legiunii de Onoare”, anunță Dilema Veche. În articolul din Dilema Veche se arată că: „Nu e clar care au fost meritele primarului Sorin Oprescu (...) Din tot ce înseamnă cavaler al ordinului național al Legiunii de Onoare, eu, unul, rețin cuvîntul „onoare”. Onoarea pe care Franța i-o face fostului primar condamnat penal Sorin Oprescu prin această distincție îi dezonorează pe ceilalți purtători onorabili și merituoși ai medaliei”. În martie 2015, când Sorin Oprescu a fost decorat, în fața Ambasadei Franței la București a avut loc un mic protest. Ambasada Franței anunța din octombrie 2015 că ar putea să-i retragă Legiunea de Onoare. Un articol semnat de Luca Niculescu, pe atunci redactor-șef la RFI România, iar acum ambasador al României în Franța, arăta: „Dacă Sorin Oprescu va fi condamnat, autorităţile franceze vor declanşa procedura prevăzută în Codul Legiunii de Onoare. Aceasta arată că medalia poate fi retrasă în cazul în care cel decorat a avut un comportament care contravine onoarei sau aduce atingere intereselor Franţei. Pentru retragerea decoraţiei e nevoie de un decret al preşedintelui Franţei. Ordinul de decorare a lui Sorin Oprescu cu Legiunea de Onorare a fost semnat în ianuarie de Francois Hollande. Primarul Bucureştiului a primit distincţia la Ambasada Frantei pe 12 martie”. Însă Sorin Oprescu este și deținătorul unei decorații conferite de statul român. Băsescu i-a conferit „Serviciul Credincios” În aprilie 2010, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, secretarul de stat din Ministerul Sănătății Adrian Streinu-Cercel și chirurgul Șerban Brădișteanu au fost decorați, alături de alte personalități ale lumii medicale, de președintele Traian Băsescu. Oprescu a primit Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Ofițer, în timp ce Streinu-Cercel a fost decorat cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Comandor. Dr. Șerban Brădișteanu, realizatorul primului transplant cardiac din România, i-a fost acordat Ordinul Meritul Sanitar în grad de Cavaler. În mai 2013, Oprescu a fost decorat, la Palatul Peleș din Sinaia, de către Principesa Margareta, cu "Ordinul Coroana României în grad de Ofițer". Citește și: În Moldova se poate: viitoarea șefă a parchetului anticorupție a făcut dreptul la Universitatea Virginia, a fost procuror în SUA și vorbește cinci limbi, pe lângă română

Statele baltice vor mai multe trupe NATO la granița cu Rusia Foto: Twitter National Guard
Internațional

Statele baltice vor trupe NATO granița Rusia

Statele baltice vor mai multe trupe NATO la granița cu Rusia, câteva țări vestice, printre care Franța și Italia, se opun, scrie Washington Post. Țările aflate la granița de est a NATO explică faptul că Rusia ar putea declanșa rapid un atac scurt, după care ar pune NATO în fața faptului împlinit. Statele baltice vor mai multe trupe NATO la granița cu Rusia „Statele baltice și Polonia cer o prezență militară extinsă semnificativ pe teritoriul lor și noi capacități, cum ar fi cele de apărare antiaeriană, care ar putea îngreuna o invazie rusă. Alți factori de decizie, inclusiv din Franța și Italia, își exprimă scepticismul că Rusia (...) va reprezenta în curând o amenințare pentru teritoriul NATO. O decizie inițială trebuie luată până la sfârșitul lunii iunie, când liderii NATO se vor întâlni la un summit de la Madrid”, scrie Washington Post. Potrivit unui document confidențial consultat de acest ziar, cele trei state baltice au solicitat ca o divizie de 20.000 de oameni să fie pregătită dacă vreuna din aceste țări este amenințată. „O agresiune rusă directă împotriva NATO nu poate fi exclusă”, se arată în document, în care se atrage atenția că Kremlinul poate mobiliza rapid trupe, declanșa un atac scurt și apoi poate pune NATO în fața unui „fapt împlinit”. Însă Franța s-ar opune, iar Washington Posta amintește că, recent, președintele Emanuel Macron a spus că va trebui să se stea cu Ucraina și Rusia la aceeași masă, iar acest lucru nu poate fi făcut prin „umilire”. „Nu suntem în război cu Rusia”, a spus Macron, pe Twitter. Vestul ar putea deveni prietenoos cu Rusia din nou, după război Un oficial din Est a explicat că țările din această regiune se grăbesc să obțină acum un acord privind consolidarea graniței cu Rusia, pentru că sprijinul din Vest ar putea să dispară după ce războiul din Ucraina se va termina. Takeaway from #NATOSummit:?Our unity & support to ?? is firm.?2% of GDP on defence must be the floor not the ceiling. Today ?? decided to increase our spending to 2,5%.?To defend @NATO territory, we need forward defence - including more NATO troops & air defence in Estonia. pic.twitter.com/SUvhyWN0OT— Kaja Kallas (@kajakallas) March 24, 2022 „Conform planului baltic, o divizie completă de trupe nu ar fi staționată permanent în fiecare țară, dar echipamentul acestora ar fi poziționat acolo în avans, iar NATO ar aloca mii de forțe suplimentare care să fie în așteptare (...) în caz de criză. Doar aproximativ o brigadă de trupe NATO - aproximativ 6.000 de militari - ar fi pe teren în fiecare națiune în mod continuu, în creștere față de aproximativ 2.000 înainte de februarie”, explică Washington Post. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Polonia avea înainte de invadarea Ucrainei 4.500 de militari americani pe teritoriul ei, acum are 10.000 și ar dori o prezență sporită.

Macron nu "arde de nerăbdare" să viziteze Kievul (sursa: TASS.com)
Eveniment

Franța intensifică livrările de arme în Ucraina

Franța intensifică livrările de arme în Ucraina. Franţa îşi va intensifica livrările de arme către Ucraina "în zilele şi săptămânile următoare", i-a promis marţi preşedintele Emmanuel Macron omologului său Volodimir Zelenski, confirmând angajamente în acest sens anunţate la sfârşitul lui aprilie, relatează AFP. Şeful statului "a confirmat că livrările de arme de către Franţa vor continua şi vor câştiga în intensitate în zilele şi săptămânile următoare, la fel ca transportul de echipament umanitar", a precizat Palatul Elysee. Franța intensifică livrările de arme în Ucraina Franţa a livrat peste 800 de tone de ajutor umanitar Ucrainei de la începutul ofensivei ruse pe 24 februarie, între care 13 vehicule de salvare suplimentare în acest weekend. Cei doi lideri au "evocat garanţiile de securitate pe care Franţa le-ar putea aduce Ucrainei în cadrul unui acord internaţional, în scopul de a asigura respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării". Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Zelenski i-a reproşat pe 12 mai lui Emmanuel Macron că vrea să-i asigure "o portiţă de ieşire" lui Vladimir Putin în conflict şi a estimat că "nu este nevoie să-i facă concesii politice" Rusiei, potrivit Agerpres. Macron "nu a discutat niciodată cu Vladimir Putin fără acordul preşedintelui Zelenski", a replicat atunci preşedinţia franceză. Emmanuel Macron l-a asigurat la sfârşitul lui aprilie pe omologul său care îi mulţumea pentru "trimiterea de material militar de anvergură care contribuie la rezistenţa ucraineană" că acest sprijin va continua "să se întărească, la fel ca asistenţa umanitară adusă de Franţa". Cei doi preşedinţi au mai discutat marţi despre "căile posibile de a permite exporturile de cereale ucrainene, de care depinde o mare parte a lumii pentru alimentaţie". Ucraina, unul dintre primii producători mondiali de cereale, se confruntă cu o blocadă navală totală din partea Rusiei, în special a portului Odesa, unul dintre principalele puncte de ieşire pentru exporturile sale. România reprezintă una dintre soluţiile posibile, prin transferul cerealelor cu trenuri, camioane sau barje şi încărcarea lor în portul Constanţa. În condiţiile în care Franţa asigură preşedinţia semestrială a Consiliului UE, Emmanuel Macron i-a confirmat de altfel omologului său "că cererea de aderare a Ucrainei la UE va fi studiată în cadrul Consiliului European din luna iunie", după avizul Comisiei Europene. Preşedintele Zelenski se arată foarte rezervat în privinţa propunerii omologului său francez de a crea o "Comunitate politică europeană" din care să facă parte Ucraina în aşteptarea unei adeziuni depline la UE care, potrivit Parisului, ar putea dura "decenii".

Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea

Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea. Candidata Adunării Naţionale în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Franţa, Marine Le Pen, şi-a recunoscut duminică seara înfrângerea în faţa preşedintelui în funcţie, Emmanuel Macron, declarând însă că "rezultatul în sine reprezintă o victorie remarcabilă", informează AFP şi Reuters. Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea Ideile "pe care le întruchipăm ating noi culmi" în Franţa, a mai spus Marine Le Pen, al cărui partid a obţinut cel mai bun scor într-un scrutin prezidenţial francez începând din 1958. "Acest rezultat constituie pentru liderii francezi şi liderii europeni" mărturia "unei mari neîncrederi a poporului francez faţă de ei, pe care nu o pot ignora", a adăugat Le Pen. "Emmanuel Macron nu va face nimic pentru a repara fracturile ce divizează ţara şi îi fac pe compatrioţii noştri să sufere", a afirmat lidera formaţiunii politice de extremă dreapta. Le Pen promite să continue lupta "Mă tem că mandatul de cinci ani care urmează să înceapă nu va însemna o renunţare la metodele brutale ale celui precedent. Pentru a evita monopolizarea puterii de către câţiva, îmi voi continua mai mult ca oricând angajamentul faţă de Franţa şi de poporul francez cu energia, perseverenţa şi afecţiunea pentru care sunt cunoscută". Citește și: The Telegraph: Franța și Germania au vândut Rusiei armament de 230 de milioane de lire sterline, eludând embargoul impus de Uniunea Europeană "De o mie de ori am fost îngropaţi", a spus Marine Le Pen despre partidul său, Adunarea Naţională. Ea a declarat că va continua să se lupte cu Macron pe subiecte precum imigraţia, lipsa securităţii şi creşterea vârstei de pensionare. Ploaie de felicitări pentru Macron Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, precum şi prim-miniştri din mai multe ţări europene l-au felicitat pe preşedintele francez Emmanuel Macron pentru realegerea sa duminică, informează Reuters, AFP şi dpa. "Bravo, Emmanuel", "UE poate conta pe Franţa încă cinci ani". "În această perioadă agitată avem nevoie de o Europă solidă şi de o Franţă angajată total într-o Uniune Europeană mai suverană şi mai strategică", a scris Charles Michel pe Twitter. "Mă bucur să putem continua cooperarea noastră excelentă. Împreună, vom face să progreseze Franţa şi Europa", a postat pe Twitter Ursula von der Leyen. Liderii europeni, ușurați de rezultat Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, l-a felicitat pe preşedintele Emmanuel Macron pentru "realegerea sa de mare succes" şi a afirmat că aşteaptă cu nerăbdare să continue să colaboreze cu Franţa, care deţine în prezent preşedinţia Consiliului UE şi să "facă faţă provocărilor unei lumi din ce în ce mai incerte şi îngrijorătoare". "O UE puternică are nevoie de o Franţă puternică", a scris ea. Premierul belgian Alexander De Croo şi prim-ministrul luxemburghez Xavier Bettel s-au numărat printre liderii ţărilor membre UE care au postat rapid pe Twitter mesaje de felicitare pentru victoria lui Emmanuel Macron. Premierul italian Mario Draghi a salutat, într-un comunicat oficial, victoria lui Emmanuel Macron în alegerile prezidenţiale, calificând-o drept "o veste magnifică pentru întreaga Europă". Macron, creditat cu 57-58% din voturi Şeful guvernului britanic, Boris Johnson, a declarat că "se bucură să continue să lucreze împreună". "Felicitări @EmmanuelMacron pentru realegerea dumneavoastră ca preşedinte al Republicii Franceze. Franţa este unul dintre cei mai apropiaţi şi importanţi aliaţi ai noştri. Sunt bucuros să continuăm să cooperăm pe probleme cheie pentru ambele noastre ţări şi pentru lume", a declarat premierul britanic pe Twitter. Preşedintele în funcţie, Emmanuel Macron, a fost reales duminică pentru un al doilea mandat în faţa rivalei sale de extremă dreapta Marine Le Pen, conform primelor estimări ale sondajelor la ieşirea de la urne, relatează AFP. Emmanuel Macron a obţinut între 57,6% şi 58,2% din voturi, în faţa candidatei Adunării Naţionale, creditată cu 41,8% până la 42,4% din voturi, potrivit acestor estimări. Absenteismul se situează între 27,8% şi 29,8%.

Franța și Germania au vândut Rusiei armament (sursa: Facebook/Минобороны России)
Internațional

Franța și Germania au vândut Rusiei armament

Franța și Germania au vândut Rusiei armament de 230 de milioane de lire sterline, eludând embargoul impus în 2014, după ce Rusia a invadat Crimea, scrie The Telegraph. Echipamentul ar fi ajuns, foarte probabil, să fie folosit împotriva Ucrainei, apreciază presa britanică. Potrivit presei, portița prin care fuseseră evitate sancțiunile ar fi fost închisă abia pe 8 aprilie 2022. Franța și Germania au vândut Rusiei armament Teoretic, era în vigoare un embargou al Uniunii Europene, embargou referitor la vânzarea de arme către Rusia după anexarea Crimeei în 2014. Însă luna trecută s-a descoperit că Franța, Germania și Italia au folosit o portiță din legislația europeană. O investigație publicată în martie arăta că 10 state au încălcat embargoul și au vândut armament de 350 de milioane de euro. Însă, acum, The Telegraph arată că 78% din vânzări au fost ale unor firme din Germania și Franța. Foto: The Telegraph UE a interzis „vânzarea directă sau indirectă, furnizarea, transferul sau exportul de arme și materiale aferente de toate tipurile, inclusiv arme și muniții, vehicule și echipamente militare, echipamente paramilitare și piese de schimb, către Rusia” în urmă cu opt ani. Dar statele europene au reușit să vândă Rusiei echipamente în valoare de sute de milioane de lire sterline, în ciuda interdicției, folosind o tehnică de tip „backdoor” (ușa din spate/ portiță legislativă), care permitea continuarea contractelor semnate înainte de 1 august 2014 sau contracte „suplimentare” care ar fi ajutat la finalizarea celor inițiale. The story of how France used a loophole in an EU embargo to send weapons to Russia that are now being used against Ukraine m.Part 1 of 2 of the video.Part 2 in the comments below ⬇️pic.twitter.com/IxdGuwWAxo— Visegrád 24 (@visegrad24) April 22, 2022 Rusia a promis să nu-l folosească la război Franța a avut, astfel, vânzări de 152 de milioane de euro, în cadrul a 76 de licențe de export. Ea a vândut bombe, rachete și camere de detecție termală. Un purtător de cuvânt al ministerului german al Economiei a declarat că vânzarea a fost făcută după ce Moscova a garantat că armele nu vor fi folosite pentru aplicații militare. „Dacă ar fi existat indicii de vreun fel de utilizare militară, licențele de export nu au fost acordate”, au spus oficialii germani, citați de ziarul britanic. Will we get a criminal investigation?Germany won't send even old armaments to Ukraine, yet has profited immensely from selling its latest to Russia.I guess when it comes money "Niemals wieder" can be replaced with "Noch mehr! mehr! mehr!https://t.co/icV9TauPbg— toomas hendrik ilves (@IlvesToomas) April 23, 2022 Germania a vândut echipamente militare de 121 de milioane de euro. Recent, cancelarul Scholz a declarat că evită să vândă armament greu Ucrainei de teamă că asta ar implica țara sa într-un război cu Rusia și ar putea declanșa un război nuclear. Citește și: Ministerul britanic al Apărării: Rusia, zero progrese majore în ultimele 24 de ore. Mariupol rezistă

Macron preferat de publicul francez (sursa: dw.com)
Internațional

Macron, preferat de publicul francez

Macron, preferat de publicul francez. Președintele francez Emmanuel Macron a fost considerat mai convingător decât candidata de extremă-dreapta Marine Le Pen într-o dezbatere preelectorală la televiziunea franceză, înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale de duminică, arată un sondaj de opinie. Macron, preferat de publicul francez Sondajul rapid realizat de Elabe pentru BFM TV a constatat că 59% dintre telespectatorii chestionați l-au găsit pe Macron mai convingător decât Le Pen, potrivit Reuters. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii În 2017, aceeași firmă de sondaje a constatat că 63% dintre cei intervievați l-au găsit pe Macron mai convingător. Sondajele privind intențiile de vot pentru alegerile din 24 aprilie estimează că Macron va câștiga cu aproximativ 55,5% din voturi. În 2017, Macron a învins-o pe Le Pen cu 66,1% din voturi.

Diplomați ruși, expulzați din Franţa, Germania. În imagine, ambasada rusă de la Paris (sursa: TASS)
Internațional

Diplomați ruși, expulzați din Franţa, Germania

Diplomați ruși, expulzați din Franţa, Germania. Cele două țări au anunţat luni expulzarea în masă a diplomaţilor ruşi din ţările lor, în timp ce occidentalii cer o anchetă privind "crimele de război" atribuite soldaţilor ruşi în regiunea Kiev, relatează AFP. Diplomați ruși, expulzați din Franţa, Germania Germania a anunţat expulzarea unui "număr mare" de diplomaţi ruşi - 40 conform informaţiilor difuzate de AFP - aflaţi la post la Berlin, în legătură cu războiul din Ucraina. Ministrul german al Afacerilor Externe, Annalena Baerbock, a subliniat că aceşti angajaţi ai ambasadei Rusiei constituie "o ameninţare pentru cei şi cele care caută protecţie la noi"."Nu vom mai tolera acest lucru", a adăugat ea. Citește și: Germania preia controlul asupra filialei naţionale a Gazprom. Tot azi, guvernul de la Berlin expulzează zeci de diplomați ruși Franţa va expulza 35 de diplomaţi ruşi "ale căror activităţi sunt contrare intereselor sale", a anunţat luni o sursă apropiată Ministerului de Externe francez. "Această acţiune face parte dintr-un demers european", potrivit unui comunicat al ministerului francez. Lituania a anunţat în aceeaşi zi expulzarea ambasadorului rus în această ţară baltică "în răspuns la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei suverane şi la atrocităţile comise de forţele armate ruse". Rusia prognozează deteriorarea relațiilor bilaterale Rusia a apreciat luni că relaţiile sale cu Germania se vor "deteriora" şi mai mult după decizia "neprietenoasă" a Berlinului de a expulza 40 de diplomaţi ruşi în legătură cu conflictul din Ucraina, relatează AFP. "Reducerea nefondată a personalului diplomatic din misiuni ruse în Germania va restrânge spaţiul pentru menţinerea dialogului între ţările noastre, ceea ce va duce la o deteriorare suplimentară a relaţiilor ruso-germane", se arată într-un comunicat al ambasadei Rusiei la Berlin difuzat pe Telegram.

Franța testează cu succes racheta nucleară( sursa: navalnews.com)
Internațional

Franța testează cu succes racheta nucleară

Franța testează cu succes racheta nucleară. Franța a testat cu succes miercuri versiunea modernizată a rachetei sale nucleare ASMPA, fără Ministrul francez al apărării, Florence Parly, a anunțat că Franța a testat cu succes miercuri versiunea modernizată a rachetei sale nucleare ASMPA fără încărcătură militară, potrivit Hotnews. Franța testează cu succes racheta nucleară "Racheta, dezvoltată de MBDA, a fost lansată de pe un Rafale care a decolat de la Baza 120 a Forțelor Aeriene de la Cazaux, în sud-vestul Franței", potrivit unui comunicat al ministerului. Citește și: Putin și dilema „butonului nuclear”: folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei Racheta nucleară aer-sol cu rază medie de acțiune (ASMPA) a fost pusă în funcțiune în 2009 și urmează să fie înlocuită în jurul anului 2035 cu un sistem aer-sol de nouă generație (ASN4G). Această rachetă unică are raza de acţiune de circa 500 de kilometri şi o viteză de peste 3 Mach, atinsă cu ajutorul motorului ramjet. Franța este singura țară din Uniunea Europeană care dispune de arme nucleare, care pot fi utilizate fie de submarine cu rachete balistice cu propulsie nucleară (SNLE), fie de avioane Rafale echipate cu ASMPA.

Franța a înghețat active ale Băncii Rusiei Foto: ministrul francez de Finante, Bruno Le Maire și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în 2019
Eveniment

Franța a înghețat active ale Băncii Rusiei

Franța a înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de 22 de miliarde de euro, scrie Novaya Gazeta, preluând o declarație a ministrului francez al Economiei și Finanțelor Bruno Le Maire. În plus, Franța a blocat active aparţinând oligarhilor ruşi (iahturi, apartamente, conturi bancare) aflate pe teritoriul francez în valoare de aproape 850 de milioane de euro. Averile oligarhilor, blocate „Am blocat conturi ale persoanelor fizice, linii de credit în Franţa, în instituţiile financiare franceze, în valoare de 150 de milioane de euro”, a declarat Bruno Le Maire cu prilejul emisiunii radiotelevizate Grand Jury RTL/Le Figaro/LCI. În plus, „am blocat proprietăţi imobiliare de pe teritoriul francez în valoare de 539 milioane de euro, sub forma a aproximativ 30 de proprietăţi sau apartamente şi de asemenea am blocat două iahturi în valoare de 150 de milioane de euro”, a adăugat oficialul francez, citat de Agerpres. „În total, vorbim de bunuri şi active ale oligarhilor ruşi în valoare de aproape 850 de milioane de euro, care au fost blocate pe teritoriul francez”, a concluzionat Bruno Le Maire. În practică, blocarea unor bunuri face ca proprietarii lor să nu poată să le „utilizeze, revândă sau valorifice”. „În schimb, aceste bunuri nu au confiscate, în sensul în care statul ar deveni proprietarul şi ar putea ulterior să le revândă. Pentru o confiscare, trebuie să existe o infracţiune”, a precizat ministrul francez. Franța a înghețat active ale Băncii Rusiei „Sancţiunile provoacă dificultăţi Rusiei, statului rus, preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin”, a continuat Bruno Le Maire, care a menţionat şi blocarea unor active în valoare de 22 de miliarde de euro aparţinând Băncii Centrale a Rusiei. Ţările occidentale au impus sancţiuni fără precedent companiilor şi sistemului financiar rusesc, după invadarea Ucrainei la data de 24 februarie, în urma a ceea ce oficialii de la Moscova numesc o „operaţiune militară specială”. Sancţiunile care au vizat în special rezervele valutare ale Rusiei deţinute peste hotare au devenit cea mai dureroasă măsură pentru economia rusească. Săptămâna trecută, ministrul rus al Finanţelor, Anton Siluanov a declarat în mod public că sancţiunile internaţionale au îngheţat aproape 300 de miliarde din rezervele în aur şi valută ale Rusiei, în valoare de 640 de miliarde de dolari. Citește și: Patronul Loro Piana, jenat că geaca firmei sale a fost purtată de Putin: „Să se gândească ce provoacă poporului ucrainean”

Djokovici va putea participa la Roland Garros Foto: Facebook Djokovic
Eveniment

Djokovici va putea participa la Roland Garros

Djokovici va putea participa la Roland Garros: premierul francez Jean Castex a anunţat, joi, suspendarea paşaportului de vaccinare împotriva coronavirusului la data de 14 martie. Castex a afirmat, la TF1, că din 14 martie se va renunţa şi la obligativitatea purtării măştii de protecţie în interior, excepţie făcând mijloacele de transport în comun şi unităţile medicale. Djokovici va putea participa la Roland Garros “Situaţia se îmbunătăţeşte datorită eforturilor noastre colective. Sunt întrunite condiţiile pentru o nouă fază de relaxare a măsurilor. Începând de luni, 14 martie, vom suspenda aplicarea paşaportului de vaccinare oriunde se aplică acum. A doua măsură valabilă de la aceeaşi dată, încheierea obligativităţii purtării măştii, cu excepţia transportului în comun”, a spus Jean Castex, citat de news.ro. Anunţul lui Castex îi permite lui Novak Djokovici, care nu este vaccinat împotriva covid-19, să participe la turneul de la Monte Carlo în perioada 9-17 aprilie şi la Roland Garros în perioada 22 mai – 5 iunie. Sărbul este nevaccinat și situația epidemică a majoritatea țărilor europene au făcut ca restricțiile să fie dure, iar sportivii să fie afectați. Jucătorul, expulzat din Australia Situația ieșită din comun din Australia care a rezultat în deportarea lui Novak Djokovic l-a afectat pe sârb, atât din punct de vedere personal, cât și din punct de vedere sportiv. „Sunt extrem de dezamăgit de decizia instanței de anulare a aplicației pentru revizuirea deciziei ministrului de a-mi suspenda viza, ceea ce înseamnă că nu pot sta în Australia și să particip la Australian Open. Respect decizia instanței și voi coopera cu autoritățile relevante în legătură cu plecarea mea din țară. Nu sunt confortabil cu faptul că atenția în ultimele săptămâni a fost pe mine și sper că acum ne putem toți concentra pe joc și pe turneul ce-l iubesc. Le doresc toate cele bune jucătorilor, oficialilor turneului, personalului, voluntarilor și fanilor la turneu. Citește și: EXCLUSIV Clădirile Băncii Naționale a României, angajații Transgaz și mașinile MAE, asigurate la o companie înființată de Lukoil și disputată de Platon „Landromat rusesc” În cele din urmă, aș vrea să mulțumesc familiei mele, prietenilor, echipei, suporterilor, fanilor și conaționalilor mei sârbi pentru sprijinul vostru continuu. Toți ați fost o sursă grozavă de putere pentru mine”, a firmat Djokovic, la expulzarea din Australia.

Franța nu consideră o provocare trimiterea de trupe în România (sursă: mae.ro)
Eveniment

Franța nu consideră o provocare trimiterea de trupe în România

Franța nu consideră o provocare trimiterea de trupe în România. Ministrul francez al Afacerilor Externe, Jean-Yves Le Drian, a afirmat, joi, că prezenţa militară franceză anunţată în România nu poate fi considerată "o provocare" de către Rusia, ci doar respectarea angajamentelor pe care ţara sa trebuie să le onoreze. "Franţa este naţiune-cadru, iar participarea la prezenţa avansată adaptată a NATO în România răspunde la angajamentele sale ca parte din NATO. Această disponibilitate va fi discutată de miniştri zilele următoare", a afirmat Le Drian.Ministrul francez a susţinut o conferinţă de presă comună cu omologul său, Bogdan Aurescu. Citește și: EXCLUSIV Guvernul îi dă penalului Borbely un milion de euro pentru promovarea intereselor româneștiJean-Yves Le Drian a spus că eventuala coordonare cu forţele americane de pe teritoriul României, a căror prezenţă a fost anunţată miercuri, ar putea fi pe bază de "complementaritate".Întrebat dacă Rusia va vedea anunţul Franţei că va trimite trupe în România drept o "provocare", şeful diplomaţiei de la Paris a răspuns: "Nu cred că se poate spune că aceasta este o provocare, nu facem decât să răspundem la angajamentele pe care trebuie să le onorăm în contextul NATO".Ministrul a arătat că "subiectul esenţial, la ora actuală, este dezescaladarea". El a vorbit în acest sens şi de varianta dialogului. Franța nu consideră o provocare trimiterea de trupe în România "Trebuie să facem toate eforturile pentru a ajunge la acest scop. Ce facem în acest scop: descurajăm şi încercăm să discutăm. Ne dorim să găsim canale de comunicare cu Rusia. Este adevărat că acest dialog este mereu exigent şi dificil, dar trebuie să aibă loc, pentru a evita degradarea situaţiei, pentru că în prezent este adevărat că situaţia este gravă şi Rusia are la dispoziţie forţele dislocate necesare pe care le poate angaja într-o iniţiativă agresivă rapid, dacă doreşte. Dar încă nu a decis. Deci trebuie să facem toate demersurile posibile, să luăm toate iniţiativele posibile pentru a duce la o dezescaladare şi pentru ca preşedintele Putin să prefere negocierea confruntării", a punctat Le Drian. Citește și: După o dezvăluire a unui jurnalist co-fondator al defapt.ro, amendă penală pentru ex-ministrul GrigorescuLa rândul său, Aurescu a vorbit de importanţa componentei de descurajare."Aş completa cu o constatare pe care noi românii o avem în minte, rezultând din experienţa noastră istorică - atunci când vrei să ai un dialog care să fie substanţial şi care să dea rezultate, în această parte a lumii este nevoie să te bazezi pe o descurajare puternică", a arătat el.Totodată, Aurescu a reiterat că "prezenţa aliată pe flancul estic al Alianţei, inclusiv în partea de Sud, unde se află România, dacă este comparată cu actuala prezenţă rusă în proximitatea Ucrainei şi în regiunea Mării Negre, este clar o prezenţă de câteva ori mai mică, deci nu se poate în niciun caz vorbi despre desfăşurare de forţe aliate care să reprezinte o provocare pentru Rusia".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră