joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: franta

120 articole
Politică

Retragere Legiunii de Onoare acordate Oprescu

Ambasada Franței a anunțat, într-un răspuns către Dilema Veche, că au început procedurile de retragere a Legiunii de Onoare acordate lui Sorin Oprescu. Fostul primar general Sorin Oprescu a primit Legiunea de Onoare în martie 2015. Acum câteva zile, el a fost condamnat la peste zece ani de închisoare, dar a fugit din România, fiind reținut în Grecia, unde a cerut azil politic. Retragere a Legiunii de Onoare acordate lui Oprescu „Ambasada Franței la București transmite, spre buna informare a cititorilor, că în cazul lui Sorin Oprescu a început procedura de retragere a ordinului Legiunii de Onoare”, anunță Dilema Veche. În articolul din Dilema Veche se arată că: „Nu e clar care au fost meritele primarului Sorin Oprescu (...) Din tot ce înseamnă cavaler al ordinului național al Legiunii de Onoare, eu, unul, rețin cuvîntul „onoare”. Onoarea pe care Franța i-o face fostului primar condamnat penal Sorin Oprescu prin această distincție îi dezonorează pe ceilalți purtători onorabili și merituoși ai medaliei”. În martie 2015, când Sorin Oprescu a fost decorat, în fața Ambasadei Franței la București a avut loc un mic protest. Ambasada Franței anunța din octombrie 2015 că ar putea să-i retragă Legiunea de Onoare. Un articol semnat de Luca Niculescu, pe atunci redactor-șef la RFI România, iar acum ambasador al României în Franța, arăta: „Dacă Sorin Oprescu va fi condamnat, autorităţile franceze vor declanşa procedura prevăzută în Codul Legiunii de Onoare. Aceasta arată că medalia poate fi retrasă în cazul în care cel decorat a avut un comportament care contravine onoarei sau aduce atingere intereselor Franţei. Pentru retragerea decoraţiei e nevoie de un decret al preşedintelui Franţei. Ordinul de decorare a lui Sorin Oprescu cu Legiunea de Onorare a fost semnat în ianuarie de Francois Hollande. Primarul Bucureştiului a primit distincţia la Ambasada Frantei pe 12 martie”. Însă Sorin Oprescu este și deținătorul unei decorații conferite de statul român. Băsescu i-a conferit „Serviciul Credincios” În aprilie 2010, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, secretarul de stat din Ministerul Sănătății Adrian Streinu-Cercel și chirurgul Șerban Brădișteanu au fost decorați, alături de alte personalități ale lumii medicale, de președintele Traian Băsescu. Oprescu a primit Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Ofițer, în timp ce Streinu-Cercel a fost decorat cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Comandor. Dr. Șerban Brădișteanu, realizatorul primului transplant cardiac din România, i-a fost acordat Ordinul Meritul Sanitar în grad de Cavaler. În mai 2013, Oprescu a fost decorat, la Palatul Peleș din Sinaia, de către Principesa Margareta, cu "Ordinul Coroana României în grad de Ofițer". Citește și: În Moldova se poate: viitoarea șefă a parchetului anticorupție a făcut dreptul la Universitatea Virginia, a fost procuror în SUA și vorbește cinci limbi, pe lângă română

Au început procedurile de retragere a Legiunii de Onoare acordate lui Oprescu Foto: Inqaum/ Marin Raica
Statele baltice vor mai multe trupe NATO la granița cu Rusia Foto: Twitter National Guard
Internațional

Statele baltice vor trupe NATO granița Rusia

Statele baltice vor mai multe trupe NATO la granița cu Rusia, câteva țări vestice, printre care Franța și Italia, se opun, scrie Washington Post. Țările aflate la granița de est a NATO explică faptul că Rusia ar putea declanșa rapid un atac scurt, după care ar pune NATO în fața faptului împlinit. Statele baltice vor mai multe trupe NATO la granița cu Rusia „Statele baltice și Polonia cer o prezență militară extinsă semnificativ pe teritoriul lor și noi capacități, cum ar fi cele de apărare antiaeriană, care ar putea îngreuna o invazie rusă. Alți factori de decizie, inclusiv din Franța și Italia, își exprimă scepticismul că Rusia (...) va reprezenta în curând o amenințare pentru teritoriul NATO. O decizie inițială trebuie luată până la sfârșitul lunii iunie, când liderii NATO se vor întâlni la un summit de la Madrid”, scrie Washington Post. Potrivit unui document confidențial consultat de acest ziar, cele trei state baltice au solicitat ca o divizie de 20.000 de oameni să fie pregătită dacă vreuna din aceste țări este amenințată. „O agresiune rusă directă împotriva NATO nu poate fi exclusă”, se arată în document, în care se atrage atenția că Kremlinul poate mobiliza rapid trupe, declanșa un atac scurt și apoi poate pune NATO în fața unui „fapt împlinit”. Însă Franța s-ar opune, iar Washington Posta amintește că, recent, președintele Emanuel Macron a spus că va trebui să se stea cu Ucraina și Rusia la aceeași masă, iar acest lucru nu poate fi făcut prin „umilire”. „Nu suntem în război cu Rusia”, a spus Macron, pe Twitter. Vestul ar putea deveni prietenoos cu Rusia din nou, după război Un oficial din Est a explicat că țările din această regiune se grăbesc să obțină acum un acord privind consolidarea graniței cu Rusia, pentru că sprijinul din Vest ar putea să dispară după ce războiul din Ucraina se va termina. Takeaway from #NATOSummit:?Our unity & support to ?? is firm.?2% of GDP on defence must be the floor not the ceiling. Today ?? decided to increase our spending to 2,5%.?To defend @NATO territory, we need forward defence - including more NATO troops & air defence in Estonia. pic.twitter.com/SUvhyWN0OT— Kaja Kallas (@kajakallas) March 24, 2022 „Conform planului baltic, o divizie completă de trupe nu ar fi staționată permanent în fiecare țară, dar echipamentul acestora ar fi poziționat acolo în avans, iar NATO ar aloca mii de forțe suplimentare care să fie în așteptare (...) în caz de criză. Doar aproximativ o brigadă de trupe NATO - aproximativ 6.000 de militari - ar fi pe teren în fiecare națiune în mod continuu, în creștere față de aproximativ 2.000 înainte de februarie”, explică Washington Post. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Polonia avea înainte de invadarea Ucrainei 4.500 de militari americani pe teritoriul ei, acum are 10.000 și ar dori o prezență sporită.

Macron nu "arde de nerăbdare" să viziteze Kievul (sursa: TASS.com)
Eveniment

Franța intensifică livrările de arme în Ucraina

Franța intensifică livrările de arme în Ucraina. Franţa îşi va intensifica livrările de arme către Ucraina "în zilele şi săptămânile următoare", i-a promis marţi preşedintele Emmanuel Macron omologului său Volodimir Zelenski, confirmând angajamente în acest sens anunţate la sfârşitul lui aprilie, relatează AFP. Şeful statului "a confirmat că livrările de arme de către Franţa vor continua şi vor câştiga în intensitate în zilele şi săptămânile următoare, la fel ca transportul de echipament umanitar", a precizat Palatul Elysee. Franța intensifică livrările de arme în Ucraina Franţa a livrat peste 800 de tone de ajutor umanitar Ucrainei de la începutul ofensivei ruse pe 24 februarie, între care 13 vehicule de salvare suplimentare în acest weekend. Cei doi lideri au "evocat garanţiile de securitate pe care Franţa le-ar putea aduce Ucrainei în cadrul unui acord internaţional, în scopul de a asigura respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării". Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Zelenski i-a reproşat pe 12 mai lui Emmanuel Macron că vrea să-i asigure "o portiţă de ieşire" lui Vladimir Putin în conflict şi a estimat că "nu este nevoie să-i facă concesii politice" Rusiei, potrivit Agerpres. Macron "nu a discutat niciodată cu Vladimir Putin fără acordul preşedintelui Zelenski", a replicat atunci preşedinţia franceză. Emmanuel Macron l-a asigurat la sfârşitul lui aprilie pe omologul său care îi mulţumea pentru "trimiterea de material militar de anvergură care contribuie la rezistenţa ucraineană" că acest sprijin va continua "să se întărească, la fel ca asistenţa umanitară adusă de Franţa". Cei doi preşedinţi au mai discutat marţi despre "căile posibile de a permite exporturile de cereale ucrainene, de care depinde o mare parte a lumii pentru alimentaţie". Ucraina, unul dintre primii producători mondiali de cereale, se confruntă cu o blocadă navală totală din partea Rusiei, în special a portului Odesa, unul dintre principalele puncte de ieşire pentru exporturile sale. România reprezintă una dintre soluţiile posibile, prin transferul cerealelor cu trenuri, camioane sau barje şi încărcarea lor în portul Constanţa. În condiţiile în care Franţa asigură preşedinţia semestrială a Consiliului UE, Emmanuel Macron i-a confirmat de altfel omologului său "că cererea de aderare a Ucrainei la UE va fi studiată în cadrul Consiliului European din luna iunie", după avizul Comisiei Europene. Preşedintele Zelenski se arată foarte rezervat în privinţa propunerii omologului său francez de a crea o "Comunitate politică europeană" din care să facă parte Ucraina în aşteptarea unei adeziuni depline la UE care, potrivit Parisului, ar putea dura "decenii".

Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea

Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea. Candidata Adunării Naţionale în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Franţa, Marine Le Pen, şi-a recunoscut duminică seara înfrângerea în faţa preşedintelui în funcţie, Emmanuel Macron, declarând însă că "rezultatul în sine reprezintă o victorie remarcabilă", informează AFP şi Reuters. Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea Ideile "pe care le întruchipăm ating noi culmi" în Franţa, a mai spus Marine Le Pen, al cărui partid a obţinut cel mai bun scor într-un scrutin prezidenţial francez începând din 1958. "Acest rezultat constituie pentru liderii francezi şi liderii europeni" mărturia "unei mari neîncrederi a poporului francez faţă de ei, pe care nu o pot ignora", a adăugat Le Pen. "Emmanuel Macron nu va face nimic pentru a repara fracturile ce divizează ţara şi îi fac pe compatrioţii noştri să sufere", a afirmat lidera formaţiunii politice de extremă dreapta. Le Pen promite să continue lupta "Mă tem că mandatul de cinci ani care urmează să înceapă nu va însemna o renunţare la metodele brutale ale celui precedent. Pentru a evita monopolizarea puterii de către câţiva, îmi voi continua mai mult ca oricând angajamentul faţă de Franţa şi de poporul francez cu energia, perseverenţa şi afecţiunea pentru care sunt cunoscută". Citește și: The Telegraph: Franța și Germania au vândut Rusiei armament de 230 de milioane de lire sterline, eludând embargoul impus de Uniunea Europeană "De o mie de ori am fost îngropaţi", a spus Marine Le Pen despre partidul său, Adunarea Naţională. Ea a declarat că va continua să se lupte cu Macron pe subiecte precum imigraţia, lipsa securităţii şi creşterea vârstei de pensionare. Ploaie de felicitări pentru Macron Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, precum şi prim-miniştri din mai multe ţări europene l-au felicitat pe preşedintele francez Emmanuel Macron pentru realegerea sa duminică, informează Reuters, AFP şi dpa. "Bravo, Emmanuel", "UE poate conta pe Franţa încă cinci ani". "În această perioadă agitată avem nevoie de o Europă solidă şi de o Franţă angajată total într-o Uniune Europeană mai suverană şi mai strategică", a scris Charles Michel pe Twitter. "Mă bucur să putem continua cooperarea noastră excelentă. Împreună, vom face să progreseze Franţa şi Europa", a postat pe Twitter Ursula von der Leyen. Liderii europeni, ușurați de rezultat Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, l-a felicitat pe preşedintele Emmanuel Macron pentru "realegerea sa de mare succes" şi a afirmat că aşteaptă cu nerăbdare să continue să colaboreze cu Franţa, care deţine în prezent preşedinţia Consiliului UE şi să "facă faţă provocărilor unei lumi din ce în ce mai incerte şi îngrijorătoare". "O UE puternică are nevoie de o Franţă puternică", a scris ea. Premierul belgian Alexander De Croo şi prim-ministrul luxemburghez Xavier Bettel s-au numărat printre liderii ţărilor membre UE care au postat rapid pe Twitter mesaje de felicitare pentru victoria lui Emmanuel Macron. Premierul italian Mario Draghi a salutat, într-un comunicat oficial, victoria lui Emmanuel Macron în alegerile prezidenţiale, calificând-o drept "o veste magnifică pentru întreaga Europă". Macron, creditat cu 57-58% din voturi Şeful guvernului britanic, Boris Johnson, a declarat că "se bucură să continue să lucreze împreună". "Felicitări @EmmanuelMacron pentru realegerea dumneavoastră ca preşedinte al Republicii Franceze. Franţa este unul dintre cei mai apropiaţi şi importanţi aliaţi ai noştri. Sunt bucuros să continuăm să cooperăm pe probleme cheie pentru ambele noastre ţări şi pentru lume", a declarat premierul britanic pe Twitter. Preşedintele în funcţie, Emmanuel Macron, a fost reales duminică pentru un al doilea mandat în faţa rivalei sale de extremă dreapta Marine Le Pen, conform primelor estimări ale sondajelor la ieşirea de la urne, relatează AFP. Emmanuel Macron a obţinut între 57,6% şi 58,2% din voturi, în faţa candidatei Adunării Naţionale, creditată cu 41,8% până la 42,4% din voturi, potrivit acestor estimări. Absenteismul se situează între 27,8% şi 29,8%.

Franța și Germania au vândut Rusiei armament (sursa: Facebook/Минобороны России)
Internațional

Franța și Germania au vândut Rusiei armament

Franța și Germania au vândut Rusiei armament de 230 de milioane de lire sterline, eludând embargoul impus în 2014, după ce Rusia a invadat Crimea, scrie The Telegraph. Echipamentul ar fi ajuns, foarte probabil, să fie folosit împotriva Ucrainei, apreciază presa britanică. Potrivit presei, portița prin care fuseseră evitate sancțiunile ar fi fost închisă abia pe 8 aprilie 2022. Franța și Germania au vândut Rusiei armament Teoretic, era în vigoare un embargou al Uniunii Europene, embargou referitor la vânzarea de arme către Rusia după anexarea Crimeei în 2014. Însă luna trecută s-a descoperit că Franța, Germania și Italia au folosit o portiță din legislația europeană. O investigație publicată în martie arăta că 10 state au încălcat embargoul și au vândut armament de 350 de milioane de euro. Însă, acum, The Telegraph arată că 78% din vânzări au fost ale unor firme din Germania și Franța. Foto: The Telegraph UE a interzis „vânzarea directă sau indirectă, furnizarea, transferul sau exportul de arme și materiale aferente de toate tipurile, inclusiv arme și muniții, vehicule și echipamente militare, echipamente paramilitare și piese de schimb, către Rusia” în urmă cu opt ani. Dar statele europene au reușit să vândă Rusiei echipamente în valoare de sute de milioane de lire sterline, în ciuda interdicției, folosind o tehnică de tip „backdoor” (ușa din spate/ portiță legislativă), care permitea continuarea contractelor semnate înainte de 1 august 2014 sau contracte „suplimentare” care ar fi ajutat la finalizarea celor inițiale. The story of how France used a loophole in an EU embargo to send weapons to Russia that are now being used against Ukraine m.Part 1 of 2 of the video.Part 2 in the comments below ⬇️pic.twitter.com/IxdGuwWAxo— Visegrád 24 (@visegrad24) April 22, 2022 Rusia a promis să nu-l folosească la război Franța a avut, astfel, vânzări de 152 de milioane de euro, în cadrul a 76 de licențe de export. Ea a vândut bombe, rachete și camere de detecție termală. Un purtător de cuvânt al ministerului german al Economiei a declarat că vânzarea a fost făcută după ce Moscova a garantat că armele nu vor fi folosite pentru aplicații militare. „Dacă ar fi existat indicii de vreun fel de utilizare militară, licențele de export nu au fost acordate”, au spus oficialii germani, citați de ziarul britanic. Will we get a criminal investigation?Germany won't send even old armaments to Ukraine, yet has profited immensely from selling its latest to Russia.I guess when it comes money "Niemals wieder" can be replaced with "Noch mehr! mehr! mehr!https://t.co/icV9TauPbg— toomas hendrik ilves (@IlvesToomas) April 23, 2022 Germania a vândut echipamente militare de 121 de milioane de euro. Recent, cancelarul Scholz a declarat că evită să vândă armament greu Ucrainei de teamă că asta ar implica țara sa într-un război cu Rusia și ar putea declanșa un război nuclear. Citește și: Ministerul britanic al Apărării: Rusia, zero progrese majore în ultimele 24 de ore. Mariupol rezistă

Macron preferat de publicul francez (sursa: dw.com)
Internațional

Macron, preferat de publicul francez

Macron, preferat de publicul francez. Președintele francez Emmanuel Macron a fost considerat mai convingător decât candidata de extremă-dreapta Marine Le Pen într-o dezbatere preelectorală la televiziunea franceză, înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale de duminică, arată un sondaj de opinie. Macron, preferat de publicul francez Sondajul rapid realizat de Elabe pentru BFM TV a constatat că 59% dintre telespectatorii chestionați l-au găsit pe Macron mai convingător decât Le Pen, potrivit Reuters. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii În 2017, aceeași firmă de sondaje a constatat că 63% dintre cei intervievați l-au găsit pe Macron mai convingător. Sondajele privind intențiile de vot pentru alegerile din 24 aprilie estimează că Macron va câștiga cu aproximativ 55,5% din voturi. În 2017, Macron a învins-o pe Le Pen cu 66,1% din voturi.

Diplomați ruși, expulzați din Franţa, Germania. În imagine, ambasada rusă de la Paris (sursa: TASS)
Internațional

Diplomați ruși, expulzați din Franţa, Germania

Diplomați ruși, expulzați din Franţa, Germania. Cele două țări au anunţat luni expulzarea în masă a diplomaţilor ruşi din ţările lor, în timp ce occidentalii cer o anchetă privind "crimele de război" atribuite soldaţilor ruşi în regiunea Kiev, relatează AFP. Diplomați ruși, expulzați din Franţa, Germania Germania a anunţat expulzarea unui "număr mare" de diplomaţi ruşi - 40 conform informaţiilor difuzate de AFP - aflaţi la post la Berlin, în legătură cu războiul din Ucraina. Ministrul german al Afacerilor Externe, Annalena Baerbock, a subliniat că aceşti angajaţi ai ambasadei Rusiei constituie "o ameninţare pentru cei şi cele care caută protecţie la noi"."Nu vom mai tolera acest lucru", a adăugat ea. Citește și: Germania preia controlul asupra filialei naţionale a Gazprom. Tot azi, guvernul de la Berlin expulzează zeci de diplomați ruși Franţa va expulza 35 de diplomaţi ruşi "ale căror activităţi sunt contrare intereselor sale", a anunţat luni o sursă apropiată Ministerului de Externe francez. "Această acţiune face parte dintr-un demers european", potrivit unui comunicat al ministerului francez. Lituania a anunţat în aceeaşi zi expulzarea ambasadorului rus în această ţară baltică "în răspuns la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei suverane şi la atrocităţile comise de forţele armate ruse". Rusia prognozează deteriorarea relațiilor bilaterale Rusia a apreciat luni că relaţiile sale cu Germania se vor "deteriora" şi mai mult după decizia "neprietenoasă" a Berlinului de a expulza 40 de diplomaţi ruşi în legătură cu conflictul din Ucraina, relatează AFP. "Reducerea nefondată a personalului diplomatic din misiuni ruse în Germania va restrânge spaţiul pentru menţinerea dialogului între ţările noastre, ceea ce va duce la o deteriorare suplimentară a relaţiilor ruso-germane", se arată într-un comunicat al ambasadei Rusiei la Berlin difuzat pe Telegram.

Franța testează cu succes racheta nucleară( sursa: navalnews.com)
Internațional

Franța testează cu succes racheta nucleară

Franța testează cu succes racheta nucleară. Franța a testat cu succes miercuri versiunea modernizată a rachetei sale nucleare ASMPA, fără Ministrul francez al apărării, Florence Parly, a anunțat că Franța a testat cu succes miercuri versiunea modernizată a rachetei sale nucleare ASMPA fără încărcătură militară, potrivit Hotnews. Franța testează cu succes racheta nucleară "Racheta, dezvoltată de MBDA, a fost lansată de pe un Rafale care a decolat de la Baza 120 a Forțelor Aeriene de la Cazaux, în sud-vestul Franței", potrivit unui comunicat al ministerului. Citește și: Putin și dilema „butonului nuclear”: folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei Racheta nucleară aer-sol cu rază medie de acțiune (ASMPA) a fost pusă în funcțiune în 2009 și urmează să fie înlocuită în jurul anului 2035 cu un sistem aer-sol de nouă generație (ASN4G). Această rachetă unică are raza de acţiune de circa 500 de kilometri şi o viteză de peste 3 Mach, atinsă cu ajutorul motorului ramjet. Franța este singura țară din Uniunea Europeană care dispune de arme nucleare, care pot fi utilizate fie de submarine cu rachete balistice cu propulsie nucleară (SNLE), fie de avioane Rafale echipate cu ASMPA.

Franța a înghețat active ale Băncii Rusiei Foto: ministrul francez de Finante, Bruno Le Maire și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în 2019
Eveniment

Franța a înghețat active ale Băncii Rusiei

Franța a înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de 22 de miliarde de euro, scrie Novaya Gazeta, preluând o declarație a ministrului francez al Economiei și Finanțelor Bruno Le Maire. În plus, Franța a blocat active aparţinând oligarhilor ruşi (iahturi, apartamente, conturi bancare) aflate pe teritoriul francez în valoare de aproape 850 de milioane de euro. Averile oligarhilor, blocate „Am blocat conturi ale persoanelor fizice, linii de credit în Franţa, în instituţiile financiare franceze, în valoare de 150 de milioane de euro”, a declarat Bruno Le Maire cu prilejul emisiunii radiotelevizate Grand Jury RTL/Le Figaro/LCI. În plus, „am blocat proprietăţi imobiliare de pe teritoriul francez în valoare de 539 milioane de euro, sub forma a aproximativ 30 de proprietăţi sau apartamente şi de asemenea am blocat două iahturi în valoare de 150 de milioane de euro”, a adăugat oficialul francez, citat de Agerpres. „În total, vorbim de bunuri şi active ale oligarhilor ruşi în valoare de aproape 850 de milioane de euro, care au fost blocate pe teritoriul francez”, a concluzionat Bruno Le Maire. În practică, blocarea unor bunuri face ca proprietarii lor să nu poată să le „utilizeze, revândă sau valorifice”. „În schimb, aceste bunuri nu au confiscate, în sensul în care statul ar deveni proprietarul şi ar putea ulterior să le revândă. Pentru o confiscare, trebuie să existe o infracţiune”, a precizat ministrul francez. Franța a înghețat active ale Băncii Rusiei „Sancţiunile provoacă dificultăţi Rusiei, statului rus, preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin”, a continuat Bruno Le Maire, care a menţionat şi blocarea unor active în valoare de 22 de miliarde de euro aparţinând Băncii Centrale a Rusiei. Ţările occidentale au impus sancţiuni fără precedent companiilor şi sistemului financiar rusesc, după invadarea Ucrainei la data de 24 februarie, în urma a ceea ce oficialii de la Moscova numesc o „operaţiune militară specială”. Sancţiunile care au vizat în special rezervele valutare ale Rusiei deţinute peste hotare au devenit cea mai dureroasă măsură pentru economia rusească. Săptămâna trecută, ministrul rus al Finanţelor, Anton Siluanov a declarat în mod public că sancţiunile internaţionale au îngheţat aproape 300 de miliarde din rezervele în aur şi valută ale Rusiei, în valoare de 640 de miliarde de dolari. Citește și: Patronul Loro Piana, jenat că geaca firmei sale a fost purtată de Putin: „Să se gândească ce provoacă poporului ucrainean”

Djokovici va putea participa la Roland Garros Foto: Facebook Djokovic
Eveniment

Djokovici va putea participa la Roland Garros

Djokovici va putea participa la Roland Garros: premierul francez Jean Castex a anunţat, joi, suspendarea paşaportului de vaccinare împotriva coronavirusului la data de 14 martie. Castex a afirmat, la TF1, că din 14 martie se va renunţa şi la obligativitatea purtării măştii de protecţie în interior, excepţie făcând mijloacele de transport în comun şi unităţile medicale. Djokovici va putea participa la Roland Garros “Situaţia se îmbunătăţeşte datorită eforturilor noastre colective. Sunt întrunite condiţiile pentru o nouă fază de relaxare a măsurilor. Începând de luni, 14 martie, vom suspenda aplicarea paşaportului de vaccinare oriunde se aplică acum. A doua măsură valabilă de la aceeaşi dată, încheierea obligativităţii purtării măştii, cu excepţia transportului în comun”, a spus Jean Castex, citat de news.ro. Anunţul lui Castex îi permite lui Novak Djokovici, care nu este vaccinat împotriva covid-19, să participe la turneul de la Monte Carlo în perioada 9-17 aprilie şi la Roland Garros în perioada 22 mai – 5 iunie. Sărbul este nevaccinat și situația epidemică a majoritatea țărilor europene au făcut ca restricțiile să fie dure, iar sportivii să fie afectați. Jucătorul, expulzat din Australia Situația ieșită din comun din Australia care a rezultat în deportarea lui Novak Djokovic l-a afectat pe sârb, atât din punct de vedere personal, cât și din punct de vedere sportiv. „Sunt extrem de dezamăgit de decizia instanței de anulare a aplicației pentru revizuirea deciziei ministrului de a-mi suspenda viza, ceea ce înseamnă că nu pot sta în Australia și să particip la Australian Open. Respect decizia instanței și voi coopera cu autoritățile relevante în legătură cu plecarea mea din țară. Nu sunt confortabil cu faptul că atenția în ultimele săptămâni a fost pe mine și sper că acum ne putem toți concentra pe joc și pe turneul ce-l iubesc. Le doresc toate cele bune jucătorilor, oficialilor turneului, personalului, voluntarilor și fanilor la turneu. Citește și: EXCLUSIV Clădirile Băncii Naționale a României, angajații Transgaz și mașinile MAE, asigurate la o companie înființată de Lukoil și disputată de Platon „Landromat rusesc” În cele din urmă, aș vrea să mulțumesc familiei mele, prietenilor, echipei, suporterilor, fanilor și conaționalilor mei sârbi pentru sprijinul vostru continuu. Toți ați fost o sursă grozavă de putere pentru mine”, a firmat Djokovic, la expulzarea din Australia.

Franța nu consideră o provocare trimiterea de trupe în România (sursă: mae.ro)
Eveniment

Franța nu consideră o provocare trimiterea de trupe în România

Franța nu consideră o provocare trimiterea de trupe în România. Ministrul francez al Afacerilor Externe, Jean-Yves Le Drian, a afirmat, joi, că prezenţa militară franceză anunţată în România nu poate fi considerată "o provocare" de către Rusia, ci doar respectarea angajamentelor pe care ţara sa trebuie să le onoreze. "Franţa este naţiune-cadru, iar participarea la prezenţa avansată adaptată a NATO în România răspunde la angajamentele sale ca parte din NATO. Această disponibilitate va fi discutată de miniştri zilele următoare", a afirmat Le Drian.Ministrul francez a susţinut o conferinţă de presă comună cu omologul său, Bogdan Aurescu. Citește și: EXCLUSIV Guvernul îi dă penalului Borbely un milion de euro pentru promovarea intereselor româneștiJean-Yves Le Drian a spus că eventuala coordonare cu forţele americane de pe teritoriul României, a căror prezenţă a fost anunţată miercuri, ar putea fi pe bază de "complementaritate".Întrebat dacă Rusia va vedea anunţul Franţei că va trimite trupe în România drept o "provocare", şeful diplomaţiei de la Paris a răspuns: "Nu cred că se poate spune că aceasta este o provocare, nu facem decât să răspundem la angajamentele pe care trebuie să le onorăm în contextul NATO".Ministrul a arătat că "subiectul esenţial, la ora actuală, este dezescaladarea". El a vorbit în acest sens şi de varianta dialogului. Franța nu consideră o provocare trimiterea de trupe în România "Trebuie să facem toate eforturile pentru a ajunge la acest scop. Ce facem în acest scop: descurajăm şi încercăm să discutăm. Ne dorim să găsim canale de comunicare cu Rusia. Este adevărat că acest dialog este mereu exigent şi dificil, dar trebuie să aibă loc, pentru a evita degradarea situaţiei, pentru că în prezent este adevărat că situaţia este gravă şi Rusia are la dispoziţie forţele dislocate necesare pe care le poate angaja într-o iniţiativă agresivă rapid, dacă doreşte. Dar încă nu a decis. Deci trebuie să facem toate demersurile posibile, să luăm toate iniţiativele posibile pentru a duce la o dezescaladare şi pentru ca preşedintele Putin să prefere negocierea confruntării", a punctat Le Drian. Citește și: După o dezvăluire a unui jurnalist co-fondator al defapt.ro, amendă penală pentru ex-ministrul GrigorescuLa rândul său, Aurescu a vorbit de importanţa componentei de descurajare."Aş completa cu o constatare pe care noi românii o avem în minte, rezultând din experienţa noastră istorică - atunci când vrei să ai un dialog care să fie substanţial şi care să dea rezultate, în această parte a lumii este nevoie să te bazezi pe o descurajare puternică", a arătat el.Totodată, Aurescu a reiterat că "prezenţa aliată pe flancul estic al Alianţei, inclusiv în partea de Sud, unde se află România, dacă este comparată cu actuala prezenţă rusă în proximitatea Ucrainei şi în regiunea Mării Negre, este clar o prezenţă de câteva ori mai mică, deci nu se poate în niciun caz vorbi despre desfăşurare de forţe aliate care să reprezinte o provocare pentru Rusia".

Criza actuală de securitate nu este doar despre Ucraina (sursă: mae.ro)
Eveniment

Criza actuală de securitate nu este doar despre Ucraina

Criza actuală de securitate nu este doar despre Ucraina, potrivit lui Bogdan Aurescu. Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, joi, că actuala criză de securitate ''este despre securitatea spaţiului euro-atlantic'' în ansamblul său, arătând că statele aliate trebuie să continue să se coordoneze cu privire la măsurile concrete, astfel încât să se obţină o dezescaladare a situaţiei. Citește și: EXCLUSIV Guvernul îi dă penalului Borbely un milion de euro pentru promovarea intereselor românești "Actuala criză de securitate nu este doar despre securitatea Ucrainei, nu este doar despre securitatea regiunii, nu este doar despre securitatea Europei, ci este despre securitatea spaţiului euro-atlantic în ansamblul său, iar Marea Neagră face parte integrantă din acest spaţiu, aşa cum securitatea Mării Negre face parte integrantă din securitatea transatlantică. Ceea ce se întâmplă la Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră. Federaţia Rusă continuă să maseze trupe în proximitatea Ucrainei, în regiunea Mării Negre, acestea sunt evoluţii îngrijorătoare care necesită atenţia noastră permanentă şi atunci am decis şi astăzi am avut încă o dată acest prilej să continuăm să ne coordonăm cu privire la măsurile concrete pe care trebuie să le luăm împreună, în aşa fel încât să obţinem o dezescaladare a situaţiei, să obţinem o continuare a dialogului", a spus Bogdan Aurescu, în conferinţa comună cu ministrul francez pentru Europa şi afaceri externe, Jean-Yves Le Drian. Citește și: După o dezvăluire a unui jurnalist co-fondator al defapt.ro, amendă penală pentru ex-ministrul GrigorescuMinistrul Bogdan Aurescu a găzduit o rundă de consultări, în format hibrid, a miniştrilor afacerilor externe ai statelor din Formatul Bucureşti 9 (B9) cu ministrul francez pentru Europa şi afaceri externe, Jean-Yves Le Drian. La reuniune a participat şi ministrul de externe din Ucraina.

Nu sunt semne că Rusia ar ataca Ucraina (sursă: diplomatie.gouv)
Internațional

Nu sunt semne că Rusia ar ataca Ucraina

Nu sunt semne că Rusia ar ataca Ucraina, potrivit șefului diplomației franceze. Ministrul de externe al Franţei, Jean-Yves Le Drian, apreciază că nu există în acest moment indicii că Rusia ar fi gata să acţioneze în Ucraina, transmite Reuters, preluând o declaraţie făcută miercuri televiziunii France 2. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabilPreşedintele rus Vladimir Putin a acuzat marţi Occidentul că creează intenţionat un scenariu care să atragă Rusia într-un război şi nu ţine cont de preocupările de securitate ale Moscovei legate de Ucraina. Nu sunt semne că Rusia ar ataca Ucraina Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia Rusia a concentrat zeci de mii de militari la frontiera ucraineană, însă susţine că nu are intenţia de a invada Ucraina. Acum opt ani, însă, ruşii au ocupat Crimeea, iar ulterior i-au sprijinit pe separatiştii din regiunea Donbas din estul Ucrainei. Fosta republică sovietică a ajuns în prezent un punct fierbinte într-o confruntare între Est şi Vest apreciată de Reuters drept cea mai periculoasă de după încheierea Războiului Rece.

România mulțumește Franței pentru trupe. (sursă: presidency.ro)
Eveniment

România mulțumește Franței pentru trupe

România mulțumește Franței pentru trupe, prin vocea președintelui Klaus Iohannis, care s-a întâlnit, joi, la Palatul Cotroceni, cu ministrul Forţelor Armate din Republica Franceză, Florence Parly.Administraţia Prezidenţială arată într-un comunicat că, în cadrul întrevederii, au fost abordate subiecte referitoare la stadiul Parteneriatului Strategic dintre România şi Franţa şi perspectivele de dezvoltare a acestuia, cu accent pe componenta de apărare, agenda NATO şi cea a Uniunii Europene, precum şi pe evoluţiile recente în plan securitar din regiunea Mării Negre.Potrivit sursei citate, preşedintele Iohannis a apreciat evoluţia şi rezultatele foarte bune ale cooperării bilaterale dintre ţara noastră şi Franţa în domeniul apărării, inclusiv pe timpul misiunilor executate în comun sub egida NATO, UE, ONU şi OSCE, precum şi în cadrul exerciţiilor multinaţionale. Citește și: EXCLUSIV Sume ridicole compensate consumatorilor casnici pentru electricitate și gaz în noiembrie și decembrie. Total: 185 milioane leiŞeful statului a precizat, cu privire la criza de securitate din zonă, că aceasta nu produce efecte doar la nivelul regiunii Mării Negre, ci afectează securitatea întregului spaţiu euroatlantic, subliniind şi importanţa unităţii şi solidarităţii la nivelul Uniunii Europene şi al NATO. România mulțumește Franței pentru trupele care vor ajunge la noi În acest context, preşedintele Iohannis a transmis mulţumiri Franţei pentru disponibilitatea de a participa la prezenţa militară avansată a NATO în ţara noastră, ca parte a răspunsului aliat la deteriorarea mediului de securitate în estul Europei. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv”În ceea ce priveşte agenda europeană, şeful statului şi-a exprimat aprecierea pentru obiectivele foarte ambiţioase stabilite de Franţa pentru Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, obiective care vor contribui la continuarea progreselor în domeniul securităţii şi apărării, şi a dat asigurări privind sprijinul României pentru materializarea acestora."În contextul diversificării provocărilor de securitate, preşedintele României a reliefat faptul că parteneriatul dintre NATO şi Uniunea Europeană este esenţial pentru securitatea europeană şi a accentuat necesitatea de consolidare în continuare a acestuia, în spiritul complementarităţii şi sinergiei eforturilor", arată Administraţia Prezidenţială.Ministrul francez al Apărării a apreciat relaţiile de cooperare bilaterală cu România şi a reliefat interesul Franţei de a continua dezvoltarea şi diversificarea acestora.Florence Parly a prezentat priorităţile Preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene, cu accent pe Busola Strategică, proiectele subsumate Cooperării Structurate Permanente şi Politicii de Securitate şi Apărare Comună, politica spaţială şi cooperarea în domeniul securităţii cibernetice.Oficialul francez a evidenţiat şi contribuţia semnificativă a ţării noastre în cadrul Uniunii Europene şi al NATO pe componenta de apărare, subliniind foarte buna colaborare dintre cele două state în cadrul misiunilor din teatrele de operaţii, cu accent pe participarea la misiunile comune privind combaterea terorismului din regiunea Sahel.

Klaus Iohannis a analizat situația de securitate (sursă: presidency.ro)
Eveniment

Klaus Iohannis a analizat situația de securitate

Klaus Iohannis a analizat situația de securitate de la Marea Neagră, în cadrul ședinței CSAT. ”Am examinat măsurile pentru capacitatea de răspuns la noile provocări de securitate Am făcut o analiză completă a situație din regiune, și din perspectiva migrației necontrolate. România are peste 600 de km de graniță cu Ucraina și trebuie să fim pregătiți pentru orice posibilitate. Actuala criză este despre securitatea întregului spațiu euroatlantic. E nevoie să dăm dovadă de unitate și solidaritate. Aceste demerusri ale Rusiei reliefează posibilitatea folosirii forței împotriva Ucrainei. Acțiunile recente ale Rusiei încearcă să modifice inacceptabil parametri structurii europene de securitate. Am analizat o gamă de scenarii, de la atacuri cibernetice la folosirea energiei pentru scopuri politice, la folosirea propagandei”, a declarat președintele după ședință. Klaus Iohannis a analizat situația de securitate de la Marea Neagră Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, convocată de preşedintele Klaus Iohannis, a avut loc, miercuri, la Palatul Cotroceni.Pe ordinea de zi a şedinţei au fost incluse, potrivit Administraţiei Prezidenţiale, subiecte referitoare la situaţia de securitate în zona extinsă a Mării Negre şi pe Flancul Estic al NATO şi măsuri privind dezvoltarea capacităţilor de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate şi creşterea rezilienţei. Citește și: EXCLUSIV Mama ministrului Vîlceanu de la Proiecte Europene continuă afacerile cu companiile falite de statMinistrul Apărării, Vasile Dîncu, a declarat, miercuri, că discuţia din CSAT va avea în vedere impactul unui posibil conflict asupra României şi va propune un set de măsuri în acest context."Discuţia se va axa pe problema impactului unui posibil conflict asupra României, atât impactul economic, impactul cu privire la rezilienţa generală a societăţii noastre, impactul asupra opiniei publice şi vom propune un set de măsuri pentru că în această situaţie, chiar dacă nu se pune problema unei intervenţii militare a NATO, indiferent de ceea ce se întâmplă, sigur că vor fi consecinţe în lanţ asupra securităţii zonei şi cred chiar şi asupra întregii Europe, pentru că este vorba de lanţul de aprovizionare cu energie, este vorba de sistemul bancar şi alte lucruri", a spus Dîncu. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv”El a adăugat că "nu se pune problema de a trimite soldaţi sau echipamente în Ucraina". "Dacă vă uitaţi şi în regulile NATO, nici NATO nu poate să facă acest lucru, pentru că dislocarea oricăror trupe se poate face numai în cazul în care este ameninţată o ţară membră a NATO. În cazul Ucrainei nu este vorba de asta", a detaliat ministrul Apărării.Întrebat de o eventuală activare a rezerviştilor din armată, Vasile Dîncu a spus că "nu suntem într-o asemenea situaţie".Şedinţa CSAT a fost convocată de preşedintele Klaus Iohannis după ce vinerea trecută a avut o întâlnire la Palatul Cotroceni cu premierul Nicolae Ciucă pentru a discuta despre situaţia de securitate de pe Flancul Estic al Alianţei Nord-Atlantice.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră