luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: franta

129 articole
Politică

Franța va ajuta România să crească eficiența

Franța va ajuta România să crească eficiența portului Galați, sporind exporturile ucrainene de grâne. Potrivit unui acord semnat azi, Franța și România vor coopera la dezvoltarea unui proiect care să crească eficiența portului Galați, la echiparea punctelor de frontieră din nordul României, precum și la creșterea capacităților de stocare a grânelor în portul Constanța. Franța va ajuta România să crească eficiența portului Galați În comunicatul de după semnarea acordului, se subliniază că România și Franța vor elabora „o strategie pe termen mediu pentru dezvoltarea coridoarelor care leagă România și Ucraina, inclusiv cele care traversează Republica Moldova”. „Acest acord va permite Ucrainei să exporte mai multe cereale în Europa și în țările în curs de dezvoltare, în special în Marea Mediterană”, a declarat după semnarea documentului, ministrul delegat francez pentru transporturi, Clément Beaune. France, Romania to agree deal to boost Ukrainian grain exports, transport minister says https://t.co/r3p2nzkk8l pic.twitter.com/CnKqOIhhSj— Reuters (@Reuters) September 11, 2022 De la 1 august până acum, din Ucraina au ieșit peste 2,3 de milioane de tone de produse agricole. 4% din acestea au ajuns în România. Linia ferată cu ecartament larg din Portul Galaţi a fost redeschisă în iulie. Citește și: Explicații pentru dezastrul rusesc: moralul este la pământ. Echipamente din al doilea război mondial, hrana proastă, salariile întârzie, degerături – iarna, iar vara îi atacă țânțarii Avantajele redeschiderii liniei cu ecartament larg sunt: reluarea, după 22 de ani, a transportului de marfă prin punctul feroviar de frontieră cu Republica Moldova (CFM), trenurile încărcate cu cereale din Ucraina (via Republica Moldova) ajung acum direct în Portul Galaţi; vagoanele cu cereale sunt preluate din grupa Galaţi Largă Ana (A) direct de un operator de marfă, până în Siloz; silozul are capacitate de depozitare de 25.000 de tone.

Franța va ajuta România să crească eficiența portului Galați, sporind exporturile ucrainene de grâne Foto: Observator News
Bloomberg, reportaj la Cincu, unde armata franceză construiește o bază NATO Foto: Twitter Armata franceză
Politică

Bloomberg, reportaj la Cincu

Agenția de presă Bloomberg publică un reportaj de la Cincu, unde francezii construiesc o bază NATO și arată uriașele probleme de infrastructură din România. La Cincu se va afla centrul de comandă al grupului NATO de luptă, iar francezii trebuie să construiască un mic orășel pentru circa 1.000 de persoane. Bloomberg, reportaj la Cincu „E greu să convingi localnicii să vândă două vaci, să renoveze două camere și să câștige mai mulți bani”, a spus primarul din Cincu, Aurel Sorin Suciu, citat de Bloomberg. Agenția menționează că locuitorii trăiesc din agricultura de subzistență și ajutoare guvernamentale. Primarul speră ca, din fonduri europene, sătenii să fie educați pentru a sprijini baza și să existe granturi pentru restaurante și cazări. On Aug 2, 2022, about 70 ?? troops left for Cincu, #Romania ??. In the coming months, together with their ?? & ?? colleagues, they will provide new infrastructure to reinforce #NATO’s defensive posture in the eastern part of the Alliance #WeAreNATO pic.twitter.com/F1GjmVX2Kq— Belgian Defence (@BelgiumDefence) August 4, 2022 „Podul principal spre orașul Cincu, aflat în mijlocul României, este într-o stare atât de groaznică încât găurile trec drept asfalt și se vede râul care curge dedesubt. Camioanele trebuie să ocolească câmpurile de floarea-soarelui pentru a muta zeci de mii de tone de material către și de la șantierul de pe deal”, mai arată agenția. Foto: Twitter Catalin Margescu Citește și: Încordare maximă în legătură cu siguranța centralei nucleare de la Zaporojie: rușii de la Rosatom au părăsit incinta, ucrainenii se tem de un „atac terorist” asupra zonei Baza de la Cincu ar trebui să fie gata până la finalul acestui an. Franța a detașat aici un detașament de Geniu și utilaje de mare tonaj. Comandantul Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a confirmat, în cadrul unei intervenţii la Europa FM, că podul de la Cincu reprezintă un impediment pentru blindatele NATO şi a susţinut că podul are probleme pe care autorităţile locale trebuie să le rezolve urgent. Însă totul stă pe loc din cauza birocraţiei româneşti. S-a ajuns în această situaţie după ce reprezentanţii Hidroelectrica nu au dat aviz de distrugere a vechiului pod de nici o sută de metri, deşi Ministerul Apărării a solicitat urgentarea lucrărilor în ceea ce priveşte noul pod, care ar fi trebuit să fie gata încă de anul trecut. #MissionAigle | En Roumanie, le détachement du génie ?? basé à Cincu poursuit, avec le génie ?? et le génie ??, les travaux d’aménagement du camp pour accueillir, à terme, 1 000 hommes. Les chantiers progressent conformément à la planification. #SolidaritéStratégique pic.twitter.com/Q0mp9FYnF1— Armée française - Opérations militaires (@EtatMajorFR) July 10, 2022

Vilă deținută de Plahotniuc, sub sechestru Foto: Facebook
Eveniment

Vilă deținută de Plahotniuc, sub sechestru

În Republica Moldova se poate: o vilă de 4,2 milioane de euro deținută de oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc în Franța a fost pusă sub sechestru. Plahotniuc a fugit din Moldova, iar oficial nu se știe unde se află. Presa susține că el s-ar ascunde în Cipru de Nord. Vilă deținută de Plahotniuc, sub sechestru Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) din Republica Moldova anunță că urmare a unei solicitări, Tribunalul judiciar din Thonon-les-Bains, Franța, a dispus aplicarea sechestrului asupra unui bun imobil din orașul francez Sciez aparținând cetățeanului Moldovei, Vladimir Plahotniuc. Sciez este o stațiune de vacanță situată pe malul lacului Leman, foarte aproape de Geneva. Vila se află într-un cartier rezidențial îngrădit, cu pază la intrare. Casa a fost cumpărată de familia lui Vladimir Plahotniuc încă în 2008, însă nu a fost indicată niciodată în declarațiile sale de avere. Potrivit estimării autorităților franceze, bunul sechestrat valorează peste 4,2 milioane euro. „Sechestrul aplicat asupra acestuia are ca scop garantarea posibilității aplicării pedepsei complementare a confiscării bunului în cadrul dosarului penal investigat de procurorii din Moldova”, a arătat parchetul din Republica Moldova. Procuratura menționează că, citând autoritățile cipriote, judecătorul de instrucție francez indică faptul că învinuitul Vladimir Plahotniuc ar fi creat o rețea criminală la nivel național și internațional în perioada 2009-2019. Cu implicarea învinuitului Ilan Șor, cei doi au înregistrat societăți cipriote și panameze în Anglia și au deschis conturi bancare pentru depunerea banilor deturnați din băncile din Moldova. Vila urmează să fie administrată de către AGRASC – agenție franceză similară cu Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale a CNA din Moldova - până la pronunțarea unei soluții pe dosar. La realizarea efectivă a sechestrului au acordat asistență magistratul de legătură din Ambasada Franței la București responsabil și de Republica Moldova, dar și consilierul Președintelui Republicii Moldova delegat de către Președintele francez pentru asistența organelor de drept naționale în cooperarea cu organele de drept din Franța. Mandatul de arestare îl așteaptă La 4 august, Curtea de Apel Chișinău a menținut mandatul de arest preventiv, însă Plahotniuc a fugit din Moldova și nu se știe unde se află. Presa din Moldova estimează că ar fi în Ciprul de Nord, un stat care nu este recunoscut decât de Turcia și nu are legături aeriene și navale decât cu această țară. În octombrie 2020, presa din Moldova anunța că proprietățile din străinătate ale fostului lider PD, Vladimir Plahotniuc, estimate la peste opt milioane de euro, urmează a fi puse sub sechestru de către autoritățile din România, Franța și Elveția. Anunțul a fost făcut de Procuratura Generală, care susține că „a administrat probe suplimentare și a convins magistrații că anume Vladimir Plahotniuc este beneficiarul efectiv al bunurilor stabilite”. Citește și: Sistemele americane de rachete HIMARS de mare precizie și rază medie de acțiune schimbă jocul în Ucraina: o bază rusească din Herson a fost făcută una cu pământul. Panică în Crimeea Era vorba despre vilele lui Plahotniuc din Elveția (foto), Franța și România, 5 autoturisme și o barcă (înregistrate în Elveția). La fel, urmau a fi sechestrate 9 apartamente înregistrate pe numele soției acestuia, precum și 4 autoturisme (înregistrate în Republica Moldova).

Rusia poate lăsa Franța fără gaz (sursa: Facebook/Bruno Le Maire)
Internațional

Rusia poate lăsa Franța fără gaz

Rusia poate lăsa Franța fără gaz. Guvernul de la Paris se pregăteşte de o întrerupere totală a livrărilor de gaze ruseşti, pe care o vede ca fiind cel mai probabil scenariu în planificarea sa, a afirmat duminică ministrul francez de Finanţe, Bruno Le Maire, transmite Reuters. Rusia poate lăsa Franța fără gaz În condiţiile în care aproximativ 17% din aprovizionarea sa vine din Rusia, Franţa este mai puţin dependentă de gazele ruseşti decât unele din statele vecine, dar Executivul pregăteşte planuri de urgenţă. Întreruperea este în mod special problematică acum deoarece producerea de energie nucleară în Franţa nu face faţă cererii, multe reactoare fiind închise pentru lucrări de mentenanţă. "Cred că o întrerupere totală a livrărilor de gaze ruseşti este o posibilitate reală... şi trebuie să ne pregătim pentru acest scenariu", a afirmat oficialul în marja conferinţei economice care are loc în Aix-En-Provence, în sudul Franţei. Prima măsură: reducerea consumului "Ar fi total iresponsabil să ignorăm acest scenariu", a declarat Bruno Le Maire. Acesta a explicat că prima linie de apărare este reducerea consumului de către gospodării şi companii, apoi construirea unei noi infrastructuri, cum ar fi o instalaţie plutitoare pentru regazificarea livrărilor de gaze naturale lichide din străinătate. Citește și: Rușii continuă să atace civili în Ucraina: 15 morți după prăbușirea unui bloc lovit de o rachetă Uragan în localitatea Ceasiv Iar Mai drastic, Guvernul analizează fiecare companie pentru a vedea unde poate fi forţată o producţie mai scăzută pentru a economisi energia, dacă va fi necesar, a adăugat ministrul francez de Finanţe.

Franța trimite blindate și tunuri în Ucraina (sursa: Captura Youtube)
Internațional

Franța trimite blindate și tunuri în Ucraina

Franța trimite blindate și tunuri în Ucraina. Ministrul apărării Sebastien Lecornu a anunţat că Franţa va trimite în Ucraina cantităţi semnificative de transportoare blindate pentru trupe, într-un interviu publicat luni seară, informează marţi AFP. "Pentru a se deplasa rapid în zonele aflate sub tirul inamicului, armata are nevoie de vehicule blindate", a subliniat ministrul francez într-un interviu apărut pe site-ul cotidianului Parisien-Aujourd'hui. Prin urmare, Franţa va "livra, în cantităţi semnificative, vehicule de transport de acest tip, care sunt înarmate", a adăugat el. Franța trimite blindate și tunuri în Ucraina Sebastien Lecornu a confirmat, de asemenea, trimiterea în Ucraina a şase tunuri Caesar suplimentare, în plus faţă de cele 12 trimise deja. https://www.youtube.com/watch?v=pf76pAYyU8U&t=350s&ab_channel=USMilitaryNews Cu toate acestea, oficialul francez nu a oferit detalii despre data la care vor fi trimise aceste întăriri, anunţate de şeful statului Emmanuel Macron pe 16 iunie în timpul vizitei sale la Kiev. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Referitor la livrarea rachetelor antinavă, solicitate de Kiev pentru a "deschide breşe în această blocadă maritimă impusă de Rusia şi care privează multe ţări de livrările de cereale şi materii prime", aceasta "face parte din dosarele aflate în studiu", a adăugat ministrul francez, fără a furniza detalii suplimentare. De la începutul ofensivei militare lansate de Moscova în Ucraina pe 24 februarie, Parisul a livrat Kievului tunuri Caesar, rachete antitanc Milan şi rachete antiaeriene Mistral, potrivit Agerpres. La mijlocul lunii aprilie, fostul ministru al apărării Florence Parly estimase la peste o sută de milioane de euro valoarea echipamentelor militare livrate Ucrainei de Franţa.

Macron strâns cu ușa de opoziție(sursa: TASS)
Internațional

Macron, strâns cu ușa de opoziție

Macron, strâns cu ușa de opoziție. Liderii partidelor politice franceze care s-au întâlnit marţi cu preşedintele Emmanuel Macron, după ce coaliţia acestuia a pierdut majoritatea parlamentară în urma alegerilor, au refuzat stabilirea unor alianţe care să-i redea liderului de la Elysee susţinerea în legislativ şi i-au cerut să vină cu propuneri concrete prin care să accepte compromisuri, potrivit agenţiilor Reuters şi EFE. Macron, strâns cu ușa de opoziție Macron a început marţi o serie de reuniuni de două zile cu liderii principalelor partide pentru a găsi o posibilă ieşire din dilema creată de rezultatul legislativelor desfăşurate duminică, în urma cărora coaliţia Ensemble! (Împreună) a lui Macron a pierdut majoritatea în Adunarea Naţională, dar nici nu poate fi imaginată vreo majoritate alternativă a opoziţiei. Preşedintele francez i-a primit marţi dimineaţă pe liderul formaţiunii de dreapta "Republicanii", Christian Jacob, şi pe secretarul general al Partidului Socialista (PS), Olivier Faure. Citește și: Lupte feroce pentru Insula Șerpilor: Ucraina încearcă să recucerească minuscula stâncă din Marea Neagră care are o importanță strategică uriașă După încheierea discuţiei Jacob a semnalat presei intenţia partidului său de a continua "în opoziţie, de o manieră hotărâtă, dar responsabilă", adăugând că îi revine lui Macron sarcina "să pună propuneri pe masă". Totuşi, Christian Jacob, care l-a descris anterior pe Macron drept un politician "arogant", a subliniat că o alianţă a formaţiunii sale de dreapta cu coaliţia acestuia ar echivala cu o "trădare" a propriului electorat conservator. Propuneri concrete i-a cerut liderului de la Elysee şi socialistul Faure, care a spus că a avut o discuţie "interesantă" cu Macron. Acesta "trebuie să facă propuneri şi vom vedea de ce parte ne aşezăm", a mai afirmat Olivier Faure, fără a da vreun indiciu asupra unui eventual acord. La rândul său, liderul formaţiunii centriste MoDem, Francois Bayrou, un aliat important al lui Macron, a apreciat după discuţia cu acesta că "este nevoie de ceva apropiat de (un guvern de) uniune naţională". Liderul de la Elysee a avut consultări şi cu alţi politicieni, inclusiv cu lidera extremei drepte Marine Le Pen, a cărei formaţiune a obţinut la aceste alegeri un rezultat peste aşteptări. "Dacă măsurile care vor fi prezentate sunt de bun simţ le vom vota', a spus Marine Le Pen după ce a discutat cu Macron, fiind însă exclusă o alianţă a extremei drepte cu partidul prezidenţial, care în seara alegerilor a subliniat că va face alianţe numai cu partide conforme cu orientările sale, adică partide "proeuropene" şi "proclimat". Coaliţia centrist-liberală Ensemble! (Împreună), care s-a sprijinit în timpul primului mandat de cinci ani al lui Emmanuel Macron pe o majoritate confortabilă (fixată la 289 de deputaţi), are după alegerile legislative de duminică doar 245 de mandate de parlamentar din totalul celor 577, potrivit Agerpres.

Coaliția lui Macron stă bine în sodaje (sursă: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Coaliția lui Macron stă bine în sodaje

Coaliția lui Macron stă bine în sodaje. Coaliţia lui Emmanuel Macron pare bine plasată pentru a rămâne prima forţă politică din Adunarea naţională (camera inferioară a parlamentului), conform primelor proiecţii ale rezultatelor votului din primul tur al alegerilor legislative de duminică. Tabăra prezidenţială ar urma să-şi adjudece între 275 şi 310 locuri din totalul de 577, conform unui sondaj Ifop-Fiducial, şi între 255 şi 295, conform unui sondaj Ipsos. Majoritatea absolută înseamnă 289 de mandate, potrivit Agerpres, care citează AFP. Coaliția lui Macron stă bine în sodaje În termen de voturi, coaliţia preşedintelui centrist recent reales în aprilie se află umăr la umăr cu coaliţia stângii, conform aceloraşi estimări. Blocul de stânga Nupes (LFI, PCF, PS şi EELV) şi ”Ensemble”, o coaliţie macronistă a partidelor de centru şi centru-dreapta LREM / Renaissance, MoDem şi Horizons au obţinut câte 25,2%. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect Pe locul trei în opţiunile votanţilor s-a clasat Rassemblement National, cu 18,9%. Alegerile au fost marcate de absenteism, participând doar 47,2% din totalul francezilor cu drept de vot. Al doilea tur al alegerilor legislative va avea loc duminică, 19 iunie. Dacă blocul de stânga ”Nupes” ar obţine majoritatea absolută, Emmanuel Macron ar fi lipsit practic de toate puterile care îi revin, potrivit Reuters. Aproximativ 6.300 de candidaţi luptă pentru cele 577 de locuri în parlament.

Naval Group, despăgubiri de la Australia (sursa: Facebook/Anthony Albanese)
Internațional

Naval Group, despăgubiri de la Australia

Naval Group, despăgubiri de la Australia. Canberra a prezentat sâmbătă un acord de compensaţii masive cu producătorul francez de submarine Naval Group, încheind financiar un conflict care a tensionat relaţiile dintre Canberra şi Paris timp de aproape un an, transmite AFP. Naval Group, despăgubiri de la Australia Noul premier australian, Anthony Albanese, a declarat că grupul francez a acceptat o "reglementare justă şi echitabilă" de 555 de milioane de euro, pentru ruperea uriaşului contract de 56 de miliarde de euro, care a declanşat toamna trecută o criză diplomatică între Paris şi Canberra. Franţa a anunţat, prin vocea ministrului Apărării, Sébastien Lecornu, că "ia act" de acest acord. "Acordul este important pentru că ne va permite să deschidem o nouă pagină în relaţia noastră bilaterală cu Australia şi să privim înainte", le-a spus el jurnaliştilor în Singapore. Anterior, Naval Group a salutat într-un scurt comunicat acordul, spunând că este "echitabil", reluând astfel termenul folosit de guvernul australian. Compania franceză nu a oferit în schimb informaţii despre valoarea compensaţiei. Naval Group, mulțumit de demers Grupul a precizat că şi-a "însoţit" partenerii şi subcontractanţii francezi şi australieni în demersurile lor. Compania le-a mulţumit de asemenea celor care au permis "timpul de peste cinci ani" avansul acestui program abandonat în cele din urmă. În septembrie 2021, premierul australian de atunci, Scott Morrison, a anulat brusc contractul francez, aflat în pregătire de zece ani. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN Şeful guvernului a anunţat că ţara sa va achiziţiona submarine cu propulsie nucleară americane sau britanice, o schimbare majoră pentru o ţară cu capacităţi nucleare slabe. Morrison şi-a atras atunci furia preşedintelui francez Emmanuel Macron, care l-a acuzat de înşelăciune şi care l-a chemat în ţară pe ambasadorul său din Australia în semn de protest. Albanese promite o vizită în Franța Relaţiile dintre cele două ţări au rămas glaciale până la alegerea în mai a lui Albanese, de centru-stânga. De la venirea sa la putere, acesta a încercat să detensioneze relaţiile cu Franţa, Noua Zeelandă şi naţiunile insulare din Pacific care reproşau guvernului conservator precedent lentoarea în lupta împotriva schimbărilor climatice. "Suntem pe punctul restabilim o relaţie mai bună între Australia şi Franţa", a declarat Albanese, spunând că este "nerăbdător să răspundă invitaţiei pe care mi-a făcut-o preşedintele Macron de a mă deplasa la Paris cu prima ocazie".

Sancțiuni împotriva Rusiei în sectorul nuclear, nedorite Foto: Rosatom
Eveniment

Sancțiuni împotriva Rusiei în sectorul nuclear

De ce nu se discută despre sancțiuni împotriva Rusiei în sectorul nuclear: Franța și Ungaria continuă afacerile cu Rosatom, iar conflictul din Ucraina nu a dus nici măcar la o tentativă de desfacere a acestor legături. Centralele nucleare din Slovacia sunt alimentate de combustibilul nuclear furnizat de o companie rusă, TWEL, însă această țară a depus deja eforturi pentru a întrerupe aceste livrări. Însă Finlanda a pus capăt unei afaceri de 7,8 miliarde de dolari cu Rosatom, care trebuia să construiască o centrală nucleară. Finland has terminated a contract with Russia’s Rosatom to construct a third nuclear power plant The deal is worth $7.8 billion— Samuel Ramani (@SamRamani2) May 2, 2022 Sancțiuni împotriva Rusiei în sectorul nuclear, nedorite Frankfurter Allgemeiene Zeitung (FAZ) scrie că, în aprilie, ambasadorul Germaniei la Bruxelles, la Uniunea Europeană, a cerut aplicarea de sancțiuni și împotriva cooperării cu Rusia în sectorul atomic. Doar Austria a sprijinit propunerea, în timp ce Ungaria s-a opus vehement, iar Franța a ocolit-o. În orice caz, ea a dispărut de pe agenda oficialilor europeni. FAZ amintește că, în martie, ministrul francez de Finanțe, Bruno le Maire, cerea un război total împotriva intereselor economice și financiare ale Rusiei. Hungary is continuing to work with Russia on its Rosatom Paks II nuclear project The EU, spearheaded by Germany, has been trying to ban Russian uranium imports. Hungary is again set to be the spoiler— Samuel Ramani (@SamRamani2) May 7, 2022 Franfurter Allgemeine amintește că SUA vând anual uraniu îmbogățit în valoare de miliarde de dolari către Rosatom. În martie, cotidianul francez Le Figaro scria, citând surse guvernamentale, că statul francez este pregătit să cedeze către Rosatom 20% dintr-o companie franceză strategică pentru industria nucleară - GEAST, care produce turbinele pentru reactoare Arabelle. Turbinele Arabelle sunt folosite la mai multe reactoare ale Rosatom, dar şi la reactoare de pe submarine cu propulsie nucleară. O altă companie de stat franceză, EDF, deţine restul de 80% din capitalul GEAST. Not just about oil, gas & coal: EU member states such as Hungary, Finland, the Czech Republic, Bulgaria & Slovakia rely on #Russia for uranium imports for their nuclear plants, @POLITICOEurope reports, while #France’s EDF deals with Russia’s Rosatom “for some of its tasks”. #F24— Douglas Herbert (@dougf24) May 2, 2022 Centralele nucleare sovietice din Est depind de Rusia GEAST ar urma să revină în mâinile statului francez în virtutea unui acord semnat recent de EDF cu proprietarul, General Electrics (GE), din SUA. Acordul prevede preluarea unei divizii mai mari a GE, care include şi GEAST. Nici concernul germano-francez Framatome-Siemens nu a întrerupt legăturile cu Rosatom. Acest concern vinde sisteme de automatizare, folosite, de exemplu, la centrala nucleară pe care Rosatom o construiește în Ungaria. Dacă Rosatom ar fi spus sancțiunilor, ar fi afectate multe alte companii franțuzești, precum Vinci, Bouygues, Assystem, Bureau Veritas și Dassault Systèmes. În Europa de Est, depind de livrările de combustibil nuclear din Rusia centrale din: Bulgaria, Slovacia, Cehia, Slovenia și Ungaria. În martie, un avion rusesc care transporta combustibil nuclear a aterizat în Slovacia, ocolind închiderea spațiului aerian ordonată de Uniunea Europeană. Ministerul Economiei de la Bratislava, Richard Sulik, a confirmat că este vorba despre un avion al companiei Volga Dnepr care transporta combustibil nuclear.În Slovacia, energia provine de la două centrale nucleare și tot combustibilul său nuclear este din Rusia. Hungarian MFA Péter Szijjártó met with Rosatom's CEO & confirms that Hungary still wants Rosatom to build the Paks 2 nuclear power plant. Worth noting: Moscow has been using the colony of thousands of Russians in Paks for undercover intelligence activitieshttps://t.co/rYv647fuZm— Szabolcs Panyi (@panyiszabolcs) May 5, 2022 Cât despre Ungaria ea merge mai departe cu construirea unei centrale nucleare cu tehnologie rusă. În 6 mai, ministrul de Externe Péter Szijjártó s-a văzut cu directorul Rosatom, Alexey Likhachev, iar cele două părți s-au asigurat că proiectul merge mai departe. Citește și: În plin conflict în Ucraina, PNL alege vicepreședinte pe probleme de apărare un ins care s-a internat la psihiatrie, ca să scape de arest. Ciucă l-a dat afară din Guvern

Au început procedurile de retragere a Legiunii de Onoare acordate lui Oprescu Foto: Inqaum/ Marin Raica
Politică

Retragere Legiunii de Onoare acordate Oprescu

Ambasada Franței a anunțat, într-un răspuns către Dilema Veche, că au început procedurile de retragere a Legiunii de Onoare acordate lui Sorin Oprescu. Fostul primar general Sorin Oprescu a primit Legiunea de Onoare în martie 2015. Acum câteva zile, el a fost condamnat la peste zece ani de închisoare, dar a fugit din România, fiind reținut în Grecia, unde a cerut azil politic. Retragere a Legiunii de Onoare acordate lui Oprescu „Ambasada Franței la București transmite, spre buna informare a cititorilor, că în cazul lui Sorin Oprescu a început procedura de retragere a ordinului Legiunii de Onoare”, anunță Dilema Veche. În articolul din Dilema Veche se arată că: „Nu e clar care au fost meritele primarului Sorin Oprescu (...) Din tot ce înseamnă cavaler al ordinului național al Legiunii de Onoare, eu, unul, rețin cuvîntul „onoare”. Onoarea pe care Franța i-o face fostului primar condamnat penal Sorin Oprescu prin această distincție îi dezonorează pe ceilalți purtători onorabili și merituoși ai medaliei”. În martie 2015, când Sorin Oprescu a fost decorat, în fața Ambasadei Franței la București a avut loc un mic protest. Ambasada Franței anunța din octombrie 2015 că ar putea să-i retragă Legiunea de Onoare. Un articol semnat de Luca Niculescu, pe atunci redactor-șef la RFI România, iar acum ambasador al României în Franța, arăta: „Dacă Sorin Oprescu va fi condamnat, autorităţile franceze vor declanşa procedura prevăzută în Codul Legiunii de Onoare. Aceasta arată că medalia poate fi retrasă în cazul în care cel decorat a avut un comportament care contravine onoarei sau aduce atingere intereselor Franţei. Pentru retragerea decoraţiei e nevoie de un decret al preşedintelui Franţei. Ordinul de decorare a lui Sorin Oprescu cu Legiunea de Onorare a fost semnat în ianuarie de Francois Hollande. Primarul Bucureştiului a primit distincţia la Ambasada Frantei pe 12 martie”. Însă Sorin Oprescu este și deținătorul unei decorații conferite de statul român. Băsescu i-a conferit „Serviciul Credincios” În aprilie 2010, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, secretarul de stat din Ministerul Sănătății Adrian Streinu-Cercel și chirurgul Șerban Brădișteanu au fost decorați, alături de alte personalități ale lumii medicale, de președintele Traian Băsescu. Oprescu a primit Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Ofițer, în timp ce Streinu-Cercel a fost decorat cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Comandor. Dr. Șerban Brădișteanu, realizatorul primului transplant cardiac din România, i-a fost acordat Ordinul Meritul Sanitar în grad de Cavaler. În mai 2013, Oprescu a fost decorat, la Palatul Peleș din Sinaia, de către Principesa Margareta, cu "Ordinul Coroana României în grad de Ofițer". Citește și: În Moldova se poate: viitoarea șefă a parchetului anticorupție a făcut dreptul la Universitatea Virginia, a fost procuror în SUA și vorbește cinci limbi, pe lângă română

Statele baltice vor mai multe trupe NATO la granița cu Rusia Foto: Twitter National Guard
Internațional

Statele baltice vor trupe NATO granița Rusia

Statele baltice vor mai multe trupe NATO la granița cu Rusia, câteva țări vestice, printre care Franța și Italia, se opun, scrie Washington Post. Țările aflate la granița de est a NATO explică faptul că Rusia ar putea declanșa rapid un atac scurt, după care ar pune NATO în fața faptului împlinit. Statele baltice vor mai multe trupe NATO la granița cu Rusia „Statele baltice și Polonia cer o prezență militară extinsă semnificativ pe teritoriul lor și noi capacități, cum ar fi cele de apărare antiaeriană, care ar putea îngreuna o invazie rusă. Alți factori de decizie, inclusiv din Franța și Italia, își exprimă scepticismul că Rusia (...) va reprezenta în curând o amenințare pentru teritoriul NATO. O decizie inițială trebuie luată până la sfârșitul lunii iunie, când liderii NATO se vor întâlni la un summit de la Madrid”, scrie Washington Post. Potrivit unui document confidențial consultat de acest ziar, cele trei state baltice au solicitat ca o divizie de 20.000 de oameni să fie pregătită dacă vreuna din aceste țări este amenințată. „O agresiune rusă directă împotriva NATO nu poate fi exclusă”, se arată în document, în care se atrage atenția că Kremlinul poate mobiliza rapid trupe, declanșa un atac scurt și apoi poate pune NATO în fața unui „fapt împlinit”. Însă Franța s-ar opune, iar Washington Posta amintește că, recent, președintele Emanuel Macron a spus că va trebui să se stea cu Ucraina și Rusia la aceeași masă, iar acest lucru nu poate fi făcut prin „umilire”. „Nu suntem în război cu Rusia”, a spus Macron, pe Twitter. Vestul ar putea deveni prietenoos cu Rusia din nou, după război Un oficial din Est a explicat că țările din această regiune se grăbesc să obțină acum un acord privind consolidarea graniței cu Rusia, pentru că sprijinul din Vest ar putea să dispară după ce războiul din Ucraina se va termina. Takeaway from #NATOSummit:?Our unity & support to ?? is firm.?2% of GDP on defence must be the floor not the ceiling. Today ?? decided to increase our spending to 2,5%.?To defend @NATO territory, we need forward defence - including more NATO troops & air defence in Estonia. pic.twitter.com/SUvhyWN0OT— Kaja Kallas (@kajakallas) March 24, 2022 „Conform planului baltic, o divizie completă de trupe nu ar fi staționată permanent în fiecare țară, dar echipamentul acestora ar fi poziționat acolo în avans, iar NATO ar aloca mii de forțe suplimentare care să fie în așteptare (...) în caz de criză. Doar aproximativ o brigadă de trupe NATO - aproximativ 6.000 de militari - ar fi pe teren în fiecare națiune în mod continuu, în creștere față de aproximativ 2.000 înainte de februarie”, explică Washington Post. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Polonia avea înainte de invadarea Ucrainei 4.500 de militari americani pe teritoriul ei, acum are 10.000 și ar dori o prezență sporită.

Macron nu "arde de nerăbdare" să viziteze Kievul (sursa: TASS.com)
Eveniment

Franța intensifică livrările de arme în Ucraina

Franța intensifică livrările de arme în Ucraina. Franţa îşi va intensifica livrările de arme către Ucraina "în zilele şi săptămânile următoare", i-a promis marţi preşedintele Emmanuel Macron omologului său Volodimir Zelenski, confirmând angajamente în acest sens anunţate la sfârşitul lui aprilie, relatează AFP. Şeful statului "a confirmat că livrările de arme de către Franţa vor continua şi vor câştiga în intensitate în zilele şi săptămânile următoare, la fel ca transportul de echipament umanitar", a precizat Palatul Elysee. Franța intensifică livrările de arme în Ucraina Franţa a livrat peste 800 de tone de ajutor umanitar Ucrainei de la începutul ofensivei ruse pe 24 februarie, între care 13 vehicule de salvare suplimentare în acest weekend. Cei doi lideri au "evocat garanţiile de securitate pe care Franţa le-ar putea aduce Ucrainei în cadrul unui acord internaţional, în scopul de a asigura respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării". Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Zelenski i-a reproşat pe 12 mai lui Emmanuel Macron că vrea să-i asigure "o portiţă de ieşire" lui Vladimir Putin în conflict şi a estimat că "nu este nevoie să-i facă concesii politice" Rusiei, potrivit Agerpres. Macron "nu a discutat niciodată cu Vladimir Putin fără acordul preşedintelui Zelenski", a replicat atunci preşedinţia franceză. Emmanuel Macron l-a asigurat la sfârşitul lui aprilie pe omologul său care îi mulţumea pentru "trimiterea de material militar de anvergură care contribuie la rezistenţa ucraineană" că acest sprijin va continua "să se întărească, la fel ca asistenţa umanitară adusă de Franţa". Cei doi preşedinţi au mai discutat marţi despre "căile posibile de a permite exporturile de cereale ucrainene, de care depinde o mare parte a lumii pentru alimentaţie". Ucraina, unul dintre primii producători mondiali de cereale, se confruntă cu o blocadă navală totală din partea Rusiei, în special a portului Odesa, unul dintre principalele puncte de ieşire pentru exporturile sale. România reprezintă una dintre soluţiile posibile, prin transferul cerealelor cu trenuri, camioane sau barje şi încărcarea lor în portul Constanţa. În condiţiile în care Franţa asigură preşedinţia semestrială a Consiliului UE, Emmanuel Macron i-a confirmat de altfel omologului său "că cererea de aderare a Ucrainei la UE va fi studiată în cadrul Consiliului European din luna iunie", după avizul Comisiei Europene. Preşedintele Zelenski se arată foarte rezervat în privinţa propunerii omologului său francez de a crea o "Comunitate politică europeană" din care să facă parte Ucraina în aşteptarea unei adeziuni depline la UE care, potrivit Parisului, ar putea dura "decenii".

Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea

Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea. Candidata Adunării Naţionale în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Franţa, Marine Le Pen, şi-a recunoscut duminică seara înfrângerea în faţa preşedintelui în funcţie, Emmanuel Macron, declarând însă că "rezultatul în sine reprezintă o victorie remarcabilă", informează AFP şi Reuters. Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea Ideile "pe care le întruchipăm ating noi culmi" în Franţa, a mai spus Marine Le Pen, al cărui partid a obţinut cel mai bun scor într-un scrutin prezidenţial francez începând din 1958. "Acest rezultat constituie pentru liderii francezi şi liderii europeni" mărturia "unei mari neîncrederi a poporului francez faţă de ei, pe care nu o pot ignora", a adăugat Le Pen. "Emmanuel Macron nu va face nimic pentru a repara fracturile ce divizează ţara şi îi fac pe compatrioţii noştri să sufere", a afirmat lidera formaţiunii politice de extremă dreapta. Le Pen promite să continue lupta "Mă tem că mandatul de cinci ani care urmează să înceapă nu va însemna o renunţare la metodele brutale ale celui precedent. Pentru a evita monopolizarea puterii de către câţiva, îmi voi continua mai mult ca oricând angajamentul faţă de Franţa şi de poporul francez cu energia, perseverenţa şi afecţiunea pentru care sunt cunoscută". Citește și: The Telegraph: Franța și Germania au vândut Rusiei armament de 230 de milioane de lire sterline, eludând embargoul impus de Uniunea Europeană "De o mie de ori am fost îngropaţi", a spus Marine Le Pen despre partidul său, Adunarea Naţională. Ea a declarat că va continua să se lupte cu Macron pe subiecte precum imigraţia, lipsa securităţii şi creşterea vârstei de pensionare. Ploaie de felicitări pentru Macron Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, precum şi prim-miniştri din mai multe ţări europene l-au felicitat pe preşedintele francez Emmanuel Macron pentru realegerea sa duminică, informează Reuters, AFP şi dpa. "Bravo, Emmanuel", "UE poate conta pe Franţa încă cinci ani". "În această perioadă agitată avem nevoie de o Europă solidă şi de o Franţă angajată total într-o Uniune Europeană mai suverană şi mai strategică", a scris Charles Michel pe Twitter. "Mă bucur să putem continua cooperarea noastră excelentă. Împreună, vom face să progreseze Franţa şi Europa", a postat pe Twitter Ursula von der Leyen. Liderii europeni, ușurați de rezultat Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, l-a felicitat pe preşedintele Emmanuel Macron pentru "realegerea sa de mare succes" şi a afirmat că aşteaptă cu nerăbdare să continue să colaboreze cu Franţa, care deţine în prezent preşedinţia Consiliului UE şi să "facă faţă provocărilor unei lumi din ce în ce mai incerte şi îngrijorătoare". "O UE puternică are nevoie de o Franţă puternică", a scris ea. Premierul belgian Alexander De Croo şi prim-ministrul luxemburghez Xavier Bettel s-au numărat printre liderii ţărilor membre UE care au postat rapid pe Twitter mesaje de felicitare pentru victoria lui Emmanuel Macron. Premierul italian Mario Draghi a salutat, într-un comunicat oficial, victoria lui Emmanuel Macron în alegerile prezidenţiale, calificând-o drept "o veste magnifică pentru întreaga Europă". Macron, creditat cu 57-58% din voturi Şeful guvernului britanic, Boris Johnson, a declarat că "se bucură să continue să lucreze împreună". "Felicitări @EmmanuelMacron pentru realegerea dumneavoastră ca preşedinte al Republicii Franceze. Franţa este unul dintre cei mai apropiaţi şi importanţi aliaţi ai noştri. Sunt bucuros să continuăm să cooperăm pe probleme cheie pentru ambele noastre ţări şi pentru lume", a declarat premierul britanic pe Twitter. Preşedintele în funcţie, Emmanuel Macron, a fost reales duminică pentru un al doilea mandat în faţa rivalei sale de extremă dreapta Marine Le Pen, conform primelor estimări ale sondajelor la ieşirea de la urne, relatează AFP. Emmanuel Macron a obţinut între 57,6% şi 58,2% din voturi, în faţa candidatei Adunării Naţionale, creditată cu 41,8% până la 42,4% din voturi, potrivit acestor estimări. Absenteismul se situează între 27,8% şi 29,8%.

Franța și Germania au vândut Rusiei armament (sursa: Facebook/Минобороны России)
Internațional

Franța și Germania au vândut Rusiei armament

Franța și Germania au vândut Rusiei armament de 230 de milioane de lire sterline, eludând embargoul impus în 2014, după ce Rusia a invadat Crimea, scrie The Telegraph. Echipamentul ar fi ajuns, foarte probabil, să fie folosit împotriva Ucrainei, apreciază presa britanică. Potrivit presei, portița prin care fuseseră evitate sancțiunile ar fi fost închisă abia pe 8 aprilie 2022. Franța și Germania au vândut Rusiei armament Teoretic, era în vigoare un embargou al Uniunii Europene, embargou referitor la vânzarea de arme către Rusia după anexarea Crimeei în 2014. Însă luna trecută s-a descoperit că Franța, Germania și Italia au folosit o portiță din legislația europeană. O investigație publicată în martie arăta că 10 state au încălcat embargoul și au vândut armament de 350 de milioane de euro. Însă, acum, The Telegraph arată că 78% din vânzări au fost ale unor firme din Germania și Franța. Foto: The Telegraph UE a interzis „vânzarea directă sau indirectă, furnizarea, transferul sau exportul de arme și materiale aferente de toate tipurile, inclusiv arme și muniții, vehicule și echipamente militare, echipamente paramilitare și piese de schimb, către Rusia” în urmă cu opt ani. Dar statele europene au reușit să vândă Rusiei echipamente în valoare de sute de milioane de lire sterline, în ciuda interdicției, folosind o tehnică de tip „backdoor” (ușa din spate/ portiță legislativă), care permitea continuarea contractelor semnate înainte de 1 august 2014 sau contracte „suplimentare” care ar fi ajutat la finalizarea celor inițiale. The story of how France used a loophole in an EU embargo to send weapons to Russia that are now being used against Ukraine m.Part 1 of 2 of the video.Part 2 in the comments below ⬇️pic.twitter.com/IxdGuwWAxo— Visegrád 24 (@visegrad24) April 22, 2022 Rusia a promis să nu-l folosească la război Franța a avut, astfel, vânzări de 152 de milioane de euro, în cadrul a 76 de licențe de export. Ea a vândut bombe, rachete și camere de detecție termală. Un purtător de cuvânt al ministerului german al Economiei a declarat că vânzarea a fost făcută după ce Moscova a garantat că armele nu vor fi folosite pentru aplicații militare. „Dacă ar fi existat indicii de vreun fel de utilizare militară, licențele de export nu au fost acordate”, au spus oficialii germani, citați de ziarul britanic. Will we get a criminal investigation?Germany won't send even old armaments to Ukraine, yet has profited immensely from selling its latest to Russia.I guess when it comes money "Niemals wieder" can be replaced with "Noch mehr! mehr! mehr!https://t.co/icV9TauPbg— toomas hendrik ilves (@IlvesToomas) April 23, 2022 Germania a vândut echipamente militare de 121 de milioane de euro. Recent, cancelarul Scholz a declarat că evită să vândă armament greu Ucrainei de teamă că asta ar implica țara sa într-un război cu Rusia și ar putea declanșa un război nuclear. Citește și: Ministerul britanic al Apărării: Rusia, zero progrese majore în ultimele 24 de ore. Mariupol rezistă

Macron preferat de publicul francez (sursa: dw.com)
Internațional

Macron, preferat de publicul francez

Macron, preferat de publicul francez. Președintele francez Emmanuel Macron a fost considerat mai convingător decât candidata de extremă-dreapta Marine Le Pen într-o dezbatere preelectorală la televiziunea franceză, înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale de duminică, arată un sondaj de opinie. Macron, preferat de publicul francez Sondajul rapid realizat de Elabe pentru BFM TV a constatat că 59% dintre telespectatorii chestionați l-au găsit pe Macron mai convingător decât Le Pen, potrivit Reuters. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii În 2017, aceeași firmă de sondaje a constatat că 63% dintre cei intervievați l-au găsit pe Macron mai convingător. Sondajele privind intențiile de vot pentru alegerile din 24 aprilie estimează că Macron va câștiga cu aproximativ 55,5% din voturi. În 2017, Macron a învins-o pe Le Pen cu 66,1% din voturi.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră