miercuri 11 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: flagrant

6 articole
Investigații

EXCLUSIV Șefii Vămii Agigea, prinși în flagrant de mită, au fost salvați de DNA în 2021 prin clasare

Vameșii Octavian Lică Parfenie și Christian Gudu, șefii Vămii Agigea și foști șefi ai Vămii Constanța Sud, au fost prinși în flagrant de procurorii anticorupție. Parfenie și Gudu cereau bani de la agenți economici pentru ca formalitățile vamale pentru containerele cu marfă să se desfășoare cu „ușurință” și „prioritate”. Cei doi vameși urmează să fie duși la Tribunalul București cu propunerea de arestare preventivă. Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume DeFapt.ro a obținut un răspuns de la DNA din care reiese că mai mulți vameși, inclusiv Lică Octavian Parfenie și Christian Gudu, au fost „turnați” la DIICOT în iunie 2019. Ulterior, după ce dosarul a ajuns la DNA Constanța, acesta a fost clasat pentru că „fapta nu există”. Flagrant organizat de DNA Direcția Națională Anticorupție a reușit în noaptea de joi spre vineri să îi prindă în flagrant pe Octavian Lică Parfenie și Christian Gudu, din cadrul Direcției Regionale Vamale București – Biroul Vamal de Frontieră Constanța, în timp ce primeau șpagă pentru containerele de mărfuri care intrau în țară.  Anchetatorii susțin că cei doi vameși „au primit sume de bani în legătură cu urgentarea îndeplinirii unui act ce intra în îndatoririle lor de serviciu, mai precis pentru ca formalitățile vamale pentru importurile de mărfuri din perioada 01.12.2025-05.12.2025, realizate de agenți economici având comisionar vamal pe Quality Broker SRL, să se desfășoare cu ușurință și cu prioritate”. Șpagă de 300-700 de euro pentru fiecare container de marfă Aceștia cereau șpăgi cuprinse între 300 și 700 de euro de la agenți economici pentru fiecare container cu marfă care ajungea în România. În cazul în care importatorii nu acceptau să plătească șpăgile către vameși, riscau întârzieri semnificative la efectuarea formalităților vamale. După finalizarea audierilor, vameșii Octavian Lică Parfenie și Christian Gudu, urmează să fie duși la Tribunalul București cu propunerea de arestare preventivă. Vameșul Gudu, fratele deputatului PNL Gudu Corupția din Autoritatea Vamală Română este protejată la cel mai înalt nivel, atât de decidenții din Ministerul Finanțelor, cât și de politicienii care girează numirile pe funcțiile de conducere. Printre beneficiarii acestei protecții erau și vameșii Octavian Lică Parfenie și Christian Gudu. Acesta din urmă este fratele lui Michael Gudu, deputat PNL în legislatura 2020 – 2024, un apropiat al primarului Ștefan Ilie, șeful PNL Tulcea. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că pe numele celor doi vameși, în cursul lunii iunie 2019, a fost depus un denunț la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) de către reprezentanții unei societăți comerciale. Denunțul viza „comiterea unor presupuse fapte penale de către funcționarii Biroului Vamal de Frontieră Constanța Sud”. Tot în anul 2019, dosarul a fost declinat de la DIICOT Constanța la DNA Constanța.   Denunțați la DIICOT, salvați de DNA Într-un răspuns transmis de către DNA la solicitarea DeFapt.ro se menționează că la dosar au fost atașate ulterior ale două sesizări. Una - anonimă, cealaltă - făcută de o instituție publică.  „În cauza respectivă, în care urmărirea penală a fost începută doar cu privire la faptă (“in rem”), după epuizarea tuturor cercetărilor, la data de 07 ianuarie 2021, procurorii anticorupție au dispus soluția clasării, în conformitate cu prevederile art.16 lit. a (“fapta nu există”) din Codul de Procedură Penală”, se menționează în răspunsul DNA. Corupția din Portul Constanța, publică din 2019 Mai multe publicații au primit în anul 2019 un „armaghedon” atribuit vameșului Octavian Lică Parfenie, care atunci deținea funcția de adjunct al Biroului Vamal de Frontieră Constanța, în care se susținea că decidenții din ANAF și Ministerul Finanțelor acoperă corupția din Vama Constanța. În documentul respectiv se menționa că Christian Gudu a ajuns șef la Vama Agigea Sud în urma intervențiilor făcute de ministrul de Finanțe din aceea perioadă, Orlando Teodorovici, prin interpusul acestuia Lilian Onescu, care avea funcția de secretar general ANAF. Mai mult, s-ar fi plătit importante sume de bani pentru ca Parfenie și Ghudu să fie numiți în funcții de șef, respectiv adjunct al Vămii Agigea, principalul punct de intrare în țară al containerelor cu mărfuri. Totodată, în delațiunea transmisă presei se preciza că vameșul Octavian Lică Parfenie ar fi depus un denunț la DNA. În anul 2023, la solicitarea DeFapt.ro, DNA a transmis că „ pe rolul DNA – Serviciul teritorial Constanța, nu a fost identificat vreun dosar penal care să fi fost constituit ca urmare a vreunui denunț depus de către persoana menționată în cererea dvs”. Vameșul Christian Gudu, ascuns la Călărași după denunțurile la DIICOT și DNA Christian Gudu figura în anul 2008 ca angajat pe funcția de inspector asistent - director executiv adjunct la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Ialomița din cadrul Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale Constanța. Atunci, acesta a declarat investiții de 47.000 de dolari în fondul de investiții Capital Invest. De la Banc Post luase în 2008 un credit de 39.000 CHF, scandent în 2018. De la fratele lui, Michael Gudu, împrumutase 20.000 de euro, conform declarației de avere depusă în 2009.  În acea perioadă, vameșul Gudu avea un salariu anual de 42.000 lei, iar soția sa, Anamaria Gudu, câștiga 15.000 lei de la Neptun TV. Din funcția de director executiv la Ialomița, vameșul a plecat în anul 2014 pe postul de șef Birou Vamal la Biroul Vamal de Interior Ialomița din cadrul Direcției Regionale Vamale Ploiești. De acolo, a ajuns în mai 2019 pe funcția de director al Direcției Regionale Vamale Ploiești. După numai o lună, avea funcția de șef Biroul Vamal la Biroul Vamal de Frontieră Constanța Sud. În urma denunțurilor din 2019 de la DIICOT, Christian Gudu a fost mutat pe funcția de șef birou vamal la Biroul Vamal de Interior Călărași. Apoi, în 2021, a revenit pe funcția de birou vamal la Biroul Vamal de Interior Ialomița. Într-un final, s-a întors adjunct al Biroul Vamal de Frontieră Constanța Sud – Vama Agigea.

Șefii Vămii Agigea, prinși în flagrant de mită, au fost salvați de DNA în 2021 prin clasare după un denunț din 2019 (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Cum organizează DNA flagranturile, sursa banilor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Cum organizează DNA flagranturile, sursa banilor

Cum organizează DNA flagranturile, sursa banilor. Organizarea unui flagrant seamănă prea puţin cu un desant al forţelor speciale, cât mai mult cu chiţibuşăreala unor contabili. Cum organizează DNA flagranturile, sursa banilor Un fost angajat al DNA Iaşi a acceptat, sub protecţia anonimatului, să prezinte procedurile urmate de anchetatori în organizarea unui flagrant. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țepar cu acte în regulă: o firmă de leasing i-a pus sechestru pe o mașină neplătită. Și ANAF a pus sechestru pe un autoturism al firmei de la „Taverna Racilor” Nu există reguli fixe, ci doar etape reflectate în prevederile Codului de Procedură Penală, combinate cu inspiraţia anchetatorilor. Un joc de-a şoarele şi pisica, în care orice greşeală comisă va putea fi ulterior speculată de avocaţi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Buzatu a primit personal geanta șpăgii (sursa: DNA)
Eveniment

Buzatu a primit personal geanta șpăgii

Buzatu a primit personal geanta șpăgii. Preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui, Dumitru Buzatu, a fost arestat preventiv sâmbătă pentru 30 de zile, la cererea DNA. Vineri, fusese prins în flagrant cu o mită de 1.250.000 de lei. Buzatu a primit personal geanta șpăgii Decizia instanţei a fost anunţată de avocatul lui Buzatu, Daniel Atasiei. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” Potrivit Digi24, Buzatu s-a justificat în fața instanței că banii identificați de DNA ca mită sunt doar „banii familiei”. Citește și: Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu” Conform unui comunicat al DNA, "În perioada 08.05.2023 - 07.09.2023, inculpatul Buzatu Dumitru (...) ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) sume de bani, reprezentând un procent de 10% din valoarea unui contract de achiziție publică pe care acesta din urmă îl încheiase cu Consiliul județean Vaslui și care avea ca obiect reabilitarea și modernizarea unor drumuri din județul Vaslui astfel încât contractul să se deruleze în bune condiții (plată facturilor). În contextul menționat mai sus, la data de 22 septembrie 2023, inculpatul Buzatu Dumitru ar fi primit suma de 1.250.000 lei, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.".

Buzatu neagă că știa de bani (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Buzatu neagă că știa de bani

Buzatu neagă că știa de bani. Dumitru Buzatu va merge pe scenariul conform căruia habar nu avea că în geanta din portbagaj ar fi avut bani, potrivit unor surse apropiate anchetei DNA. Buzatu neagă că știa de bani Geanta i-a fost dată lui Buzatu la un local aflat lângă o baltă de pescuit unde șeful Consiliului Județean Vaslui petrecuse câteva ore. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” Apărarea pe care i-ar fi construit-o avocații este că geanta cu bani i-a fost dată lui Buzatu împreună cu alte bagaje (captura de pește și altele), fără ca șeful CJ Vaslui să aibă idee că banii se aflau acolo. Citește și: Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu” Sursele apropiate anchetei consultate de către DeFapt.ro au arătat că este puțin probabil ca această apărare să aibă succes la judecători, întrucât la dosar există nu doar banii livrați chiar de DNA pentru flagrant, dar se află și interceptări care nu lasă loc de interpretări. Conform acestora din urmă, scopul prezenței lui Buzatu la balta de pește era chiar primirea șpăgii.

Dealer de Fentanil, Oxicodonă, angajat Catena (sursa: LinkedIn/Constantin Șonea)
Eveniment

Dealer de Fentanil, Oxicodonă, angajat Catena

Dealer de Fentanil, Oxicodonă, angajat Catena. Dealer-ul de droguri reținut joi de DIICOT în timpul operațiunii "Himera" lucrează la Catena, unde se ocupă de "quality management", au declarat surse judiciare pentru aktual24.ro. Citește și: EXCLUSIV Dealer-ul de Fentanil și Oxicodonă de la Catena le-a vândut Fentanil polițiștilor sub acoperire pe strada Icoanei din București. În birou avea en gros Fentanil, Oxicodonă, morfină El se numește Constantin Șonea. Dealer de Fentanil, Oxicodonă, angajat Catena Sursele au mai declarat că Șonea este unul dintre cei mai mari dealer-i de droguri din București. Traficantul comercializa Fentanil și Oxicodonă. A fost prins în flagrant. Citește și: Prietena „oxicomană” a lui Vlad Pascu a povestit cu lux de amănunte la DIICOT cum arătau petrecerile cu droguri de acasă de la acesta: cannabis, cocaină, cocktail-uri de droguri "La data de 21.09.2023, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală împreună cu polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București – Serviciul Antidrog , ai Direcției de Combatere a Criminalității Organizate – Serviciul de Investigare Financiară a Grupurilor de Criminalitate Organizată și Direcției de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Poliției Române, pun în aplicare 3 mandate de percheziție domiciliară în municipiul București, într-o cauză având ca obiect săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc. DIICOT verifică și activitatea Catena În cadrul acțiunii cu numele de cod ”Himera”, s-a reținut faptul că în perioada 2022 -2023 suspectul, angajat al unui operator economic de profil, a comercializat în mod repetat droguri de mare risc, respectiv peste 10.000 de comprimate ce conțin ca substanță activă Fentanil, aproximativ 700 comprimate Oxycodonă, 1200 de fiole de morfină, 380 plasturi ce conțin ca substanță activă Fentanil și comprimate de codeină. Citește și: Cine este prietena „oxicomană” a șoferului drogat care a ucis doi tineri la 2 Mai. Mama sa, funcționar public și „creator digital” În cursul acestei zile, suspectul a fost prins în flagrant, în timp ce deținea în vederea comercializării, mai multe cutii (de ordinul zecilor) cu comprimate, a căror substanță activă este Fentanilul. Mai multe persoane vor fi conduse la sediul DIICOT Structura Centrală pentru audieri. De asemenea, se efectuează verificări cu privire la modul în care operatorul economic aplică și respectă normele legale specifice activității desfășurate. Un microgram de Fentanil poate ucide un om Precizăm că Fentanilul și Oxicodona reprezintă cele mai periculoase droguri de mare risc existente în prezent pe piață, având în mod frecvent efect letal. Citește și: Prietena de droguri a șoferului ucigaș de la 2 Mai, cercetată penal pentru lipsire de libertate în mod ilegal. Împreună cu gașca, ar fi vrut să fure un portofel cu Bitcoin de la un tânăr sechestrat Fentanilul este un opioid sintetic extrem de puternic, destinat bolnavilor de cancer în stadii terminale și gestionării durerilor în cazul intervențiilor chirurgicale, fiind eliberat doar în baza prescripției medicale. S-a stabilit pe baza studiilor medicale de specialitate că Fentanilul este de 100 de ori mai puternic decât morfina și de 30 până la 50 de ori mai puternic decât heroina. Potrivit datelor publicate pe site-ul agenției americane Drug Enforcement Administration ( D.E.A.) "este atât de puternic și de mortal încât chiar și un microgram poate ucide un om". Potrivit aceleiași surse, în anul 2022 Fentanilul a fost legat de mai mult de două treimi din cele 110.000 de decese prin supradoză înregistrate în Statele Unite. Ca răspuns la această situație alarmantă, la inițiativa guvernului american, a fost constituită Coaliția globală privind amenințările asociate drogurilor sintetice, la care participă și România. Din punct de vedere al circulației ilicite, traficarea si punerea la dispoziția consumatorilor de droguri a acestui opioid sintetic, (mult mai puternic decât heroina), reprezintă ca si în cazul Oxycodonei un factor de risc major pentru sănătatea publica. Oxicodona, opioid pentru dureri severe Oxicodona este un analgezic opioid produs de industria farmaceutică și utilizat pentru tratamentul durerilor severe, face parte din categoria medicamentelor cu regim special și poate fi eliberat în farmacii numai în baza unei prescripții medicale întrucât prezintă un risc major de dependență. Citește și: Mama lui Vlad Pascu, către fiul ei, în arest: Eu vreau să-ți fac dosar medical, să te trimită pe aici, pe Rahova. Este centru de tratare de dependențe Oxicodona poate fi întâlnită pe piața farmaceutică sub denumirea de ”Oxidolor” ori ”Oxycontin” ori ”Oxycodonă”, substanța activă în toate aceste medicamente fiind clorhidratul de oxicodonă care figurează în tabelul anexă nr II al Legii 143/2000 . Acțiunea beneficiază de sprijinul Serviciul pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale din cadrul IGPR. Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcția Operațiuni din cadrul Poliției Române. Facem precizarea că pe întreg parcursul procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.", se arată în comunicatul DIICOT.

Șeful Gărzii de Mediu Tulcea, șpagă (sursa: tulceanoastra.ro)
Eveniment

Șeful Gărzii de Mediu Tulcea, șpagă

Șeful Gărzii de Mediu Tulcea, șpagă. Liberalul Dorin Meran, șeful Gărzii de Mediu Tulcea și protejatul primarului de Tulcea, Ștefan Ilie, a fost prins în flagrant de procurorii DNA în timp ce încasa o mită de 25.000 lei. Pe numele comisarului șef Dorin Meran mai există o condamnare, din 2012, pentru deturnare de fonduri și instigare la fals sub semnătură privată. Șeful Gărzii de Mediu Tulcea, șpagă Procurorii DNA l-au reținut 24 de ore pe Dorin Meran, comisarul șef al Comisariatului județean Tulcea din cadrul Gărzii Naționale de Mediu, după ce a fost prins în timp ce încasa o șpagă de 25.000 lei, echivalentul a 5.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Generalul SRI la care este conectată gruparea GPL Caracal-Crevedia, scandaluri cu Coldea, Sebastian Ghiță și procurorul Negulescu. Generalul Iancu, în anturajul LOV "În perioada 30 august - 04 septembrie 2023, inculpatul Meran Dorin, în calitatea menționată mai sus, ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) suma de 25.000 lei și alte foloase necuvenite, pentru a-i aplica acestuia o amendă mai mică ori chiar sancțiunea avertismentului ca urmare a unui control efectuat de către inculpat la un punct de lucru al unei societăți comerciale administrată de martor”, conform ordonanței procurorilor DNA. Anchetatorii susțin că la data de 4 septembrie 2023, Meran a încasat șpaga în mașina sa, ocazie cu care a fost prins în flagrant. Comisarul șef Dorin Meran urmează să fie dus în cursul acestei zile la Tribunalul Constanța cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. Datorii la ANAF de 350.000 de lei Ștefan Ilie, primarul orașului Tulcea și președintele organizației județene a PNL Tulcea, a tras sforile pentru ca Dorin Meran să fie numit în funcția de șef al Gărzii de Mediu Tulcea. Înainte de a ajunge comisar șef, Dorin Meran a fost consilier juridic la primăria comunei Ghidiceni și angajat al firmei gălățene MD METACON REP. În ultima declarație de avere a lui Dorin Meran se menționează că a încasat anul trecut un salariu de 17.800 lei de la comuna Ghidiceni și peste 55.000 lei de la firma din Galați. Însă are datorii de 400.000 lei, echivalentul a peste 80.000 de euro. La TBI Credit, Meran trebuie să returneze 50.000 de lei până în 2027, iar la ANAF, 350.000 de lei până în 2026.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră