vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: extrema dreapta

21 articole
Internațional

Chica lui Trump, simbolul unui partid extremist belgian numit chiar TRUMP

Pe scena politică belgiană a apărut un nou partid de extremă dreapta denumit TRUMP, acronim pentru „Tous Réunis pour l’Union des Mouvements Populistes” (Toți reuniți pentru uniunea mișcărilor populiste). Belgia are un nou partid numit TRUMP Lansarea a avut loc în noiembrie 2025, iar logo-ul formațiunii reproduce celebra șuviță a lui Donald Trump, colorată în roșu, galben și negru, culorile drapelului belgian. Citește și: EXCLUSIV Bulgarul care voia să-i dea șpagă lui Moșteanu prin Isăilă s-a întâlnit cu șeful Romtehnica, subordonatul ministrului Apărării, de mai multe ori Fondatorul partidului, Salvatore Nicotra, fost președinte al Frontului Național belgian (1985–2012), a explicat alegerea numelui: „Donald Trump este simbolul populismului. El întruchipează exact ceea ce apărăm noi.” Un partid de dreapta populistă cu accente sociale Potrivit lui Nicotra, TRUMP se definește drept un partid de dreapta populistă, dar cu dimensiune socială. Programul politic nu a fost încă făcut public, însă fondatorul afirmă că acesta va combina idei din stânga radicală (PTB) și din dreapta naționalistă (Vlaams Belang), partid care susține separatismul flamand. Diferența majoră, susține Nicotra, constă în caracterul unitar al noului TRUMP, care se dorește o mișcare națională ce depășește diviziunile lingvistice dintre Flandra și Valonia. Fost candidat Vlaams Belang, în conducerea partidului Printre membrii formațiunii se află și Emanuele Licari, fost candidat al Vlaams Belang la Bruxelles. Acesta a fost exclus din partid în octombrie 2024, după ce publicația Bruzz a dezvăluit mesaje de glorificare a fascismului postate pe site-ul său personal. În noul partid TRUMP, Licari ocupă acum un rol-cheie în comitetul executiv, fiind responsabil de implantarea formațiunii în capitală și de relațiile internaționale cu alte partide populiste europene. Țintă: extinderea în Valonia și pe scena europeană Salvatore Nicotra își propune ca TRUMP să obțină rezultate semnificative în provinciile francofone, în special în Valonia, unde formațiunile de dreapta radicală au avut tradițional o influență redusă. Pe termen mediu, liderul intenționează să impună partidul pe scena politică belgiană și europeană până în 2029, la următoarele alegeri europene. „Scopul nostru este să devenim o voce puternică a poporului, nu doar în Belgia, ci și în Europa”, a declarat Nicotra.

Belgia are un nou partid numit TRUMP (sursa: bruzz.be)
Extrema dreaptă olandeză pierde alegerile (sursa: Facebook/Geert Wilders)
Internațional

Extrema dreaptă olandeză pierde alegerile, Geert Wilders recunoaște înfrângerea

Liderul extremei drepte olandeze, Geert Wilders, a recunoscut marți înfrângerea în alegerile legislative anticipate, desfășurate miercurea trecută. Rezultatele finale, încă neoficiale, arată o diferență de aproximativ 28.000 de voturi între Partidul Libertății (PVV), condus de Wilders, și partidul liberal progresist D66, aflat sub conducerea lui Rob Jetten. Geert Wilders acceptă rezultatul și îl felicită pe Rob Jetten După ce a acuzat inițial nereguli în procesul electoral, Geert Wilders a decis să recunoască înfrângerea și să îl felicite pe Rob Jetten pentru victorie. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” „Șansele ca rezultatul să se mai schimbe sunt minime. Prin urmare, l-am felicitat pe Jetten pentru victoria sa”, a declarat Wilders presei. Rob Jetten, în vârstă de 38 de ani, este favorit să devină cel mai tânăr prim-ministru din istoria Olandei și primul premier deschis homosexual al țării. De la ascensiune radicală la retragerea din guvern Geert Wilders, liderul Partidului Libertății (PVV), a câștigat alegerile legislative din urmă cu doi ani, promițând o ruptură radicală față de Bruxelles. În campania din 2023, el a atacat Uniunea Europeană, a cerut reintroducerea controalelor la frontiere, expulzarea migranților, interzicerea Coranului și a moscheilor și chiar organizarea unui referendum pentru un posibil „Nexit” – ieșirea Olandei din UE. Totuși, presiunile interne și europene l-au forțat pe Wilders să tempereze discursul extremist. Pentru a putea forma o coaliție de guvernare, a fost nevoit să facă multiple compromisuri și să renunțe la postul de prim-ministru, care a fost ocupat de Dick Schoof, fost șef al serviciilor secrete. În iunie 2025, Wilders și-a retras partidul din coaliția de guvernare, provocând căderea guvernului și organizarea de alegeri anticipate. O nouă majoritate politică în formare Deși Rob Jetten pare să fi câștigat scrutinul, formarea guvernului olandez rămâne un proces complex și de lungă durată. Sistemul politic al țării nu impune termene limită, iar negocierile pot dura luni de zile. Primul pas este numirea unui „explorator”, care consultă partidele pentru a identifica posibile majorități. Ulterior, parlamentul desemnează un „mediator” însărcinat cu redactarea unui acord de guvernare între partidele compatibile ideologic. Abia după finalizarea acestor discuții sunt stabilite ministerele și numele viitorului prim-ministru. Posibilă coaliție de centru-stânga și centru-dreapta Pentru a atinge pragul de 76 de mandate din cele 150, cea mai probabilă formulă de guvernare ar fi o coaliție largă, formată din: D66 (26 de mandate) – partidul câștigător, condus de Rob Jetten VVD (22 de mandate) – partidul liberal al fostului premier Mark Rutte CDA (18 mandate) – formațiune de centru-dreapta Verzi/Laburiști (20 de mandate) – alianță socialist-ecologistă condusă până recent de Frans Timmermans, fost comisar european Această combinație ar putea asigura stabilitatea politică într-un parlament profund fragmentat, dar negocierile se anunță dificile din cauza diferențelor ideologice majore dintre partide. Schimbare de generație în politica olandeză Ascensiunea lui Rob Jetten marchează o tranziție generațională în politica Olandei. La 38 de ani, el devine simbolul unei noi generații de lideri europeni, care combină liberalismul progresist cu angajamentul față de valorile europene. În timp ce extrema dreaptă a lui Wilders rămâne o forță semnificativă în parlament, rezultatul acestor alegeri arată că majoritatea olandezilor optează pentru moderație și cooperare europeană, într-un moment crucial pentru stabilitatea Uniunii Europene.

Cehia, alianță guvernamentală cu partide radicale (sursa: Facebook/Andrej Babiš)
Internațional

Cehia alunecă în hău politic: coaliție de guvernare între populiști, eurosceptici și extrema dreaptă

Cehia, alianță guvernamentală cu partide radicale. Miliardarul populist ceh Andrej Babis, liderul partidului ANO (Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți), a anunțat marți că poartă negocieri pentru formarea unui nou guvern care ar putea include miniștri propuși de formațiuni eurosceptice și de extremă dreapta. Cehia, alianță guvernamentală cu partide radicale Declarația a fost făcută într-un mesaj video publicat pe Facebook. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Nazare, asociat cu un pedofil grec condamnat, dar scăpat prin prescripție. Georgiadis, mâna dreaptă a premierului Mitsotakis Partidul ANO a obținut cel mai mare număr de voturi în alegerile parlamentare din 3-4 octombrie, însă nu a reușit să atingă majoritatea necesară pentru a guverna singur. Inițial, Babis a declarat că își dorește un cabinet minoritar, sprijinit în Parlament de formațiunea Motoristé sobě (Șoferii împreună) și de partidul SPD, cunoscut pentru pozițiile sale anti-UE și anti-NATO. Cele două partide au respins, însă, ideea de a susține guvernul din afară, cerând să facă parte direct din noul executiv. Babis: „Negociem un guvern comun” „Negociem un guvern comun”, a anunțat Babis marți. Acesta a explicat că SPD ar urma să dețină câteva ministere conduse de experți independenți, în timp ce Motoristé sobě ar dori ca politicienii care au candidat în alegeri să ocupe posturi ministeriale. Atât ANO, cât și Motoristé sobě fac parte din grupul Patrioți pentru Europa din Parlamentul European, un bloc politic ce promovează naționalismul economic și euroscepticismul. ANO se opune pactelor UE privind migrația și decarbonizarea. Motoristé sobě respinge interdicția asupra motoarelor cu combustie internă și alte politici de mediu considerate excesive. SPD merge mai departe, cerând referendumuri privind ieșirea Cehiei din UE și NATO, precum și încetarea oricărui ajutor pentru Ucraina, inclusiv pentru refugiații stabiliți în Cehia. Babis a declarat totuși că nu susține ideea unor referendumuri pentru părăsirea UE sau NATO, încercând să păstreze un echilibru între partenerii săi potențiali. O politică externă mai rezervată față de Ucraina Fostul premier a sugerat o reevaluare a implicării Cehiei în sprijinirea Ucrainei, comparativ cu actualul guvern de centru-dreapta aflat la final de mandat. Printre măsurile puse sub semnul întrebării se numără programul de livrare de muniție de artilerie către Kiev, pe care Babis îl critică pentru supraevaluare și lipsă de transparență. În replică, președintele ceh Petr Pavel, unul dintre arhitecții programului, a cerut luni partidelor să continue sprijinul militar pentru Ucraina. Formarea noului guvern, posibil peste câteva săptămâni Chiar dacă Andrej Babis va reuși să ajungă la un acord de coaliție, formarea efectivă a guvernului ar putea dura câteva săptămâni. Președintele Petr Pavel a convocat prima ședință a noii camere inferioare a Parlamentului pentru data de 3 noiembrie, moment în care va fi ales și noul președinte al camerei. Abia după demisia oficială a actualului cabinet poate fi desemnat un nou prim-ministru, ceea ce face ca procesul de tranziție politică din Cehia să rămână încă deschis.

Soldați germani implicați în grupare extremistă (sursa: Facebook/Polizei NRW)
Internațional

Extrema dreaptă din Germania se înarmează, la mișcare aderă și soldați activi

Soldați germani implicați în grupare extremistă. Patru soldați și un ofițer de poliție federală se numără printre membrii unei grupări de extremă dreapta vizate de percheziții în Germania, au anunțat procurorii germani. Operațiunea a avut loc în trei landuri și a vizat 14 proprietăți. Soldați germani implicați în grupare extremistă Marți, poliția germană a efectuat descinderi în Saxonia Inferioară, Renania de Nord-Westfalia și Baden-Württemberg. Citește și: Tovarășa lui Savonea, judecătoarea Ispas de la ICCJ, l-a scos din pușcărie pe fostul șef al CNAS Lucian Duță În total, au fost vizate 14 locații. Cei opt suspecți, cu vârste cuprinse între 32 și 57 de ani, sunt bănuiți că au format o grupare armată pe baza unor convingeri extremiste de dreapta. Potrivit procurorilor din orașul Celle, din landul Saxonia Inferioară, printre suspecți se află: doi soldați activi, doi foști soldați și un ofițer din poliția federală germană. Arme, muniție și materiale explozive confiscate În timpul perchezițiilor din Celle, anchetatorii au confiscat arme de foc de diferite tipuri, toate încărcate. Primele concluzii arată că acestea nu intră sub incidența Legii privind controlul armelor de război. De asemenea, au fost descoperite muniție, sume de bani în numerar și materiale care pot fi utilizate ca explozibili. Precizările procurorilor Procurorii au precizat că obiectivul perchezițiilor a fost confiscarea armelor și colectarea de informații privind activitatea grupării extremiste. Ancheta este în curs, iar autoritățile verifică dacă există legături cu alte rețele radicale din Germania.

Extrema dreaptă, miting uriaș la Londra (sursa: bbc.com)
Internațional

Extrema dreaptă, în stradă la Londra: peste 100.000 de oameni demonstrează împotriva imigrației

Extrema dreaptă, miting uriaș la Londra. Peste o sută de mii de oameni au ieșit sâmbătă pe străzile Londrei la apelul lui Tommy Robinson, activist britanic de extremă dreapta. Acesta a prezentat manifestația ca pe un miting pentru „libertatea de exprimare”, pe fondul protestelor anti-imigrație organizate în această vară în fața hotelurilor care găzduiesc solicitanți de azil. Extrema dreaptă, miting uriaș la Londra Organizatorii au anunțat participarea mai multor personalități de dreapta și extremă dreapta din Marea Britanie și din străinătate. Citește și: Corupția, coaliția eterogenă, Fiscul incapabil determină Moody's să mențină perspectiva negativă Printre cei așteptați s-au numărat Steve Bannon, fost consilier al lui Donald Trump, și Éric Zemmour, liderul partidului francez Reconquête. Imagini aeriene difuzate de televiziuni au arătat o mare de steaguri britanice și engleze arborate în centrul Londrei. Poliția a estimat în jur de 110.000 de persoane la începutul după-amiezii. Mesaje anti-imigrație și apeluri la demisia premierului Manifestanții au ridicat revendicări legate de libertatea de exprimare, dar și de demisia premierului Keir Starmer. În prim-plan a rămas însă tema imigrației ilegale. „Nu sunt rasist, doar observ schimbarea demografică”, a spus un tânăr de 28 de ani din Bristol, care l-a descris pe Tommy Robinson drept „un erou”. Cine este Tommy Robinson În vârstă de 42 de ani, Tommy Robinson, pe numele real Stephen Yaxley-Lennon, este fondatorul English Defence League, o organizație desprinsă din mișcarea „hooligan”. Cunoscut pentru pozițiile sale anti-imigrație și anti-islam, a fost condamnat de mai multe ori pentru tulburarea ordinii publice. În 2018 a fost încarcerat pentru sfidarea curții, iar în 2024 pentru remarci defăimătoare la adresa unui refugiat. Legătura cu Charlie Kirk Printre manifestanți s-au aflat persoane care afișau fotografii cu influencerul conservator american Charlie Kirk, ucis miercuri în SUA. Tommy Robinson a făcut mai multe postări despre acesta pe rețelele de socializare. Forțe de ordine și contramanifestații Peste o mie de polițiști au fost desfășurați pentru a asigura desfășurarea pașnică a evenimentului. În paralel, organizația Stand Up To Racism UK a organizat o contramanifestație, sprijinită de activiști și politicieni de stânga. „Este foarte important să ne opunem fascismului. Trebuie să fim solidari cu solicitanții de azil și să arătăm că suntem uniți”, a declarat Diane Abbott, prezentă la contraprotest.

Partidul AfD nu poate fi interzis (sursa: Facebook/Alice Weidel)
Internațional

Partidul de extrema dreaptă AfD nu poate fi interzis, nu sunt îndeplinite condițiile legale

Partidul AfD nu poate fi interzis. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a declarat că decizia recentă a serviciului de informații interne de a clasifica partidul Alternativa pentru Germania (AfD) drept organizație extremistă de dreapta confirmată nu este suficientă pentru a justifica o interzicere oficială a formațiunii politice. Partidul AfD nu poate fi interzis Dobrindt a reamintit că, în sistemul constituțional german, simpla exprimare a unor opinii anticonstituționale nu este suficientă pentru interzicerea unei formațiuni politice. Citește și: Perdanții din USL vor să reformeze politica: după Ponta, și Antonescu se oferă să se lupte Pentru ca un partid să fie scos în afara legii, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: să urmeze în mod activ scopuri anticonstituționale și să existe o posibilitate reală, în opinia instanței, ca partidul să-și poată atinge aceste obiective AfD, reclasificată oficial ca organizație extremistă de dreapta Oficiul Federal pentru Protecția Constituției (BfV), serviciul german de informații interne, a anunțat la începutul lunii că a modificat statutul partidului AfD de la „caz suspect de extremism” la „entitate extremistă de dreapta confirmată”. În motivarea sa, agenția a afirmat că partidul: „Desconsideră demnitatea umană” și „Amenință democrația”. Această reclasificare ar fi permis BfV să sporească nivelul de supraveghere a partidului, însă aplicarea măsurii a fost suspendată temporar, în așteptarea unei decizii în instanță, după ce AfD a contestat legal decizia. Controverse și relansarea dezbaterii privind interzicerea AfD Noua evaluare a partidului a reactivat o veche dezbatere în spațiul politic german: este justificată interzicerea AfD? Potrivit legislației în vigoare, o astfel de solicitare poate fi formulată doar de către Guvernul federal sau de una dintre cele două camere ale Parlamentului. Reclasificarea nu oferă suficiente temeiuri juridice Alexander Dobrindt a subliniat că susținătorii interzicerii AfD se înșală dacă cred că raportul serviciilor de informații oferă suficiente dovezi în acest sens. Ministrul a explicat că documentul se concentrează în principal pe chestiunea legată de încălcarea demnității umane, însă aceasta nu este suficientă pentru interzicerea unui partid. „Mai sunt două criterii esențiale: dacă formațiunea reprezintă o amenințare la adresa statului de drept și a democrației. Raportul nu atinge acest aspect.”

Rusia și extrema dreaptă amenință Europa (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Europa, amenințată de Rusia și de ascensiunea extremei drepte, avertizează Friedrich Merz

Rusia și extrema dreaptă amenință Europa. Viitorul cancelar german, Friedrich Merz, a avertizat că unitatea Europei este pusă în pericol atât de războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei, cât și de creșterea sprijinului electoral pentru extrema dreaptă. Rusia și extrema dreaptă amenință Europa În timpul congresului Uniunii Creștin-Democrate (CDU), Friedrich Merz a subliniat că Europa este amenințată din exterior de „un război imperialist și autoritar la Est” și din interior de „cetățeni înspăimântați, incerți, chiar radicalizați”. Citește și: EXCLUSIV Tîlvăr, ministrul Apărării, întâlnire secretă la sediul Otokar din Turcia înainte ca MApN să semneze un contract de 910 milioane USD cu compania Merz a făcut apel la cetățenii germani să continue sprijinul acordat Ucrainei în fața agresiunii ruse, subliniind că „lupta Ucrainei este și o luptă pentru menținerea păcii și libertății în Germania”. El a subliniat că ofensiva Rusiei amenință întreaga ordine politică a continentului european. Declinația încrederii în democrație, un motiv de îngrijorare Viitorul șef al guvernului german a deplâns scăderea încrederii în democrație în Germania, semnalând că acest indicator a atins cel mai scăzut nivel de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. În cadrul congresului CDU, Friedrich Merz le-a cerut celor aproximativ 150 de delegați să aprobe acordul de coaliție semnat cu Partidul Social-Democrat (SPD), după ce conservatorii au câștigat alegerile parlamentare din 23 februarie. Următorii pași: unda verde din partea SPD Aprobarea din partea delegaților CDU este așteptată luni seară, după ce Uniunea Creștin-Socială (CSU), aliatul tradițional al CDU din Bavaria, și-a exprimat deja sprijinul. Ulterior, atenția se va concentra asupra SPD, care trebuie să valideze acordul de coaliție până marți seară.

AfD conduce sondajele naționale din Germania (sursa: Facebook/Alice Weidel)
Internațional

Extrema dreaptă germană (AfD), în premieră pe primul loc în sondaje

AfD conduce sondajele naționale din Germania. Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) se află, pentru prima oară, pe primul loc într-un sondaj de opinie realizat la nivel național, cu doar câteva ore înainte de anunțul oficial privind viitoarea coaliție guvernamentală de la Berlin. AfD conduce sondajele naționale din Germania Potrivit sondajului realizat de institutul Ipsos, AfD este creditat cu 25% din intențiile de vot, depășind cu un punct procentual blocul conservator format din Uniunea Creștin-Democrată (CDU), condusă de Friedrich Merz, și partenerul său bavarez, Uniunea Creștin-Socială (CSU), care cumulează 24%. Citește și: Doctorul SRI Ștefureac o susține pe Lasconi. Sociologul îl atacă dur pe Nicușor Dan: "matematice electorală te trimite rapid la mămica"   Pe locul al treilea în sondaj se află Partidul Social-Democrat (SPD), cu 15%, în timp ce Verzii și Die Linke (Stânga) sunt cotate fiecare cu 11% din intențiile de vot.  AfD, creștere constantă după alegerile federale Sondajul a fost publicat la șase săptămâni după alegerile parlamentare federale, în care AfD a obținut locul al doilea, imediat în urma blocului conservator CDU/CSU. Ascensiunea partidului de extremă dreapta a fost constantă, alimentată de nemulțumirile privind politicile migratorii, economice și climatice. În paralel cu aceste evoluții, liderii CDU/CSU și SPD urmează să anunțe formarea unei coaliții guvernamentale, iar funcția de cancelar va fi preluată de Friedrich Merz, liderul Uniunii Creștin-Democrate.

Extrema dreaptă câștigă teren în Germania (sursa: Facebook/Alice Weidel)
Internațional

Germania nu a scăpat, extremiștii de la AfD cresc în continuare în sondaje

Extrema dreaptă câștigă teren în Germania. Alternativa pentru Germania (AfD) ajunge la același nivel de susținere ca blocul conservator CDU/CSU, potrivit unui sondaj INSA publicat sâmbătă, de publicația Bild. Rezultatele reflectă schimbări semnificative în opțiunile electorale ale germanilor, la doar șase săptămâni de la alegerile parlamentare anticipate. Extrema dreaptă câștigă teren în Germania Potrivit sondajului realizat de institutul INSA pentru publicația Bild, atât AfD, cât și CDU/CSU sunt cotate cu 24% din intențiile de vot. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Pentru AfD, aceasta este cea mai bună performanță înregistrată până acum într-un sondaj național și o creștere de 1 punct procentual față de măsurătoarea anterioară. În schimb, blocul conservator condus de Friedrich Merz a pierdut 2 puncte procentuale. Scădere semnificativă pentru CDU/CSU după victorie CDU/CSU a obținut 28,5% la alegerile din 23 februarie, clasându-se pe primul loc. Totuși, sondajele recente indică o pierdere treptată de sprijin în rândul electoratului. AfD, care a încheiat alegerile pe poziția a doua cu 20,8%, pare să câștige teren în mod constant. SPD rămâne stabil, Verzii și Stânga, la egalitate Partidul Social Democrat (SPD), care a suferit o scădere puternică la alegeri, rămâne stabil în sondaj la 16%, față de 16,4% în februarie. Verzii pierd 1%, iar Partidul Stânga (Die Linke) câștigă 1%, ajungând ambele la 11%, în luptă directă pentru electoratul de stânga. Partidele mici, sub pragul electoral Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri generale, Partidul Liberal Democrat (FDP) și noua formațiune populistă de stânga BSW nu ar reuși să intre în parlament. Ambele sunt cotate la 4%, sub pragul electoral de 5% necesar pentru a obține reprezentare parlamentară.

Austria, conservatorii negociază cu extrema dreaptă (sursa: Facebook/Herbert Kickl)
Internațional

Austria, conservatorii negociază cu extrema dreaptă

Austria, conservatorii negociază cu extrema dreaptă. Partidul Popular Austriac (OeVP), condus interimar de Christian Stocker, a anunțat că va începe negocierile cu Partidul Libertății din Austria (FPOe, extrema dreaptă) pentru formarea unui nou guvern. Decizia vine după eșecul discuțiilor cu liberalii și social-democrații. Austria, conservatorii negociază cu extrema dreaptă Austria se confruntă cu o incertitudine politică după demisia anunțată de cancelarul Karl Nehammer, care a renunțat și la funcția de președinte al OeVP. Citește și: Ponta atacă hotărârea României de a vinde energie Moldovei: „Să ne opunem când o decizie a Comisiei Europene este împotriva intereselor României” Acesta a promis o tranziție ordonată, lăsând conducerea partidului în mâinile lui Christian Stocker, care a fost mandat să negocieze cu FPOe. Stocker: „Austria are nevoie de un guvern stabil” Într-o declarație publică, liderul interimar al OeVP a subliniat că prioritatea este formarea unui guvern stabil, fără alte campanii sau alegeri. „Această țară are nevoie de un guvern stabil astăzi și nu putem continua să pierdem timp prețios,” a spus Stocker, justificând negocierile cu extrema dreaptă. Președintele Austriei, deschis discuțiilor cu liderul FPOe Președintele Alexander Van der Bellen a anunțat că va avea o întâlnire cu Herbert Kickl, liderul Partidului Libertății, pentru a analiza situația politică. În trecut, Van der Bellen și-a exprimat rezervele față de Kickl, însă recunoaște că „s-a deschis o nouă cale” după ce FPOe a obținut aproape 29% din voturi la alegerile legislative. Extrema dreaptă câștigă teren în Austria FPOe, creditat cu 35% în sondajele recente, devine un partener de guvernare tot mai probabil pentru conservatori. Deși până acum nu a găsit aliați pentru formarea unui guvern, susținerea publicului și schimbările din OeVP creează condițiile pentru o colaborare. Stocker a salutat decizia președintelui de a discuta cu Herbert Kickl, subliniind că este timpul pentru acțiuni decisive. Ce urmează pentru Austria? Deși discuțiile pentru formarea guvernului sunt în desfășurare, președintele Van der Bellen a cerut conservatorilor să respecte fundamentele democrației liberale. Rămâne de văzut dacă extrema dreaptă va reuși să formeze o coaliție guvernamentală și cum va influența această decizie viitorul politic al Austriei. Austria traversează o perioadă de tranziție politică, iar decizia OeVP de a negocia cu extrema dreaptă ar putea marca o schimbare semnificativă în peisajul politic al țării. Stabilitatea guvernului și respectarea valorilor democratice rămân principalele preocupări pentru viitorul apropiat.

Parlamentar german, amenințat de extrema dreaptă (sursa: X/Helge Lindh)
Internațional

Parlamentar german, amenințat de extrema dreaptă

Parlamentar german, amenințat de extrema dreaptă. Helge Lindh, membru al Bundestagului din partea social-democraților (SPD), a devenit ținta unei amenințări grave din partea unei grupări de extremă dreapta. Parlamentarul german a primit o scrisoare care conținea amenințări directe și o pudră albă suspectă. Parlamentar german, amenințat de extrema dreaptă Scrisoarea primită de Lindh, pe care acesta a publicat-o pe platforma X, includea mesaje de intimidare și acuzații de „ură față de germani”. Citește și: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor, plătești mai mult decât ca salariat”, spune antreprenorul Cătălin Teniță Documentul era semnat de „NSU 3.0”, o referire la National Socialist Underground, o grupare teroristă de extremă dreapta cunoscută pentru atacuri violente. Scrisoarea conținea și o pudră albă, vizibilă în fotografiile postate de parlamentar. Analizele efectuate de autorități au confirmat că substanța era inofensivă, potrivit postului regional WDR. Cine este Helge Lindh? Helge Lindh este reprezentant al orașului Wuppertal și purtător de cuvânt al SPD pentru cultură și politica mass-media. El face parte, de asemenea, din comisia parlamentară pentru afaceri interne și este activ în politica de migrație. De la alegerea sa în Bundestag în 2017, Lindh a fost ținta mai multor amenințări și acte de ostilitate, însă acesta consideră că actuala amenințare este „cea mai gravă” de până acum. „Lupta împotriva urii va continua” În ciuda gravității situației, Lindh a declarat că nu se va lăsa intimidat: „Am fost amenințat și în trecut, dar voi continua să lupt împotriva urii și a extremismului,” a scris el pe X. Parlamentarul a atras atenția asupra pericolelor reprezentate de retorica extremistă și a subliniat necesitatea de a proteja democrația de astfel de atacuri. Gruparea „NSU 3.0” Amenințările semnate „NSU 3.0” reprezintă o continuare simbolică a activității National Socialist Underground (NSU), o grupare teroristă responsabilă pentru numeroase crime descoperite în 2011. În ultimii ani, Germania s-a confruntat cu o creștere a violenței și amenințărilor din partea extremismului de dreapta, vizând politicieni, jurnaliști și activiști. Un apel pentru solidaritate democratică Helge Lindh a devenit un simbol al rezistenței împotriva extremismului, iar situația sa scoate în evidență provocările cu care se confruntă democrațiile moderne. Amenințările primite subliniază importanța solidarității în apărarea valorilor democratice și combaterea urii.

Extrema dreaptă austriacă, nou succes electoral (sursa: Facebook/Herbert Kickl)
Internațional

Extrema dreaptă austriacă, nou succes electoral

Extrema dreaptă austriacă, nou succes electoral. Extrema dreaptă din Europa continuă să obțină victorii importante, cu un succes notabil în alegerile regionale din Austria. Extrema dreaptă austriacă, nou succes electoral Partidul Libertății din Austria (FPO), cunoscut pentru pozițiile sale anti-migrație, a realizat un salt de 14 puncte procentuale în landul Vorarlberg, ajungând la aproximativ 28% din voturi, conform rezultatelor preliminare. Citește și: EXCLUSIV În timp ce se judeca cu clienți care nu primiseră apartamentele plătite, Nordis a cumpărat cu banii jos un Ferrari F8 Tributo de 300.000 de euro În cadrul acestor alegeri, Partidul Popular Austriac (OVP), condus de Markus Wallner, a rămas pe primul loc cu 38% din voturi, în ciuda pierderii a 5 puncte procentuale. Alte partide, precum Verzii și Social-democrații (SPO), au înregistrat rezultate mai modeste, cu aproximativ 12% și 9% din voturi, respectiv. Sprijinul în creștere pentru FPO Acest rezultat marchează un nou episod în expansiunea electorală a FPO, similar cu ascensiunea altor partide de extremă dreaptă din Europa de Vest, cum ar fi în Olanda, Italia, Germania și Franța. Cu toate acestea, succesul FPO la nivel local nu se traduce automat într-o influență imediată asupra formării guvernului federal austriac. În urma alegerilor parlamentare din septembrie, în care FPO a avut o performanță puternică, celelalte partide principale au refuzat până acum o coaliție cu acest partid sub conducerea lui Herbert Kickl. Totuși, OVP, sub fostul cancelar Karl Nehammer, joacă un rol crucial în negocierile pentru formarea guvernului. Deși Nehammer a exclus o colaborare cu FPO, liderul landului Vorarlberg, Markus Wallner, a lăsat deschisă posibilitatea unei astfel de coaliții la nivel regional. Ambițiile lui Herbert Kickl Liderul FPO, Herbert Kickl, a declarat că rezultatul din Vorarlberg reprezintă un vot de încredere pentru aspirațiile sale de a deveni cancelar, considerând că cetățenii transmit un mesaj clar către partidele de la Viena, care ar evita transformarea politică reală. Această situație reflectă creșterea continuă a forțelor de extremă dreaptă în Europa, în contextul unor teme sensibile precum migrația și politicile de mediu.

Extrema dreaptă câștigă alegerile din Austria (sursa: Facebook/Herbert Kickl)
Internațional

Extrema dreaptă câștigă alegerile din Austria

Extrema dreaptă câștigă alegerile din Austria. Extrema dreaptă pare să se îndrepte spre un succes istoric în alegerile legislative de duminică din Austria, potrivit primelor estimări publicate de postul public de televiziune ORF după închiderea urnelor. Extrema dreaptă câștigă alegerile din Austria Primele estimări bazate pe numărarea unei părţi din voturile prin corespondenţă şi din buletinele din birourile închise mai devreme arată că Partidul Libertăţii (FPOe) al lui Herbert Kickl obţine 29,1% din voturi, faţă de 26,2% conservatorii din Partidul Popular (OeVP) al cancelarului Karl Nehammer. Citește și: Furtuna anunțată, „o isterie mediatică destul de suspectă”, opinează un conferențiar universitar, care adaugă că episodul meteo nu e ceva nemaiîntâlnit Comparativ, la scrutinul precedent, din 2019, FPOe a obţinut cu 13 puncte mai puţin. Social-democraţii, de centru stânga, ar avea conform aceloraşi proiecţii 20,4%. Şi o altă estimare realizată de institutul Arge Wahlen a pus FPOe pe primul loc, cu un avans de circa 4 puncte procentuale. Nehammer recunoaște învingerea Cancelarul austriac Karl Nehammer a recunoscut că formaţiunea sa, Partidul Popular Austriac (OeVP) nu a reuşit să ajungă din urmă Partidul Libertăţii (FPOe), de extremă dreapta, în alegerile legislative de duminică, în urma estimărilor indicând victoria acestuia din urmă. Nehammer a declarat, adresându-se susţinătorilor săi, că OeVP trebuie să-şi respecte angajamentele preelectorale, fără a explica dacă se referă şi la frecventa sa afirmaţie că nu se va alătura unui guvern din care face parte şi liderul FPOe Herbert Kickl. În ce-l priveşte, acesta din urmă a asigurat pe postul public de televiziune ORF că formaţiunea sa este "gata să conducă un guvern"

Franța jocurile politice ale extremei dreapta (sursa: Facebook/Marine Le Pen)
Internațional

Franța: jocurile politice ale extremei dreapta

Franța: jocurile politice ale extremei dreapta. Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, îl consideră pe noul premier de dreapta, Michel Barnier, "un rău mai mic", preferându-l pe acesta în faţa riscului ca extrema stângă să ajungă la guvernare, dar în săptămânile următoare îi va trasa acestuia "linii roşii" şi "măsuri importante", iar dacă acestea nu vor fi realizate formaţiunea "Adunarea Naţională" va încerca să răstoarne în parlament noul premier numit săptămâna trecută de preşedintele Emmanuel Macron. Franța: jocurile politice ale extremei dreapta "Având în vedere gravitatea situaţiei din ţară (...), vom depune toate eforturile pentru a contribui cât mai mult posibil la stabilitatea Franţei', a asigurat Marine Le Pen duminică într-un discurs. Citește și: Cancelarul german spune că trebuie găsită o soluție pentru încheierea războiului în Ucraina: E nevoie de o conferință pentru pace care să includă și Rusia "Dar, o spun cu aceeaşi forţă, în următoarele săptămâni va trebui să-i indicăm premierului liniile roşii şi măsurile pe care le considerăm importante, întrucât este indispensabil să fie respectat votul celor 11 milioane de alegători ai noştri", a subliniat ea. Celălalt lider al partidului "Adunarea Naţională" (Rassemblement National - RN), Jordan Bardella, preşedintele partidului, a precizat anterior că doreşte din partea noului guvern măsuri anti-imigraţie şi de sporire a securităţii publice, precum şi măsuri de creştere a puterii de cumpărare a francezilor. Barnier nu primește un "cec în alb" Marine Le Pen a semnalat că nu are deocamdată intenţia să încerce să-l înlăture pe noul prim-ministru, aşteptând mai întâi să vadă discursul de politică generală pe care Barnier îl va susţine la începutul lunii octombrie în parlament. "Pentru ca lucrurile să fie foarte clare, nu îi vom da un cec în alb. Dar dacă, odată cu trecerea săptămânilor, francezii sunt din nou uitaţi sau maltrataţi, nu vom ezita să cenzurăm guvernul', a indicat ea, adăugând că formaţiunea sa va pune noul executiv "sub supraveghere", ceea ce înseamnă că "vom fi exigenţi, vom fi mai mult ca niciodată apărătorii poporului francez". Numirea premierului, revolte ale stângii Preşedintele liberal Emmanuel Macron l-a numit joi prim-ministru pe fostul comisar european Michel Barnier, al cărui partid de dreapta "Republicanii" a fost ultimul clasat în rândul marilor partide la alegerile legislative anticipate desfăşurate în iulie şi are numai 39 din cei 577 de deputaţi ai Adunării Naţionale (camera inferioară a parlamentului), numire ce a stârnit revolta partidelor de stânga reunite într-o coaliţie eterogenă ce a câştigat în mod neaşteptat scrutinul. Noul guvern al lui Barnier se va putea baza în legislativ, în plus faţă de micul grup de deputaţi ai săi, numai pe cei 159 de deputaţi ai coaliţiei pro-prezidenţiale, număr departe de majoritatea de 289 de mandate. În condiţiile opoziţiei de acum virulente a stângii, care a acuzat un "furt electoral" şi a organizat sâmbătă manifestaţii ample contra lui Macron, poziţionarea celor 142 de deputaţi ai extremei drepte va fi decisivă pentru supravieţuirea noului executiv. Macron a convocat alegerile anticipate după înfrângerea severă suferită la alegerile europarlamentare de alianţa sa pro-europeană "Coaliţia Nevoie de Europa" (Coalition Besoin d'Europe) în faţa formaţiunii de extremă dreapta Adunarea Naţională (Rassemblement National - RN) condusă de Marine Le Pen şi Jordan Bardella. Deşi Macron şi aliaţii săi se temeau cel mai mult de o victorie a RN şi la scrutinul legislativ, aceasta nu s-a produs, în mare măsură datorită sistemului electoral cu vot majoritar în două tururi în fiecare din cele 577 de circumscripţii electorale. Astfel, în turul doi, în care s-au putut califica cel mult trei candidaţi pe circumscripţie, candidaţii formaţiunii de extremă dreapta RN au putut fi în multe cazuri izolaţi prin retragerea candidatului uneia dintre celelalte două alianţe, respectiv alianţa pro-prezidenţială "Împreună pentru Republică'' (Ensemble pour la République) şi coaliţia de stânga Noul Front Popular (NFP). Victoria RN a fost în acest mod evitată, în schimb pe primul loc s-a clasat surprinzător NFP, alianţă formată dintr-un amalgam de formaţiuni în care se regăsesc socialişti, comunişti sau ecologişti, urmată de alianţa pro-prezidenţială şi de extrema dreaptă. Divergenţele şi diviziunile din interiorul alianţei de stânga constituite în grabă nu au întârziat să apară după scrutinul legislativ, partidele ce compun această alianţă nereuşind iniţial să cadă de acord asupra unei propuneri pentru postul de prim-ministru. În cele din urmă au propus-o premier pe Lucie Castets, propunere neagreată însă de Macron, care nu a dorit un guvern de stânga

Extrema dreapta, la vârful Comisiei Europene (sursa: Facebook/Raffaele Fitto)
Internațional

Extrema dreapta, la vârful Comisiei Europene

Extrema dreapta, la vârful Comisiei Europene. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, îi va încredinţa vicepreşedinţia executivă responsabilă de economie candidatului de extremă dreapta propus de premierul italian Giorgia Meloni, Raffaele Fitto, relatează marţi cotidianul german Die Welt. Extrema dreapta, la vârful Comisiei Europene Publicația, care afirmă că citează diplomaţi europeni şi surse informate din cadrul Comisiei, indică, de asemenea, că actualul comisar pentru afaceri digitale şi candidat francez, Thierry Breton, urmează să fie numit vicepreşedinte executiv responsabil de industrie şi autonomia strategică. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor Raffaele Fitto, actualul ministru italian al afacerilor europene în guvernul Meloni, va fi primul membru al unui partid populist de extremă dreapta care va deveni vicepreşedinte executiv al Comisiei, afirmă Die Welt. Cine este Raffaele Fitto? Fost europarlamentar şi co-preşedinte al Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni din Parlamentul European, Raffaele Fitto este un susţinător loial al Giorgiei Meloni, fiind unul dintre cei mai moderaţi membri ai partidului ei, Fraţii Italiei (FdI), după ce anterior a fost creştin-democrat şi apoi a făcut parte din partidul Forza Italia al lui Silvio Berlusconi. Potrivit Die Welt, Ursula von der Leyen, realeasă în iulie, va numi ca alţi vicepreşedinţi executivi pe letonul Valdis Dombroviskis (extindere şi reconstrucţia Ucrainei) şi pe spaniola Teresa Ribera Rodriguez (tranziţie). Jurnalul german adaugă că noul comisar european pentru energie urmează să fie ministrul ceh al industriei, Jozef Sikela. Fostul prim-ministru al Estoniei Kaja Kallas a fost aleasă în funcţia de şefă a diplomaţiei UE la sfârşitul lunii iunie. Doi comisari europeni vor lucra, de asemenea, în colaborare directă cu Ursula von der Leyen, explică Die Welt, potrivit căruia preşedinta doreşte să facă din chestiunile de dereglementare una dintre temele majore ale mandatului său. Slovacul Maros Sefcovic va fi responsabil de reducerea birocraţiei şi problemele interinstituţionale, în timp ce polonezul Piotr Serafin va fi responsabil de problemele bugetare, potrivit cotidianului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră