vineri 30 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: extrădare

23 articole
Eveniment

Condamnați în România, liberi în Italia

Condamnați în România, liberi în Italia. Bucureștiul a dat în urmărire internațională 4.586 de persoane mai mult sau mai puțin celebre și așteaptă să fie prinși. Condamnați în România, liberi în Italia Un caz aparte este cel al fugarului milionar Dragoș Săvulescu, pe care Grecia și Italia refuză să îl extrădeze în România. Judecătorii italieni de la Curtea de Apel din Bari au refuzat definitiv extrădarea fostului baron PSD Ionel Arsene în mai 2023. De protecția autorităților din Italia, în baza unor decizii emise de Curțile de Apel din Bari și Bologna, beneficiază și Alina Bica, fosta șefă DIICOT, Daniel Dragomir, fost ofițer SRI, liberalul Marian Zlotea, și Mario Iorgulescu. Până în prezent, autoritățile nu au dat de urma lui Ionuț Mircea Costea, cumnatul secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Autoritățile române speră ca Olanda să îl extrădeze până în toamnă pe Ilie Marcel Șerbuc, presupusul criminal al fetiței de 12 ani găsite moartă într-un apartament din Berceni. Dragoș Săvulescu Controversatul afaceristul Dragoș Săvulescu, condamnat definitiv la cinci ani și șase luni de închisoare în dosarul retrocedărilor ilegale din Constanța, își vede liniștit de viață prin stațiunile de lux din Grecia și Italia. Fost acționar al clubului de fotbal Dinamo Bucureși, Dragoș Săvulescu a fost dat în urmărire internațională la data de 9 februarie 2019. Ultima informare transmisă autorităților din Românie de cele din Italia a fost a data de 15 noiembrie 2022. Italienii informau atunci că Dragoș Săvulescu locuiește în Milano. Predarea acestuia în baza mandatului european de arestare a fost refuzată de Italia și Grecia. Ionel Arsene Fostul baron PSD de Neamț, are de executat o pedeapsă de șase ani și opt luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență. Curtea de Apel din Bari, printr-o sentință din data de 20 aprilie 2023, rămasă definitivă la data de 10 mai 2023, a refuzat predarea acestuia în baza mandatului european de arestare emis de Tribunalul Bacău. Daniel Dragomir Fost ofițer al Serviciului Român de Informații, a beneficiat și el de clemența judecătorilor de la Curtea de Apel din Bari care au refuzat extrădarea acestuia la data de 12 octombrie 2022. El a fost condamnat în România la trei ani și zece luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență, spălare de bani și participație improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată. Marian Zlotea Fostul europarlamentar PDL are de executat în România o pedeapsă de opt ani și șase luni de închisoare pentru trafic de influență și luare de mită. Curtea de Apel din Bologna, printr-o sentință din data de 14 martie 2022, a refuzat să-l extrădeze în România. Alina Bica Fosta șefă DIICOT, condamnată la patru ani de închisoare pentru favorizarea făptuitorului, este protejată de autoritățile din Italia. Oficial, a fost arestată în Italia la data de 10 iulie 2020. Câteva luni mai târziu, la 1 decembrie 2020, Biroul SIRENE Italia a transmis la București că autoritățile italiene au refuzat extrădarea acesteia în România. Mario Gino Iorgulescu Fiul lui Gino Iorgulescu a fost localizat în Italia la data de 31 mai 2020. Doi ani mai târziu, mai exact la data de 7 iunie 2022, Biroul SIRENE Italia a anunțat că Curtea de Apel Milano își declară "inabilitatea" de a lua o măsură cu privire la executarea mandatului european de arestare. Motivul? Starea de sănătate a lui Mario Iorgulescu, care se află oficial în continuare spitalizat. Darius Vâlcov Fostul ministru al Finanțelor a fost arestat în Italia la data de 23 mai 2023, după ce s-a predat autorităților din Napoli. Fostul politician român a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru fapte de corupție. Totodată i-au fost confiscate mai multe sume de bani, dar și cele 170 de tablouri cumpărate cu banii obținuți din mită. Minel Florin Prinea Complicele lui Darius Vâlcov a fost condamnat la patru ani și șase luni de închisoare. A fost arestat la Milano în data de 9 mai 2023. Gabriel Sorin Strutinsky Afaceristul constănțean și prietenul lui Radu Mazăre a fost condamnat la zece ani și patru luni de închisoare pentru fapte de corupție. S-a predat autorităților din Bologna la data de 15 februarie 2021. Atunci a venit însoțit de avocatul Cristian di Gusto, cel care i-a reprezentat pe Alina Bica și Daniel Dragomir. Ulterior, a fost plasat în arest la domiciliu. Cornel Bogdan Oprea Unul dintre fugarii din lotul "Oprescu", Oprea a fost condamnat la 11 ani și opt luni de închisoare în România. Ultima informare a Biroului SIRENE Italia arată că la data de 28 februarie 2023, Cornel Bogdan Oprea se afla încarcerat în penitenciarul din Verona. Romeo Albu Un alt fugar din lotul "Oprescu", Albu a fost condamnat la șase ani de închisoare. Autoritățile din Italia l-au arestat în baza mandatului european la data de 10 iunie 2022. Patru luni mai târziu, autoritățile judiciare din Italia au refuzat extrădarea acestuia în România. Cumnatul lui Geoană, fugar nelocalizat Pe lista fugarilor se află Ionuț Mircea Costea, fost vicepreședinte al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și președinte Eximbank, condamnat la șase ani de închisoare pentru luare de mită. El este cumnatul lui Mircea Geoană, actualul secretar general adjunct al NATO. Ionuț Mircea Costea a fost dat în urmărire internațională la data de 29 mai 2023, dar până în prezent nu a fost localizat. Legat de acest caz, Mircea Geoană a menționat că "chiar și în momente complicate, valorile democratice trebuie să primeze. Fără excepție, deciziile judecătorești trebuie respectate și duse la îndeplinire. Fiecare dintre noi suntem responsabili pentru deciziile luate. Eu și Mihaela vom continua să fim alături de nepoții noștri și să le oferim sprijinul de care au nevoie în aceste momente grele.". Cazul Șerbuc Ilie Marcel Șerbuc, presupusul criminal al fetiței de 12 ani găsite moartă într-un apartament din Berceni, se află arestat în Olanda încă din data de 7 iunie 2023. Autoritățile olandeze au transmis la București că suspectul nu a fost de acord cu procedura simplificată de extrădare. Citește și: Pandele se plânge în direct la RTV că Sebastian Ghiță îl jupoaie pentru aparițiile la acest post TV. El spune că a fost „o glumă” după lamentările lui Ciutacu În același dosar de crimă a fost audiată și Simona Monica Iftimovici, mama victimei, care le-a spus anchetatorilor români că nu are nicio implicare în uciderea fiicei sale și că vinovat ar fi concubinul său. Anterior le-a spus autorităților spaniole că știa despre comiterea crimei, care ar fi fost săvârșită de iubitul ei, Ilie Marcel Șerbuc, înainte ca ea sa plece din țară. Însă nu l-a denunțat pentru ca îl iubea.

Condamnați în România, liberi în Italia, țara premirului Giorgia Meloni (sursa: Facebook/Giorgia Meloni)
Bazzi, finanțator Hezbollah, extrădat în SUA (sursa: propublica.org)
Internațional

Bazzi, finanțator Hezbollah, extrădat în SUA

Bazzi, finanțator Hezbollah, extrădat în SUA. Curtea de Apel Bucureşti a dispus marţi extrădarea în SUA a lui Mohammad Ibrahim Bazzi (cu dublă cetăţenie - libaneză şi belgiană), acuzat de autorităţile americane că este "terorist global" şi unul dintre principalii finanţatori ai mişcării islamiste libaneze Hezbollah. Bazzi, finanțator Hezbollah, extrădat în SUA Mohammad Ibrahim Bazzi, fost diplomat libanez, a fost arestat în luna februarie în România, în regim de urgenţă, pentru a putea fi extrădat în Statele Unite. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Admite sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. În baza art. 52 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 302/2004, constată că sunt întrunite condiţiile extrădării. În baza art. 52 alin. 3 din Legea nr. 302/2004, republicată şi art. 1 din Tratatul de extrădare dintre România şi SUA, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, ratificat de România prin Legea nr. 111/2008, admite cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii. Dispune extrădarea şi predarea, către autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii, a persoanei extrădabile Mohammad Ibrahim Bazzi, faţă de care a fost emis mandatul de arestare la data de 27.01.2023 de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul de Est al statului New York, în vederea urmăririi pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni: conspiraţie la efectuarea de tranzacţii ilegale care implică un terorist global special desemnat, cu încălcarea prevederilor Secţiunii 1705 din Titlul 50 din Codul Statelor Unite pentru care pedeapsa maximă este de 20 de ani închisoare; tentativă de a efectua tranzacţii ilegale cu implicarea unui terorist global special desemnat, cu încălcarea prevederilor Secţiunii 1705 din Titlul 50 din Codul Statelor Unite, pentru care pedeapsa este de 20 de ani închisoare; conspiraţie la spălarea de bani, cu încălcarea prevederilor Secţiunii 1956 din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, pentru care pedeapsa maximă este de 20 ani închisoare", se arată în decizia instanţei române. România - SUA, tratat de extrădare "În baza art. 49 din Legea nr. 302/2004 republicată, ia act că persoana extrădabilă a formulat opoziţie la extrădare. Extrădarea persoanei solicitate se va efectua cu respectarea regulii specialităţii, prevăzute de art. 17 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, ratificat de România prin Legea nr. 111/2008 şi art. 74 din Legea nr. 302/2004, republicată. În baza art. 52 alin. 3 din Legea nr. 302/2004, republicată, menţine arestarea provizorie în vederea extrădării a persoanei extrădate Mohammad Ibrahim Bazzi până la predarea acesteia, conform art. 57 din Legea nr. 302/2004, republicată. Constată că persoana extrădată fost reţinută, arestată provizoriu în caz de urgenţă şi arestată provizoriu în vederea extrădării de la data de 24.02.2023 la zi. Citește și: FOTO Maia Sandu, la Bucha, alături de Volodimir Zelenski, la un an de la masacrul comis de forțele rusești invadatoare În baza art. 16 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, ratificat de România prin Legea nr. 111/2008 şi art. 74 din Legea nr. 302/2004, republicată, dispune predarea bunurilor, instrumentelor, obiectelor de valoare, documentelor şi a altor dovezi aflate în posesia persoanei extrădabile Mohammad Ibrahim Bazzi la momentul depistării, identificate conform procesului-verbal întocmit la data de 24.02.2023, către autorităţile judiciare americane. Cu contestaţie în termen de 5 zile de la pronunţare", se mai spune în hotărârea Curţii de Apel Bucureşti. Recompense de milioane de dolari În aprilie 2019, Statele Unite anunţau noi recompense, care pot ajunge până la zece milioane de dolari, în schimbul unor informaţii care pot duce la "perturbarea" reţelelor financiare ale mişcării islamiste libaneze Hezbollah. Departamentul de Stat american preciza la acea vreme că este în căutare de informaţii privind sursele de venituri ale mişcării şiite, înscrisă pe lista neagră americană a "organizaţiilor teroriste" şi aliată Iranului. Acesta voia să identifice astfel "mecanismele sale cheie de facilitare a operaţiunilor financiare", "principalii donatori", "instituţiile financiare" care contribuie la tranzacţiile sale sau chiar societăţile controlate de Hezbollah ori de oamenii care gestionează finanţele sale. "Hezbollah generează aproape un miliard de dolari pe an datorită susţinerii financiare directe a Iranului, schimburilor şi investiţiilor internaţionale, unei reţele de donatori şi activităţilor sale de spălare de bani", preciza diplomaţia americană într-un comunicat. Printre persoanele suspectate că s-ar ocupa de finanţele Hezbollah despre care Washingtonul dorea informaţii se află Adham Tabaja, Mohammad Ibrahim Bazzi şi Ali Youssef Charara, toţi trei aflaţi deja pe lista neagră americană a "teroriştilor internaţionali".

Liderul "Hell's Angels" România, extrădat în SUA (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Liderul "Hell's Angels" România, extrădat în SUA

Liderul "Hell's Angels" România, extrădat în SUA. Marius Lazăr, liderul motocicliștilor intitulați "Hell's Angels" din România, a fost extrădat de autoritățile române în Statele Unite ale Americii, acolo unde urmează să fie judecat pentru trafic internațional de droguri, spălare de bani și complicitate la tentativă de omor. Pe numele motociclistului Marius Lazăr, dar și a doi neozeelandezi, există mandate de arestare emise la data de 4 noiembrie 2020 de un tribunal din Texas pentru că ar fi vrut să vândă pe teritoriul SUA nu mai puțin de 400 de kilograme de cocaină comandată de la traficanții mexicani. Un român și doi neozeelandezi Pe 18 noiembrie 2020, polițiștii români însoțiți de o echipă americană formată din polițiști antidrog au descins în trei locuri din București și Ilfov pentru a captura o grupare de traficanți de droguri. Potrivit anchetatorilor, gruparea era formată din Marius Lazăr, liderul motocicliștilor "Hell's Angels" și doi neozeelandezi: Michael Matthews Murray și Patrick Johnson Marc. Cei doi neozeelandezi, care erau dați în urmărire internațional prin INTERPOL, au fost prinși într-un apartament din București. Marius Lazăr a fost capturat într-o locație din Ilfov având asupra sa 50.000 de euro și actele de proprietate a două imobile. Banii reprezentau o parte din plata unei cantității de cocaină care ar fi trebuit să ajungă în România. Toți cei trei traficanți de droguri au fost atunci arestați preventive pentru 30 de zile în urma unei decizii emise de magistrații de la Curtea de Apel București. Mandate de arestare emise de SUA Pe numele lui Marius Lazăr exista un mandat de arestare emis la data de 4 noiembrie 2020 de către Tribunalul Districtual al SUA pentru Districtul de Est al Statului Texas. Conform Curții de Apel București, pe numele lui Michael Matthews Murray exista, ca și în cazul românului Marius Lazăr, un mandat de arestare emis de autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii, „pentru executarea mandatului de arestare nr. 1:20-cr-78 (01) emis la data de 04.11.2020 de către magistratul competent din cadrul Tribunalului Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul de Est al Statului Texas”. În cazul lui Patrick Johnson Marc, autoritățile americane au cerut extrădarea în baza art. 44 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală şi art. 12 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii. Traficanții neozeelandezi au dispărut Judecătorii români au decis după arestarea preventivă ca traficanții de droguri la nivel internațional să fie judecați în stare de libertate până la finalizarea procesului privind extrădarea în SUA. Dar, după ce au fost puși în libertate, toți trei au dispărut. Ulterior, pe 15 decembrie 2022, judecătorii de la Curtea de Apel București au emis din nou mandate de arestare pe numele lor. Citește și: Secția specială o ține în șah pe Kovesi: șefa Parchetului European cere ÎCCJ să oblige procurorii de la Parchetul General să finalizeze dosarul deschis pe numele ei Polițiștii de la Serviciul Investigații Criminale al Poliției Municipiului București l-au prins din nou pe Marius Lazăr pe 28 decembrie 2022. Acesta a fost încarcerat la centrul de reținere și arestare preventivă al Poliției Capitalei. Însă cei doi neozelandezi au dispărut fără urmă. Liderul "Hell's Angels" România, extrădat în SUA Polițiștii români au anunțat în cursul acestei zile că traficantul Marius Lazăr a fost extrădat în SUA. „Cerere de extrădare a fost aprobată în luna ianuarie 2023, iar persoana de cetățenie română va fi transferată în S.U.A., unde va fi judecată pentru faptele de care este învinuit”, se menționează într-un comunicat al Poliției Române. Adică va fi judecat pentru trafic internațional de droguri, spălare de bani și complicitate la tentativă de omor. „În realizarea acestei operațiuni şi a extrădării, polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate au beneficiat de sprijinul de specialitate al polițiștilor din cadrul Direcției Operațiuni Speciale şi din cadrul D.G.P.M.B. - Biroul Urmăriri și al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră – P.T.F. Aeroport Otopeni. Un aport deosebit l-a avut și M.A.E., prin Agentul Guvernamental la C.E.D.O., care prin demersurile întreprinse a reușit să lămurească situația specifică la Curtea Europeană, unde au fost atacate mandatul internațional de arestare și procedura extrădării”, potrivit Poliției Române.

Rusia cere extrădarea unui tâlhar criminal (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Rusia cere extrădarea unui tâlhar criminal

Rusia cere extrădarea unui tâlhar criminal. Arestarea provizorie în vederea extrădării a lui Serghei Guțu în caz de urgență a fost dispusă de magistrații ieșeni pe 25 august, la propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, pe o durată de 30 zile. Rusia cere extrădarea unui tâlhar criminal Bărbatul a fost dus în Centrul de Reținere și Arest Preventiv din Iași. Era urmărit internațional de la sfârșitul lui aprilie 2014, când Biroul Interpol din Moscova a emis o notiță roșie pe numele lui Serghei Guțu, cel care avea deja un mandat de arestare emis de către un judecător din cadrul Tribunalului Districtual Vyborgskiy din Sankt Petersburg, Rusia, încă din 18 martie 2011. Citește și: Putin pierde teren accelerat în Ucraina și apelează la metode disperate: legea marțială, creșterea rolului mercenarilor Wagner. Biden: I-a mai rămas brutalizarea civililor ucraineni Notița roșie, adică documentul de urmărire internațională, a fost actualizată la începutul acestui an. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Guvernul britanic se va implica în extrădarea fugarilor din Republica Moldova Foto: soridapress.ro
Eveniment

Guvernul britanic implica în extrădarea fugarilor

În Republica Moldova se poate: guvernul britanic promite că se va implica în extrădarea fugarilor căutați de Chișinău. România are un fugar celebru la Londra, pe Alexander Adamescu, dar nu pare că va reuși să-l aducă vreodată înapoi în țară. Guvernul britanic se va implica în extrădarea fugarilor „În ceea ce privește persoane concrete, controversate, pentru ca acești oameni să apară în fața justiției. Se cooperează foarte intens, noi avem toleranță zero față de acest fenomen”, a spus ministrul britanic pentru Europa, Leo Docherty, în cadrul unei conferințe comune cu ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Nicu Popescu, citat de newsmaker.md. În Marea Britanie se află mai multe personaje căutate de justiția din Republica Moldova, printre care Veaceslav Platon, Gheorghe Cavcaliuc și Constantin Botnari. Tot la Londra se află însă și personaje căutate de Justiția română, precum Alexander Adamescu, împotriva căruia a fost emis un mandat european de arestare, în vederea judecării pentru infracțiuni de corupție. Justiția de la București cere și extrădarea lui Gabriel Popoviciu, condamnat, în dosarul „Ferma Băneasa”, la șapte ani închisoare, însă judecătorii britanici au respins cererea de extrădare, astfel că Popoviciu locuiește legal la Londra. Însă nenumărate alte personaje condamnate se află în țări din UE, iar statul român pare a fi incapabil să-i aducă înapoi, pentru a-și ispăși pedeapsa. Printre aceștia: Alina Bica, Sorin Oprescu, colonelul SRI Dragomir, Marian Zlotea, Ioan Neculaie sau Gino Iorgulescu. Bica a fost secretar de stat la ministerul Justiției, într-o perioadă în care tot Cătălin Predoiu era ministru. Citește și: Cum încearcă Putin să își mascheze eșecul militar din estul și sudul Ucrainei: Kremlinul va fixa granițele regiunilor anexate după noi „consultări” cu populația locală În plus, la Budapesta se află mai mulți foști demnitari UDMR care au primit condamnări definitive.

Sofia îi dă cu tifla Moscovei (sursa: moldova.europalibera.org/)
Internațional

Sofia îi dă cu tifla Moscovei

Sofia îi dă cu tifla Moscovei: Bulgaria a refuzat joi să extrădeze un cetăţean rus care se opune războiului în Ucraina şi care este acuzat de fraudă fiscală în Rusia, nutrind temeri că acesta nu va beneficia de un proces echitabil, informează AFP. Sofia îi dă cu tifla Moscovei Curtea de Apel de la Varna a revizuit joi o decizie de extrădare luată la începutul lui august cu privire la Aleksei Alcin, 46 de ani, un om de afaceri acuzat în Rusia de fraudă fiscală în valoare de 282,5 milioane de ruble (4,8 milioane de euro). "Instanţa a constatat un risc de agravare a situaţiei lui (Aleksei Alcin) din cauza convingerilor sale politice şi o încălcare a drepturile sale în timpul procesului penal", potrivit motivaţiei publicate de Curtea de Apel din Varna într-un comunicat. Decizia Curţii de Apel se sprijină pe două rezoluţii ale Parlamentului European şi pe un raport al Comitetului Helsinki, potrivit căruia "nu există nicio îndoială că Rusia şi-a întărit represiunea împotriva manifestanţilor şi militanţilor din societatea civilă care protestează împotriva războiului". Pașaport rusesc, ars în fața ambasadei Acest refuz de extrădare este "asemănător deciziilor unor tribunale din state membre ale Consiliului Europei, care resping cereri ale Federaţiei Ruse în baza unei lipse de încredere în voinţa acestei ţări de a-şi onora obligaţiile conform dreptului internaţional", a apreciat Curtea de Apel bulgară. Citește și: România se înarmează până în dinți: ultima achiziție – 231 de sisteme de rachete portabile antiaeriene, care vor costa peste două treimi de miliard de euro. Cine le livrează Locuind în Bulgaria din 2014, Aleksei Alcin şi-a ars paşaportul rusesc în faţa consulatului Rusiei de la Varna, în februarie, în timpul unei manifestaţii împotriva războiului din Ucraina. Manifestaţii în susţinerea lui Alcin au fost organizate în ultimele săptămâni la Sofia şi la Varna. Intelectuali bulgari i-au cerut preşedintelui Rumen Radev să-i acorde drept de azil.

Fiscul american te găsește și-n Transnistria (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Fiscul american te găsește și-n Transnistria

Fiscul american te găsește și-n Transnistria. Visul american s-a transformat într-un coşmar pentru un cetăţean din Republica Moldova. Fiscul american te găsește și-n Transnistria Aflat în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv al IPJ Iaşi, bărbatul aşteaptă sentinţa judecătorilor ieşeni în procesul în care se cere arestarea sa preventivă. Dacă va fi arestat, ar putea fi extrădat în SUA. Citește și: Putin, disperat să ocupe cât mai mult din Donbas după ce un aerodrom militar rusesc din Crimeea a fost făcut terci de un atac-surpriză. Forțele Moscovei, atacuri aeriene furibunde Iar acolo urmează să fie judecat pentru fapte care i-ar putea aduce şi o sentinţă de 20 de ani de închisoare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Italia refuză extrădarea fugarilor lotului Oprescu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Italia refuză extrădarea fugarilor lotului Oprescu

Italia refuză extrădarea fugarilor lotului Oprescu. Cei doi fugari condamnați în dosarul lui Sorin Oprescu nu vor fi extrădaţi deocamdată. Este vorba de fostul șef de la Administrația Cimitirelor, Bogdan Popa, și de afaceristul Romeo Albu. Italia refuză extrădarea fugarilor lotului Oprescu Ambii primiseră în România, la fel ca Oprescu, pedepse grele cu executare. Ei așteaptă, în libertate, o decizie definitivă cu privire la extrădare, conform deciziei judecătorilor italieni. La fel și Sorin Oprescu, numai că în Grecia. Conform unor surse judiciare din cadrul Curţii de Apel din Napoli, judecătorii italieni au analizat joi documentele CEDO care privesc condiţiile precare din penitenciarele româneşti, astfel că au stabilit să reanalizeze pe data de 6 octombrie cererea de extrădare formulată de autorităţile române cu privire la cei doi. În plus, magistraţii italieni consideră că viaţa celor doi ar fi în pericol în penitenciarele româneşti, potrivit Știrilor TVR. Napoli, destinația de vis În dosarul de corupție de la Primăria Capitalei, directorul Cornel Bogdan Popa primise în România 11 ani și șase luni de închisoare, iar omul de afaceri Romeo Albu, șase ani. Cei doi s-au predat în Italia la începutul lunii iunie. Popa şi Albu au plecat în Italia chiar în timpul procesului din România. S-au stabilit în Napoli, unde şi-au dezvoltat afaceri înfloritoare. Citește și: EXCLUSIV Mama liberalului Dan Vîlceanu, 425.000 de euro de la CE Oltenia, companie controlată de ministrul liberal Virgil Popescu Condamnat definitiv la zece ani și opt luni de închisoare pentru luare de mită și grup infractional organizat, Sorin Oprescu este și el liber în Grecia, unde, de asemenea, se judecă extrădarea solicitată de instanțele din România. Şi Oprescu aşteaptă o decizie definitivă cu privire la extrădare tot în libertate.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră