sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: extern

3 articole
Economie

TIR-urile românești, mai bănoase decât IT-ul

TIR-urile românești, mai bănoase decât IT-ul. În sectorul transporturilor rutiere, principalul exportator de servicii al României (care a depășit, anul trecut, chiar și serviciile IT), se conduc afaceri bănoase. TIR-urile românești, mai bănoase decât IT-ul Se vede și în parcurile auto, dar și în afara lor, unde roțile camioanelor se învârt zilnic. Până la profit însă e drum lung, iar problemele întâmpinate în vămi, dar și pe teritoriile altor state, sunt mai degrabă reguli, decât excepții. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor "Țepe" de sute de mii de euro, șpăgi, șantaj, șosele bombardate în plin război, sunt doar câteva dintre experiențele nefericite trăite de mai mulți antreprenori din Iași, la volanul propriilor tiruri. Printre aceștia se află și Marian Iacomi, un important transportator din Iași, cu o experiență de peste 20 de ani în branșă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

TIR-urile românești, mai bănoase decât IT-ul (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Dobânzile la creditele externe sărăcesc românii (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Dobânzile la creditele externe sărăcesc românii

Dobânzile la creditele externe sărăcesc românii. Fiecare cetățean va plăti anul viitor câte 400 de euro pentru a achita, atenție, doar dobânzile la împrumuturile făcute de statul român. Valoarea dobânzilor pe care trebuie să o plătească statul este de 39,6 miliarde lei, echivalentul a opt miliarde de euro. Citește și: Ucigașii din Sibiu ar fi putut scăpa, după ce au fost reținuți, vineri, în Marea Britanie: judecătoarea a dat termen miercuri pentru mandatul de arestare și a închis telefonul Pentru dezastrul din finanțele României, premierul Marcel Ciolacu a dat vina exclusiv pe liberalul Florin Cîțu, despre care a spus că „a amanetat viitorul țării”. La fel de mult a îndatorat țara și pesedistul Adrian Câciu, fost ministru de Finanțe, dar la dobânzi mult mai mari. DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că liberalul Florin Cîțu a îndatorat România cu 167,3 miliarde lei de-a lungul anului 2020, în timp ce ministrul Adrian Câciu a luat împrumuturi de peste 146,5 miliarde lei în anul 2022. Dobânzile la creditele externe sărăcesc românii România trebuie să plătească dobânzi în valoare de 39,6 miliarde lei, adică în jur de opt miliarde de euro, în cursul anului 2024. Ceea ce înseamnă că fiecare cetățean al statului, indiferent că e copil sau adult, va contribui cu peste 400 de euro la plata dobânzilor (calculat la o populație de 20 de milioane). În cursul anului 2025, statul român trebuie să plătească alte dobânzi, în cuantum de 44,4 miliarde lei. Statul român va plăti dobânzi de 49,2 miliarde lei în anul 2026, iar în 2027, valoarea dobânzilor vor depăși 54 de miliarde lei. Întrebat dacă România are bani ca să plătească dobânzile de aproape 40 de miliarde lei în anul 2024, premierul Marcel Ciolacu a răbufnit public, în stilul său caracteristic. Ciolacu dă vina pe Cîțu „De ce nu-l întrebaţi pe Cîţu? De ce nu aţi ţipat când a făcut datorii de 9,2% din PIB? Cumva consideraţi că acele datorii nu le plăteşte? Va veni vreun prim-ministru sau vreun preşedinte al României care să spună: nu vă supăraţi, eu nu am nicio treabă cu ce-au făcut ei. De ce n-a văzut România când un inconştient a dus ţara în această zonă? Iertaţi-mă că întreb şi eu. N-am nicio problemă, răspund la orice întrebare, dar ăsta este adevărul”, a declarat vizibil iritat Marcel Ciolacu. După ce a certat presa, Ciolacu a spus că acele datorii trebuiesc plătite. „Ne-am pregătit şi vom bugeta ca să nu intrăm, Doamne-fereşte, în incapacitate de plată, la buffer-ul care este acum şi la Banca Naţională şi la Ministerul de Finanţe, pentru că avem cel mai mare buffer”, a concluzionat șeful PSD. Dar Ciolacu uită de Câciu DeFapt.ro a dezvăluit că liberalul Florin Cîțu, în mandatul său de ministru al Finanțelor, a îndatorat România în anul 2020 cu suma de 167,3 miliarde lei. Cîțu a fost succedat în funcția de ministru al Finanțelor de Alexandru Nazare, respectiv de Dan Vîlceanu. Citește și: ANALIZĂ Performanța lui Adrian Câciu: este ministrul de Finanțe care s-a împrumutat cel mai mult pe banii statului, de la guvernarea Tăriceanu până azi Cei doi liberali, în perioada 23 decembrie 2020 – 25 noiembrie 2021, au contractat împrumuturi în numele statului român în valoare de 118,4 miliarde lei. Ulterior, în fruntea Ministerului de Finanțe a fost numit pesedistul Adrian Câciu, unul dintre subalternii pe linie de partid ai lui Marcel Ciolacu. În primele 90 de zile ale anului 2022, Adrian Câciu a reușit să îndatoreze România cu aproape 49 de miliarde lei. La finalul anului 2022 valoarea împrumuturilor contractate de ministrul Câciu depășeau suma de 146,5 miliarde lei. Dobânzi foarte mari, spre deosebire de alte țări Mai mult, împrumuturile făcute de ministrul Adrian Câciu sunt purtătoare de dobânzi extrem de mari. De exemplu, în ianuarie 2022, România se împrumuta în medie cu o dobândă 5,37%, în timp ce Bulgaria, cu doar 0,57%. Cehia, Ungaria și Polonia se îndatorau cu dobânzi cuprinse între 3,12% și 4,71, conform datelor de la Banca Centrală Europeană. În octombrie 2022 statul român se împrumuta la o dobândă şi de 9,3% pe an pentru împrumuturi pe zece ani. În timp ce Rusia, stat agresor aflat în război, se împrumuta la dobânzi de 9,9%. Tot în anul 2022, atunci când ministru de Finanțe era pesedistul Adrian Câciu, statul român a plătit dobânzi în cuantum de 30 de miliarde lei, în creștere cu aproximativ 60% față de anul 2021.

Modelul turistului Iohannis, președintele german Steinmeier (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Modelul turistului Iohannis, președintele german Steinmeier

Modelul turistului Iohannis, președintele german Steinmeier. Vizitele oficiale ale președinților europeni durează, în medie, două-trei zile. Deși întâlnirile la nivel înalt sunt menite să stabilească contacte diplomatice și economice, unele stârnesc controverse naționale și chiar internaționale. Motivele: schimbarea climatului politic sau costurile exagerate. Care sunt cei mai călători președinți europeni, cei mai sedentari, cei mai eficienți, ce locuri exotice au vizitat, cât de mult au cheltuit și ce nemulțumiri au iscat? Macron, cel mai plimbat președinte european Emmanuel Macron este un președinte care adoră călătoriile. De la preluarea mandatului a efectuat peste 200 de vizite oficiale în 86 de state. Anul acesta, până în luna noiembrie, a efectuat deja 40 de vizite oficiale și de stat. În 2021, Clément Beaune, secretar de stat pentru Afaceri Europene, remarca această particularitate a președintelui francez, afirmând că e singurul dintre președinții Hexagonului care a vizitat toate țările Uniunii Europene în primul mandat. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Facturile lui Umbrărescu pentru Autostrada Moldovei, neplătite: nu mai sunt bani la buget. Șeful CNAIR: Nu am avut toată suma Statele Uniunii Europene, cel mai des vizitate în mod oficial de Macron, au fost Belgia (40 de vizite) și Germania (24). În ceea ce privește statele Europei de Est, Emmanuel Macron a preferat vizitele fulger: câteva ore petrecute în fiecare stat. Între 24 și 25 august 2017, de exemplu, a vizitat România și Bulgaria. Pe 26 octombrie 2018, Macron a vizitat Cehia, apoi Slovacia. Pe 29 și 30 septembrie 2020 președintele a vizitat, din nou, fulgerător, Lituania, apoi Letonia. Una dintre cele mai exotice vizite ale președintelui francez a fost Irakul, în 2020. Vizita a fost comentată îndelung de presa franceză, care a etichetat destinația ca fiind una "neobișnuită" pentru președinții Hexagonului. La vremea respectivă, Macron era primul lider occidental care ajungea în Irak de când Kadhimi preluase mandatul ca al treilea șef al guvernului. Săptămâna și vizita externă cu A330 Desele deplasări externe ale președintelui Macron au declanșat și întrebări în chestiunea costurilor pe care acestea le implică. În 2021, șeful statului francez a efectuat 54 de călătorii la bordul A330, generând cheltuieli de peste zece milioane de euro. În 2022, Emmanuel Macron a fost criticat pentru două călătorii dus-întors în Qatar, când a participat la semifinala Franței împotriva Marocului, apoi la finala împotriva Argentinei. Doar aceste două călătorii au costat contribuabilii francezi peste 500.000 de euro. Împăcarea cu Elveția Recenta vizită a președintelui Macron în Elveția, din 15 noiembrie, a stârnit, pe de o parte, controverse, pe de alta, ironii. Vizita a fost o premieră, de la vizita lui François Hollande din 2015. În noiembrie, 2021, existase o tentativă, însă președintele francez anulase vizita, programată cu șase luni în urmă. Motivul: refuzul Elveției de a cumpăra avioanele de luptă Rafale din Franța. Elvețienii au preferat atunci să semneze un contract cu Statele Unite. Această decizie l-a determinat pe Emmanuel Macron să interzică și derularea și inițierea oricărui contact bilateral la nivel înalt cu Elveția, până în vara anului 2022, înghețând relațiile de prietenie. Actuala vizită a fost percepută ca un soi de împăcare și o dorință a președintelui Macron de a împăca Elveția cu Europa. Însă presa elvețiană a ironizat evenimentul, suținând că Elveția așterne covorul roșu înaintea "Regelui Soare", uitând că Franța este cea care are nevoie de Elveția. Potrivit jurnaliștilor elvețieni Confederația este una dintre țările în care Franța realizează excedente comerciale în creștere bruscă de la sfârșitul pandemiei: 3 miliarde de euro în 2022 și 2,8 miliarde de euro în prima jumătate a anului 2023. Legat de bani, jurnaliștii elvețieni au comentat și chestiunea costurilor suportate de Confederație, criticând suma protocolului pentru o vizită atât de scurtă: 200.000 de euro. Modelul turistului Iohannis, președintele german Steinmeier Potrivit datelor oficiale, de la preluarea mandatului până în prezent, Frank-Walter Steinmeier, președintele Germaniei, a efectuat 134 de vizite externe. În 2023, până în luna noiembrie, Frank-Walter Steinmeier a efectuat 22 vizite oficiale. Printre țările vizitate s-au numărat atât state europene, precum Franța, Belgia, Italia, Polonia sau România, cât și țări mai îndepărtate, precum Brazilia, Cambodgia sau Malaezia. Cel mai recent, președintele Germaniei a vizitat câteva țări din Africa. În luna octombrie, Steinmeier a efectuat prima vizită a unui președinte federal în Republica Capului Verde, urmând ca în noiembrie să aibă întâlniri cu președinții din Tanzania și Zambia. Fiecare dintre aceste vizite a durat între două și trei zile. Scholz stă acasă și primește critici Nu vizitele externe ale președintelui Germaniei au provocat controverse, ci întâlnirile interne ale cancelarului. Pe 17 noiembrie, la Berlin a avut loc întâlnirea dintre președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, și cancelarul Germaniei, Olaf Scholz. O vizită pe muchie de cuțit – după cum a comentat presa prima vizită oficială a președintelui turc în Germania, din ultimii cinci ani. Vizita a fost criticată din cauza recentei poziții a președintelui Turcie asupra Hamas. După atacul terorist asupra Israelului, Recep Tayyip Erdoğan a descris Hamas ca o organizație de eliberare, un reprezentant legitim al palestinienilor. De asemenea, Erdoğan a catalogat reacțiile israeliene la atacul terorist drept "crimă împotriva umanității". În ciuda acestor declarații, Olaf Scholz nu a anulat întâlnirea. Presa germană vorbește despre dependența Germaniei față de Turcia, nu doar economic, dar și în ceea ce privește refugiații. Potrivit ONU, Turcia este țara care primește cei mai mulți refugiați din lume. Presa germană nu a uitat nici de extravaganțele cupului Erdoğan din timpul vizitelor oficiale, criticând gusturile primei doame: Emine Erdoğan bea doar un ceai alb special, care costă în jur de 1.800 de euro kilogramul. De asemenea, este amintită și vizita oficială din 2015 din Belgia, când soția președintelui a solicitat ca mai multe magazine să fie închise vizitatorilor pentru a nu fi tulburată când face cumpărături. Președintele austriac, vizite riscante: mușcat de câine la Chișinău De la preluarea mandatului, în 2017, președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, a efectuat, până în prezent, 70 de vizite externe. Anul acesta, pînă în noiembrie, a efectuat 11 vizite oficiale. Printre statele vizitate se numără Slovacia, Ucraina, Cehia, Albania, Macedonia de Nord, Marea Britanie, Islanda, Belgia, USA, România. Cea mai recentă vizită a președintelui austriac a fost în Republica Moldova. Vizita a avut ca scop sprijinirea eforturilor de aderare a Republicii Moldova la UE. Vizita oficială s-a încheiat însă cu un incident: câinele Maiei Sandu a deranjat protocolul, mușcându-l de mână pe președintele Van der Bellen. Maia Sandu și-a cerut imediat scuze, însă Van de Bellen a reacționat relaxat, afirmând că e doar un incident minor. Maia Sandu și Zelenski, doar cu treabă în străinătate Din 2021, în calitate de președinte al Republicii Moldova, Maia Sandu a efectuat până în prezent 56 de vizite externe. Cele mai multe vizite au fost în țări europene, România (7), Franța (5), Germania și Ucraina (4) și Austria (3). În afara Europei, Maia Sandu a mai efectuat câteva vizite oficiale în Statele Unite, Tunisia și Japonia. În 2023, de la începutul anului până în prezent, președinta Republicii Moldova a efectuat 20 de vizite oficiale, cele mai multe în Europa. De la preluarea mandatului în 2019 și până în prezent Volodimir Zelenski a vizitat, în calitate de președinte, 32 de țări, efectuând 68 de vizite oficiale. Cele mai multe vizite efectuate au fost în Europa, mai ales în Polonia, Germania, Franța, Marea Britanie și Belgia. În afara Europei, Zelenski a călătorit și în Emiratele Arabe Unite, în Arabia Saudită sau Japonia. În 2023, a efectuat cele mai multe vizite oficiale: 29. Țările europene cel mai des vizitate au fost Marea Britanie, Polonia, Franța și Belgia, dar au existat și vizite scurte în Turcia, Canada sau Vatican.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră