vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: extern

7 articole
Eveniment

Ilie Bolojan taie din cheltuielile ministerelor: deplasări externe doar cu aprobare specială

Bolojan limitează deplasările externe ale ministerelor. Premierul Ilie Bolojan a emis un memorandum prin care cere reducerea semnificativă a deplasărilor externe efectuate de ministere și instituțiile aflate în subordinea sau coordonarea acestora. Măsura are ca obiectiv utilizarea mai eficientă a fondurilor publice. Bolojan limitează deplasările externe ale ministerelor Potrivit unui comunicat transmis de Guvern, premierul solicită o analiză riguroasă a tuturor deplasărilor internaționale planificate. Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată Acestea trebuie să fie strict necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor instituționale; realizarea obiectivelor programului de guvernare; promovarea și apărarea intereselor României. Durata și numărul participanților, limitate la minimum În plus, durata deplasărilor și componența delegațiilor vor fi reduse la minimumul necesar pentru atingerea obiectivelor vizitei. Măsura vizează eficientizarea cheltuielilor publice și evitarea risipei de resurse în contextul actual. Aprobare prealabilă de la premier Pentru fiecare deplasare externă, ministerele de resort vor fi obligate să trimită un memorandum de aprobare către prim-ministru și Secretariatul General al Guvernului. Documentul trebuie transmis cu cel puțin cinci zile înainte de data începerii călătoriei.

Bolojan limitează deplasările externe ale ministerelor (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Președintele Nicușor Dan, prima deplasare externă (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Prima deplasare externă a președintelui Nicușor Dan: summit-ul B9 + Țările Nordice, la Vilnius

Președintele Nicușor Dan, prima deplasare externă. Președintele României, Nicușor Dan, va participa luni la Summitul B9 și Țările Nordice, desfășurat la Vilnius, Lituania. Este prima sa deplasare externă de la preluarea mandatului de șef al statului. Președintele Nicușor Dan, prima deplasare externă În cadrul reuniunii de la Vilnius, președintele va reafirma angajamentul ferm al României pentru întărirea NATO pe toate nivelurile. Citește și: Președintele CCR, Marian Enache, are trei sporuri astronomice, diurnă, chirie și transport, pe lângă salariu și două pensii speciale Nicușor Dan va evidenția rolul esențial al Alianței Nord-Atlantice în asigurarea securității spațiului euroatlantic și importanța Flancului Estic. Sprijin clar pentru Ucraina Președintele României va pleda pentru menținerea și extinderea sprijinului multidimensional acordat Ucrainei de către aliați. Acesta va sublinia că susținerea Ucrainei reprezintă o investiție strategică în securitatea întregii regiuni. Î n același timp, va reafirma poziția României ca aliat activ în zona strategică a Mării Negre. Un alt punct important pe agenda președintelui Nicușor Dan este acordarea de sprijin Republicii Moldova, în contextul riscurilor și amenințărilor complexe cu care aceasta se confruntă. Lideri NATO și aliați nordici prezenți la Vilnius La summitul de la Vilnius vor participa lideri de rang înalt. Printre aceștia, secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, precum și reprezentanți ai țărilor nordice: Danemarca, Norvegia, Finlanda, Suedia și Islanda. Pregătiri pentru Summitul NATO de la Haga Reuniunea din Formatul București 9 are ca obiectiv pregătirea Summitului NATO de la Haga, programat pentru sfârșitul lunii iunie. Discuțiile vor viza consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic, intensificarea sprijinului pentru Ucraina, și creșterea investițiilor în apărare din partea aliaților europeni.

Președintele Nicușor Dan, prima vizită externă (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Unde va face Nicușor Dan prima vizită externă și ce consilieri de politică externă a selectat

Președintele Nicușor Dan, prima vizită externă. Președintele ales, Nicușor Dan, a declarat că depunerea jurământului în fața Parlamentului este foarte probabilă pentru luni, în condițiile în care Curtea Constituțională urmează să valideze joi, la prânz, rezultatul alegerilor prezidențiale. Președintele Nicușor Dan, prima vizită externă „Dacă nu se întâmplă nimic extraordinar, o să fie o ședință a Curții Constituționale joi, la amiază, în care se validează alegerile și jurământul se depune în fața Parlamentului, foarte probabil, luni, la amiază”, a spus el pentru B1 TV. Citește și: Intenția de vot pentru PSD a căzut la 12%, spune un lider PSD: „Este colaps” În ceea ce privește prima vizită oficială externă în calitate de președinte, Nicușor Dan a menționat că sunt luate în calcul Bruxelles, Chișinău și Washington. Totuși, a afirmat președintele ales, „probabil că Bruxelles” va fi prima destinație. Posibili consilieri prezidențiali pe politică externă Nicuşor Dan i-a indicat pe Valentin Naumescu, Corneliu Bjola și Iulian Fota drept posibili consilieri în domeniul politicii externe. „Am lucrat cu niște oameni care m-au ajutat pe viziunea de politică externă. În măsura în care dumnealor vor dori să se implice, cu mare plăcere”, a afirmat președintele ales. Ancheta privind alegerile din noiembrie Nicuşor Dan a reiterat că dorește să clarifice responsabilitățile privind modul în care s-au desfășurat alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, pe care le consideră un eșec din punct de vedere organizatoric și etic. „Ce s-a întâmplat la alegerile din noiembrie a fost un eșec și, ca președinte, vreau să lămurim cât mai repede și cât mai temeinic această chestiune. Nu e normal ca, după șase luni, să știm doar că un om de afaceri a dat un milion de euro unor influenceri. Cam acesta e rezultatul. Ca președinte, voi încerca să clarific responsabilitățile.”

Nicușor Dan: România trebuie să redevină credibilă (sursa: nicusordan.ro)
Politică

Nicușor Dan: "România trebuie să se concentreze pe restabilirea credibilității, intern și extern"

Domnule Nicușor Dan, principalele atribuții ale unui șef de stat sunt legate de politica externă și de apărare. Președintele este comandantul forțelor armate, potrivit Constituției. În ceea ce privește apărarea României, care sunt intențiile dumneavoastră, mai ales că tot mai mulți lideri europeni avertizează asupra intențiilor agresive ale Rusiei? Nicușor Dan: Am arătat și în programul meu că voi cere alocarea treptată, până în 2030, a 3,5% din PIB pentru Apărare. Însă, în paralel, trebuie să reformăm armata și să dezvoltăm capacități interne de producție. Pe de altă parte, fiindcă ne confruntăm cu forme de război hibrid, este nevoie de înființarea unei forțe operaționale pentru combaterea amenințărilor hibride (inclusiv atacuri cibernetice și dezinformare), modernizarea infrastructurii de intelligence prin utilizarea inteligenței artificiale și a tehnologiilor de tip big data, parteneriate cu experți din sectorul privat în securitate cibernetică și integrarea într-un sistem european de intelligence. În sfârșit, România trebuie să încurajeze SUA să-și mențină trupele în baza de la Kogălniceanu. Faptul că trupele americane folosesc baza este un avantaj pentru ei pentru influența pe care vor să o aibă în Orientul Mijlociu. Dacă România poate face ceva pentru a păstra trupele americane, vrem să facem acest lucru. Un element care vă diferențiază față de alți candidați este că vorbiți deschis despre perspectiva unirii cu Republica Moldova... Nicușor Dan: Am declarat unui post din Republica Moldova că mi-aș dori azi unirea. Realitatea juridică este că avem două state și decizia de unire trebuie juridic să fie luată de majoritatea din cele două state. În 2018, România a dat o declarație a Parlamentului, care spune în esență că atunci când R. Moldova va dori, România e gata pentru unire. De ce în momentul acesta nu există o majoritate în Republica Moldova care să vrea unire? Asta ține de seriozitatea statului român, de problemele din vămi, de problemele cu obținerea cetățeniei, de ceea ce văd cetățenii Republicii Moldova când vin în România. Dacă România ar fi fost mult mai serioasă în această relație, eu cred că lucrurile ar fi fost mult mai evidente. Până atunci, România trebuie să fie pragmatică, să-și folosească influența la Bruxelles pentru parcursul european al Republicii Moldova, să realizeze acel fond de garantare pentru a face o conexiune economică mult mai puternică decât acum. Ați insistat – și aici, din nou, vă diferențiați de contracandidații dvs – pe integrarea României în așa-numitul „format de la Weimar+”... Nicușor Dan: Viitorul președinte al României va trebui să depună eforturi susținute pentru integrarea țării în formatul Weimar+ (extinderea Triunghiului de la Weimar, din 1991, ce include acum Germania, Franța, Polonia, Marea Britanie, Italia și Spania – toate membre NATO).   Acest format reprezintă nucleul în jurul căruia se conturează polul european al NATO și va reprezenta pilonul central al securității europene în perioada post-conflict din Ucraina. Este public faptul că sunteți un susținător al Ucrainei, dar ce credeți că trebuie făcut în continuare pentru a sprijini această țară? Nicușor Dan: România a procedat corect când a sprijinit Ucraina. Avem un stat agresor care a rupt un echilibru geopolitic, iar România face parte dintr‐un bloc pro-occidental care îi asigură securitatea. De soarta războiului din Ucraina este legată și Republica Moldova. Ce cred că ar fi trebuit făcut, ar fi trebuit explicat mai bine oamenilor de ce ajutorul nostru pentru Ucraina este important. Dar ar trebui să trimitem trupe de menținere a păcii în Ucraina? Nicușor Dan: Vecinătatea cu Rusia ar trebui să excludă România din orice misiune de acest tip. Însă această perspectivă rămâne o ipoteză teoretică atâta timp cât Rusia a declarat în repetate rânduri că nu doreşte prezenţa naţiunilor neprietenoase pe teritoriul ucrainean, chiar şi în cadrul unei misiuni de menţinere a păcii. În sfârșit, e o întrebare simplă, poate prea simplă: între UE și SUA ce ați alege? Nicușor Dan: Va trebui să alegem între SUA și UE? Nu. În politica externă, este esențial să rămânem alături de nucleul statelor occidentale. Statele Unite și NATO sunt garanții fundamentali ai securității noastre, fără de care nu putem concepe un viitor sigur. În același timp, Uniunea Europeană reprezintă cadrul politic și economic care ne oferă oportunități reale de dezvoltare și de creștere a nivelului de trai. Dar cea mai mare problemă o avem aici: România trebuie să se concentreze pe restabilirea credibilității, atât intern, în fața propriilor cetățeni, cât și extern, pentru a șterge orice urmă de scepticism din ochii partenerilor occidentali. MATERIAL PUBLICITAR POLITICCandidat independent NICUȘOR-DANIEL DAN | e-mail: [email protected] Adresa poștală: Bd. Regina Elisabeta nr. 38, Sector 5, BucureștiCMF 34250009           CPP A1B1C1D1E1

TIR-urile românești, mai bănoase decât IT-ul (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

TIR-urile românești, mai bănoase decât IT-ul

TIR-urile românești, mai bănoase decât IT-ul. În sectorul transporturilor rutiere, principalul exportator de servicii al României (care a depășit, anul trecut, chiar și serviciile IT), se conduc afaceri bănoase. TIR-urile românești, mai bănoase decât IT-ul Se vede și în parcurile auto, dar și în afara lor, unde roțile camioanelor se învârt zilnic. Până la profit însă e drum lung, iar problemele întâmpinate în vămi, dar și pe teritoriile altor state, sunt mai degrabă reguli, decât excepții. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor "Țepe" de sute de mii de euro, șpăgi, șantaj, șosele bombardate în plin război, sunt doar câteva dintre experiențele nefericite trăite de mai mulți antreprenori din Iași, la volanul propriilor tiruri. Printre aceștia se află și Marian Iacomi, un important transportator din Iași, cu o experiență de peste 20 de ani în branșă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dobânzile la creditele externe sărăcesc românii (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Dobânzile la creditele externe sărăcesc românii

Dobânzile la creditele externe sărăcesc românii. Fiecare cetățean va plăti anul viitor câte 400 de euro pentru a achita, atenție, doar dobânzile la împrumuturile făcute de statul român. Valoarea dobânzilor pe care trebuie să o plătească statul este de 39,6 miliarde lei, echivalentul a opt miliarde de euro. Citește și: Ucigașii din Sibiu ar fi putut scăpa, după ce au fost reținuți, vineri, în Marea Britanie: judecătoarea a dat termen miercuri pentru mandatul de arestare și a închis telefonul Pentru dezastrul din finanțele României, premierul Marcel Ciolacu a dat vina exclusiv pe liberalul Florin Cîțu, despre care a spus că „a amanetat viitorul țării”. La fel de mult a îndatorat țara și pesedistul Adrian Câciu, fost ministru de Finanțe, dar la dobânzi mult mai mari. DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că liberalul Florin Cîțu a îndatorat România cu 167,3 miliarde lei de-a lungul anului 2020, în timp ce ministrul Adrian Câciu a luat împrumuturi de peste 146,5 miliarde lei în anul 2022. Dobânzile la creditele externe sărăcesc românii România trebuie să plătească dobânzi în valoare de 39,6 miliarde lei, adică în jur de opt miliarde de euro, în cursul anului 2024. Ceea ce înseamnă că fiecare cetățean al statului, indiferent că e copil sau adult, va contribui cu peste 400 de euro la plata dobânzilor (calculat la o populație de 20 de milioane). În cursul anului 2025, statul român trebuie să plătească alte dobânzi, în cuantum de 44,4 miliarde lei. Statul român va plăti dobânzi de 49,2 miliarde lei în anul 2026, iar în 2027, valoarea dobânzilor vor depăși 54 de miliarde lei. Întrebat dacă România are bani ca să plătească dobânzile de aproape 40 de miliarde lei în anul 2024, premierul Marcel Ciolacu a răbufnit public, în stilul său caracteristic. Ciolacu dă vina pe Cîțu „De ce nu-l întrebaţi pe Cîţu? De ce nu aţi ţipat când a făcut datorii de 9,2% din PIB? Cumva consideraţi că acele datorii nu le plăteşte? Va veni vreun prim-ministru sau vreun preşedinte al României care să spună: nu vă supăraţi, eu nu am nicio treabă cu ce-au făcut ei. De ce n-a văzut România când un inconştient a dus ţara în această zonă? Iertaţi-mă că întreb şi eu. N-am nicio problemă, răspund la orice întrebare, dar ăsta este adevărul”, a declarat vizibil iritat Marcel Ciolacu. După ce a certat presa, Ciolacu a spus că acele datorii trebuiesc plătite. „Ne-am pregătit şi vom bugeta ca să nu intrăm, Doamne-fereşte, în incapacitate de plată, la buffer-ul care este acum şi la Banca Naţională şi la Ministerul de Finanţe, pentru că avem cel mai mare buffer”, a concluzionat șeful PSD. Dar Ciolacu uită de Câciu DeFapt.ro a dezvăluit că liberalul Florin Cîțu, în mandatul său de ministru al Finanțelor, a îndatorat România în anul 2020 cu suma de 167,3 miliarde lei. Cîțu a fost succedat în funcția de ministru al Finanțelor de Alexandru Nazare, respectiv de Dan Vîlceanu. Citește și: ANALIZĂ Performanța lui Adrian Câciu: este ministrul de Finanțe care s-a împrumutat cel mai mult pe banii statului, de la guvernarea Tăriceanu până azi Cei doi liberali, în perioada 23 decembrie 2020 – 25 noiembrie 2021, au contractat împrumuturi în numele statului român în valoare de 118,4 miliarde lei. Ulterior, în fruntea Ministerului de Finanțe a fost numit pesedistul Adrian Câciu, unul dintre subalternii pe linie de partid ai lui Marcel Ciolacu. În primele 90 de zile ale anului 2022, Adrian Câciu a reușit să îndatoreze România cu aproape 49 de miliarde lei. La finalul anului 2022 valoarea împrumuturilor contractate de ministrul Câciu depășeau suma de 146,5 miliarde lei. Dobânzi foarte mari, spre deosebire de alte țări Mai mult, împrumuturile făcute de ministrul Adrian Câciu sunt purtătoare de dobânzi extrem de mari. De exemplu, în ianuarie 2022, România se împrumuta în medie cu o dobândă 5,37%, în timp ce Bulgaria, cu doar 0,57%. Cehia, Ungaria și Polonia se îndatorau cu dobânzi cuprinse între 3,12% și 4,71, conform datelor de la Banca Centrală Europeană. În octombrie 2022 statul român se împrumuta la o dobândă şi de 9,3% pe an pentru împrumuturi pe zece ani. În timp ce Rusia, stat agresor aflat în război, se împrumuta la dobânzi de 9,9%. Tot în anul 2022, atunci când ministru de Finanțe era pesedistul Adrian Câciu, statul român a plătit dobânzi în cuantum de 30 de miliarde lei, în creștere cu aproximativ 60% față de anul 2021.

Modelul turistului Iohannis, președintele german Steinmeier (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Modelul turistului Iohannis, președintele german Steinmeier

Modelul turistului Iohannis, președintele german Steinmeier. Vizitele oficiale ale președinților europeni durează, în medie, două-trei zile. Deși întâlnirile la nivel înalt sunt menite să stabilească contacte diplomatice și economice, unele stârnesc controverse naționale și chiar internaționale. Motivele: schimbarea climatului politic sau costurile exagerate. Care sunt cei mai călători președinți europeni, cei mai sedentari, cei mai eficienți, ce locuri exotice au vizitat, cât de mult au cheltuit și ce nemulțumiri au iscat? Macron, cel mai plimbat președinte european Emmanuel Macron este un președinte care adoră călătoriile. De la preluarea mandatului a efectuat peste 200 de vizite oficiale în 86 de state. Anul acesta, până în luna noiembrie, a efectuat deja 40 de vizite oficiale și de stat. În 2021, Clément Beaune, secretar de stat pentru Afaceri Europene, remarca această particularitate a președintelui francez, afirmând că e singurul dintre președinții Hexagonului care a vizitat toate țările Uniunii Europene în primul mandat. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Facturile lui Umbrărescu pentru Autostrada Moldovei, neplătite: nu mai sunt bani la buget. Șeful CNAIR: Nu am avut toată suma Statele Uniunii Europene, cel mai des vizitate în mod oficial de Macron, au fost Belgia (40 de vizite) și Germania (24). În ceea ce privește statele Europei de Est, Emmanuel Macron a preferat vizitele fulger: câteva ore petrecute în fiecare stat. Între 24 și 25 august 2017, de exemplu, a vizitat România și Bulgaria. Pe 26 octombrie 2018, Macron a vizitat Cehia, apoi Slovacia. Pe 29 și 30 septembrie 2020 președintele a vizitat, din nou, fulgerător, Lituania, apoi Letonia. Una dintre cele mai exotice vizite ale președintelui francez a fost Irakul, în 2020. Vizita a fost comentată îndelung de presa franceză, care a etichetat destinația ca fiind una "neobișnuită" pentru președinții Hexagonului. La vremea respectivă, Macron era primul lider occidental care ajungea în Irak de când Kadhimi preluase mandatul ca al treilea șef al guvernului. Săptămâna și vizita externă cu A330 Desele deplasări externe ale președintelui Macron au declanșat și întrebări în chestiunea costurilor pe care acestea le implică. În 2021, șeful statului francez a efectuat 54 de călătorii la bordul A330, generând cheltuieli de peste zece milioane de euro. În 2022, Emmanuel Macron a fost criticat pentru două călătorii dus-întors în Qatar, când a participat la semifinala Franței împotriva Marocului, apoi la finala împotriva Argentinei. Doar aceste două călătorii au costat contribuabilii francezi peste 500.000 de euro. Împăcarea cu Elveția Recenta vizită a președintelui Macron în Elveția, din 15 noiembrie, a stârnit, pe de o parte, controverse, pe de alta, ironii. Vizita a fost o premieră, de la vizita lui François Hollande din 2015. În noiembrie, 2021, existase o tentativă, însă președintele francez anulase vizita, programată cu șase luni în urmă. Motivul: refuzul Elveției de a cumpăra avioanele de luptă Rafale din Franța. Elvețienii au preferat atunci să semneze un contract cu Statele Unite. Această decizie l-a determinat pe Emmanuel Macron să interzică și derularea și inițierea oricărui contact bilateral la nivel înalt cu Elveția, până în vara anului 2022, înghețând relațiile de prietenie. Actuala vizită a fost percepută ca un soi de împăcare și o dorință a președintelui Macron de a împăca Elveția cu Europa. Însă presa elvețiană a ironizat evenimentul, suținând că Elveția așterne covorul roșu înaintea "Regelui Soare", uitând că Franța este cea care are nevoie de Elveția. Potrivit jurnaliștilor elvețieni Confederația este una dintre țările în care Franța realizează excedente comerciale în creștere bruscă de la sfârșitul pandemiei: 3 miliarde de euro în 2022 și 2,8 miliarde de euro în prima jumătate a anului 2023. Legat de bani, jurnaliștii elvețieni au comentat și chestiunea costurilor suportate de Confederație, criticând suma protocolului pentru o vizită atât de scurtă: 200.000 de euro. Modelul turistului Iohannis, președintele german Steinmeier Potrivit datelor oficiale, de la preluarea mandatului până în prezent, Frank-Walter Steinmeier, președintele Germaniei, a efectuat 134 de vizite externe. În 2023, până în luna noiembrie, Frank-Walter Steinmeier a efectuat 22 vizite oficiale. Printre țările vizitate s-au numărat atât state europene, precum Franța, Belgia, Italia, Polonia sau România, cât și țări mai îndepărtate, precum Brazilia, Cambodgia sau Malaezia. Cel mai recent, președintele Germaniei a vizitat câteva țări din Africa. În luna octombrie, Steinmeier a efectuat prima vizită a unui președinte federal în Republica Capului Verde, urmând ca în noiembrie să aibă întâlniri cu președinții din Tanzania și Zambia. Fiecare dintre aceste vizite a durat între două și trei zile. Scholz stă acasă și primește critici Nu vizitele externe ale președintelui Germaniei au provocat controverse, ci întâlnirile interne ale cancelarului. Pe 17 noiembrie, la Berlin a avut loc întâlnirea dintre președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, și cancelarul Germaniei, Olaf Scholz. O vizită pe muchie de cuțit – după cum a comentat presa prima vizită oficială a președintelui turc în Germania, din ultimii cinci ani. Vizita a fost criticată din cauza recentei poziții a președintelui Turcie asupra Hamas. După atacul terorist asupra Israelului, Recep Tayyip Erdoğan a descris Hamas ca o organizație de eliberare, un reprezentant legitim al palestinienilor. De asemenea, Erdoğan a catalogat reacțiile israeliene la atacul terorist drept "crimă împotriva umanității". În ciuda acestor declarații, Olaf Scholz nu a anulat întâlnirea. Presa germană vorbește despre dependența Germaniei față de Turcia, nu doar economic, dar și în ceea ce privește refugiații. Potrivit ONU, Turcia este țara care primește cei mai mulți refugiați din lume. Presa germană nu a uitat nici de extravaganțele cupului Erdoğan din timpul vizitelor oficiale, criticând gusturile primei doame: Emine Erdoğan bea doar un ceai alb special, care costă în jur de 1.800 de euro kilogramul. De asemenea, este amintită și vizita oficială din 2015 din Belgia, când soția președintelui a solicitat ca mai multe magazine să fie închise vizitatorilor pentru a nu fi tulburată când face cumpărături. Președintele austriac, vizite riscante: mușcat de câine la Chișinău De la preluarea mandatului, în 2017, președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, a efectuat, până în prezent, 70 de vizite externe. Anul acesta, pînă în noiembrie, a efectuat 11 vizite oficiale. Printre statele vizitate se numără Slovacia, Ucraina, Cehia, Albania, Macedonia de Nord, Marea Britanie, Islanda, Belgia, USA, România. Cea mai recentă vizită a președintelui austriac a fost în Republica Moldova. Vizita a avut ca scop sprijinirea eforturilor de aderare a Republicii Moldova la UE. Vizita oficială s-a încheiat însă cu un incident: câinele Maiei Sandu a deranjat protocolul, mușcându-l de mână pe președintele Van der Bellen. Maia Sandu și-a cerut imediat scuze, însă Van de Bellen a reacționat relaxat, afirmând că e doar un incident minor. Maia Sandu și Zelenski, doar cu treabă în străinătate Din 2021, în calitate de președinte al Republicii Moldova, Maia Sandu a efectuat până în prezent 56 de vizite externe. Cele mai multe vizite au fost în țări europene, România (7), Franța (5), Germania și Ucraina (4) și Austria (3). În afara Europei, Maia Sandu a mai efectuat câteva vizite oficiale în Statele Unite, Tunisia și Japonia. În 2023, de la începutul anului până în prezent, președinta Republicii Moldova a efectuat 20 de vizite oficiale, cele mai multe în Europa. De la preluarea mandatului în 2019 și până în prezent Volodimir Zelenski a vizitat, în calitate de președinte, 32 de țări, efectuând 68 de vizite oficiale. Cele mai multe vizite efectuate au fost în Europa, mai ales în Polonia, Germania, Franța, Marea Britanie și Belgia. În afara Europei, Zelenski a călătorit și în Emiratele Arabe Unite, în Arabia Saudită sau Japonia. În 2023, a efectuat cele mai multe vizite oficiale: 29. Țările europene cel mai des vizitate au fost Marea Britanie, Polonia, Franța și Belgia, dar au existat și vizite scurte în Turcia, Canada sau Vatican.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră