sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: export

28 articole
Eveniment

Noi reguli pentru exportul bunurilor culturale

Noi reguli pentru exportul bunurilor culturale. Un nou proiect de Hotărâre de Guvern, propus de Ministerul Culturii, vizează modificarea legislației privind exportul temporar al bunurilor culturale mobile. Una dintre cele mai importante schimbări este limitarea duratei exportului temporar la 6 luni, cu posibilitatea unei singure prelungiri de încă 6 luni. Noi reguli pentru exportul bunurilor culturale Această măsură vine în contextul intensificării controalelor asupra modului în care bunurile culturale sunt expuse în străinătate și protejate împotriva riscurilor. Citește și: Singurul politician, până acum, care critică demisia lui Iohannis: „Un act de lașitate. N-a reușit să reziste presiunii unei grupări care vrea restaurație” Conform proiectului legislativ, expozițiile internaționale ce includ bunuri culturale mobile din România vor trebui să respecte noi standardele de securitate, precum: Pază umană obligatorie pe durata transportului, depozitării și expunerii. Analize de risc realizate de instituțiile organizatoare din străinătate. Documente suplimentare care să ateste respectarea condițiilor de siguranță la locația unde sunt expuse obiectele de patrimoniu. Aceste prevederi sunt incluse în contractul de împrumut, anexat proiectului de act normativ. Reguli stricte Ministerul Culturii introduce o condiție esențială pentru exportul temporar al bunurilor culturale mobile deținute de stat. Acestea vor putea fi exportate doar dacă s-au aflat pe teritoriul României timp de cel puțin 6 luni înainte de solicitarea de export. Această măsură are scopul de a preveni eventualele abuzuri și de a asigura un control mai strict asupra patrimoniului național. Documentație extinsă Noua legislație prevede clarificări ale procedurii de export, inclusiv: Documente suplimentare necesare pentru eliberarea certificatului de export, cum ar fi declarația solicitantului sub sancțiunea Codului Penal privind falsul în declarații. Fotografii obligatorii pentru toate bunurile culturale exportate, inclusiv cărți, publicații și obiecte de serie mare ce pot fi identificate prin înscrisuri, mărci sau alte caracteristici. Clarificări privind utilizarea ștampilelor, care nu vor mai fi aplicate direct pe obiecte, pentru a evita deteriorarea acestora. Exporturile ilegale, mai ușor de sancționat Proiectul de hotărâre reglementează și situațiile în care bunurile exportate temporar nu sunt returnate la termenul stabilit. În astfel de cazuri, neîntoarcerea obiectelor de patrimoniu va fi considerată export ilegal și sancționată conform legislației în vigoare. Consultare publică și modificări ulterioare Ministerul Culturii a anunțat că proiectul este în transparență decizională și poate fi consultat pe site-ul oficial, la secțiunea Transparență/Proiecte de acte normative. În plus, vineri, 16 februarie, Ministerul va publica o nouă propunere de hotărâre de guvern care va înăspri cadrul legislativ pentru exporturile temporare. Ministrul Natalia Intotero a precizat că regulile au fost stabilite de Direcția Patrimoniu și Serviciul Juridic, urmând să fie îmbunătățite pe baza consultărilor cu specialiști din domeniu. „Vom organiza dezbateri unde vom invita experți în patrimoniu să contribuie cu sugestii pentru îmbunătățirea legislației”, a declarat Natalia Intotero la B1 TV.

Noi reguli pentru exportul bunurilor culturale (sursa: Facebook/Drents Museum)
Iașiul domină exporturile către Statele Unite (sursa: Pexels/Pixabay)
Economie

Iașiul domină exporturile către Statele Unite

Iașiul domină exporturile către Statele Unite. Firmele din Iași înregistrează un succes remarcabil pe piața americană, exportând anual mai multe mărfuri decât importă din SUA. Iașiul domină exporturile către Statele Unite În primele nouă luni din 2024, exporturile ieșene către Statele Unite au atins 47,3 milioane de euro, în timp ce importurile au fost de doar 3,8 milioane de euro, potrivit Direcției Județene de Statistică Iași. Citește și: Averea uriașă a familiei PSD Vicol-Ciorbă, care a patronat falimentul Nordis: el încasa dividende și salarii uriașe, deși și-a îngropat firma Acest excedent comercial de 43,5 milioane de euro demonstrează competitivitatea companiilor locale pe una dintre cele mai mari piețe globale. Totuși, eventualele taxe vamale impuse de SUA Uniunii Europene ar putea influența semnificativ această dinamică comercială. Continuarea, în Ziarul de Iași

Exporturile rusești de țiței, în declin (sursa: Pexels/Ricardo José)
Internațional

Exporturile rusești de țiței, în declin

Exporturile rusești de țiței, în declin. Exporturile maritime de țiței ale Rusiei au înregistrat săptămâna trecută cea mai mare scădere din ultimele două luni, pe fondul noilor sancțiuni impuse de SUA asupra comerțului cu petrol rusesc, anunțate pe 10 ianuarie, conform Bloomberg. Această scădere reflectă impactul direct al restricțiilor asupra principalelor fluxuri de export ale Moscovei. Exporturile rusești de țiței, în declin Un indicator mai stabil, care analizează exporturile pe o perioadă de patru săptămâni, indică un volum de sub trei milioane de barili pe zi (bpd) pentru săptămâna trecută. Citește și: Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul: „Avem jaloane care nu au fost îndeplinite, unul, cel legat de pensiile speciale” Aceasta marchează o reducere semnificativă față de nivelurile anterioare. Impactul sancțiunilor După introducerea sancțiunilor, fluxurile de țiței rusesc au fost perturbate, iar cumpărătorii au început să caute alternative. India, unul dintre principalii clienți ai Moscovei, a anunțat că navele afectate de sancțiuni, pentru care există contracte semnate înainte de 10 ianuarie, vor putea descărca marfa în porturile sale până pe 12 martie. Totuși, rafinăriile din India consideră că efectul acestor sancțiuni ar putea fi temporar, deoarece Moscova explorează soluții alternative, iar politica viitoare a administrației Trump ar putea avea o abordare mai flexibilă față de Rusia. Scăderi semnificative în 2025 În săptămâna încheiată pe 19 ianuarie, un total de 26 petroliere au transportat 19,26 milioane de barili de țiței rusesc, comparativ cu 21,06 milioane de barili pe 27 nave, în săptămâna precedentă. În primele trei săptămâni din 2025, livrările s-au situat la o medie de 340.000 barili pe zi, cu 10% mai puțin decât media din 2024. Deși prețul țițeiului rusesc a înregistrat o creștere, aceasta a compensat doar parțial scăderea volumului exporturilor. Astfel, valoarea brută a exporturilor Moscovei a scăzut la 1,38 miliarde de dolari în săptămâna încheiată pe 19 ianuarie. Exporturile către Europa, aproape de zero Livrările maritime de țiței rusesc către Europa au fost oprite complet, odată cu încetarea fluxurilor către Bulgaria la sfârșitul lui 2023. De asemenea, Rusia a pierdut aproximativ 500.000 de barili pe zi, după ce Polonia și Germania au întrerupt livrările la începutul lui 2023.

Importăm mult din Moldova, exportăm puțin (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Importăm mult din Moldova, exportăm puțin

Importăm mult din Moldova, exportăm puțin. Între ianuarie și mai 2024, exporturile județului Iași către Republica Moldova au însumat 17,8 milioane de euro. Importăm mult din Moldova, exportăm puțin În același timp, importurile din Moldova au atins aproximativ 33,7 milioane de euro, aproape dublul valorii exporturilor. Citește și: EXCLUSIV Dronele Watchkeeper X contractate de MApN cu Elbit pentru 2025 nu mai ajung în România: compania israeliană a invocat războiul din Gaza, „eveniment de forță majoră” Această evoluție reflectă un dezechilibru comercial în favoarea Republicii Moldova, care rămâne principalul partener comercial non-UE al județului Iași. În aceeași perioadă, exporturile totale ale județului au fost de 448,1 milioane de euro, iar importurile au însumat 531,2 milioane de euro, cu 1,1% mai puțin față de anul precedent. Deficitul comercial înregistrat a fost de 83,1 milioane de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cireșe din Cotnari în toată Europa (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cireșe din Cotnari în toată Europa

Cireșe din Cotnari în toată Europa. Compania lucrează peste 100 de hectare de plantații pomicole în zona cunoscută mai degrabă pentru vinuri. Cireșe din Cotnari în toată Europa Fructele ajung din fabrica ieșeană în majoritatea țărilor europene. Ele sunt comercializate sub brandul "Panere", organizație ce reunește 20 de producători de fructe. Citește și: GALERIE VIDEO-FOTO Imagini stupefiante de pe noul pod peste Dunăre de la Brăila: tranșee și „valuri” în asfalt, crevase de câțiva centimetri adâncime. Se circulă cu cel mult 15 km/h Cerasus Grup, unul dintre cei mai mari producători și comercianți de cireșe din România a încheiat sezonul cu vânzări de 2,5 milioane de euro. Compania este din județul Iași, din satul Cotnari, și produce, anual, între 1.100 și 1.200 de tone de cireșe, din peste 12 soiuri diferite. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România așteaptă autorizația Israelului pentru drone (sursa: elbitsystems.com)
Investigații

România așteaptă autorizația Israelului pentru drone

România așteaptă autorizația Israelului pentru drone. 294,4 milioane lei a plătit în avans Ministerul Apărării Naționale pentru achiziționarea primelor trei sisteme de drone Watchkepeer X de la compania israeliană Elbit Systems, evaluate la 824,69 milioane lei. Cele trei sisteme Watchkepeer X ar urma să intre în dotarea Armatei Române până în iunie 2025, dacă vor fi omologate și recepționate în timp util. Citește și: EXCLUSIV Dronele cumpărate de MApN s-au scumpit în doi ani cu peste 100 de milioane de euro, până la 384 de milioane de euro fără TVA Pentru a putea începe livrarea de componente aferente sistemului de drone Watchkepeer X în România, compania Elbit System trebuie să obțină licența de export pentru produsele militare din partea statului Israel, țară care se află de 33 de zile în război cu organizația Hamas. La solicitarea DeFapt.ro, Elbit System nu a vrut să comunice dacă a obținut sau nu licența de export. Șapte sisteme de drone pentru 1,9 miliarde de lei La finalul anului trecut, Ministerul Apărării Naționale, prin intermediul companiei Romtehnica, a semnat un acord cadru în valoare de 1,891 miliarde lei pentru achiziționarea a șapte sisteme de drone Watchkepeer X de la compania israeliană Elbit Systems. În timp ce la București se puneau la punct ultimele detalii ale contractului dintre Ministerul Apărării Naționale și Elbit Systems, ziarul israelian Haaretz titra că oficiali din Ministerul Apărării din Zambia au fost arestați sub suspiciunea de corupție în urma unor achiziții de armament de la firma israeliană Elbit Systems. Citește și: Care vor fi primele tronsoane finalizate (54 km) din autostrada A8. Intră în proiectare şi al doilea segment din autostrada spre vest Comisia Anticorupție din Zambia a postat un comunicat de presă pe rețeaua X prin care a anunțat că, la data de 15 decembrie 2022, l-a arestat pe fostul secretar permanent al Ministerului Apărării, Stardy Mwale, pentru fapte de corupție în legătură cu achiziții de peste 573,9 milioane de dolari, inclusiv achiziționarea avionului prezidenția Gulfstream G650. Acuzații de corupție în Zambia În calitatea sa de președinte al comitetului de achiziții al Ministerului Apărării, Stardy Mwale nu a respectat procedura corespunzătoare și a fost acuzat de fraudă și alte încălcări ale legii privind trei contracte cu Elbit Systems Ltd. Primul contract se referă la o achiziție de 400 de milioane de dolari pentru modernizare forțelor armate ale Zambiei. Un alt contract, de 124 de milioane de dolari, a fost semnat de Elbit cu o companie locală din industria de apărare. Ultimul contract, de 50 de milioane de dolari, se referă la „bunuri și servicii nefurnizate integral”, conform Comisiei Anticorupție. Elbit s-a delimitat de scandalul de corupție, potrivit mai multor publicații, spunând că informațiile publicate în Zambia „nu corespund realității. Elbit are un sistem de conformitate și de aplicare în acest domeniu, care îndeplinește cele mai înalte criterii și nu va întinde mâna corupției și mituirii, nici măcar indirect. Din câte știm, integritatea interacțiunii a fost examinată de autoritățile din Zambia și nu a fost găsită nicio vină în comportamentul lui Elbit”. Primele trei drone, la jumătatea lui 2025 La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Apărării de la București a transmis că, la data de 19 iunie 2023, a fost semnat primul contract subsecvent cu compania Elbit Systems Ltd., contract care prevede furnizarea a trei sisteme de drone Watchkepeer X. Valoarea primului contract subsecvent a fost de 824.697.108 lei fără TVA. Ulterior, în data de 31 iulie 2023, Ministerul Apărării a plătit un avans de peste 294,4 milioane lei, bani care reprezintă 30% din valoarea primului contract subsecvent, pentru cele trei sisteme de drone care urmează să fie livrate în termen de 24 de luni de la data intrării în vigoare a contractului. Adică, până la jumătate lunii iunie a anului 2025. În toată această perioadă de 24 de luni, conform informațiilor obținute de la MApN, compania Elbit Systems Ltd. are obligația de a obține licența de export pentru produsele militare furnizate din Israel, să obțină omologarea primului sistem de drone din parte Ministerului Apărării și să livreze în termen toate cele sisteme. România așteaptă autorizația Israelului pentru drone „În cazul în care furnizorul nu obține licența de export se vor aplica prevederile contractuale. Perioada omologării produsului este inclusă în termenul de livrare. În cazul în care furnizorul nu va livra sistemele în termenul stabilit în contract se vor aplica prevederile contractuale”, a precizat MApN. DeFapt.ro a solicitat companiei israeliene Elbit Systems Ltd. să comunice dacă a obținut licența de export pentru produsele militare din partea statului Israel, în contextul în care țara se află în război cu Hamas. Bogdan Grigoraș, reprezentantul firmei de relații publice Șerban & Musneci Associates, cea care reprezintă firma israeliană în România, a transmis că oficialii Elbit Systems nu vor să răspundă solicitării. Ce se va produce în România Achiziția celor șapte sisteme de drone Watchkepeer X a fost reglementată prin Hotărârea Guvernului 912 din august 2021. Documentul oficial obligă compania israeliană Elbit Systems să realizeze pe teritoriul României o unitate de producție, integrare, testare și mentenanță pentru sisteme de drone. Începând cu primul sistem de drone, Elbit este obligată să producă în România structura platformei aeriene și pe cea a containerului destinat stației terestre de comandă-control la operatori economici din industria națională de apărare. Totodată, trebuie să producă în țară componentele și sistemele electrice, mecanice și hidraulice. Tot în România se va face integrarea finală și testarea sistemului de drone. Începând cu al treilea sistem de drone, prins în primul contract subsecvent, compania Elbit este obligată să producă toate componentele și sistemele electrice, mecanice și hidraulice în țară. Subcontractorii, din grupul Elbit, dar și Aerostar Compania Elbit Systems a declarat patru subcontractanți atunci când a câștigat contractul de 1,891 miliarde lei pentru contrucția de drone. Trei dintre subcontractanți, AE-Electronics, Simultec și Elmet Internațional, fac parte din grupul de firme Elbit. Cel de-al patrulea subcontractant este Aerostar Bacău, acolo unde se face mentenanța avioanelor F-16. Firma AE-Electronics este deținută de compania olandeză Truley Investment B.V., Elbit Defense Holdings Ltd, Elbit Systems Ltd. și Elment International SRL. Conducerea AE-Electronics este asigurată de un consiliu de administrație condus de Eshel Avner și de doi directori: Elena Carmen Baston și Borislav Malamute, cetățean israelian, născut în Rusia. Simultec Măgurele, subsidiara din România a Elbit Systems, este deținută integral de Truley Investment BV. Consiliul de administrație este condus de Afik Alon, dar îl regăsim ca membru și pe Eshel Avner, de la AE-Electronic. Un alt membru comun în consiliile de administrație ale celor două companii este Fisher Israel. Societatea Elmet Internațional are ca asociat majoritar tot compania olandeză Truley Investment, dar și Elbit Defense Holdings Ltd. La conducerea companiei se află directorul general Lajos Veres, ajutat de trei administratori din Israel.

România alimentează forțele ruse din Transnistria. În imagine, un tanc dezafectat folosit drept monument public în Tiraspol, august 2023 (sursa: Vitalie Călugăreanu)
Investigații

România alimentează forțele ruse din Transnistria

Anchetă realizată de Cătălin Prisacariu, Vitalie Călugăreanu, Sorin Ozon și Oleg Oganov (the English version of this story can be found here) O piesă importantă a angrenajului militar al Moscovei, deși aflată departe de teritoriul rusesc și izolată geografic complet de căi de comunicație cu Federația Rusă, este alimentată cu combustibil prin intermediul unor țări din Uniunea Europeană. Astfel, o forță impresionantă compusă din mașini de luptă și cantități enorme de muniție este în orice moment pregătită să ia parte la războiul declanșat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei. Cartierul general al trupelor rusești din Transnistria (sursa: Vitalie Călugăreanu) Este vorba de așa-numita „republică transnistreană”, o fâșie de pământ care se întinde de-a lungul frontierei estice a Republicii Moldova și se învecinează direct cu Ucraina. Pe acel teritoriu, controlat de facto de loiali ai Moscovei încă din 1992, se află trupe rusești ale Armatei a 14-a, dar și imense depozite de armament și muniție. Fără combustibil, mașinile de luptă rusești din Transnistria ar fi doar fiare vechi. Dar, în ciuda sancțiunilor internaționale, o filieră extrem de bine pusă la punct asigură alimentarea cu combustibil a regiunii separatiste. Scandalos este că filiera care alimentează forța militară rusă din Transnistria este compusă din companii înregistrate în state ale Uniunii Europene, care funcționează la capacitate maximă încă din primele zile ale invaziei ruse în Ucraina. Azi, Uniunea Europeană și NATO refuză să comenteze pe marginea acestei situații periculoase, invocând responsabilitatea acelor state membre ale UE și NATO care permit traficul de combustibil către Transnistria. La rândul lor, statele respective se ascund în spatele Republicii Moldova, o țară pe care o consideră singura în măsură să rezolve problema. Amenințarea militară transnistreană nu poate fi ignorată Până la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie 2022, teritoriul transnistrean era alimentat cu motorină, combustibilul folosit de mașinile de luptă, exclusiv din Federația Rusă, potrivit Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică a Republicii Moldova. După începutul luptelor pe teritoriul ucrainean, Kievul a securizat frontiera cu Moldova de-a lungul regiunii transnistrene, tocmai pentru a preîntâmpina un eventual atac al forțelor ruse dinspre vestul Ucrainei. Chiar mai periculoasă decât un atac direct în vestul Ucrainei ar fi fost o joncțiune a forțelor militare din Transnistria cu trupele rusești care ar fi încercat să atace Odesa, dinspre sud. O astfel de mișcare de trupe ar fi fost devastatoare nu doar pentru Ucraina, ci și pentru Republica Moldova, care ar fi devenit parte a teatrului de război. Indicator rutier din Tiraspol către Odesa (sursa: Vitalie Călugăreanu) Dar, se întreabă Artem Filipenko, expert al Institutului Național de Studii Strategice de la Kiev, există amenințarea unui atac din partea forțelor transnistrene? „Ca forță militară, întregul contingent situat în regiunea transnistreană este semnificativ inferior unor părți ale forțelor armate ale Ucrainei și este puțin probabil să se aștepte un atac din partea regiunii. În plus, administrația regiunii transnistrene este controlată de o singură entitate economică - holdingul Sheriff. În consecință, nici proprietarii holdingului, nici protejații săi din administrația locală nu sunt interesați de escaladarea evenimentelor. Prin urmare, în ciuda diferitelor provocări, administrația transnistreană evită orice acțiune în legătură cu Ucraina. Intrarea în cartierul general al "armatei" transnistrene (sursa: Vitalie Călugăreanu) În același timp, Ucraina nu poate ignora prezența unui contingent militar rusesc în apropierea graniței de sud-vest. Amenințarea unei activități militare din partea Transnistriei a fost deosebit de acută la începutul invaziei la scară largă, când trupele rusești au încercat să captureze Mykolaiv și a existat o amenințare de debarcare amfibie în regiunea Odesa. În prezent, există mai degrabă o amenințare de acțiuni din partea regiunii (activități de informații, operațiuni de informare și psihologice, încercări de a influența starea de spirit a populației din zonele de frontieră etc.). Până în prezent, nu este vizibilă nicio activitate militară excesivă. Majoritatea activităților, de exemplu, exercițiile, se desfășoară într-un mod planificat. Un alt lucru este că Moscova și agenții săi din Moldova încearcă în mod constant să mențină tensiunile în jurul Transnistriei, invocând posibile provocări din partea Ucrainei. Scopul unor astfel de declarații nu este doar de a forța Ucraina să reacționeze, ci și de a pune presiune asupra Moldovei. În prezent, Rusia, cu ajutorul forțelor pro-ruse, încearcă să destabilizeze situația din această țară și să răstoarne conducerea pro-europeană a Moldovei. Amenințarea cu presupusa implicare a Moldovei în războiul ruso-ucrainean este una dintre acuzațiile aduse de partidele pro-ruse la adresa președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, și a echipei sale.”, susține Filipenko. Moscova consideră regiunea separatistă parte a Federației Ruse Importanța strategică a Transnistriei a devenit foarte vizibilă chiar în ziua în care se împlinea un an de la declanșarea invaziei rusești în Ucraina. Atunci, Ministerul de Externe de la Moscova a emis un avertisment către Occident. „Nimeni să nu se îndoiască: forţele armate ale Federaţiei Ruse vor replica într-o manieră adecvată oricărei provocări a regimului de la Kiev în Transnistria. Avertizăm Statele Unite, ţările membre ale NATO şi pe protejaţii lor ucraineni împotriva oricărei iniţiative aventuroase”, se arăta în comunicatul MAE rus. Potrivit aceluiași document, Armata rusă observase o „acumulare importantă de personal şi echipamente militare ucrainene în apropierea” frontierei cu regiunea transnistreană, „desfăşurarea artileriei pe poziţii de tragere” şi o „creştere fără precedent a zborurilor dronelor ucrainene deasupra teritoriului” republicii separatiste.MAE rus mai menţiona în comunicat că „orice acţiune care ameninţă securitatea trupelor rusești din Transnistria va fi considerată, în baza dreptului internaţional, un atac asupra Federaţiei Ruse”. Mai multă motorină importată după invadarea Ucrainei Documente vamale moldovenești consultate în exclusivitate de către echipa noastră de jurnaliști arată că izolarea Transnistriei nu a stopat și nici măcar diminuat fluxul de combustibil importat de „republica” cu capitala la Tiraspol. Dimpotrivă, cantitățile de motorină, combustibilul necesar pentru alimentarea tancurilor și a celorlalte echipamente militare motorizate, au crescut. Astfel, în perioada ianuarie – mai 2023, în Transnistria au intrat 31.348 de tone de motorină. În aceeași perioadă a anului precedent, 2022, cantitatea de motorină importată de Tiraspol a fost de numai 25.654 de tone. Calculul arată o creștere în 2023 de peste 22% doar pentru perioada ianuarie – mai. Practic, în medie lunară, în Transnistria au ajuns aproape 6.270 de tone de motorină în 2023. Prin comparație, media lunară de import de motorină în 2022 a fost de sub 4.100 de tone. Așadar, creșterea lunară a fost de peste 50% în 2023, ceea ce arată o nevoie urgentă de combustibil pentru mașinile de luptă. Când vine vorba de benzină, în 2023 s-au diminuat cantitățile importate în Transnistria față de 2022. Astfel, în perioada ianuarie – mai 2023, în regiunea transnistreană au ajuns 8,5 milioane de litri, față de 9,7 milioane de litri în aceeași perioadă a lui 2022. O scădere, așadar, de aproape 13%. Cât se poate de logic: tancurile nu sunt alimentate cu benzină. După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, importurile rusești de combustibil și petrol către Uniunea Europeană au fost interzise. Măsuri similare a dispus și Republica Moldova, stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană. Astfel, sursa exclusivă de combustibil pentru „republica” separatistă până în acel moment a fost eliminată. În realitate, însă, sancțiunile internaționale nu au funcționat: Transnistria a continuat să primească combustibil, în special motorină pentru tancuri și alte mașini de luptă, prin intermediul unei filiere europene. În această filieră, un rol esențial l-a jucat compania privată rusească Lukoil, tolerată pe teritoriul UE și, mai ales, în România și Bulgaria, unde are operațiuni extinse și importante financiar. Sheriff & Tiroiltreid, importatorii de combustibil Capătul transnistrean al filierei combustibilul este reprezentat de două companii: Sheriff și Tiroil Treid. Doar aceste două companii importă motorină, benzină și GPL în regiunea separatistă a Republicii Moldova. Conform datelor Agenției Servicii Publice de la Chișinău, ambele sunt controlate de oligarhul transnistrean Victor Gușan. El este beneficiarul efectiv. Ambele companii sunt „înregistrate provizoriu” în Registrul de Stat al Întreprinderilor din Moldova, fiindu-le atribuite coduri fiscale. „Înregistrarea provizorie” a agenților economici din Transnistria de către autoritățile constituționale ale Republicii Moldova este o invenție moldovenească legalizată prin Hotărârea Guvernului de la Chișinău nr. 815 din 02.08.2005, care le permite companiilor din regiunea transnistreană să beneficieze de cont bancar și să efectueze operațiuni de import-export fără nici un fel de obligații fiscale față de bugetul Republicii Moldova. Conform articolului 7 (6) al Codului fiscal al Republicii Moldova, „subdiviziunile amplasate în unitățile administrativ-teritoriale al căror buget nu este parte componentă a bugetului public național achită impozitele și taxele la bugetul unității administrativ-teritoriale unde se află reședința de bază a întreprinderii”. Altfel spus, prin această prevedere, Chișinăul a trimis companiile Sheriff și Tiroiltreid (dar și celelalte firme din Transnistria) să-și achite taxele la „autoritățile” separatiste de la Tiraspol. UE, principala piață pentru companiile din Tiraspol Sheriff a fost fondată în 1993, la un an de la încheierea războiului moldo-rus de la Nistru, soldat cu separarea de facto a Transnistriei de restul Republicii Moldova. Fondatorii erau Victor Gușan, Larisa Gușan și Ilya Kazmaly. Ultimul s-a retras din firmă în martie 2012. Conform situației la zi, unicul asociat al firmei Sheriff este Victor Gușan, care este și președinte al companiei. Supermarket Sheriff din Tiraspol (sursa: Vitalie Călugăreanu) Holding-ul Sheriff numără zeci de companii active care controlează toate segmentele economiei locale. Tiroiltreid este una din ele. Aceasta pare să fi fost creată pentru a mima concurența în cadrul licitațiilor de procurare a carburanților pentru necesitățile instituțiilor publice din Transnistria. Din documentele de licitație accesibile public se vede clar că la aceste licitații participă permanent doar două companii - Sheriff și Tiroiltreid. Încasările anuale ale companiei Sheriff sunt mai mari decât bugetul regiunii separatiste: sute de milioane de dolari. Benzinărie Sheriff în Tiraspol (sursa: Vitalie Călugăreanu) Fiind înregistrată provizoriu la autoritățile constituționale de la Chișinău, companiile lui Gușan profită din plin de Acordul de Liber Schimb semnat de Republica Moldova cu UE. Conform datelor statistice oficiale, în 2023, piața UE a absorbit 67% din exporturile regiunii transnistrene, dinamica fiind în creștere puternică. Gușan are parteneri de afaceri în majoritatea statelor membre ale UE, dar și în est. Nu este clar în ce măsură războiul declanșat de Rusia contra Ucrainei i-a afectat relațiile cu elitele politice de la Kiev (el fiind și cetățean ucrainean). Gușan nu a răspuns la setul de întrebări pe care echipa noastră de jurnaliști i l-a expediat. Intrarea stadionului Sheriff din Tiraspol (sursa: Vitalie Călugăreanu) Cert este că în perioada 2014-2017, pe fundalul operațiunii antiteroriste din estul Ucrainei, Sheriff făcea afaceri cu producătorul de produse de cofetărie Roshen, deținut de fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko. Conform datelor RISE Moldova, schimbul comercial dintre cele două companii a fost de aproximativ trei milioane de dolari. Marfa era expediată direct în Transnistria, fiind evitat controlul vamal al autorităților de la Chișinău. Sheriff s-a aflat de două ori în vizorul procurorilor din Republica Moldova, fiind suspectată de practicarea ilegală a activităţii comerciale și de contrabandă în proporții deosebit de mari. Cauzele penale au fost inițiate în 2004 și 2005, fiind ulterior conexate. În 2008, urmărirea penală a fost suspendată din cauza „imposibilității stabilirii persoanei care a comis infracțiunea”. Tiroiltreid era înregistrată până în 2014 pe aceeași adresă din Tiraspol unde își avea sediul compania Sheriff: strada Șevcenko 81/11. După ce a achiziționat 100% din pachetul de acțiuni al firmei Metan-Auto, Tiroiltreid s-a mutat pe strada Șevcenko 103. Metan-Auto este o altă companie din Transnistria care a beneficiat, până pe 08.11.2022, de licență pentru importul produselor petroliere, eliberată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică de la Chișinău. Benzinărie Tiroiltreid în Tiraspol (sursa: Vitalie Călugăreanu) Tiroiltreid, care are licență de la ANRE pentru importul produselor petroliere în Moldova, a fost fondată și administrată de Ilia Vasiliev, un businessman cu mandat și imunitate de „deputat” în mai multe legislaturi în pretinsul „parlament” de la Tiraspol. „Șeriful” Gușan, ca și Putin, a fost ofițer KGB Victor Gușan este beneficiarul efectiv al companiilor Sheriff, Serif și Tiroiltreid SRL – cum apar acestea în baza de date a Agenției Servicii Publice (ASP) de la Chișinău. Datele privind beneficiarii efectivi ai celor trei firme au fost actualizate ultima dată de ASP pe 02.02.2023. În toate trei cazuri în calitate de beneficiar efectiv apare Victor Gușan. Victor Gușan, într-o fotografie din tinerețe (sursa: fc-sheriff.com) Împreună cu Ilya Kazmaly – un alt oligarh conectat la schemele create de regimul separatist de la Tiraspol (cu ramificații și în Autonomia Găgăuză a Republicii Moldova) – Gușan, în vârstă de 60 de ani, este coproprietarul a zeci de companii fondate în Republica Moldova, Ucraina, în state membre ale UE (cele mai multe în Germania), dar și în paradisuri fiscale. La înregistrarea acestor companii a folosit acte de identitate eliberate de Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă, el având cetățenia tuturor celor trei țări. În regiunea transnistreană a Republicii Moldova, controlată de regimul separatist pro-rus, Victor Gușan controlează un grup mare de companii prin intermediul cărora menține sub influența sa întreaga economie a regiunii separatiste – de la comerțul cu produse alimentare, carburanți, medicamente și sport, până la telefonie fixă și mobilă, internet, bănci și presă. Conform datelor din Registrul persoanelor juridice din Ucraina, la începutul anului 2016, Gușan figura ca proprietar și beneficiar efectiv al operatorului ucrainean de telefonie mobilă Intertelecom. În 2016, pe fundalul războiului cu separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei, Intertelecom a devenit obiectul unei investigații desfășurate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU). Compania era suspectată că ar fi oferit serviciilor secrete ruse posibilitatea de a intercepta abonați de telefonie mobilă din Ucraina. În perioada URSS, Gușan a fost unul dintre șefii serviciului secret rus din Republica Moldova, iar ulterior, după crearea enclavei separatiste din stânga Nistrului, a făcut parte din pretinsele „servicii secrete transnistrene”. Numele lui în această calitate îl regăsim în dosarul de la CEDO nr. 48787/99 al deținuților politici de la Tiraspol „Ilașcu și alții contra Moldovei și Rusiei”. Din dosar reiese că Gușan a fost unul din colaboratorii KGB care a participat la arestarea, percheziționarea și interogarea deținuților politici de către serviciile secrete transnistrene și ruse cu 31 de ani în urmă. Toți politicienii lui Gușan, boss-ul de care UE nu se atinge Cei mai importanți exponenți ai regimului separatist de la Tiraspol au fost și sunt produsul holdingului Sheriff, inclusiv așa-numita „majoritate parlamentară”. Prin intermediul lor, Gușan își asigură controlul administrativ absolut asupra regiunii transnistrene. "Parlamentul" și "guvernul" separatiste din Transnistria (sursa: Vitalie Călugăreanu) Fostul „președinte” al autoproclamatei republici transnistrene, Evhenii Șevciuk, a fost vicedirector al companiei Sheriff. Actualul „președinte” al enclavei separatiste, Vadim Krasnoselski, a fost, în perioada 2012-2015 consilierul directorului companiei Interdnestrkom - operatorul de telefonie mobilă din stânga Nistrului, fondată tot de Gușan și Kazmaly. Astfel, întregul „aparat administrativ” al „republicii” separatiste lucrează în interesul imperiului boss-ului Sheriff. În 2003, ca urmare a unor abuzuri comise de administrația ilegală de la Tiraspol față de școlile cu predare în limba română din partea stângă a Nistrului, UE a introdus restricții de viză împotriva mai multor exponenți ai regimului separatist. Anual, valabilitatea acestor restricții este prelungită de UE. Victor Gușan nu se regăsește însă în lista celor sancționați de UE. La Chișinău, doar ONG-urile (nu și autoritățile) cer includerea lui în lista de sancțiuni internaționale. În februarie 2023, actuala guvernare pro-europeană de la Chișinău a adoptat o lege pentru combaterea separatismului. Aceasta prevede pedepse penale pentru separatism și instigare la separatism. Procurorul general interimar al Republicii Moldova, Ion Munteanu, susține că în acest moment nu există nici o cauză penală pornită în baza noii prevederi introduce în Codul penal și că aceasta este „greu de aplicat”. Autoritățile constituționale nu au inițiat dosare penale pentru separatism sau uzurparea puterii pe o parte a teritoriului național nici pe numele lui Gușan, nici pe numele pretinsului lider transnistrean, Vadim Krasnoselski. Totuși, contactat de echipa noastră de jurnaliști, Oleg Serebrian, vicepremierul moldovean pentru Integrare, a spus că "se discută acum intens această chestiune" (nominalizarea pe lista de sancțiuni internaționale a lui Gușan, Krasnoselski și alții din Transnistria). Lukoil, pompa principală a separatiștilor Principalul partener al companiilor Sheriff și Tiroiltreid, controlate de Victor Gușan, începând din martie 2022, este grupul rusesc Lukoil. Potrivit documentelor vamale ale Republicii Moldova consultate de echipa noastră de jurnaliști, 98% din cantitatea de motorină importată în Transnistria în 2023 provine de la rafinăria Lukoil din România. Tot în 2023, benzina importată în republica separatistă a provenit 100% de la rafinăria Lukoil din România. În 2022, benzina din enclava separatistă a Republicii Moldova a provenit, în proporție de 96%, din România. Tot în 2022, Lukoil (prin companiile din România, Bulgaria și Țările de Jos) a furnizat doar 30% din motorina pentru Transnistria. Restul de 70% a provenit de la companii mai mici, toate controlate de cetățeni ruși sau moldoveni. Toate aceste date se referă la companiile care au exportat combustibil în Transnistria. Țările de origine a combustibilului, însă, sunt în unele cazuri altele decât cele în care se află firmele exportatoare. În 2022, de exemplu, în Transnistria a ajuns motorină exportată prin firme din România, dar care își avea originea în șase țări (inclusiv Rusia) și Uniunea Europeană. Toate datele vor fi detaliate în paragrafele următoare. Micile cisterne bulgărești Documentele citate anterior arată că, în 2022, în Transnistria au intrat 49.049 tone de motorină. Aproape 70% din această cantitate, adică 33.804 tone, a fost importată de către compania Sheriff. Șase companii (două din Bulgaria, trei din România și una din SUA) au avut contracte de furnizare de motorină cu Sheriff. Cele două companii din Bulgaria au livrat aproximativ 2.800 de tone de motorină, adică în jur de 8% din cantitatea totală importată de Sheriff în 2022. Este vorba de două companii mici. Una dintre acestea, Agro 03, nu este specializată doar în vânzări de combustibili, ci de mărfuri generale. Cealaltă, GTA Petroleum, este un trader de produse petroliere activ pe piețele din Bulgaria, România, Grecia, Kosovo, Serbia. Țările de origine ale combustibilului livrat de cele două companii bulgare sunt România, Bulgaria și alte țări din Uniunea Europeană. Euronova Energies, filiera rusească Cea mai mare parte din motorină importată de Sheriff în 2022, 90% din cantitate, a provenit de la trei firme exportatoare înregistrate pe teritoriul României. De la aceste trei companii, Sheriff a importat 30.825 de tone de motorină. Țara de origine pentru aproape 70% din această motorină (20.990 tone) a fost Rusia. Responsabilă de importul de motorină din Rusia a fost o companie înregistrată în Elveția, dar pe care autoritățile vamale ale Republicii Moldova o consideră ca fiind exportator român. Compania se numește Euronova Energies SA, cu sediul la Geneva. A fost înființată în 2013. Și anterior anului 2022, această companie exporta combustibil rusesc în Transnistria. Filiera, potrivit Centrului de Investigații Jurnalistice de la Chișinău, pornea din portul rusesc Novorosiisk, traversa Marea Neagră până în portul românesc Constanța, unde era depozitat la compania Oil Terminal, apoi preluat de o firmă românească și transportat pe teritoriul Republicii Moldova, de unde ajungea în Transnistria. Euronova Energies SA se ocupă cu transportul, depozitarea și comercializarea petrolului și a produselor rafinate pe piețele din sud-estul Europei. Deține capacități de stocare la Marea Neagră (unde are un contract cu compania de stat Oil Terminal din Constanța) și la Marea Adriatică și practică și transportul de combustibili pe Dunăre. Compania mai are reprezentanțe în Geneva, Dubai și Novi Sad. A câștigat mai multe licitații pentru cote de petrol în zona Urali, prin compania rusească de stat Zarubezhneft. Matrioșka Gazprom și spionajul pentru resurse în România Euronova Energies SA are legături indirecte și cu gigantul Gazprom. Potrivit rapoartelor de activitate ale companiei sârbești NIS, deținute de Gazprom, Euronova Energies este al doilea furnizor al companiei sârbești, după proprietarul Gazprom. În prezent, Euronova Energies este administrată de sârbul Stephane Jovanovic (președinte) și franco-elvețienii Gilles Chautard și Raphaë Gossner. Între 2012 și 2017, Stephane Jovanovic a lucrat și prin firma Euronova Energies SRL înființată de el la București, dar închisă între timp. Din baza de date ICIJ Offshore Leaks rezultă că Stephane Jovanovic mai este asociat și în firma Vendome Energy International SA (înregistrată în Insulele Virgine Britanice) împreună cu Duško Perović. Duško Perović este șeful Reprezentanței Republicii Srpska (parte a teritoriului Bosniei și Herțegovinei) la Moscova și un mare rusofil. Acum câțiva ani, Petrović a fost implicat într-un scandal când a amenințat jurnaliștii de la publicația Capital din Bosnia și Herțegovina după ce aceștia au publicat o investigație legată de Petrović și compania Comsar Energy care trebuia să construiască o centrală termică. Comsar Energy este o firmă cipriotă deținută de oligarhul rus Rashid Sardarov, iar Perović era și angajat la firmele lui Sardarov. Comsar Energy deține o concesiune pe 44 de ani de la Guvernul Republicii Srpska pentru construirea și exploatarea centralei termice Ugljevik 3 și a minei de cărbune adiacente. Perović a fost cel care s-a ocupat și de aducerea vaccinului anti-COVID Sputnik și a mai multor investiții rusești în Republica Srpska. Duško Perović mai este acționar și în offshore-urile din Insulele Virgine Britanice Brokly Alliance Inc și Elnasort Financial Inc (firmă care, la rândul ei, a fost acționar la compania Comsar a rusului Sardarov). În cea de-a doua firmă, asociat îi este sârbul Aleksandar Andrejević. Și de la acest personaj se deschide un păienjeniș de firme offshore în care sunt implicați mai mulți ruși și foști politicieni sârbi. Numele lui Aleksandar Andrejević este legat de mai multe scandaluri ca reprezentant al firmei elvețiene Mineco AG. De altfel, el a fost acuzat în Serbia, alături de alte persoane, pentru fraudă în privatizarea unei fabrici de alcool. În timp ce se ascundea de autoritățile sârbe, în 2012, Andrejević se întâlnea la București cu Iacob Chişărău, pe atunci director al companiei româneşti Moldomin, şi Dan Adrian Rus, reprezentantul filialei Mineco din România. Scopul întâlnirii a fost de a găsi o cale pentru a mitui judecătorul care se ocupa de cazul privatizării Moldomin pentru a da o decizie favorabilă companiei elvețiene. Miza afacerii era de peste un miliard de dolari, care consta în zăcămintele de cupru controlate de fosta companie de stat românească. Mineco câștigase drepturile de exploatare a rezervelor de cupru ale Moldomin, dar statul român a anulat privatizarea bănuind că procesul nu s-a desfășurat în mod corect. Așa că s-a ajuns la judecată, iar elvețienii vroiau să fie siguri că nu pierd vremea. Intermediarul șpăgii, Iacob Chișărău, a fost arestat, iar ulterior și judecătorul și Dan Adrian Rus. Apoi, în 2013, toți au fost condamnați. Andrejević a reușit să părăsească la timp România și să scape de lege ascunzându-se la Londra. Un alt scandal în care a fost implicată firma Mineco în România a fost unul legat de spionaj, tot în anul 2012. Atunci, un geolog rus a fost reținut de autoritățile române pe Aeroportul Internațional Henri Coandă din București. Asupra lui au fost găsite hărți geologice secrete, iar DIICOT și SRI au declarat că dejucaseră un act de spionaj și o amenințare la adresa securității naționale a României. Se pare că hărțile conțineau informații clasificate despre rezervele de cupru și metale rare din zona Moldova Nouă. Numele spionului reținut atunci este Orlov Mikhail, un geolog care făcea parte dintr-o echipă de experți ruși în minerit adusă în România de Dragan Aksentijević, șeful urmăritului Aleksandar Andrejević, de la Mineco. Conform OCCRP, echipa de experți era condusă de Ilyas Abdrakhmanov, pe atunci deputat al Republicii Bașkiria, un teritoriu al Federației Ruse, și membru al partidului politic Rusia Unită al lui Vladimir Putin. După aceste episoade, Mineco s-a retras din România lichidându-și toate firmele, iar Moldomin este falimentată, devenind o catastrofă ecologică. Mărunțiș: un moldovean și un dobrogean Celelalte două firme românești care au exportat motorină în 2022 în Transnistria sunt Bitum Logistics Co SRL și Marsala Koncept SRL. În total, cele două au trimis în „republica” separatistă aproximativ 3.600 de tone de motorină. Bitum Logistics Co a vândut către Sheriff Tiraspol doar 533 de tone de motorină. Firma a fost înființată în 2020. În nici trei ani, cifra de afaceri a crescut de 88 de ori iar profitul, de cinci ori (la aproape patru sute de mii de euro). Cu toate acestea, la sfârșitul lunii martie 2023, societatea comercială a intrat în insolvență. Proprietarul și administratorul actual al Bitum Logistics Co SRL este Grigore Cechină, cetățean român născut în Republica Moldova acum 58 de ani. Istoricul firmei Bitum Logistics Co SRL este unul destul de stufos având în vedere scurta sa viață. În septembrie 2020, societatea comercială a fost fondată, alături de Grigore Cechină, de polonezii Walczak Tomasz Stanislaw și Konstanty Dariusz Wojciech, românii Matei Costin Ionescu, Ana Cristina Iordan, Dan Vasile Cristurean, Daniel Marian Pușcaș și moldoveanul Iurie Ivanov. Polonezii sunt implicați în afaceri cu energie și cu combustibili și la ei acasă, în Polonia, iar Konstanty a fost inclusiv reprezentantul firmei rusești DelkOil În martie 2021, românii se retrag din firmă și asociați rămân Grigore Cechină, polonezii Walczak Tomasz Stanislaw și Konstanty Dariusz Wojciech, precum și cetățeanul moldovean Iurie Ivanov. În iunie 2021, Cechină a devenit unic asociat iar în martie 2023 a cerut intrarea firmei în insolvență. Marsala Koncept, o firmă înființată în 2014, a exportat către Sheriff Tiraspol peste 3.000 de tone de motorină. Unicul asociat și administrator al societății de comerț cu combustibili din Constanța este Elbis Osman. Într-o conversație telefonică cu un membru al echipei noastre de jurnaliști, Elbis Osman a admis că a lucrat cu compania Sheriff: ”Continuăm să exportăm în Republica Moldova, dar nu mai facem afaceri cu Sheriff pentru că nu este o companie serioasă. În momentul de față, Moldova are un mare deficit de combustibil având în vedere situația actuală.”. Osman a precizat că Marsala Koncept achiziționează combustibilul de la ”mai mulți furnizori de pe piața românească. Nu avem un furnizor anume, dedicat. Luam de la cine oferă un preț mai bun.”. Întrebat dacă știe că este posibil ca o parte din motorina exportată de către firma sa să ajungă și la trupele rusești din Transnistria, Osman a negat: ”Eu vând în condiții legale. Cine plătește mai bine acela este clientul. Nu stau să fac investigații să văd cine cui vinde mai departe. Se cumpără din Oil Terminal și se vinde mai departe clienților interni sau externi.”. Firmă din Miami, motorină din Belarus Compania americană care a exportat motorină în 2022 către Sheriff este doar un paravan al unui cetățean moldovean, Iuri Blincov. Acesta a înființat în 2013, la Miami, compania Prime H.M. Exim Inc. Potrivit documentelor consultate de echipa noastră de jurnaliști, țara de origine a motorinei facturate de Prime H.M. Exim Inc este Belarus. Cantitatea exportată: doar 184 de tone. Conform portalului de investigații RISE Moldova, Blincov apare şi într-un litigiu contra aşa-zisului comitet vamal din regiunea separatistă, figurând ca furnizor de motorină pentru compania Sheriff. Aceeași sursă citează și documente ale Trezoreriei SUA (dezvăluite prin proiectul internațional FinCENFiles), potrivit cărora, în 2017, Bank of China Limited, cu sediul la New York, a raportat suma de două milioane de dolari, virată de Sheriff Tiraspol din conturile deținute la o bancă rusească către mai multe firme din Polonia, Lituania, Ucraina și SUA. În SUA banii au fost transferaţi firmei Prime H.M. Exim Inc. Petrotel Lukoil România, rafinăria preferată a Tiraspolului În 2022, și Tiroiltreid a importat motorină în Transnistria. Cantitatea: 15.245 de tone. Cea mai mare parte a motorinei importate de Tiroiltreid, 12.258 de tone, a provenit de la rafinăria Petrotel Lukoil din România, dar vânzătorul motorinei a fost, în acte, compania elvețiană Litasco, trader-ul oficial al grupului Lukoil. Alte aproape 3.000 de tone de motorină au fost cumpărate de Tiroiltreid de la Lukoil Bulgaria și Lukoil Benelux. În 2023, perioada ianuarie – mai, în Transnistria au ajuns 31.348 tone de motorină. Cea mai mare parte din această cantitate, 30.737 tone de motorină, echivalentul a 98%, a fost livrată de Litasco Elveția, trader-ul grupului Lukoil, iar originea combustibilului a fost rafinăria Petrotel Lukoil din România. În 2022, în Transnistria au ajuns 30,3 milioane de litri de benzină. Sheriff a importat o cantitate de puțin peste un milion de litri de benzină, integral din Belarus. Restul cantității, de 29,3 milioane de litri, a fost importat de Tiroiltreid de la rafinăria Petrotel Lukoil din România. În 2023, perioada ianuarie – mai, doar Tiroiltreid a importat benzină în Transnistria: 8,5 milioane de litri. Vânzătorul combustibilului a fost Litasco Elveția, trader-ul grupului Lukoil, iar sursa benzinei a fost rafinăria Petrotel Lukoil din România. Grupul Lukoil nu a răspuns la nici una din întrebările care i-au fost trimise de către echipa noastră de jurnaliști. Tancurile alimentează la PECO Gușan Orice beneficiar de combustibil din Transnistria – fie că este cetățean privat, companie sau instituție – este client al uneia din cele două companii controlate de Viktor Gușan, Sheriff și Tiroiltreid, singurele importatoare de motorină, benzină și GPL. Când vine vorba de instituțiile publice ale „republicii” transnistrene, Sheriff și Tiroiltreid sunt singurele companii care depun oferte la simulacrele de licitații publice. Este, evident, și cazul forțelor armate de pe teritoriul Transnistriei. Inclusiv Serviciul de Informații și Securitate al Moldovei arată, într-o notă publicată de anticoruptie.md, că „O bună parte din motorina dar și benzina importată în Transnistria (...) este utilizată de către GOTR (Grupul Operativ al Trupelor Ruse) care staționează în stânga Nistrului pentru a apăra depozitele de armament de la Cobasna. De asemenea GOTR adesea efectuează și exerciții militare, care au drept scop prezentarea capacității forțelor separatiste și intimidarea autorităților constituționale ale Republicii Moldova.”. Două întrebări pentru UE, NATO și câteva guverne Două întrebări sunt esențiale în contextul alimentării cu combustibil a mașinii de război rusești din Transnistria: Cum a fost posibil ca peste 20.000 de tone de motorină din Rusia să ajungă la forțele militare rusești din Transnistria după declanșarea invaziei împotriva Ucrainei, prin intermediul unor companii din UE (cazul Euronova Energies), în ciuda sancțiunilor impuse de blocul comunitar asupra petrolului rusesc? Cum a fost posibil ca peste 55.000 de tone de motorină și 38 de milioane de litri de benzină produse în UE (marea majoritate, în România, dar și în Bulgaria și în alte țări din blocul comunitar) să ajungă în Transnistria și, implicit, la forțele militare controlate de Moscova, în ciuda sancțiunilor impuse de blocul comunitar persoanelor și entităților care sprijină invazia rusească? UE și NATO se ascund după guverne, care se ascund după Republica Moldova Echipa noastră de jurnaliști a adresat aceste întrebări tuturor guvernelor țărilor UE în care sunt înregistrate companiile implicate în filiera transnistreană, dar și Uniunii Europene și NATO. Toate răspunsurile primite au fost eschive de PR. Comisia Europeană a răspuns, la întrebarea 1, că doar „pe baza informațiilor limitate furnizate în legătură cu bunurile și entitățile implicate, UE nu poate comenta și nici evalua dacă sancțiunile UE au fost încălcate sau ocolite”. NATO a răspuns chiar mai sec: „Vom trimite întrebările dvs. autorităților din țările respective, care sunt cele mai în măsură să răspundă”. Răspunsul Guvernului de la București a pasat întreaga responsabilitate Guvernului de la Chișinău, deși Republica Moldova nu este stat membru al UE: „Regimul importurilor (licențiere, tarife, nomenclator de produse etc) în Republica Moldova este stabilit prin reglementările adoptate de autoritățile acestui stat. Aceste reglementări privesc ansamblul teritoriului și totalitatea operatorilor economici din Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană. Autoritățile române nu dețin și nu compilează date cu privire la categoriile de produse, originea, specificațiile, valoarea acestora etc., importate în Republica Moldova.”. Răspunsul Guvernului de la Sofia pare copiat de la omologii de la București, în fond, deși cuvintele folosite sunt altele: „Considerăm Transnistria ca o parte integrantă a Republicii Moldova în granițele sale recunoscute internațional. Autoritățile Republicii Moldova sunt cele care exercită controlul asupra întregului teritoriu, inclusiv asupra punctelor vamale. Nu avem nici o notificare de la autoritățile Republicii Moldova care să aibă legătură cu ipotezele susținute de dvs.”. Chișinăul a interzis kerosenul pentru Transnistria, care nu are avioane Răspunsul Guvernului de la Chișinău a evitat, de asemenea, problema de fond: „Importurile de petrol și motorină ce au ca destinație regiunea transnistreană a Republicii Moldova sunt permise strict pentru uz civil, fiind restricționate categoriile de produse petroliere sensibile (de exemplu: benzine pentru aviație, de tip ,,jet fuel” sau echivalente). După declanșarea războiului brutal al Federației Ruse împotriva Ucrainei, activitatea punctelor de trecere de pe segmentul central (transnistrean) al frontierei de stat moldo-ucrainene a fost suspendată. Implicit, autoritățile vamale și de frontieră ale Republicii Moldova monitorizează integral toate tranzacțiile de import efectuate de către companiile din raioanele de est ale țării, desfășurate exclusiv la posturile controlate de autoritățile constituționale. Conform analizei autorităților, în anul 2022, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, nu s-au atestat fluctuații semnificative în partea ce privește importurile de petrol și motorină în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. (...) Toate categoriile de mărfuri interzise pe teritoriul țării, incluse în lista sancțiunilor internaționale, inclusiv din Federația Rusă, precum și cele cu potențial uz militar ce au ca destinație regiunea transnistreană nu sunt autorizate pentru import în Republica Moldova. Potrivit prevederilor Legii nr. 1163/2000 și a Hotărârii Guvernului nr. 606/2002 importul pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor cu dublă destinație este posibil doar în urma autorizațiilor emise de Comisia interdepartamentală de control asupra exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice. În cazul importurilor efectuate în regiunea transnistreană a țării noastre se aplică o monitorizare și o verificare sporită, iar în cazul constatării potențialului uz al mărfii în scopuri militare sau paramilitare, este refuzată autorizarea tranzacției, indiferent de categoria mărfii (echipamente electronice, software, produse chimice sau alte categorii). În procesul de examinare a seturilor de acte depuse de către solicitanți se verifică dacă categoria de marfă importată nu figurează în liste de sancțiuni internaționale sau în nomenclatoare interzise agreate pe bilaterală/multilaterală cu statele sau organizațiile internaționale partenere cu Republica Moldova. (...)”. Realizarea acestei investigații a fost sprijinită printr-un grant IJ4EU. International Press Institute IPI, European Journalism Centre EJC și orice alt partener al IJ4EU nu sunt responsabili de conținutul publicat sau de utilizarea acestuia în orice fel.

Neutra Elveție face bani cu Rusia (sursa: nzz.magazin.ch)
Internațional

Neutra Elveție face bani cu Rusia

Neutra Elveție face bani cu Rusia. Exporturile Elveţiei spre Rusia nu au cunoscut decât o uşoară scădere de la declanşarea războiului din Ucraina, în ciuda sancţiunilor impuse de Berna, în timp ce exporturile de produse farmaceutice au crescut la niveluri record, conform unor date făcute publice duminică. Neutra Elveție face bani cu Rusia Deşi schimburile comerciale dintre cele două ţări sunt oprite în unele sectoare-cheie precum maşinile şi ceasurile, exporturile de produse farmaceutice spre Rusia au atins un nivel record, subliniază cotidianul Neue Zurcher Zeitung am Sonntag, după ce a analizat date ale Biroului federal pentru vamă şi securitatea frontierelor (OFDF). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Medicamentele sunt considerate produse umanitare şi, prin urmare, sunt exceptate de la sancţiuni. Exporturile elveţiene spre Rusia au atins o valoare de 2,9 miliarde de franci elveţieni (3,2 miliarde de dolari) în perioada martie 2022 - februarie 2023. Această sumă este mai mică decât cele 3,5 miliarde de franci elveţieni înregistrate în cele 12 luni precedente, însă exporturile elveţiene spre Rusia nu au depăşit valoarea de 2,9 miliarde decât de trei ori în cursul ultimilor ani, notează NZZ am Sonntag. "Dată fiind lista lungă de produse care nu mai pot fi livrate acestei ţări în război, impactul pare slab", relevă săptămânalul. Exporturi farma: +40% Exporturile de produse farmaceutice au crescut cu 40%, ajungând de la 1,4 miliarde de franci elveţieni la circa două miliarde după invazia din Ucraina, şi reprezintă în prezent circa o treime din exporturile Elveţiei spre Rusia. Elveţia găzduieşte numeroase grupuri farmaceutice, printre care Novartis şi Roche. Protestatari din Berlin au cerut ca cele două companii să părăsească Rusia (foto). Conform companiei Novartis, citată de NZZ am Sonntag, "vânzările în Rusia au fost favorizate de numeroşi factori, printre care afluxul de pacienţi care şi-au amânat tratamentele medicale din cauza pandemiei" de COVID-19. Citește și: Orice telefon poate fi ascultat iar datele aflate în acesta, accesate de la distanță, fără instalarea unui soft pe aparat. Cine se poate proteja și cum "Unul dintre factori a fost stocarea de către pacienţi şi spitale pentru a anticipa posibile blocaje" din cauza războiului, conform Novartis. Elveţia s-a aliniat la sancţiunile adoptate de ţările din UE împotriva Rusiei, însă pe planul livrărilor militare ea respectă o neutralitate strică. În ciuda apelurilor Kievului şi a aliaţilor săi, Elveţia a refuzat până acum să le permită ţărilor care deţin armamente de producţie elveţiană să le exporte mai departe în Ucraina.

Vântul puternic trimite aproape toată energia eoliană ieftină la export în Ungaria și Bulgaria Foto: Economedia
Mediu

Vântul puternic trimite energia eoliană ieftină la export

Vântul puternic trimite aproape toată energia eoliană ieftină la export în Ungaria și Bulgaria., arată Economedia. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Vântul puternic trimite aproape toată energia eoliană ieftină la export Azi, la ora 05.00, de dimineață, 2.517 MW erau produși în eolian, în timp ce exporturile de electricitate erau de peste 2.650 de MW, un nivel record pentru o piață de energie care, în mod uzual, înregistrează deficite pe relația export/import. Mai mult, exportul net s-a păstrat și pe timpul zilei, chiar dacă la valori mult mai mici când consumul intern crește. „La o producție de 8.300 de MW, un export de 2.670 MW înseamnă o treime. 30% din producția de energie a României se exporta, azi, de dimineață, aproape toată fiind energie eoliană. Explicația rezidă din faptul că, în primul rând, această energie, potrivit legii regenerabilelor, este preluată în sistem. În al doilea rând, este ieftină, fiind subvenționată de toți consumatorii români (prin sistemul certificatelor verzi – n.r.), iar energia ieftină curge către piețele mai scumpe, în acest caz, Ungaria și Bulgaria, pe principiul vaselor comunicante. Potrivit datelor OPCOM, operatorul pieței de energie, pe fiecare interval orar, România este exportator net, iar beneficiarii exporturilor de energie de la noi sunt vecinii Bulgaria și Ungaria”, explică economedia.ro. Citește și: Stenogramele dosarului Otopeni: „Păi da’ no-i face afacere cu statu’! Se fură la stat, nebunule!”. Cum erau descriși liderii politici: Ciolacu – un țăran de Buzău, Rareș Bogdan – un măscărici Capacitatea instalată în eolian este de circa 3.000 de MW. La o producție de peste 2.600 MW, înseamnă că, azi, aproape toate morile de vânt se învârt și produc curent.

Bulgaria exportă masiv arme în Ucraina (sursa: arsenal-bg.com)
Internațional

Bulgaria exportă masiv arme în Ucraina

Bulgaria exportă masiv arme în Ucraina. Cu uzinele sale de muniţie şi vastele câmpuri de trandafiri, oraşul Kazanlak din centrul Bulgariei se ridică în sfârşit la înălţimea renumelui său de "Guns and Roses" (arme şi trandafiri - n.r.), după ce Rusia a invadat Ucraina, potrivit AFP. Bulgaria exportă masiv arme în Ucraina Industria de apărare din Bulgaria nu a traversat niciodată o perioadă atât de fastă, exporturile de anul trecut fiind estimate la patru miliarde de euro, adică de trei ori peste precedentul record stabilit în 2017. Polonia şi România joacă rolul de intermediari în drumul spre Ucraina. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cel mai vechi producător de armament din Bulgaria, firma Arsenal, care are deja aproximativ 7.000 de salariaţi la Kazanlak a început să ofere vacanţe la mare şi alte stimulente pentru a atrage personal. Firma a început chiar să îi convingă pe bulgarii care au plecat din ţară în căutarea unui loc de muncă să revină acasă. "Atunci când ne-au angajat ne-au spus că au comenzi pentru cel puţin cinci ani", a declarat pentru AFP unul din noii angajaţi. "Sunt aici de doar o săptămână dar am deja trei noi colegi", spune femeia în vârstă de aproximativ 40 de ani care a dorit să îşi păstreze anonimatul. Stimulente pentru noi angajări Un alt angajat care lucrează de o lună la firma Arsenal are 60 de ani şi a revenit în Bulgaria pentru a-şi petrece bătrâneţea. "Aici am lucrat prima dată şi probabil acesta va fi şi ultimul meu loc de muncă", spune această fostă îngrijitoare care a lucrat în Grecia şi a cărei mamă şi soţ şi-au petrecut întreaga carieră la uzina de la Kazanlak. În luna ianuarie a acestui an, conducerea uzinei a lansat un program de stimulare pentru a atrage mână de lucru: tichete de masă, transport gratuit, vacanţe la mare şi un salariu atractiv, condiţii rare într-o ţară săracă. Faptul că firma Arsenal are carnet de comenzi plin este un lucru "de care profită întregul oraş", subliniază vicepreşedintele camerei de comerţ din Kazanlak, Yordan Ignatov. "Anul trecut, Kazanlak avea o rată a şomajului de 2,37%, de două ori mai mică decât media pe ţară", precizează Ignatov. Economia locală crește văzând cu ochii Comercianţii văd cum clienţii abundă la fel ca şi agenţii imobiliari. "Tot ceea ce este construit se cumpără", susţine agentul imobiliar Teodor Tenev. Citește și: Probabilitatea unor lovituri nucleare din partea Rusiei a crescut enorm după ce adjunctul Apărării britanice a anunțat că Ucraina va primi obuze anti-tanc cu uraniu sărăcit Bulgaria este specializată în producţia de muniţie pentru armele sovietice însă acum ţara vecină vrea să îşi modernizeze facilităţile de producţie cu bani europeni pentru a începe să producă armament la standardele NATO. O veste bună în acest sens a venit luni când Uniunea Europeană a anunţat un plan de două miliarde de euro pentru a accelera producţia de obuze de artilerie pentru Ucraina. De altfel, comisarul european pentru Piaţa Internă, Thierry Breton, a fost săptămâna trecută în Bulgaria unde a vizitat şi cel mai mare producător de armament bulgar, firma VMZ din Sopot. Cu această ocazie, comisarului european i-a fost prezentată o linie de producţie pentru obuzele de 155 de milimetri, de care are nevoie armata ucraineană. Vizita lui Breton nu a fost accesibilă jurnaliştilor.

Rafila vrea medici din afara UE (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Rafila vrea medici din afara UE

Doar unul din zece medici rezidenți din România este dispus să lucreze în mediul rural iar 21% și-ar schimba cariera pentru una în domeniul IT. Acestea sunt două dintre concluziile unui studiu recent care confirmă realitatea cu care se confruntă, de ani buni, sistemul medical din România. Rafila vrea medici din afara UE. Pe de o parte, doleanțele rezidenților explică deficitul de medici în zonele rurale, pe de alta, atrag atenția asupra incapacității unui sistem de a insufla motivația necesară continuării carierei în domeniul ales inițial. O lipsă de motivație care stă și la baza exodului medicilor români primiți cu brațele deschise, în special în Germania, Franța și Marea Britanie, țări în care România a ajuns printre primele locuri la capitolul "țara care își exportă medicii". În același timp, ministrul sănătății, Alexandru Rafila, se gândește să "importe" medici din afara Uniunii Europene. Rotaru în România, Nussberger în Elveția Mădălina Rotaru (căsătorită Nussberger) este astăzi un medic reumatolog de succes în Elveția, țară unde a ajuns în urmă cu zece ani, imediat după ce și-a încheiat studiile de medicină în România. Deși a întâmpinat multe obstacole (amintind, printre altele, într-un recent interviu pentru Berner Zeitung și de faptul că mulți pacienți elvețieni nu înțelegeau germana literară pe care o vorbea), deși s-a gândit de multe ori să se întoarcă în țară, a preferat să treacă peste toate greutățile. Pentru că dorea să-și poată profesa meseria la standarde înalte. A lucrat în mai multe spitale din țara cantoanelor (printre care Aarau și St. Gallen), iar azi este unul dintre specialiștii în reumatologie din Elveția. Citește și: Medicul care refolosea stimulatoare cardiace de la cadavre, arestat. A pus ilegal câte un stimulator pe săptămână timp de cinci ani Chiar dacă teoria a învățat-o în România, practica a alungat-o, infrastructura fiind unul dintre motive. Nussberger a amintit de frustrarea pe care un medic o simte din cauza lipsei de echipamente de examinare și chirurgicale, disponibile doar în spitalele mari. Însă nu doar infrastructura alungă medicii tineri din țară, ci și nepotismul care există în sistem și salariile mici. Potrivit unui studiu privind migrația medicilor români în Franța, realizat de doi academicieni francezi, motivațiile economice sunt primul factor de plecare: "70% dintre medicii români stabiliți în Franța menționează remunerația drept motiv principal pentru plecarea lor. Diferențele de nivel de trai dintre cele două țări sunt semnificative: salariul minim în 2021 era de 458 de euro în România, față de 1.554 de euro în Franța. Iar decalajele sunt și mai mari pentru lucrătorii cu înaltă calificare, precum medicii. Un medic generalist debutant primea un salariu mediu de 470 de euro în România, în timp ce același profesionist dintr-un mediu spitalicesc francez primește 2.300 de euro la începutul carierei.". 500 de comune nu au nici un medic "Nu pot învinovăți pe nimeni că își caută un loc de muncă în Occident", a declarat, pentru Berner Zeitung, Cristina Vladu, specialist în politici de sănătate, continuând: "Dacă ar pleca în străinătate, ar dobândi experiență și s-ar întoarce, nu ar fi atât de tragic. Dar majoritatea aleg să rămân acolo, iar asta este devastator pentru sistemul de sănătate din România.". Infrastructura, salariile mici și exodul medicilor a provocat în România un decalaj din ce în ce mai mare în domeniul asistenței medicale, cei din mediul rural suferind enorm din cauza absenței medicilor. Potrivit Cristinei Vladu, "Unele regiuni sunt considerate adevărate «deșerturi medicale», aproximativ 500 de comunități neavând, în prezent, nici un serviciu medical de bază.". Formăm medici, dar nu-i păstrăm Potrivit unui studiu al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, speranța de viață în România rămâne printre cele mai scăzute din UE, fiind cu șase ani sub media UE, iar rata mortalității evitabile prin prevenție fiind a treia cea mai ridicată din UE: "Deficiențele majore în ceea ce privește capacitatea sistemului de sănătate de a oferi populației un tratament adecvat și în timp util sunt demonstrate de ratele ridicate ale mortalității prin cauze tratabile, asociate bolilor cardiace ischemice (considerate deopotrivă evitabile și tratabile), accidentelor vasculare cerebrale, pneumoniei și cancerului colorectal.". Una dintre cauzele lacunelor în tratarea pacienților este și lipsa personalului medical. Potrivit raportului OECD, deși România formează un număr suficient de profesioniști în domeniul sănătății, mulți dintre ei aleg să migreze către alte țări: "Deși România oferă formare unei forțe de muncă numeroase din domeniul sănătății, în 2019, sistemul său de învățământ generând al cincilea cel mai mare număr de absolvenți în domeniul medical (4.967) și al treilea cel mai mare număr de absolvenți de asistență medicală (17.549) din UE (...) migrația personalului medical a avut ca rezultat numărul redus de profesioniști din domeniul sănătății care lucrează în România, ceea ce afectează accesul populației la asistența medicală.". Mai puține rețete, mai puțini doctori Dacă în România exodul de medici este justificat prin probleme care se nasc după terminarea studiilor, în alte țări, precum Franța, Germania sau Elveția, deficitul de medici și nevoia de a importa cadre medicale din alte țări provin în special din cauza examenului din timpul facultății cunoscut drept "numerus clausus": un sistem de limitare a numărului de studenți la medicină, introdus în 1971, în Franța, cu intenția de a limita numărul de absolvenți ai facultăților de medicină. "Am blocat atunci pregătirea medicilor din cauza unei idei care azi e de neconceput: «Cu cât vor fi mai puțini medici, cu atât vor fi mai puține rețete de rambursat»", a afirmat recent, pentru France Bleu, François Bayrou, secretar general al CNR (Conseil National de la Refondation). Adăugând că această idee de a-i departaja pe cei mai buni dintre cei buni a funcționat, în special, pentru bugetul de asigurări sociale. Totuși, examenul, extrem de dur, de reglementare a numărului de absolvenți de medicină (preluat și de Germania și Elveția), introdus în lege în urmă cu mai bine de 50 de ani, a fost luat în discuție în Franța abia în 2019. Atunci, guvernul a anunțat un plan de a creștere numărul de studenți admiși la studii medicale cu aproximativ 20% până în 2020 și de a desființa examenul "numerus clausus", permițând un respiro școlilor de medicină, care vor căpăta astfel mai multă flexibilitate. Cu toate acestea, potrivit previziunilor, stagnarea forței de muncă în acest domeniu va continua până în 2030. Un absolvent de Medicină din trei pleacă din România Până atunci, medicii din alte țări europene, în special din România, sunt întâmpinați cu brațele deschise. Potrivit unui studiu al OCDE din mai 2020, o treime dintre medicii formați în România lucrează în străinătate, țara noastră având cea mai mare rată de emigrare a medicilor din lume, urmată de Zimbabwe, Belize și Republica Dominicană. În Elveția, potrivit Berner Zeitung, trei din patru medici licențiați provin din străinătate, România aflându-se printre primele 4 țări, după Germania, Italia și Franța. Există și unele nemulțumiri la adresa medicilor români care profesează în Elveția, în special din cauza menținerii examenului numerus clausus (de exemplu, Martin Leschhorn, de la Medicus Mundi Elveția, spune că, „Din moment ce medicii germani sunt mai greu de obținut, Elveția îi folosește acum pe cei mai slabi."). Dar Philippe Luchsinger, președintele Medicilor Generaliști și Pediatrilor, susține că acest lucru echilibrează deficitul de medici în toate regiunile și disciplinele, observând un fenomen interesant: "Căutăm în primul rând furnizori de bază în zonele rurale. Cu toate acestea, medicii imigranți nu acoperă această nevoie, căci un număr peste medie dintre ei se îndreaptă spre disciplinele specializate din marile spitale, în timp ce 40% dintre elvețienii instruiți merg în îngrijirea de bază.". În Germania, potrivit Asociației Medicale, în 2022, numărul medicilor proveniți din România se ridica la 4.721, țara noastră situându-se pe locul doi la capitolul "export", foarte aproape de Siria (5.404). În Marea Britanie, conform celor mai recente date (iunie 2022), numărul medicilor români era de 5.519. În ceea ce privește Franța, care a fost și prima destinație a exodului, numărul medicilor români care au migrat crește de la an la an. În 2017, era estimat că peste 40% dintre medicii care veneau din afara Franței proveneau din România (de șapte ori mai mult decât în 2007). Rafila vrea medici din afara UE În vara anului trecut, Daniel Coriu, președintele Colegiului medicilor din România, declara pentru hotnews.ro că, de fapt, în România nu ne confruntăm cu un deficit de medici, ci mai degrabă cu o proastă distribuire zonală: "Practic, noi, în ansamblu, nu avem un deficit de medici. Poate că ar mai fi nevoie de câteva mii. Dar faptul că ei sunt concentrați doar în cateva județe, acest dezechilibru, repartiția medicilor este marea problemă. Nu avem un deficit foarte mare de medici, poate doar la nivelul medicilor de familie - de 1.400 și ceva. Dar în rest, nu avem un deficit foarte mare. Noi putem să îl compensăm cumva, dar acest dezechilibru este dramatic.". După câteva luni, la sfârșitul anului, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, avea să declare, într-un interviu pentru TVR, că una dintre soluții posibile pentru a redresa problema generată de lipsa de personal din sistemul de sănătate ar fi să aducem medici din afara Uniunii Europene. În acest scop, ministrul a anunțat că în luna martie va fi organizată o întâlnire la care vor participa reprezentanţi ai celor 53 de state membre ale regiunii europene OMS și reprezentanţi ai Comisiei Europene: "Trebuie să găsim pârghiile prin care şi eventualul flux de personal medical calificat din alte ţări decât din Uniunea Europeană să fie posibil, dar în nişte condiţii reglementate, care să poată să fie eventual aplicate, inclusiv proceduri de echivalare sau de completare a studiilor în ţările membre ale Uniunii Europene.".

Confuzie și intrigi interne la Moscova (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Confuzie și intrigi interne la Moscova

Confuzie și intrigi interne la Moscova. Ucraina a negat joi că ar fi oferit noi garanţii pentru ca Rusia să revină la acordul privind coridorul de cereale, contrar celor afirmate de Moscova, şi nici nu a făcut vreo concesie, mulţumind în acelaşi timp ONU şi Turciei pentru mediere. Ucraina: Nu ne-am asumat nici o obligație nouă Într-un mesaj postat pe Facebook, Oleg Nikolenko, purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, a subliniat că Kievul nu şi-a asumat nicio obligaţie nouă în afara celor existente deja în Acordul privind exportul de cereale. El a adăugat că Moscova a revenit la acest acord "datorită eforturilor diplomatice depuse de secretarul general al ONU, Antonio Guterres, şi preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan", care, în coordonare cu Ucraina, au "găsit cuvinte" pe care preşedintele rus Vladimir Putin "le-a înţeles". "A fost o poziţie de forţă, nu de concesii", a afirmat diplomatul ucrainean, adăugând că "revenirea Rusiei la îndeplinirea obligaţiilor sale în cadrul iniţiativei privind cerealele ilustrează în mod clar o formulă eficientă: poziţie puternică + acţiune decisivă = rezultat". Kremlinul bate câmpii despre "garanții scrise" Kremlinul declarase că Rusia a decis să deblocheze acordul privind cerealele după ce Ucraina a oferit "garanţii scrise" că nu va folosi coridorul de cereale în scopuri militare, a reamintit reprezentantul diplomaţiei ucrainene. În acest sens, Nikolenko a precizat că "Ucraina nu a folosit şi nu intenţionează să folosească coridorul de cereale în scopuri militare", subliniind că "partea ucraineană respectă cu stricteţe prevederile acordului". "În cadrul acestui acord, părţile s-au angajat să asigure un mediu sigur pentru funcţionarea coridorului de cereale", a indicat el, insistând că "Ucraina nu a pus niciodată în pericol ruta cerealelor". Purtătorul de cuvânt citat a mulţumit din nou ONU şi Turciei "pentru leadershipul în restabilirea funcţionării coridorului de cereale, care joacă un rol important în asigurarea securităţii alimentare globale". Confuzie și intrigi interne la Moscova Acest acord, semnat în iulie sub egida ONU şi a Turciei, a permis exportarea a milioane de tone de cereale blocate în porturi ale Ucrainei de la începutul ofensivei ruse la sfârşitul lui februarie. Rusia şi-a suspendat în weeekendul trecut participarea la respectivul acord, acuzând Ucraina că a lovit nave ale flotei sale din Sevastopol (în Crimeea anexată), cu drone aeriene şi maritime, utilizând coridorul umanitar creat pentru exportul de cereale ucrainene. Citește și: Putin dă un semnal clar că e dispus să sacrifice orice ca să câștige ceva în Ucraina: șantajează țările sărace care depind de grâne ucrainene, se retrage din acordul exporturilor maritime Acest acord, semnat în iulie sub egida ONU şi a Turciei, a permis exportarea a milioane de tone de cereale blocate în porturi ale Ucrainei de la Marea Neagră de la începutul ofensivei ruse la sfârşitul lunii februarie. Ruperea acordului a fost anunțată de către Ministerul Apărării, nu de Kremlin, ceea ce ridică întrebări în legătură cu unitatea de acțiune din subordinea lui Putin.

Putin șantajează ONU cu cerealele ucrainene (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin șantajează ONU cu cerealele ucrainene

Putin șantajează ONU cu cerealele ucrainene. Rusia a anunţat sâmbătă că îşi suspendă participarea la acordul ce asigură continuarea exporturilor de cereale ucrainene, vitale pentru aprovizionarea alimentară a ţărilor sărace, după atacul cu drone care a vizat în timpul dimineţii nave ruseşti în Crimeea. Putin șantajează ONU cu cerealele ucrainene "Având în vedere actul terorist efectuat de regimul de la Kiev cu participarea unor experţi britanici împotriva navelor Flotei Mării Negre şi a navelor civile implicate în securitatea coridoarelor cerealiere, Rusia îşi suspendă participarea la implementarea acordului asupra exportului de produse agricole din porturile ucrainene", a anunţat Ministerul rus al Apărării pe canalul Telegram. Naţiunile Unite sunt în contact cu autorităţile ruse în urma informaţiilor că Moscova şi-a suspendat participarea la un acord ce a reluat exporturile de cereale şi îngrăşăminte ucrainene la Marea Neagră, a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt al ONU. "Este vital ca toate părţile să se abţină de la orice acţiune ce ar pune în pericol , care este un efort umanitar critic ce are în mod clar un impact pozitiv asupra accesului la hrană pentru milioane de oameni din întreaga lume", a spus purtătorul de cuvânt al ONU Stephane Dujarric. Ucrainenii nu dau înapoi Decizia Rusiei de suspendare a participării la un acord privind cerealele la Marea Neagră intermediat de ONU "demonstrează încă o dată că negocierile cu Federaţia Rusă sunt o pierdere de timp", a declarat sâmbătă un înalt oficial ucrainean. "Putin a transformat mâncarea, frigul şi preţurile în arme împotriva lumii (...). Rusia duce un război hibrid împotriva Europei, luând Africa şi Orientul Mijlociu ostatice", a postat pe Twitter Mîhailo Podoliak, consilier prezidenţial. Citește și: Rusia acuză Marea Britanie de sabotarea conductelor Nord Stream 1 și 2, dar nu aduce nici o probă La rândul său, un înalt oficial ucrainean a exclus sâmbătă orice înţelegere cu Rusia atât timp cât războiul continuă, spunând că Moscova se va folosi de oprirea luptelor pentru a-şi regrupa forţele şi aduna resurse. "Pentru Rusia, acesta este un război de distrugere - pentru noi, acesta este un război pentru supravieţuire. Şi în timp ce ei încearcă să ne desfiinţeze ca stat şi ca naţiune, orice acord cu Rusia va fi sortit eşecului", a scris pe Twitter Andri Ermak, şeful biroului preşedintelui. Sâmbătă seara, într-un mesaj video, președintele Volodimir Zelenski a spus că decizia Rusiei de a bloca cerealele a fost luată acum o lună, de fapt.

Ucraina ar exporta electricitate în Germania (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Ucraina ar exporta electricitate în Germania

Ucraina ar exporta electricitate în Germania. Țara invadată de Rusia intenţionează să sprijine Germania în încercarea de a pune capăt dependenţei sale de importurile de energie din Rusia prin furnizarea de resurse din propriul surplus de electricitate celei mai mari economii din Europa. Ucraina ar exporta electricitate în Germania "În prezent, Ucraina exportă electricitate în Republica Moldova, România, Slovacia şi Polonia. Dar suntem dispuşi să ne extindem exporturile şi în Germania", a declarat pentru DPA premierul ucrainean Denîs Şmîhal. "Avem o cantitate suficientă de electricitate în Ucraina datorită centralelor noastre nucleare", a spus el, adăugând că va ridica această chestiune în timpul vizitei sale de la Berlin din acest weekend. Şmîhal începe sâmbătă o vizită în Germania, unde duminică urmează să aibă o întâlnire cu cancelarul Olaf Scholz. Ucraina, conectată la rețeaua europeană În contextul invaziei ruse începute la finalul lunii februarie, Ucraina, alături de Republica Moldova, s-a deconectat de la reţeaua de electricitate care o lega de Rusia. La mijlocul lunii martie, reţeaua de electricitate a Ucrainei s-a conectat la reţeaua europeană. De atunci, Ucraina exportă între 400 şi 700 de megawaţi de electricitate pe zi către UE şi Republica Moldova. Şmîhal vrea acum ca ţara sa să îşi sporească de câteva ori exporturile către UE. "Acest lucru ar fi foarte bun pentru ambele părţi. UE ar primi mai multă energie, iar noi am primi mai multă valută, de care avem nevoie urgentă", a spus premierul ucrainean. Electricitate disponibilă după exodul populației Ucraina gestionează centrale nucleare cu o capacitate totală de peste 14 gigawaţi. Totuşi, cele şase reactoare de la centrala nucleară Zaporojie se află sub controlul trupelor ruse din martie. Citește și: VIDEO Viktor Orban, la Moscova. Este singurul lider european care participă la înmormântarea lui Gorbaciov Comunitatea internaţională este extrem de îngrijorată că luptele din apropierea celei mai mari centrale atomice din Europa ar putea duce la un accident nuclear. Consumul de electricitate în Ucraina a scăzut masiv de la începutul invaziei ruse, atât din cauza exodului în masă al populaţiei, cât şi a diminuării economiei. Acest lucru a dus la creşterea capacităţii de export de electricitate a Ucrainei.

Nou port ucrainean pentru export cereale (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Nou port ucrainean pentru export cereale

Nou port ucrainean pentru export cereale. Navele de transport MV Arizona şi MV Sacura, care transportă boabe de soia şi porumb, au părăsit luni porturi ucrainene de la Marea Neagră, au anunţat Turcia şi Ucraina, ridicând la zece totalul de cargouri de când primul vas de transport a navigat săptămâna trecută în baza unui acord cu Rusia privind deblocarea exporturilor de cereale ucrainene, transmite Reuters. Nou port ucrainean pentru export cereale MV Sacura, cu un transport de 11.000 de tone de boabe de soia, a părăsit portul Pivdenne şi urmează să se îndrepte spre Italia, în timp ce MV Arizona, care transportă 48,4 tone de porumb, a plecat din Ciornomorsk spre Iskenderun, port în sudul Turciei, conform Ministerului turc al Apărării. Ministrul ucrainean al Infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, a confirmat plecarea ambelor nave, adăugând că Pivdenne, al treilea port ucrainean inclus în acord, a devenit în sfârşit operaţional în cadrul acestei iniţiative. Kubrakov indicase anterior că deschiderea portului Pivdenne ar ridica capacitatea totală de export a Ucrainei la trei milioane de tone pe lună. În timp de pace, Ucraina exporta până la şase milioane de tone de cereale lunar din porturile sale de la Marea Neagră şi Marea Azov. Porturile Odesa, Ciornomorsk şi Pivdennne Navele care au părăsit duminică Ucraina sunt aşteptate să ancoreze în apropiere de Istanbul luni seara, a anunţat Ministerul turc al Apărării, adăugând că acestea vor fi inspectate marţi. Aceste operaţiuni se înscriu în cadrul acordului încheiat pentru deblocarea exporturilor de cereale şi alte produse alimentare ucrainene, în conformitate cu care inspectori din Rusia, Ucraina, Turcia şi ONU supraveghează încărcătura acestor nave care tranzitează Marea Neagră de la un centru de control stabilit la Istanbul pentru a se asigura că nu transportă arme nici la sosirea, nici la plecarea din porturile ucrainene, notează EFE. Citește și: DOCUMENT Romarm, companie a Ministerului Economiei, a cumpărat rachete ruginite din Belarus, printr-o companie din Bulgaria, și le-a trimis în Ucraina. Kievul le-a returnat României Aproximativ 20 de milioane de tone de cereale au fost blocate în porturile ucrainene de la începutul războiului, în februarie, neputând fi exportate din cauza riscurilor legate de eventualele atacuri ruseşti şi de minele maritime plasate de Kiev în zona sa de coastă. Se aşteaptă ca acordul actual, care garantează rute sigure din porturile Odesa, Ciornomorsk şi Pivdennne, să ajute la evitarea unei crize alimentare şi a foametei în mai multe ţări foarte dependente de aceste produse. Ucraina, Turcia, Liban Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, cele două ţări asigurau împreună aproape o treime din exporturile globale de grâu. Se prevedea ca Razoni, prima navă care a plecat din Ucraina, să sosească duminică în Liban, dar aceasta este în prezent ancorată în largul coastei de sud a Turciei, potrivit datelor Refinitiv de urmărire a navelor. Ministerul ucrainean al Infrastructurii declarase - duminică - că Fulmar S, prima nava fără încărcătură cu pavilion străin care a ajuns de la izbucnirea războiului în portul Ciornomorsk de la Marea Neagră, este gata să preia de asemenea un transport de cereale. O altă navă care se îndreaptă în prezent spre Ucraina, Osprey S, a fost inspectată duminică la Istanbul şi se apropia de ţărmul ucrainean luni dimineaţă, aşa cum arătau datele Refinitiv.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră