sâmbătă 30 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: economie

110 articole
Investigații

România, datoare marilor producători de filme

România, datoare marilor producători de filme. Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, condus de liberalul Daniel Cadariu, trebuie să plătească peste 35 de milioane de euro. Dar și penalități uriașe. Motivul: nu a virat la timp banii pentru producătorii români de film și partenerii lor străini care au filmat în România. Această bombă cu efect întârziat a fost preluată de la Ministerul Economiei. Plățile nu au fost făcute pentru că funcționarii responsabili de schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice au invocat mai multe nereguli și o anchetă în curs a procurorilor anticorupție. Peste 20 de milioane de euro din întreaga sumă o are de încasat compania britanică Ingenious Media, unul dintre cei mai mari finanțatori din industria filmului. Pe lista filmelor pentru care statul român este dator se află "The Protégé" ("Codul Asasinului" - n.r.). Producția este regizată de Martin Campbell și îl are în distribuție pe Samuel L. Jackson. România, datoare marilor producători de filme În 2018, Guvernul Dăncilă a emis o Hotărâre de Guvern prin care instituia o schemă de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice. Valoarea: 50 de milioane de euro anual. Această HG spunea că producătorii români de film și partenerii străini care produceau pelicule în România urma să primească înapoi o parte din cheltuieli. Mai precis, 35% din suma cheltuită cu achiziția, închirierea, fabricarea de bunuri și servicii necesare pentru producția de film. În plus, mai primeau un procentaj de 10%, dacă era promovată România prin respectivele producții. Citește și: Bode: „Granițele noastre sunt sigure”. În 2021, avioane cu țigări de contrabandă au aterizat în România fără să fie oprite Ministerul Economiei a fost desemnat să implementeze și să deruleze această schemă de ajutor de stat. În prima sesiune de depunere a proiectelor aferentă anului 2018, au fost aprobate 26 de cereri. Suma: aproximativ 179 de milioane de lei. Din această sumă s-a plătit doar 2,4 milioane de lei, pentru o singură producție cinematografică. În 2019 au fost aprobate 48 de proiecte, în valoare totală de 202 milioane lei. Au fost depuse 24 de cereri de plată, în cuantum de aproximativ 144 de milioane de lei. Năsui a sesizat DNA pe alt subiect, ministerul a blocat plățile La finalul anului 2020, Claudiu Năsui a preluat mandatul de ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. La scurt timp după preluarea mandatului, a fost depusă o nouă listă cu 30 de producții cinematografice care solicitau banii cuveniți din schema de ajutor de stat. Au fost aprobate 12 filme care urma să fie produse în România. Trei luni mai târziu, în februarie 2021, Năsui a sesizat Direcția Națională Anticorupție. Era vizat programul prin care urma să fie acordate granturi nerambursabile în valoare de 550 de milioane de euro din fonduri europene firmelor care aveau nevoie de investiții în perioada pandemiei. Printre documentele ridicate de anchetatori, au fost și cele aferentei schemei de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice. Din acest motiv, Ministerul Economiei a blocat acordarea ajutoarelor de stat. Dar banii fuseseră prevăzuți în bugetul pe anul 2021. Proteste și negocieri inutile. Neoficial, DNA e de vină Blocarea plăților a făcut ca Alianța Producătorilor de Film, condusă de Iuliana Tarnovețchi, să organizeze un protest. Apoi au avut loc mai multe întâlniri la sediul Ministerului Economiei. Funcționarii responsabili de schema de ajutor de stat au invocat, neoficial, blocarea banilor din cauza anchetei Direcției Naționale Anticorupție, conform unor surse care au participat la discuții. Contactată de către Defapt.ro, Iuliana Tarnovețchi, a explicat mecanismul plăților. Astfel, firmele care produc filme vin în România, semnează o cerere de finanțare, apoi încep să cheltuiască banii pe care ei îi au pentru producția cinematografică. Ulterior, pe baza unui audit, cer înapoi o parte din banii cheltuiți, conform legii. "Noi cheltuim bani în România, în baza contractului de finanțare. După ce se termină auditul final al filmului, se returnează înapoi suma de bani eligibilă", a spus Iuliana Tarnovețchi. DNA: Nu am cerut suspendarea plăților Direcția Națională Anticorupție a transmis oficial că nu poate furniza nici un fel de informații "despre existența sau inexistența vreunei cauze" care să privească schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice. În același timp, în răspunsul oficial, se menționează că "DNA nu a solicitat, în vreo împrejurare, suspendarea plăților aferente Schemei de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice". DNA nu are nici o responsabilitatepentru datoriile Ministerului Economiei (sursa: defapt.ro) Iuliana Tarnovețchi a explicat că nu știe nimeni care e ancheta DNA. "Au invocat nereguli. Acolo au fost niște chestii de neasumare și cel mai simplu este ca hoțul să strige . Nu am fost contactați sau întrebați sau ceva în nici o anchetă a DNA. Să sperăm că vor clarifica ceea ce consideră că este în neregulă, dar dacă există dorință aceste lucruri se pot rezolva în trei zile", a mai spus Iuliana Tarnovețchi. Tarnovețchi: "Nu au competența necesară să administreze această schemă" Între timp, Ministerul Economiei a fost reorganizat. Astfel, s-a născut Ministerul Antreprenoriatului și Turismului. Noul minister a preluat și schema de ajutor de stat pentru industria cinematografică. Deci și datoriile pe care le avea Ministerul Economiei față de companiile producătoare de film cărora li s-au aprobat cererile de finanțare. Datorii în jur de 35 de milioane de euro. Dar noul minister nu a prevăzut bani în buget pentru această schemă. Iuliana Tarnovețchi a spus că banii nu s-au dat pentru că la nivelul ministerului nu s-a implementat o procedură de plată: "Și pentru că nu au analizat nici un dosar până la această oră. Ei invocă niște nereguli pe care doar ei le știu. Nouă nu ne-au fost comunicate. Din punctul nostru de vedere, în toți acești doi ani de zile, pentru că s-au schimbat guvernele, noi nu am fost o prioritate. Nu au competența necesară să administreze această schemă, nici nu cred că și-au dorit. Comunicare a fost spre zero. Nu au răspuns solicitărilor noastre decât foarte târziu sau deloc. Nu au prevăzut bani în buget pe anul 2022. Toate sunt cu ". Ministrul Antreprenoriatului și Turismului, liberalul Daniel Cadariu, nu a răspuns pentru a prezenta punctul de vedere al instituției pe care o conduce. Ce producții internaționale s-au filmat în România Compania britanică Ingenious Media a finanțat mai multe filme produse în România, motiv pentru care are de primit peste 20 de milioane de euro de la ministerul condus de Daniel Cadariu. De exemplu, pentru filmul "The Protégé" ("Codul Asasinului" - n.r.), regizat de Martin Campbell, are de primit în jur de șapte milioane de euro. Rolul principal din acest film îl are actorul american Samuel L. Jackson. Pentru o altă producție filmată în România, "Voyagers", trebuie să plătească aproximativ șase milioane de euro. Pe lista proiectelor de filme care au fost aprobate de Ministerul Economiei, respective actual Minister al Antreprenoriatului și Turismului, se mai află "Ro-mania", "Broken", "The Mask" sau "Django".

România, datoare marilor producători de filme (sursa: Facebook/The Protégé)
Cătălin Prisacariu
Opinii

Marcelică, mic escroc economic, mare șarlatan politic

De la amețitoarea înălțime a studiilor lui de Drept la fantomatica Ecologică, terminate la 28 de ani, Marcel Ciolacu a emis următorul panseu economic: "Nu cred că o să ajute TVA zero la alimente. Deja avem un TVA redus la alimente. Am văzut alte țări europene că au luat altfel de măsuri. Au plafonat prețul la alimentele de bază. Se pare că este mult mai bine." Remarcați tăria opiniilor specializate ale lui Marcelică: "nu cred", respectiv "se pare". Omul, pe undeva, e sincer, nu vrea să ne facă să credem, cumva, că ar ști despre ce vorbește. Nici vorbă! Cel mult, el crede sau nu. Iar lucrurile "se pare" că ar sta cumva sau altcumva, nu că chiar fi (ceea ce ar presupune o certitudine, deci o oarecare formă de cunoaștere). Altfel, în perversitatea lui naturală, în șmecheria lui de piețar, Ciolacu știe ce face: gâdilă melancolia unei categorii care încă își mai amintește comunismul, acel regim în care, deși nu aveai hârtie igienică și nici prea multe alimente, aveai siguranța serviciului și a unui apartament, maică, nu ca acum... Nu m-ar mira ca vreun consilier mai pricopsit să-i spună că ideile astea demne de lagărul sovietic au priză și la hipsterii contemporani, care ar putea să vadă în Marcelinho nu un fel de Hagi al finanțelor, ci direct un Ronaldinho al economiei. Pe scurt, însă, e clar că șeful PSD nu urmărește decât un câștig electoral de etapă, facil: dacă viața s-a scumpit, trebuie s-o ieftinim. Noi, statul. Adică noi, politicienii. Direct, cu mânuțele noastre intervenționiste de social-democrați curați, cinstiți și empatici. Nivelul macroeconomic, însă, i se potrivește lui Marcel ca imaginea de macho lui Dragnea (of, s-o fi împăcat cu Irinuca?). Nivelul micro, însă, e viața lui Marcelică. Dacă ați ratat informația esențială a maturității lui Ciolacu, aceasta este că omul trăiește dintr-un chioșc amplasat în piața din Buzău. Un chioșc magic: într-un an, din vândut eugenii și plastice chinezești, s-a trezit cu ditamai profitul de un milion de lei. Când să explice miracolul, a arătat înspre nevastă și frate, administratorii chioșcului. Un modest. Însă, în cariera lui, omul își făcuse deja norma de minuni. Una se terminase, fără glorie, cu o țeapă de 11.000 de euro dată statului, după ce o benzinărie administrată de actualul șef al PSD falimentase discret. La o altă țeapă, generată tot de un faliment, Marcelică al nostru fusese doar patron spiritual, cu 10%. Celelalte 90% din părțile sociale fuseseră ale altui corifeu pesedist buzoian, Ion Vasile. Numele infamiei: TV Buzău. Un canal de propagandă politică (o spune CNA) care se finanța din banii comunelor din județul lui Ciolacu. Așadar, când cariera economică îți e jalonată de o televiziune de partid falimentară, finanțată din bani publici ai comunelor, de o benzinărie falimentară și aia și de un chioșc miraculos, cred și eu că pasul următor e să dai soluții de macroeconomie din fruntea celui mai mare partid din România. Diferența e că, dacă fanteziile preorășenești ale lui Ciolacu se pun în practică, falimentul ne va costa un pic mai mult decât anterioarele năzbâtii de business ale lui Marcelică.

Cel mai bun an din istoria României a fost 2021 Foto: Facebook Florin Citu
Politică

Cîțu, mulțumit de premierul Cîțu

Anul 2021 a fost cel mai bun din istoria economică a României, consideră fostul premier Florin Cîțu. Singurul său regret este acela că nu a reușit să ducă la capăt reformele propuse, pentru că succesul economic s-ar fi văzut şi în buzunarele românilor. 2021, cel mai bun an din istoria României „Am administrat economia în 2020 şi în 2021 şi a ieşit bine. Te pregăteşti pentru ce este mai rău şi dacă iei măsuri bune, rezultatele vor fi confirmate”, a susținut fostul premier. El a afirmat că România a avut cea mai rapidă revenire în criza globală. „Anul trecut, nu o spun doar eu, a fost cel mai bun an din punct de vedere economic din istoria României, cea mai rapidă revenire în criza globală. Am un singur regret, că nu am reuşit să am timpul să duc până la final reformele propuse pentru că atunci tot acest succes economic s-ar fi văzut şi în buzunarele românilor. În momentul în care vom termina reformele succesul economic al creşterii economici se va vedea şi în buzunarele tuturor românilor”, a declarat președintele PNL. OCDE, mulțumită de România ”Aceste măsuri liberale sunt luate pentru a –i ajuta pe toţi românii. Nu vă spun doar eu că a fost un an de succes al României, vreau să citez din domnul Mathias Cormann, secretarul general al OCDE , care spunea ieri, că la fel ca majoritatea ţărilor din lume, pandemia a lovit puternic România în ceea ce priveşte economia. Citește și: Un an de la incendiul de la Matei Balș: 20 de morți, nici un responsabil. Rafila și Streinu Cercel sunt la putere În 2020, PIB-ul României a scăzut cu 3,7%, mai puţin decât media OCDE, de 4,7”, a mai spus liderul PNL.

Avertismentul OCDE referitor la situația economică (sursă: Facebook/Ministerul Economiei)
Eveniment

Avertismentul OCDE referitor la situația economică

Avertismentul OCDE referitor la situația economică a României. Creşterea economiei României este solidă, dar riscurile sunt ridicate, se arată în studiul dedicat României "Economic Survey of Romania", publicat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Pandemia de COVID-19 a stopat îmbunătăţirea rapidă a nivelului de trai. Deşi redresarea este solidă, reapariţia virusului înrăutăţeşte perspectivele de creştere a economiei, deoarece rata de vaccinare este scăzută, se menţionează în studiul citat. "Înaintea pandemiei, performanţa economică a Romania era impresionantă. În mai puţin de 20 de ani, Romania a redus cu jumătate decalajul privind PIB-ul pe cap de locuitor faţă de media OCDE, de la aproape 70% la aproximativ 35%. Populaţia expusă riscului de sărăcie sau excluziunii sociale a scăzut la 30% în 2020, de la aproximativ 50% cu 30 de ani înainte", potrivit documentului OCDE. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro România trebuie să utilizeze cât mai mult fondurile europene, profitând de oportunitatea oferită de planul UE NextGeneration, prin care va primi sume mari sub formă de granturi, care vor fi folosite pentru a finanţa Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, susţin autorii raportului. Implementarea eficientă a acestor planuri va necesita întărirea capacităţii administrative, în special în ceea ce priveşte supervizarea proiectelor, în timp ce sunt implementate reformele structurale asociate. Avertismentul OCDE referitor la situația economică a României Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică consideră că este urgentă reformarea sistemului de pensii. "Trebuie reconsiderată legea pensiilor din 2019, deoarece subminează sustenabilitatea finanţelor publice şi limitează resursele disponibile pentru educaţie, îngrijirea sănătăţii, asistenţă socială şi infrastructură, care ar fi mai eficiente în sprijinirea redresării. Stimulentele pentru extinderea vieţii profesionale şi politicile pentru îmbunătăţirea angajării muncitorilor vârstnici trebuie întărite", subliniază reprezentanţii OCDE în document. Citește și: Simion și Târziu sunt Firicel și Celentano din politică, dar nesimpatici. Cine e în spatele AUR De asemenea, reformele pot îmbunătăţi eficienţa şi echitatea în sistemul fiscal. Accelerarea modernizării administraţiei fiscale aşa cum este planificată este crucială pentru îmbunătăţirea colectării taxelor. Renunţarea la cheltuielile fiscale ineficiente şi creşterea taxelor cu efect de denaturare mai redus ar putea fi folosită pentru a reduce mai mult tratamentul fiscal denaturant, sporind potenţialul de creştere, se mai arată în studiul OCDE. Potrivit sursei citate, politicile macroeconomice au susţinut economia din 2020. "Riscurile considerabile la adresa perspectivelor cer o normalizare prudentă. Politica monetară a fost în mod corect acomodativă în 2020, dar presiuni inflaţioniste ar trebui în continuare să fie monitorizate cu atenţie", potrivit raportului. În ceea ce priveşte inflaţia, OCDE menţionează că aceasta a depăşit limita superioară a intervalului ţintit de Banca Naţională a României (BNR), în urma creşterii preţurilor la energie şi alimente. BNR a majorat ratele dobânzii din octombrie şi ar trebui să le crească în continuare dacă va fi necesar pentru a evita ca presiunile inflaţioniste să se agraveze, susţine OCDE. De asemenea, politica fiscală ar trebui să se adapteze la evoluţiile economice într-o manieră agilă. "Măsurile de sprijin ar trebui îndreptate către firmele şi sectoarele cele mai afectate, dar viabile. Un plan credibil de consolidare pe termen mediu ar trebui să fie stabilit pentru a permite o reducere graduală a deficitului fiscal, în cazul în care redresarea evoluează conform aşteptărilor. Un astfel de plan ar trebui să includă reforme pentru a accelera absorbţiei fondurilor europene, majorarea colectării veniturilor şi îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii, care sunt necesare pentru a menţine sustenabilitatea finanţelor publice", au transmis reprezentanţii OCDE în studiul citat. Creşterea productivităţii a fost impresionantă, dar a scăzut în ultimul deceniu. Reformele pentru susţinerea dinamismului afacerilor şi rezolvarea decalajului din infrastructură este esenţiale pentru sprijinirea sporirii productivităţii. Totodată, îmbunătăţirea concurenţei şi a cadrului de reglementare poate ajuta la creşterea productivităţii. În pofida unor progrese făcute pentru reducerea poverii administrative, sistemul complex de autorizaţii şi licenţe încă reprezintă o povară semnificativă pentru afaceri.

Rusia își etalează interesul pentru Cuba. (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Rusia își etalează interesul pentru Cuba

Rusia își etalează interesul pentru Cuba, fostul aliat din America Centrală, în perioada Războiului Rece. Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său cubanez Miguel Diaz-Canel au purtat luni o discuţie telefonică în care au evocat voinţa de a 'întări relaţiile bilaterale' şi 'parteneriatul strategic' dintre ţările lor, informează AFP. Convorbirea s-a referit la 'cooperarea bilaterală în domeniile comerţului, economiei şi investiţiilor', precum şi la 'continuarea coordonării activităţilor celor două state pe scena internaţională, în conformitate cu principiile parteneriatului strategic şi cu tradiţiile de prietenie şi de înţelegere reciprocă', a transmis un comunicat al Kremlinului. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac pentru SMURD, folosit de Gabriel Oprea pentru „zboruri speciale” Cei doi preşedinţi 'şi-au confirmat voinţa de a lucra în strânsă colaborare pentru întărirea relaţiilor bilaterale şi au convenit să intensifice contactele la diferite niveluri', adaugă comunicatul. Rusia își etalează interesul pentru Cuba La rândul său, preşedintele cubanez Diaz-Canel a salutat, într-o postate pe Twitter, 'conversaţia prin telefon cordială şi fructuoasă' cu omologul său rus cu privire la 'stadiul excelent' al relaţiilor, la 'dezvoltarea viitoare' a acestora şi la 'situaţia internaţională actuală'. Convorbirea telefonică a avut loc în contextul crizei la frontiera ruso-ucraineană, viceministrul de externe rus Serghei Riabkov declarând că 'nu exclude' trimiterea de forţe ruse în ţări aliate ale Rusiei pe continentul american, în Venezuela sau în Cuba, dacă demersurile diplomatice vor eşua. Citește și: Care sunt afacerile Chinei în România 'Dacă Rusia va merge în această direcţie, vom reacţiona în mod hotărât', a replicat consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, calificând aceste declaraţii drept 'fanfaronadă'. Aceste schimburi le aduc aminte multora de criza rachetelor din 1962, când Statele Unite şi Uniunea Sovietică s-au aflat în pragul unui război nuclear după ce Moscova desfăşurase rachete balistice în Cuba, notează AFP.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră