luni 28 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

economie

115 articole
Eveniment

ANALIZĂ Economia Ucrainei o duce prost, dar s-a stabilizat. Uniunea Europeană nu trimite ajutoarele financiare promise, acuză analiștii

Economia Ucrainei o duce prost, dar s-a stabilizat, arată analize publicate în aceste zile de Bloomberg și Wall Street Journal. Uniunea Europeană a promis, zilele trecute, un nou ajutor de cinci miliarde de euro, acces la piețele sale și desființarea taxelor de roaming - în condițiile în care milioane de refugiați ucraineni se află în spațiul Uniunii. În plus, 100 de milioane de euro vor merge spre refacerea școlilor distruse. Însă mai mulți analiști remarcă faptul că pachetul de ajutor financiar promis inițial Ucrainei de UE a fost achitat în foarte mică măsură. Economia Ucrainei o duce prost, dar s-a stabilizat „Economia Ucrainei, deși suferă, se stabilizează după prăbușirea profundă cauzată de război, datorită unei combinații de acțiuni politice rapide, rezistență militară și răspuns flexibil al întreprinderilor ucrainene (…) Creșterea economică și victoriile de pe front ridică moralul în țară”, scrie Wall Street Journal. Publicația oferă exemplul unui serviciu privat de curierat din Ucraina, Nova Poshta. Când a început războiul, veniturile ei au scăzut la 2% din nivelul de dinainte de război. Acum, sunt la 90% din nivelul de dinainte de război. Totuși, datele arată că PIB-ul Ucrainei se va prăbuși, în acest an, cu 30%. Trupele ruse au ocupat nucleele industriei și agriculturii ucrainene, au blocat porturile Mării Negre pe care se bazează exporturile ucrainene și au bombardat fabrici, rafinării de petrol și alte elemente de infrastructură. Milioane de ucraineni au devenit refugiați în interiorul țării și în întreaga Europă, iar șomajul scade lent de la un vârf de 35%. „PIB-ul Ucrainei s-a redus cu 15,1% în primul trimestru al anului 2022, comparativ cu primul trimestru din 2021. În al doilea, s-a redus cu 37%. Contracția anuală a PIB-ului va fi de aproximativ 33%, potrivit estimărilor guvernamentale. Șomajul este la nivelul Marii Crize Economice. Pagubele totale cauzate de război infrastructurii și locuințelor ucrainene au fost estimate săptămâna trecută într-un raport al Băncii Mondiale la 97,4 miliarde de dolari. Același raport estimează pierderile totale din închiderea afacerilor la 252 de miliarde de dolari”, scrie Niall Ferguson, într-un comentariu pentru Bloomberg. Guvernul are un deficit de cinci miliarde USD/ lună Veniturile fiscale din Ucraina acoperă acum doar 40% din cheltuielile guvernamentale. Ministerul de Finanțe spune că necesită aproximativ 5 miliarde de dolari (2,5% din PIB-ul de dinainte de război) în ajutor extern pe lună pentru a acoperi cheltuielile nemilitare. Până în prezent, însă, Ucraina a primit ajutor de 17,5 miliarde de dolari, aproximativ jumătate din suma promisă de partenerii internaționali – și cu mult sub nevoile guvernului. „Guvernul a redus temporar taxele comerciale și a suspendat taxele pe vânzări și taxele de import, oferind un stimulent fiscal și ușurând importurile de bunuri de larg consum în cea mai întunecată oră. Kievul a restabilit treptat impozitele pe măsură ce activitatea economică s-a stabilizat”, arată Wall Street Journal. Premierul Ucrainei, Denis Șmihal, spune că țara are nevoie urgentă de reconstrucția locuințelor și infrastructurii diustruse, înainte de a începe iarna. Ferguson apreciază, pentru Bloomberg, că sunt și semne bune: exporturile de cereale s-au reluat, iar Ucraina ar putea vinde energie către UE. Citește și: Replica Maiei Sandu către liderii pro-ruși ai Găgăuziei: „În UE nu vreți, dar spital de la UE – vreți” UE întârzie ajutorul promis Și Wall Street Journal, și Bloomberg, critică UE pentru că întârzie ajutorul financiar promis Ucrainei. „Aliații occidentali ai Ucrainei, în special Uniunea Europeană, întârzie să trimită finanțarea promisă pentru uriașul deficit bugetar al guvernului, lăsând Kievul să se bazeze în mod periculos pe tipărirea banilor de către banca centrală. Acest lucru a contribuit la o inflație de peste 20%”, scrie WSJ. We will empower ?? to make the most of its potential.Building on the success of the solidarity lanes to ensuring seamless access to the Single Market.Bringing Ukraine into our ?? free roaming area.I am going to Kyiv today to discuss all this with President @ZelenskyyUa pic.twitter.com/uYxf41CIr6— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) September 14, 2022 „Europenii sunt principalii vinovați. UE a promis Ucrainei nouă miliarde de euro în sprijin bugetar în mai, dar doar aproximativ un miliard a fost plătit. (…) Inflația, care era la început de an la 10%, este acum la 24% și este în creștere. Banca centrală a ridicat ratele dobânzilor la 25%, dar a fost, de asemenea, obligată să devalorizeze hrivna cu 25% față de dolar”, explică și Niall Ferguson, în Bloomberg.

ANALIZĂ Economia Ucrainei o duce prost, dar s-a stabilizat. Uniunea Europeană nu trimite ajutoarele financiare promise, acuză analiștii
România vrea să plătească în plus pe contractele de armament aflate în derulare, se invocă situația geopolitică. Printre "premianți", companii penalizate
Investigații

România vrea să plătească în plus pe contractele de armament aflate în derulare, se invocă situația geopolitică. Printre "premianți", companii penalizate

Contractele Armatei în derulare se scumpesc. Florin Spătaru, ministrul Economiei, pregătește o Ordonanță de Urgență prin care va face cadou sute de milioane de euro băieților deștepți din industria de apărare sub pretextul ajustării prețurilor la contractele din domeniul apărării și securității naționale. Printre cei care vor beneficia de această măsură se află și companiile GDELS Mowag și Iveco, două firme sancționate de Ministerul Apărării Naționale pentru că nu au respectat graficul de livrare a mașinilor de luptă, susțin surse din Ministerul Apărării. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că firma italiană Iveco a fost sancționată cu 2,4 milioane de euro, în timp ce americanii de la GDELS Mowag, cu 8,5 milioane euro. Contractele Armatei în derulare se scumpesc Ministerul Economiei, condus de pesedistul Florin Spătaru, a pus în dezbatere publică un proiect de Ordonanță de Urgență pentru „ajustarea prețurilor contractelor de achiziție publică de produse/servicii, a contractelor sectoriale și a acordurilor cadru atribuite în domeniile apărării și securității”. Inițiatorii proiectului invocă contextul geopolitic și geostrategic care a condus la majorarea prețului materiilor prime, respectiv creșterea prețurilor la energie electrică și gaze naturale și a combustibilului. Pe scurt, spun inițiatorii, invadarea Ucrainei de către Rusia a generat scumpiri în lanț, motiv pentru care e necesară creșterea valorii contractelor de achiziție a armamentului. Furnizarea produselor, în pericol În caz contrar, o primă consecință negativă ar fi „insecuritatea juridică a părților” care ar putea duce la posbilitatea nefinalizări furnizării produselor și serviciilor cu specific militar. Iar pe termen mediu și lung ar putea afecta capacitatea de apărare a țării, potrivit proiectului de Ordonanță al Ministerului Economiei. „De asemenea, există riscul neonorarii contractelor de produse si servicii cu specific militar, inclusiv a finalizării proiectelor, generat de faptul că la semnarea contractelor nu erau prevăzute costuri care să acopere sumele suplimentare generate de evenimente de natura celor exemplificate mai sus, iar beneficiarii, la momentul semnării contractelor, nu au avut cum să aprecieze situația viitoare a contractelor”, se mai specifică în proiectul citat. Cine ar fi printre "premianți" Majorarea prețului se aplică pentru contractele aflate în derulare la data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență, potrivit documentului pus în dezbatere publică. Totodată, ajustare a prețurilor se aplică și pentru procedurile de atribuire aflate în curs de derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Dar și în cazul acordurilor cadru aflate „în curs de derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și în cuprinsul acestora nu au fost prevăzute clauze de ajustare cu privire la preț, sau au fost prevăzute clauze de ajustare cu privire la preț pe baza cursului de schimb leu/euro sau leu/dolar”. Potrivit unor surse din cadrul Ministerulu Apărării, printre cei care vor beneficia de ajustarea prețurilor se află și companiile GDELS Mowag și Iveco. Două companii care au în derulare contracte controversate. GDELS Mowag, penalități de întârziere de 8,5 milioane euro Compania GDELS Mowag, filiala elvețiană a americanilor de la General Dynamics, se află printre agenții economici care vor beneficia de această Ordonană de Urgență inițiată de ministrul Florin Spătaru. În acest caz, Guvernul României a emis Hotărârea de Guvern 852/2017 în baza căreia Ministerul Apărării Naționale a contractat 227 de blindate Piranha V neflotabile în valoare de 895 milioane euro. Conform documentului citat, GDELS Mowag se obliga să livreze primele 30 de blindate direct din Elveția. Pentru restul de 197 de blindate, o mare parte din componente urma să fie produse în România și integrate la Uzina Mecanică București. Mai mult, Ministerul Apărării a plătit un avans de 114,4 milioane euro. Citește și: Blindatele Piranha V, contractate fără licitație și plătite în avans, au fost livrate României în bătaie de joc: doar 50% au venit. Potul: 900 de milioane de euro Dar compania GDELS Mowag nu a respectat contractul cu Armata: nu a livrat blindatele plătite în avans de România. De abia în martie 2019, Ministerul Apărării a impus penalități maxime de 8,5 milioane de euro. Ulterior filiala elvețiană a continuat să tergiverseze contractul până când a obținut noi termene de livrare. Culmea, în acest context, compania GDELS Mowag solicită majorarea contractului invocând creșterea prețurilor inclusiv pentru blindatele nelivrate la termen. Italienii de la Iveco, penalități de 12 milioane de lei Într-o situație asemănătoare se află și compania italiană Iveco. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că firma italiană Iveco a fost penalizată cu 12 milioane de lei, echivalentul a 2,4 milioane de euro, de Ministerul Apărării Naționale pentru că nu a livrat la termenul prevăzut în contract camioanele pentru Armata Română. Citește și: EXCLUSIV Ministerul Apărării a penalizat Iveco cu 12 milioane de lei: compania italiană a „uitat” să livreze 61 de camioane și remorci Valoarea contractului încheiat între Ministerul Apărării Naționale și compania Iveco este de 3,42 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 700 de milioane de euro. Pentru acești bani, italienii de Iveco se obligau să livreze 2.902 camioane și 363 de remorci până în 2026. Pentru că nu putea livra la timp camioanele contractate, italienii au solicitat activarea clauzei de forță majoră în martie 2020, invocând pandemia.

VIDEO Spătaru, ministrul PSD al Economiei, crede că este ministru al Energiei. Funcție ocupată de liberalul Virgil Popescu, înjurat de PSD
Eveniment

VIDEO Spătaru, ministrul PSD al Economiei, crede că este ministru al Energiei. Funcție ocupată de liberalul Virgil Popescu, înjurat de PSD

Spătaru (Economie) se crede la Energie. Florin Spătaru, ministrul PSD al Economiei, s-a autodeclarat în direct la TV ministru al Energiei. Culmea, ministru al Energiei este liberalul Virgil Popescu, criticat masiv zilele acestea de pesediști. Spătaru (Economie) se crede la Energie Prezent în studioul Antenei 3, la emisiunea jurnalistei Berta Popescu, pesedistul Florin Spătaru, actualul ministru al Economiei, a făcut o declarație halucinantă. În timp ce era prezentantă declarația lui Marian Năstase, președinte CA al ALRO Slatina, care spunea că iarna viitoare „va fi una cumplită” și vom vedea prețuri uriașe la energie, fabrici închise și „oameni care rămân în beznă și frig” dacă Guvernul nu ia de urgență măsuri, ministrul Florin Spătaru a intervenit pentru a se lăuda cu acțiunile sale. „Asta este ceea ce ne așteaptă, dacă nu vom lua măsuri urgente. Și, tocmai de aceea, eu ca ministru al Energiei sunt la a patra, al patrulea rând de discuții cu cei din industrie. Și am venit atât în coaliție, cât și în comitetul interministerial care discută energia, să prezint situația de fapt. Și aș vrea să spunem câteva cifre, că vorbim de protejarea consumatorilor casnici și a IMM-urilor, lucru care este absolut necesar”, a declarat ministru Florin Spătaru. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: investiție de zece milioane de lei într-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului Ceea ce pare că nu știe ministrul Florin Spătaru este că, de fapt, conduce Ministerul Economiei, nu pe cel al Energiei. La conducerea ministerului Energiei se află ministrul liberal Virgil Popescu, care ar putea fi schimbat din funcție în septembrie. Spătaru, dator la UNPR Florin Spătaru a ajuns la conducerea Ministerului Economiei direct de la Șantierul Naval Damen. Defapt.ro a dezvăluit că ministrul Spătaru a fost membru marcant al UNPR Galați, partid înființat de generalul Gabriel Oprea. Citește și: Ministrul Economiei a încasat 5.500 de euro lunar în 2021 de la șantierul naval condus de Damen, compania care vrea să vândă corvete Armatei Dar ministrul nu și-a uitat șefii de partid din Galați: el l-a numit în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Șantierului Naval 2 Mai pe fostul său șef politic de la Galați. În plus, i-a făcut cadou și funcția de director general al SALROM, o companie strategică din industria românească.

Germania fuge de Rusia și dă de China. Avertismentul IW: Economia Germaniei, mult mai dependentă de China decât invers
Internațional

Germania fuge de Rusia și dă de China. Avertismentul IW: Economia Germaniei, mult mai dependentă de China decât invers

Germania respinge Rusia, dă de China. Economia germană a devenit mult mai dependentă de China în primul semestru din 2022, investiţiile directe şi deficitul său comercial atingând noi valori record, în pofida presiunilor politice asupra Berlinului să se distanţeze de Beijing, conform unui studiu consultat de Reuters. Germania respinge Rusia, dă de China În acelaşi timp, creşterea exporturilor Germaniei spre China s-a redus, potrivit studiului Institutului economic german (IW), care citează economiştii care indică o tendinţă spre majorarea producţiei pe plan local în China. "Economia Germaniei este mult mai dependentă de China decât invers", a apreciat Juergen Matthes, care a elaborat studiul. El a avertizat că această dependenţă reprezintă o problemă politică deoarece poziţia Beijingului în cazul Ucrainei şi poziţia sa militară faţă de Taiwan a plasat sub observaţie afacerile Germaniei cu China. "Totuşi, în pofida acestor pericole şi probleme, interdependenţele economice cu China s-au îndreptat în direcţia greşită într-un ritm major, în primul semestru din 2022", susţine economistul. Deficit enorm al Berlinului în relația cu Beijing Conform studiului, investiţiile Germaniei în China s-au ridicat la aproximativ zece miliarde de euro în primele şase luni din 2022, depăşind cu mult precedentul nivel record, de 6,2 miliarde de euro. Ponderea Chinei în importurile Germaniei a urcat la 12,4% în primul semestru din 2022, faţă de 3,4% în 2000, importurile Germaniei de bunuri chinezeşti în funcţie de valoare înregistrând un avans anual de 45,7%, arată datele IW. Deficitul comercial al Germaniei pe relaţia cu China a ajuns la aproape 41 miliarde de euro la 30 iunie 2022, decalajul urmând să se adâncească. IW, recomandări ferme IW a cerut Berlinului o schimbare a politicii faţă de China, reducerea subvenţiilor pentru firmele care fac afaceri cu a doua economie mondială, şi mutarea interesului spre alte pieţe emergente, în special din Asia. Citește și: Încordare maximă în legătură cu siguranța centralei nucleare de la Zaporojie: rușii de la Rosatom au părăsit incinta, ucrainenii se tem de un „atac terorist” asupra zonei Matthes a cerut companiilor din Germania să-şi reducă dependenţa de China, avertizând că orice sancţiuni occidentale contra Beijingului, de exemplu dacă invadează Taiwan, ar provoca în special falimentul firmelor expuse.

După un singur trimestru de război, Putin și-a trimis economia înapoi cu patru ani - date Bloomberg
Eveniment

După un singur trimestru de război, Putin și-a trimis economia înapoi cu patru ani - date Bloomberg

După un singur trimestru de război, Putin și-a trimis economia înapoi cu patru ani, arată datele agenției Bloomberg. Astfel, se așteaptă ca datele oficiale să arate că în trimestrul II al anului 2022 economia Rusiei s-a contractat cu 4,7%, ajungând la nivelul din trimestrul II al anului 2018. Putin și-a trimis economia înapoi cu patru ani „Economia va șterge patru ani de creștere, revenind la dimensiunea din al doilea trimestru al anului 2018. Ne așteptăm ca contracția să încetinească în trimestrul al patrulea, cu o politică monetară mai relaxată, care susține cererea. Totuși, economia va pierde încă 2% în 2023, deoarece interdicițiile europene asupra importurilor de energie vor reduce exporturile”, arată Alexander Isakov, un economist rus citat de Bloomberg. Lovitura dată de sancțiunile internaționale, generate de război, a perturbat comerțul și a paralizat industrii precum producția de mașini, în timp ce cheltuielile pentru consum s-au oprit. Deși declinul economiei se dovedește până acum mai puțin brusc decât se credea inițial, banca centrală a Rusiei estimează că scăderea se va agrava în trimestrele următoare și nu se așteaptă la o redresare până în a doua jumătate a anului viitor. Yale's Sonnenfeld breaks down myths surrounding the strength of Russia's economy https://t.co/J1QWqn1gtg (Russia headed for economic oblivion. Likely that Putin’s economy will collapse in less than 24 months.)— Barry R McCaffrey (@mccaffreyr3) August 7, 2022 Inițial se credea că economia Rusiei se va contracta cu 10%. JP Morgan estimează acum o reducere de 3,5%, pe tot anul. Banca Rusiei estimează că PIB-ul va scădea cu 7% în acest trimestru, al treilea, și, posibil, chiar mai mult în ultimele trei luni ale anului. Această instituție estimează că economia s-a contractat cu 4,3% în al doilea trimestru. The ban on coal imports from Russia fully entered into force yesterday.This measure, taken under the ?? sanctions adopted following Russia’s aggression in #Ukraine, will have a significant impact on the Russian economy.? pic.twitter.com/JCcjIscfrc— French Embassy U.S. (@franceintheus) August 11, 2022 Livrările diminuate de energie către Europa ridică noi riscuri pentru economie. Scăderile lunare ale producției de petrol vor începe în august, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie. Agenția estimează că producția de țiței a Rusiei va scădea cu aproximativ 20% până la începutul anului viitor.

EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: investiție de zece milioane de lei într-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului
Investigații

EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: investiție de zece milioane de lei într-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului

Romarm, joc electoral pentru Virgil Popescu. Compania aflată sub autoritatea Ministerului Economiei trebuie să investească două milioane de euro în construcția unei hale în care ar urma să funcționeze fabrica de asamblare a armelor Beretta. Această investiție reprezintă o obligație de offset pentru Romarm, rezultată în urma vânzării a 25.000 de pistoale Beretta către Poliția Română. Dar, de aproape un și jumătate proiectul, a fost tergiversat pentru că Ministerul Economiei, sub conducerea lui Virgil Popescu, Claudiu Năsui și Florin Spătaru, nu a alocat banii pentru investiție. În cazul în care Romarm nu respectă obligațiile de offset, riscă fie inclusă pe lista neagră a companiilor de armament a Oficiului de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială. O astfel de decizie ar duce la îngroparea definitivă a industriei de apărare românești. Uzina de la Plopeni a fost aleasă, apoi refuzată Defapt.ro a dezvăluit că Romarm, sub tutela directorului general Gabriel Țuțu, a cumpărat în vara anului 2020 o cantitate de 25.000 de pistoale Beretta pe care le-a revândut Poliției Române. Valoarea contractului a fost de 40,75 milioane de lei, echivalentul a peste opt milioane de euro. În urma acestei afaceri, Romarm a rămas cu un profit de câteva sute de mii de euro, dar și cu obligația de offset. Adică, să reinvestească o parte importantă din valoarea contractului în industria de apărare românească. Conform Acordului de Offset, Romarm trebuia să găsească un spațiu adecvat în care să instaleze liniile de asamblare a armelor Beretta. Totodată, Beretta se obliga să specializeze un număr de 150 de persoane care urmau să lucreze în noua fabrică. Spațiul nu reprezintă o problemă pentru Romarm, întrucât compania deține 15 filiale la nivel național (fabrici care produc diverse tipuri de muniții și armament. Astfel, într-o primă fază, s-a decis ca utilajele Beretta să fie instalate într-o hală din incinta Uzinei Mecanice Plopeni, una din cele 15 fabrici. Romarm trebuia să investească în spațiul respectiv în jur de 1,5-2 milioane de euro pentru a-l operaționaliza. Romarm, joc electoral pentru Virgil Popescu Acest loc, însă, nu a fost pe placul ministrului liberal Virgil Popescu, care în anul 2020 se afla la conducerea Ministerului Economiei. Așa că Romarm a decis să investească aceeași sumă în construcția unei hale pe un câmp din comuna Șimian, județul Mehedinți. De ce acolo? Pentru că, se pare, proiectul trebuia fructificat în campania electorală din județul Mehedinți. Acolo unde Virgil Popescu, în calitate de șef al PNL Mehedinți, candida pentru un nou mandat de deputat. Un alt motiv l-a reprezentat, probabil, faptul că localitatea Șimian este condusă de edilul liberal Constantin Trușcă, prietenul ministrului Virgil Popescu. Citește și: EXCLUSIV Afacerea Beretta, abandonată într-o pârloagă din județul Mehedinți. Unde a ajuns pentru că ministrul Virgil Popescu, președintele PNL pe județ, a folosit-o electoral Întrebat de către Defapt.ro cum a ales tocmai comuna Șimian pentru fabrica de arme Beretta, directorul Gabriel Țuțu a dat un răspuns pompos: „locația a fost aleasă de către AGA, în urma analizelor multicriteriale efectuate de către Consiliul de Administrație”. În plus, directorul Țuțu a mai precizat că nu s-a optat pentru achiziționarea terenului ci pentru un „plan de afacere propus de UAT Șimian”. Răspunsul Romarm pentru Defapt.ro (sursa: Romarm) Fiica primarului din Șimian, consiliera ministrului Popescu Liberalul Virgil Popescu a fost numit la șefia Ministerului Economiei pe 4 noiembrie 2019, în Guvernul lui Ludovic Orban. La scurt timp după preluarea mandatului de ministru, Virgil Popescu a decis să fie consiliat de un cadru didactic. Așa a decis să o angajeze pe Lidia Antonia Trușcă, fiica lui Constantin Trușcă, primarul din Șimian. Ea răspundea de gestionarea departamentului de comunicare, dar ținea și evidența și prezența corespondenței oficiale a ministrului. Și, ca orice fată de primar din mediul rural, a fost numită și în Consiliul de Administrație la Uzina Termoelectrică Midia. Conform declarației de avere, Lidia Antonia Trușcă deține un teren în Șimian și două apartamente în București și Timișoara. Între timp, Lidia Trușcă s-a întors la Mehedinți.

Refugiații au relansat economia Poloniei. Țara găzduiește peste două milioane de ucraineni
Internațional

Refugiații au relansat economia Poloniei. Țara găzduiește peste două milioane de ucraineni

Refugiații ucraineni au relansat economia Poloniei, țara înregistrând o creștere a PIB de 8,5% în primul trimestru a acestui an, comparativ cu perioada similară din 2021. Polonia are serioase probleme cu lipsa forței de muncă și speră ca o parte din refugiați să rămână și după încetarea războiului. Cetățenii, firmele private și statul polonez au făcut eforturi puternice pentru a-i ajuta pe cei fugiți din calea războiului. Refugiații au relansat economia Poloniei O analiză Bloomberg arată că șomajul era de doar 2,7% în Polonia, în mai (doar în Cehia era mai mic) , iar țara avea mari probleme cu deficitul de forță de muncă, înainte de începerea războiului din Ucraina. Doar compania austriacă Strabag apreciază că, în Polonia, ar avea nevoie de circa 100.000 de angajați. Multe companii poloneze speră ca ucrainenii să rămână și după ce se va termina războiul. Labor-starved Poland is spending billions to encourage Ukrainians to stay. Will they? https://t.co/gWHHjHB2j7— Bloomberg (@business) August 10, 2022 Din cei peste două milioane de ucraineni care au ajuns în Polonia, circa 1,2 milioane au fost înregistrați în sistemul de asigurări sociale. Peste 385.000 dintre ei lucrează deja în Polonia. Mediul de afaceri speră că 20-40% din refugiați vor rămâne și după ce războiul încetează. Countries ranked by a Number of Ukrainian Refugees recorded, August update. Poland and Germany lead while UK surpassed France. pic.twitter.com/Yt122gSixa— Mario Berisic (@MarioBerky) August 9, 2022 Atât populația, cât și companiile, fac tot posibilul să-i ajute pe ucraineni. Un sondaj din mai, efectuat de Pew Research arată că 80% din polonezi sunt de acord ca țara lor să preia refugiați din zone afectate de război. Companiile donează spații și transformă hoteluri în centre de găzduire a refugiaților - înainte de războiul din Ucraina, Polonia avea unde ficit de circa două milioane de locuințe. Siemens, de exemplu, a transformat circa 2.700 mp de spațiu pentru birouri, din Varșovia, în cazare pentru 160 de refugiați. Însă ucrainenii sunt îndemnați să-și caute cazare în orașele mai mici, Varșovia fiind deja suprasolicitată. Citește și: Atacul ucrainean asupra bazelor rusești din Crimeea, probabil cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin: zeci de avioane avariate. Ucraina are rachete care bat la peste 200 km În primele trei luni de la invadarea Ucrainei, sectorul privat din Polonia a cheltuit cu refugiații circa 2,1 miliarde de dolari, iar statul polonez alte 3,4 miliarde, apreciază Institutul Economic Polonez.

EXCLUSIV Afacerea Beretta, abandonată într-o pârloagă din județul Mehedinți. Unde a ajuns pentru că ministrul Virgil Popescu, președintele PNL pe județ, a folosit-o electoral
Investigații

EXCLUSIV Afacerea Beretta, abandonată într-o pârloagă din județul Mehedinți. Unde a ajuns pentru că ministrul Virgil Popescu, președintele PNL pe județ, a folosit-o electoral

Penelistul Popescu a împușcat electoral Beretta. Fabrica de arme Beretta, un proiect patronat exclusiv de directorul Romarm, Gabriel Țuțu, ilustrează perfect eșecul industriei de apărare românești. De mai bine de doi ani de zile, italienii de la Beretta așteaptă să transfere tehnologie în valoare de 6,5 milioane de euro statului român și să creeze minimum 150 de noi locuri de muncă în România. Dar acest lucru este imposibil pentru că Romarm și Ministerul Economiei nu au pus la dispoziția italienilor o hală pentru viitoarea fabrică de arme Beretta. Fabrica de arme Beretta trebuia construită la Plopeni În vara anului 2019, compania italiană Beretta a semnat un memorandum cu Ministerul Economiei prin care își asuma că va construi o fabrică de arme în România. Conform documentelor agreate de cele două părți, fabrica urma să funcționeze într-o hală din incinta Uzinei Mecanice Plopeni, din județul Prahova. Acolo, Beretta urma să înceapă producția de arme de asalt ARX 160 la șase luni de la semnarea documentelor. Timp în care compania Romarm, deținută de Ministerul Economiei, trebuia să pună la dispoziția italienilor o hală, iar italienii să aducă tehnologia. La evenimentul de semnare a memorandumului au participat ministrul Economiei Niculae Bădălău, ministrul Apărării Gabriel Leș, Franco Gussalli Beretta – președintele Beretta și ambasadorul italian la București Marco Giungi. Vorbe frumoase la semnare „Este un moment important, un proiect strategic, acest protocol între Beretta şi uzina Plopeni. Vom putea produce la Plopeni o armă modernă, de ultimă generaţie. Vom fabrica un produs românesc, chiar dacă este sub numele Beretta. Urmează ca în perioada imediat următoare să fie înfiinţată compania mixtă, iar, cel târziu peste şase luni, să înceapă producţia”, spunea ministrul Niculae Bădălău. La rândul său, Franco Gussalli Beretta a spus că „Beretta va ajuta Romarm să fabrice componentele. Între timp, îi va ajuta să finalizeze armele. Pentru noi este important ca proiect pe termen mediu şi lung, aşa că e important să stabilim un proiect cu o ţară cum este România (...). Noi avem nevoie de clienţi şi Romarm are nevoie de un partener”, declara atunci Franco Gussalli Beretta. Țuțu, intermediar pentru Beretta Câteva luni mai târziu, mai exact pe 4 noiembrie 2019, la conducerea Ministerului Economiei a venit liberalul Virgil Popescu. Acesta l-a numit la șefia companiei Romarm pe Gabriel Țuțu, un agent de poliție ajuns peste noapte ofițer în cadrul Serviciului Român de Informații. Apoi, în vara anului 2020, Romarm a semnat un contract controversat în urma căruia a obținut dreptul de a vinde Poliției Române nu mai puțin de 25.000 de pistoale Beretta. Valoarea contractului a fost de 40,75 milioane lei, echivalentul a peste 8.000.000 de euro. Penelistul Popescu a împușcat electoral Beretta În urma acestui contract, compania Beretta a semnat un contract de offset prin care se obliga să reinvestească minim 80% din valoarea contractului în industria românească. Practic, în contul acestor obligații, Beretta trebuia să transfere tehnologia în hala care trebuia pusă la dispoziție de Uzina Plopeni pentru a începe asamblarea de pistoale și puști. Investiția italienilor este estimată la 6,5 milioane de euro, plus 150 de noi locuri de muncă. Citește și: EXCLUSIV Mama liberalului Dan Vîlceanu, 425.000 de euro de la CE Oltenia, companie controlată de ministrul liberal Virgil Popescu Dar ministrul liberal Virgil Popescu, care nu era străin de această afacere, a decis să schimbe locul în care urma să fie amplasată fabrica Beretta. Inițial, s-au mimat tatonările la fabricile de arme de la Cugir și Sadu. Însă, în final,ministrul Virgil Popescu a ales un câmp din comuna Șimian, din Mehendinți. De ce acolo? Poate pentru că ministrul Virgil Popescu este președintele PNL Mehedinți și trebuia să câștige alegerile locale și parlamentare la nivel de județ. Ministrul Popescu și reprezentanții Beretta (sursa: Facebook/Virgil Popescu) Fabrica Beretta, motor electoral pentru liberalul Virgil Popescu Comuna Șimian a devenit cunoscută după ce autoritățile au găsit acolo doi dintre leii lui Nuțu Cămătaru, celebrul lider al lumii interlope. O femelă și un mascul. Dacă Nuțu Cămătaru a decis să își țină leii la Șimian, ministrul Virgil Popescu a decis să construiască acolo fabrica de arme Beretta. În plină campanie electorală, însoțit de Gabriel Țuțu, ministrul Virgil Popescu declara în fața unui câmp din Șimian: „Mă bucur să anunț demararea unui nou proiect de investiții în județul Mehedinți. Noua fabrică de pistoale a Companiei Naționale ROMARM SA va fi construită la Șimian. Am luat decizia ca noua fabrică de pistoale a Companiei Naționale ROMARM SA să fie făcută aici, la Șimian. (…) Astăzi am avut o întâlnire de lucru pe marginea acestei investiții cu directorul general al Companiei Naționale ROMARM SA, Gabriel ȚUȚU, primarul comunei Șimian Constantin Trușcă și prefectul județului Mehedinți Cristinel Pavel. Da, se poate!”. În publicațiile locale din județul Mehedinți, mesajul ministrului Virgil Popescu era ilustrat cu afișe de campanie. Primarul: „Trebuia să se apuce de acum un an” De atunci au trecut aproape doi ani, dar Romarm nu a contract lucrările pentru construcția halei. Primarul comunei Șimian, Constantin Trușcă, a declarat pentru Defapt.ro că nu știe când vor începe lucrările pentru fabrica de pistoale. „În curând, sper! Le-am dat terenul. Trebuia să se apuce de acum un an. Trebuia să se apuce, dar nu știu. Când se va ocupa, se va ocupa. Am mai vorbit cu ei. Sunt chestii care mă depășesc. Unii vor să o facă, unii nu vor. De făcut … sunt convins că se va face. Nu avem specialiști, îi specializează ei în Italia. Îi duc acolo o lună, la calificare 40-50 de zile”, a declarat primarul Constantin Trușcă. Ministrul Florin Spătaru dă vina pe subalternul Țuțu Defapt.ro a solicitat mai multe informații despre fabrica de arme Beretta de la Ministerul Economiei, condus de Florin Spătaru, ministerul fiind acționar unic al Romarm. Mai mult, există un secretar de stat special desemnat pentru industria de armament românească aflată în colaps, în timp ce toate companiile de armament din întreaga lume fac profituri amețitoare. Răspunsul Ministerului Economiei arată că ministrului Florin Spătaru nu îi pasă de industria de apărare românească, motiv pentru care a aruncat toată responsabilitatea pe Romarm. „Compania Națională Romarm SA nu negociază cu compania Beretta construcția unei fabrici pentru asamblarea unor produse ale acestei societăţi. Ministerul Economiei nu are asumată nicio obligație în legătură cu construcţia respectivei fabrici de asamblare, obligaţiile compensatorii în legătură cu subiectul sunt asumate exclusiv de CN ROMARM SA. Decizia construirii fabricii de asamblarea a unor produse Beretta, inclusiv amplasamentul acesteia, aparține organelor de conducere ale CN ROMARM SA”, a transmis Ministerul Economiei. Romarm, prin directorul Gabriel Țuțu, nu a răspuns deocamdată solicitării transmise de către Defapt.ro.

Ministrul Economiei a încasat 5.500 de euro lunar în 2021 de la șantierul naval condus de Damen, compania care vrea să vândă corvete Armatei
Investigații

Ministrul Economiei a încasat 5.500 de euro lunar în 2021 de la șantierul naval condus de Damen, compania care vrea să vândă corvete Armatei

Ministrul Economiei, bani de la Damen. Florin Spătaru, ministrul Economiei (PSD), a fost plătit anul trecut de compania olandeză Damen cu un salariu de 315.114 lei, adică în jur de 65.000 de euro. Înainte de a fi pus de PSD la șefia ministerului Economiei, el a fost director de resurse umane și afaceri corporatiste la Șantierul Naval Damen Mangalia, deținut de stat prin intermediul Șantierului Naval 2 Mai. Ministrul Spătaru, fost membru marcant al UNPR Galați, partid înființat de generalul Gabriel Oprea, l-a numit în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Șantierului Naval 2 Mai pe fostul său șef pe linie de partid de la Galați. În plus, i-a făcut cadou și funcția de director general al SALROM, o companie strategică din industria românească. Spătaru, subordonatul lui Dobrea la partid În anul 2009, Spătaru era deja membru al filialei UNPR Galați, partid înființat de controversatul general Gabriel Oprea. La șefia filialei se afla Dan Constantin Dobrea, pe atunci directorul unei sucursale a Omniasig. În vara anului 2010, Dan Constantin Dobrea a ținut o conferință de presă în care l-a nominalizat pe Florin Spătaru, pe atunci director financiar al Șantierului Naval Damen Galați, ca fiind unul din membrii cu notorietate din UNPR Galați. În anul 2018, ministrul Economiei de atunci, Dănuț Andrușcă, celebrul patron de vulcanizare pus de PSD să salveze economia românească, a decis ca Șantierul Naval 2 Mai din subordinea sa să se asocieze cu firma olandeză Damen pentru a patrona Șantierul Naval Mangalia. Dobrea, subordonatul lui Spătaru la stat În urma negocierilor, Ministerul Economiei, prin Șantierul Naval 2 Mai SA, a devenit acționar majoritar al Șantierului Naval Mangalia cu 51% din acțiuni, dar a cedat controlul operațional olandezilor de la Damen. Pe scurt, olandezii conduc firma controlată de statul român. Ce a făcut noul ministru al Economiei, Florin Spătaru? L-a numit pe fostul său șef de partid de la UNPR Galați, Dan Constantin Dobrea, în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Șantierului Naval 2 Mai. Astfel, ministrul Florin Spătaru, fost angajat al Damen, și-a pus omul să lucreze cu fostul său angajator. Dar nu înainte de a-l numi în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al SALROM. Din această funcție, Dobrea și-a dat demisia pentru a deveni simplu membru în Consiliul de Administrație al SALROM, poziție din care s-a votat pentru funcția de director general. Bizara "carieră" a lui Dobrea Dan Constantin Dobrea și-a început cariera în 1991 ca administrator al unei firme care distribuia și vindea produse alimentare. Apoi a lucrat pentru o firmă cipriotă care vindea materii prime combinatelor siderurgice. În anul 2002 a fost numit director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Galați. Ulterior, a lucrat pentru mai multe firme care vindeau asigurări. În ianuarie 2020 s-a făcut funcționar public la Primăria Lehliu Gară, unde a lucrat oficial până în aprilie 2021. De la Primăria Lehliu Gară, s-a transferat la Primăria Municipiului Galați, pe postul de inspector principal superior în cadrul compartimentului Promovare Urbană. Mason cu acte Din CV-ul postat pe site-ul SALROM rezultă că, în primele cinci luni ale anului 2021, a fost plătit de stat. Culmea, în declarația sa de avere depusă la preluarea mandatului de director general al SALROM, nu menționează salariile încasate de la stat. Mai mult, în octombrie 2021, a apărut la televiziunea Reperul TV în calitate de administrator al unui restaurant din Galați. Dar nici salariile primite de la cârciumă nu au fost menționate în declarația de avere. Dan Constantin Dobrea a menționat, totuși, în declarația de interese că este mason, membru în Asociația Culturală Steaua Dunării Galați și Marea Lojă Națională din România. Ministrul Economiei, bani de la Damen Ministrul Florin Spătaru a completat o primă declarație de avere în data de 14 iunie 2022. În acest document oficial, ministrul Florin Spătaru a omis să menționeze salariul primit în anul 2021 de la compania Damen, dar și indemnizația de ministru. La fel cum a făcut fostul șef de la UNPR Galați, care nu și-a menționat salariile primite de la Primăria Lehliu Gară și Primăria Municipiului Galați, dar nici de la cârciumă. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN După nouă zile de la data completării declarației de avere, ministrul Florin Spătaru a completat o nouă declarație de avere rectificată în care a menționat că în realitate a primit un salariu de 305.114 lei. Declarațiile de avere arată că ministrul Florin Spătaru are două case, de 94, respectiv 211 mp, deținute împreună cu soția sa, Beatrice Butucescu. Mai deține bijuterii și obiecte de artă în valoare de 35.000 de euro, dar și acțiuni la Electrica în valoare de 10.000 lei. În conturi are în jur de 300.000 de lei, dar are și datorii de 38.000 de euro și 30.000 de lei.

Economia României, în creștere cu 5,2% în primul trimestru din 2022, potrivit INS
Eveniment

Economia României, în creștere cu 5,2% în primul trimestru din 2022, potrivit INS

PIB-ul României, în creștere . Produsul Intern Brut al României a înregistrat o creştere cu 6,5% în primul trimestru al anului, raportat la perioada similară din 2021, atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier, în timp ce faţă de trimestrul precedent a urcat în termeni reali cu 5,2%, potrivit datelor provizorii (1) publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS). "Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul I 2022, nefiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 124 din 17 mai 2022", precizează INS. PIB-ul României, în creștere Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul I 2022 a fost de 341,805 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 5,2% faţă de trimestrul IV 2021 şi în creştere cu 6,5% faţă de trimestrul I 2021. Pe seria brută, PIB estimat pentru trimestrul I 2022 a fost de 272,337 miliarde lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 6,5% faţă de trimestrul I 2021. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc O contribuţie negativă la creşterea PIB a înregistrat-o industria (-0,1%), cu o pondere de 25,8% la formarea PIB, şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 0,3%. Scumpirile au ajutat la creșterea PIB-ului Totodată, contribuţii pozitive importante au avut: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,0%, contribuind cu 4,4% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,5%, contribuind cu 0,6% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final colectiv al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,9%, contribuind cu 0,9% la creşterea PIB. "Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană", subliniază INS. Economia românească ar urma să înregistreze în acest an o creştere de 2,9%, a indicat pe 7 Iunie Banca Mondială, în raportul "Perspective Economice Globale" (Global Economic Prospects), potrivit Agerpres. Estimările sunt mai bune faţă de cele avansate în luna aprilie, într-un alt raport, când instituţia financiară internaţională arăta că România va consemna un avans modest de 1,9% în acest an. Faţă de ediţia din ianuarie a raportului Global Economic Prospects, estimările BM sunt în scădere semnificativă în condiţiile în care, la momentul respectiv, organizaţia anticipa un avans de 4,3%. Pentru 2023, Banca Mondială prognozează o expansiune de 3,7% a PIB-ului României, faţă de un avans de 3,8% previzionat în ianuarie, iar pentru 2024 o creştere de 3,9%.

VIDEO Premierul Ciucă le-a cerut miniștrilor să reducă cheltuielile din ministere la bunuri și servicii cu 10%
Eveniment

VIDEO Premierul Ciucă le-a cerut miniștrilor să reducă cheltuielile din ministere la bunuri și servicii cu 10%

Ciucă le cere miniștrilor să facă economie. Premierul Nicolae Ciucă le-a cerut, miercuri, miniştrilor să ia măsurile necesare pentru a asigura reducerea cheltuielilor la bunuri şi servicii cu 10%, conform deciziei luate în coaliţia de guvernare, subliniind că demersul este unul de solidaritate în actualele condiţii economico-financiare. Ciucă le cere miniștrilor să facă economie "Aşa cum ne-am asumat luni în cadrul coaliţiei, am stabilit un nou set de măsuri care să vină atât în sprijinul activităţii Guvernului, cât, mai ales, în ceea ce priveşte continuarea programului Sprijin pentru România". Citește și: La două zile după ce a promis că, din iulie, nu mai face angajări la stat, Guvernul va majora personalul Internelor cu circa 8.000 de persoane. Impactul bugetar: neprecizat Măsurile respective vin, practic, şi impactează pe ceea înseamnă continuarea programului de guvernare, în sensul în care la nivelul fiecărui minister va trebui să asigurăm reducerea cheltuielilor la bunuri şi servicii cu procentul de 10%. Este o decizie de solidaritate în actualele condiţii economico-financiare şi vă cer fiecăruia dintre dumneavoastră să luaţi măsurile necesare, astfel încât să putem să ne încadrăm în acest procent", a declarat Nicolae Ciucă la începutul şedinţei de Guvern.

VIDEO Pustiu în marile mall-uri moscovite din cauza sancțiunilor economice, prețuri duble la alimente
Internațional

VIDEO Pustiu în marile mall-uri moscovite din cauza sancțiunilor economice, prețuri duble la alimente

Prețuri enorme la alimente în Rusia. La trei luni de la invadarea Ucrainei de către Rusia, economia țării conduse de Vladimir Putin se resimte. Prețuri enorme la alimente în Rusia Un video filmat într-unul din cele mai mari mall-uri moscovite arată o parcare care acum câteva luni era ticsită de mii de mașini, dar în prezent este goală într-o zi de duminică. Potrivit imaginilor filmate de Konstantin, un vlogger rus (care deține canalul Inside Russia), multe magazine occidentale închise au generat o situație aproape de colaps. Potrivit aceleiași surse, prețurile la alimente au crescut cu între 30 și 300%. https://www.youtube.com/watch?v=1vQgx28vNsg

Rusia va suferi cea mai dură prăbușire economică, din 1994 până acum (Bloomberg)
Internațional

Rusia va suferi cea mai dură prăbușire economică, din 1994 până acum (Bloomberg)

Rusia va suferi în 2022 cea mai dură prăbușire economică, din 1994 până acum, scrie Bloomberg, care ar avea informații de la persoane din administrația rusă implicate în pregătirea estimărilor privind evoluția economiei. Potrivit Bloomberg, căderea economică ar putea fi de 12% din PIB, acesta fiind efectul sancțiunilor dure impuse Rusiei. Rusia va suferi cea mai dură prăbușire economică „Produsul intern brut este probabil să scadă cu până la 12% în acest an, mai mult decât scăderea de 8% preconizată de Ministerul Economiei, potrivit unor persoane familiare cu estimările care au vorbit sub rezerva anonimatului (...) Guvernul nu a publicat o prognoză publică de la invazia Ucrainei”, scrie Bloomberg. Totuși, ministerul rus de Finanțe a contrazis, azi, aceste date. Ministerul a arătat că nu este sarcina sa să pregătească prognoza economică. Bloomberg prezintă un grafic care arată că o contracție de 12% a economiei rusești nu s-a mai produs din 1994. Grafic: Bloomberg Un analist consultat de agenție a spus că acesta este efectul embargoului, al reducerii dependenței de gazul rusesc și al plecării companiilor străine. O prognoză este însă greu de făcut, având în vedere că UE pregătește noi sancțiuni. „Banca Rusiei a anunțat pe 29 aprilie că se așteaptă la o contracție între 8% și 10% în acest an. Fondul Monetar Internațional a estimat o scădere de 8,5%, în timp ce un sondaj Bloomberg printre economiști a arătat o scădere medie de 10,3%. Dacă prognoza Ministerului de Finanțe se dovedește corectă, aceasta ar șterge aproximativ un deceniu de creștere economică, potrivit unei persoane familiarizate cu prognozele”, mai scrie Bloomberg. Russian economy (GDP) was smaller than that of the Nordic countries (Finland ??, Sweden ??, Norway ??, Denmark ?? and Iceland ??) before Russia’s criminal attack to Ukraine.Russia ?? is no "major power", it's a pariah state soon to be bankrupted. pic.twitter.com/oaWgxDChby— Jussi Pekka ?? (@JuPe_EU) April 30, 2022 Citește și: EXCLUSIV Câciu (PSD) a luat împrumuturi cu uluitoarea viteză de 1.286 de euro pe secundă. Cîțu, cu „doar” 1.102 de euro pe secundă, era acuzat de Ciolacu că „amanetează” țara

BERD: Previziuni sumbre privind creșterea economiei românești în 2022 și 2023
Eveniment

BERD: Previziuni sumbre privind creșterea economiei românești în 2022 și 2023

Economia României, în cădere liberă. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi-a înrăutăţit estimările privind evoluţia economică a României în 2022 şi în 2023, după o redresare de 5,9% în 2021, determinată în principal de consumul privat solid, se arată într-un raport publicat marţi de instituţia financiară internaţională. Economia României ar urma să înregistreze un avans de 2,5% anul acesta, comparativ cu o creştere de 2,8% previzionată în martie 2022, şi de 3% anul viitor, faţă de o estimare de 4,1%. Economia României, în cădere liberă Conform BERD, economia a intrat în 2022 cu o poziţie slăbită, PIB-ul înregistrând un declin de 0,1% în ultimul trimestru din 2021, din cauza scăderii investiţiilor şi a încetinirii acumulării stocurilor. "Accelerarea inflaţiei din semestrul doi din 2021 a pus deja presiune pe firme şi consumatori. În timp ce salariile nete reale s-au redresat temporar la începutul acestui an şi ridicarea restricţiilor a îmbunătăţit încrederea, războiul din Ucraina a sporit dificultăţile legate de inflaţie şi de perturbările din lanţurile de aprovizionare", se arată în raportul BERD. Citește și: EXCLUSIV Câciu (PSD) a luat împrumuturi cu uluitoarea viteză de 1.286 de euro pe secundă. Cîțu, cu „doar” 1.102 de euro pe secundă, era acuzat de Ciolacu că „amanetează” țara Preţurile de consum au crescut în ritm anual cu 10,2% în martie 2022, în pofida plafonării preţurilor energiei. Guvernul a adoptat o serie de măsuri pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile şi firmele afectate de război. Astfel, consolidarea fiscală preconizată pentru acest an ar putea fi constrânsă de aceste cheltuieli şi de creşterea economică mai slabă, avertizează instituţia financiară internaţională, potrivit Agerpres. BNR a majorat până în aprilie 2022 rata dobânzii la 3% şi, confruntându-se cu o înăsprire a lichidităţii de la începutul războiului, a intervenit pe piaţa secundară a datoriei suverane pentru a calma pieţele datoriei. Creşterea economică ar urma să încetinească la 2,5% anul acesta, balanţa riscurilor fiind înclinată în sens negativ, depinzând de evoluţia războiului şi de alte presiuni legate de aprovizionare. În 2023, presiunile inflaţioniste persistente, reducerea cererii şi perturbările din lanţurile de aprovizionare ar urma să limiteze creşterea la un nivel estimat de 3%, se arată în raportul BERD.

The Economist: Economia Rusiei și-a revenit
Eveniment

The Economist: Economia Rusiei și-a revenit

Publicația The Economist scrie, azi, că economia Rusiei și-a revenit. Săptămânalul britanic a avertizat din aprilie că, în pofida sancțiunilor „fără precedent”, economia Rusiei nu a intrat în colaps, așa cum se anticipa. După luni de sancțiuni, rubla s-a apreciat, fiind chiar mai bine cotată decât înainte de începerea invaziei din Ucraina, iar economia reală este surprinzător de rezilientă, apreciază The Economist. Economia Rusiei și-a revenit „Consumul total de energie electrică a scăzut doar cu puțin. După o pauză în martie, rușii par să cheltuiască destul de relaxat în cafenele, baruri și restaurante, potrivit unui algoritm de urmărire a cheltuielilor a Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia. Pe 29 aprilie, banca centrală și-a redus dobânda cheie de la 17% la 14%, semn că panica financiară care a început în februarie s-a atenuat ușor. Economia Rusiei este, fără îndoială, în scădere (...) dar previziunile unor economiști cu privire la o scădere a PIB-ului de până la 15% în acest an încep să pară pesimiste”, arată publicația britanică. Economia Rusiei era destul de închisă și înainte de începerea războiului, dar cheia este în creșterea masivă a exporturilor de combustibili fosili, explică The Economist. So, the damage to the Russian economy is real, even if it's not immediately preventing Muscovites from sitting in cafés. Putin has spent 20+ years building sound fiscal and monetary policies. It will take more than a couple of months to undo that. Venezuela wasn't built in a day.— Sam Greene (@samagreene) May 7, 2022 Creșterile de prețuri la combustibili ajută Kremlinul „De la invazie, Rusia a exportat combustibili fosili în valoare de cel puțin 65 de miliarde de dolari, prin conducte și pe cale navală, sugerează Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat, un think-tank din Finlanda. În primul trimestru al anului 2022, veniturile din hidrocarburi ale guvernului rus au crescut cu peste 80%, față de perioada similară din 2021. Pe 4 mai, Comisia Europeană a propus interzicerea importurilor de petrol rusesc, măsură care va intra în vigoare la sfârșitul anului. Până atunci, așteptați-vă ca economia Rusiei să continue să funcționeze”, concluzionează săptămânalul. Preţurile petrolului s-au stabilizat joi în apropiere de 110 de dolari pe baril, deoarece un dolar mai puternic şi o scădere a pieţelor bursiere globale au compensat îngrijorările legate de aprovizionare după ce Uniunea Europeană a stabilit planuri pentru noi sancţiuni împotriva Rusiei, inclusiv un embargo asupra ţiţeiului aplicabil în termen de şase luni, transmite Reuters. ”Embargoul petrolier planificat al UE reprezintă o provocare logistică masivă pentru pieţele petroliere. Redirecţionarea producţiei ruse din Europa către cumpărători dornici din Asia, în prezenţa sancţiunilor, este deja atât de dificilă încât chiar şi Rusia a recunoscut că producţia sa va scădea semnificativ”, a declarat directorul pentru mărfuri al Investec, Callum Macpherson. Japonia a declarat că va întâmpina dificultăţi în a opri imediat importurile de petrol ruseşti din cauza invadării Ucrainei. Citește și: Boris Johnson a condus licitația la care s-a vândut hanoracul lui Zelenski. Prețul obținut, mult peste geaca Loro Piana a lui Putin

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră