vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: economie

82 articole
Opinii

Rusia trebuie învinsă economic: sancțiuni mai dure, pe ramuri economice, și deblocarea rezervelor de petrol din Arabia Saudită și Iran

Văd că în presă a apărut informația că rubla și-a "revenit". Rubla nu și-a "revenit". Banca Centrală a Rusiei fixează cursul în fiecare zi pentru rublă în raport cu US$ (dolarul SUA) și EUR. Prin urmare, Banca Centrală a abandonat cursul flotant și a trecut la un curs fix/pe cale administrativă. De asemenea, în Rusia sunt comisioane mari la schimbul valutar pentru a descuraja vânzările de monedă locală și achizitia de EUR sau US$. Guvernul rus a aprobat importurile paralele. În sine, "importurile paralele" se practică mai cu seamă la medicamente generice. De pildă, dacă într-o țară nu se mai produc (sau se produc, dar prețul este mare), se caută achiziția lor de pe alte piețe la prețuri mai scăzute. Acesta este mecanismul. Guvernul rus probabil vrea să importe produse ieftine de pe piața asiatică, pentru care să nu dea mulți bani în dolari, mai cu seamă din China și India, unde drepturile de autor/copyright nu prea se respectă. Asta înseamnă că rușii vor cumpăra produse ieftine (eventual în barter? nu știu), din care un număr nespecificat de produse e posibil să fie piratate. Separat de asta, rușii au început să practice exportul de petrol la "negru", în sensul că opresc semnalul pe vasele lor ca să nu se identifice corect ruta acestora. Evident, acest lucru se face cu complicitatea cumpărătorilor, care de multe ori sunt chinezi sau indieni. Sunt curios câte nave rusești sunt acum la Shanghai, oraș aflat în lockdown și unde presa nu are acces. Ar trebui ca presa internațională să urmărească intrările de vase rusești în India și China. Rușii caută să-și conserve rezervele valutare, pe care eu le apreciez la jumătate din total (aprox. 630 mld US$) că ar fi la dispoziția lor. Asta îi ajută să supraviețuiască pe termen mediu, dar la alți parametri decât până acum. Și Uniunea Sovietică a supraviețuit, decenii chiar, având relații comerciale cu Occidentul la un nivel modest. Nu aș paria pe o prăbușire economică mai mare de 11-15% anul acesta. Din petrolul și gazele pe care le exportă în Uniunea Europeană, eu am estimat că rușii încasează zilnic între 310 și 320 de milioane de EUR. Aproximativ 71% sunt din petrol. Este posibil ca factura să fi fost mai mare în februarie și începutul lunii martie, când au fost zile cu temeperaturi scăzute. Eu am estimat valoarea facturii de mai sus ca medie aritmetică, luând în calcul prin comparație exporturile totale de anul trecut (aproximativ 98,9 miliarde de EUR). Sigur că o zi din februarie contează în bani mai mult decât o zi din luna iunie. Asta înseamnă că, într-o lună de război, rușii au încasat intre zece și 12 miliarde de EUR. Destul. Trebuie urmărite și livrările zilnice pe cele trei trasee de gaz spre vestul Europei. Pe de altă parte, cu excepția sectorului metalurgic, nici un sector economic rusesc nu este sub embargo, ceea ce este surprinzător, ținând cont de ce scrie în presa occidentală și la noi. Sancțiunile se aplică individual pe firme și persoane, nu pe ramuri economice. De aceea, sancțiunile mi se par soft. Rușii mai exportă în țările UE metale și pietre prețioase, lemn, celuloză și hârtie, produse alimentare și materii prime agricole, maşini, echipamente şi mijloace de transport , textile şi încălţăminte. Nu am văzut sancțiuni la clasele de produse menționate mai sus. De asemenea, porturile sunt deschise. Numai britanicii le-au închis. O parte din bănci sunt scoase din SWIFT, dar nu am auzit ca și din Target 2. O altă parte din bănci nu sunt scoase din SWIFT. Deocamdată, observ că americanii aplică sancțiuni mai dure decât vest-europenii. Rușii forțează nota și vor ca gazele să fie plătite în ruble. Atenție, nu petrolul exportat, unde rușii știu că au concurenți si apare efectul de substituție, ci doar la gaze, unde europenii sunt vulnerabili. Șmecherie de cartier. Vest-europenii nu acceptă șantajul și nu intră pe piața rusă să cumpere ruble, deși ar putea să o facă. Mai ales că au bănci care au rămas în Rusia. Măsura vine într-un moment în care consumul are o tendință de scadere. Dar depozitele cu gaz ale vest-europenilor sunt pline între 29 și 33%. Dacă cererea totală de gaz se menține, mai cu seamă în sectorul industrial, prețul la gaz (la pret TTf la Amsterdam și la Viena) va înregistra o creștere bruscă la un punct nesustenabil. Multe firme pot ajunge în stare de faliment, din cauza cheltuielilor de exploatare. Prin urmare, va fi nevoie de noi măsuri guvernamentale pentru a menține prețul la un nivel suportabil. În iunie, apreciez că prețul va începe să se stabilizeze, iar efectul urmărit de ruși va începe ușor să se estompeze. Prețul va tinde spre un punct de echilibru, deși va fi mai sus decât în prezent. Ceea ce rușii nu au luat în calcul este că, în ipoteza in care economia Uniunii Europene intră în recesiune, repetând situația din 2020, de exemplu, cererea la toate produsele rusești va scădea, nu doar la petrol și gaze, indiferent de sancțiuni. Apreciez că România trebuie să renunțe la prețul de referință de la Viena, care avantajează numai OMV. Industria care folosește gaz (îngrăsăminte, materiale de construcții, sticlă) trebuie salvată. Până la sfârșitul anului va fi o cursă contracronometru pentru umplerea depozitelor de gaz în subteran peste tot în Europa. De fapt, situația asta va menține cererea la un nivel ceva mai ridicat. Europa va conta pe un supliment de livrări din Qatar, dar nu prea mult, și pe livrări modeste din SUA (15 miliarde de metri cubi, aproximativ 10% din 155 de miliarde de metri cubi importați din Rusia). Ca rușii să cedeze, occidentalii va trebui să întrerupă achizițiile de petrol de la ei, pentru că acesta este sursa lor principală de venit, și să sancționeze toate ramurile economice rusești. Cheia este Arabia Saudită, care nu vrea să majoreze extracțiile, întrucât se opune negocierilor americane cu Iranul și pentru că prințul moștenitor are deschis un proces penal în SUA. De asemenea, Arabia Saudită este nemulțumită de SUA că nu îi acordă suport în războiul din Yemen. Până la urmă, cred că saudiții vor ceda. În acel moment, rușii nu mai au cum să joace în forță. Vor conta exporturile de gaze azere prin Turcia, prin Balcani, dacă bulgarii se mișcă repede și realizează interconectorul cu grecii. De asemenea, pe termen lung este important ca Iranul să fie scos din zona de influență a Rusiei. Iranul este a doua țară din lume ca zăcăminte de gaz natural. Intrarea Iranului pe piața internațională va prăbuși monopolul Rusiei. O să vedem când și cum. Deocamdată, războiul este asimetric, iar prețul este ridicat. Frontul din Ucraina este sprijinit de sancțiuni economice, dar și invers este valabil. Dacă rușii sunt înfrânți, sancțiunile lor asupra Occidentului se reduc, pentru că nu mai au resurse. Valentin Ionescu este invitat al rubricii de opinii.

Valentin Ionescu
China, între Occident și Rusia (sursa: cnn.com)
Internațional

China, între Occident și Rusia

China, între Occident și Rusia. Un eventual ajutor pe care China l-ar oferi Rusiei l-ar putea forța pe președintele chinez Xi Jinping să aleagă între relația comercială profitabilă de lungă durată cu Occidentul și parteneriatul strategic cu Moscova, notează Hotnews. China, între Occident și Rusia Din punct de vedere al comerțului, este clar, după convorbirea e aproape două ore a lui Biden cu Xi de vineri, după care Casa Albă a confirmat că sancțiunile împotriva Chinei reprezintă o opțiune, că Beijingul are o de făcut o alegere cu o miză extrem de mare. Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina În pofida legăturilor comerciale în creștere cu Asia de Sud-Est și a unei economii care a devenit tot mai puțin dependentă de comerț în ultimul deceniu, interesele economice ale Chinei rămân puternic orientate către democrațiile occidentale, arată datele comerciale analizate de Reuters. Potrivit analiștilor, a fi de partea aliatului politic Rusia ar avea puțin sens economic pentru China, deoarece Statele Unite și Uniunea Europeană consumă în continuare mai mult de o treime din exporturile chineze. "În ceea ce privește chestiunea pur economică, dacă China ar trebui să facă o alegere - Rusia versus toți ceilalți - vreau să spun că pentru China este clar ce trebuie să facă, deoarece este atât de integrată cu toate aceste economii occidentale", a declarat Chad Bown, cercetător senior la think tank-ul Peterson Institute for International Economics, cu sediul la Washington, care urmărește îndeaproape comerțul cu China. Lovirea Beijingului cu tipul de sancțiuni economice de amploare care au fost impuse Rusiei ar avea consecințe potențial grave pentru Statele Unite și la nivel global, având în vedere că China este a doua cea mai mare economie a lumii și cel mai mare exportator. Peste 33% din exporturile Chinei merg în țările G7 Țările bogate din G7, care formează nucleul unei alianțe anti-Rusia în urma invaziei din Ucraina de luna trecută, consumă în continuare mai mult de o treime din exporturile Chinei. Aceasta reprezintă o scădere față de aproape jumătate din exporturile Chinei în urmă cu aproape două decenii, dar o cotă relativ constantă din 2014, când Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea. Datele comerciale ale Chinei din ianuarie-februarie 2022 au arătat că exporturile către Uniunea Europeană au crescut cel mai mult, cu 24%. Importurile rusești din China sunt precum cele ale multor alte țări, în fruntea listei de bunuri aflându-se electronicele și bunurile de consum, inclusiv telefoane mobile, computere, îmbrăcăminte, jucării și încălțăminte. China a exportat de 10 ori mai multe telefoane mobile decât în Rusia, ca valoare, numai în Statele Unite, cu 32,4 miliarde de dolari în 2020, pe baza datelor UN Comtrade. Importurile Chinei din Rusia sunt dominate de petrol. Cu 27 de miliarde de dolari în 2020, petrolul brut și alte produse petroliere eclipsează toate celelalte importuri din Rusia, acestea fiind în principal mărfuri, inclusiv cupru, cherestea de conifere, gaze naturale lichefiate, cărbune, metale și minereuri.

România, datoare marilor producători de filme (sursa: Facebook/The Protégé)
Investigații

România, datoare marilor producători de filme

România, datoare marilor producători de filme. Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, condus de liberalul Daniel Cadariu, trebuie să plătească peste 35 de milioane de euro. Dar și penalități uriașe. Motivul: nu a virat la timp banii pentru producătorii români de film și partenerii lor străini care au filmat în România. Această bombă cu efect întârziat a fost preluată de la Ministerul Economiei. Plățile nu au fost făcute pentru că funcționarii responsabili de schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice au invocat mai multe nereguli și o anchetă în curs a procurorilor anticorupție. Peste 20 de milioane de euro din întreaga sumă o are de încasat compania britanică Ingenious Media, unul dintre cei mai mari finanțatori din industria filmului. Pe lista filmelor pentru care statul român este dator se află "The Protégé" ("Codul Asasinului" - n.r.). Producția este regizată de Martin Campbell și îl are în distribuție pe Samuel L. Jackson. România, datoare marilor producători de filme În 2018, Guvernul Dăncilă a emis o Hotărâre de Guvern prin care instituia o schemă de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice. Valoarea: 50 de milioane de euro anual. Această HG spunea că producătorii români de film și partenerii străini care produceau pelicule în România urma să primească înapoi o parte din cheltuieli. Mai precis, 35% din suma cheltuită cu achiziția, închirierea, fabricarea de bunuri și servicii necesare pentru producția de film. În plus, mai primeau un procentaj de 10%, dacă era promovată România prin respectivele producții. Citește și: Bode: „Granițele noastre sunt sigure”. În 2021, avioane cu țigări de contrabandă au aterizat în România fără să fie oprite Ministerul Economiei a fost desemnat să implementeze și să deruleze această schemă de ajutor de stat. În prima sesiune de depunere a proiectelor aferentă anului 2018, au fost aprobate 26 de cereri. Suma: aproximativ 179 de milioane de lei. Din această sumă s-a plătit doar 2,4 milioane de lei, pentru o singură producție cinematografică. În 2019 au fost aprobate 48 de proiecte, în valoare totală de 202 milioane lei. Au fost depuse 24 de cereri de plată, în cuantum de aproximativ 144 de milioane de lei. Năsui a sesizat DNA pe alt subiect, ministerul a blocat plățile La finalul anului 2020, Claudiu Năsui a preluat mandatul de ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. La scurt timp după preluarea mandatului, a fost depusă o nouă listă cu 30 de producții cinematografice care solicitau banii cuveniți din schema de ajutor de stat. Au fost aprobate 12 filme care urma să fie produse în România. Trei luni mai târziu, în februarie 2021, Năsui a sesizat Direcția Națională Anticorupție. Era vizat programul prin care urma să fie acordate granturi nerambursabile în valoare de 550 de milioane de euro din fonduri europene firmelor care aveau nevoie de investiții în perioada pandemiei. Printre documentele ridicate de anchetatori, au fost și cele aferentei schemei de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice. Din acest motiv, Ministerul Economiei a blocat acordarea ajutoarelor de stat. Dar banii fuseseră prevăzuți în bugetul pe anul 2021. Proteste și negocieri inutile. Neoficial, DNA e de vină Blocarea plăților a făcut ca Alianța Producătorilor de Film, condusă de Iuliana Tarnovețchi, să organizeze un protest. Apoi au avut loc mai multe întâlniri la sediul Ministerului Economiei. Funcționarii responsabili de schema de ajutor de stat au invocat, neoficial, blocarea banilor din cauza anchetei Direcției Naționale Anticorupție, conform unor surse care au participat la discuții. Contactată de către Defapt.ro, Iuliana Tarnovețchi, a explicat mecanismul plăților. Astfel, firmele care produc filme vin în România, semnează o cerere de finanțare, apoi încep să cheltuiască banii pe care ei îi au pentru producția cinematografică. Ulterior, pe baza unui audit, cer înapoi o parte din banii cheltuiți, conform legii. "Noi cheltuim bani în România, în baza contractului de finanțare. După ce se termină auditul final al filmului, se returnează înapoi suma de bani eligibilă", a spus Iuliana Tarnovețchi. DNA: Nu am cerut suspendarea plăților Direcția Națională Anticorupție a transmis oficial că nu poate furniza nici un fel de informații "despre existența sau inexistența vreunei cauze" care să privească schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice. În același timp, în răspunsul oficial, se menționează că "DNA nu a solicitat, în vreo împrejurare, suspendarea plăților aferente Schemei de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice". DNA nu are nici o responsabilitatepentru datoriile Ministerului Economiei (sursa: defapt.ro) Iuliana Tarnovețchi a explicat că nu știe nimeni care e ancheta DNA. "Au invocat nereguli. Acolo au fost niște chestii de neasumare și cel mai simplu este ca hoțul să strige . Nu am fost contactați sau întrebați sau ceva în nici o anchetă a DNA. Să sperăm că vor clarifica ceea ce consideră că este în neregulă, dar dacă există dorință aceste lucruri se pot rezolva în trei zile", a mai spus Iuliana Tarnovețchi. Tarnovețchi: "Nu au competența necesară să administreze această schemă" Între timp, Ministerul Economiei a fost reorganizat. Astfel, s-a născut Ministerul Antreprenoriatului și Turismului. Noul minister a preluat și schema de ajutor de stat pentru industria cinematografică. Deci și datoriile pe care le avea Ministerul Economiei față de companiile producătoare de film cărora li s-au aprobat cererile de finanțare. Datorii în jur de 35 de milioane de euro. Dar noul minister nu a prevăzut bani în buget pentru această schemă. Iuliana Tarnovețchi a spus că banii nu s-au dat pentru că la nivelul ministerului nu s-a implementat o procedură de plată: "Și pentru că nu au analizat nici un dosar până la această oră. Ei invocă niște nereguli pe care doar ei le știu. Nouă nu ne-au fost comunicate. Din punctul nostru de vedere, în toți acești doi ani de zile, pentru că s-au schimbat guvernele, noi nu am fost o prioritate. Nu au competența necesară să administreze această schemă, nici nu cred că și-au dorit. Comunicare a fost spre zero. Nu au răspuns solicitărilor noastre decât foarte târziu sau deloc. Nu au prevăzut bani în buget pe anul 2022. Toate sunt cu ". Ministrul Antreprenoriatului și Turismului, liberalul Daniel Cadariu, nu a răspuns pentru a prezenta punctul de vedere al instituției pe care o conduce. Ce producții internaționale s-au filmat în România Compania britanică Ingenious Media a finanțat mai multe filme produse în România, motiv pentru care are de primit peste 20 de milioane de euro de la ministerul condus de Daniel Cadariu. De exemplu, pentru filmul "The Protégé" ("Codul Asasinului" - n.r.), regizat de Martin Campbell, are de primit în jur de șapte milioane de euro. Rolul principal din acest film îl are actorul american Samuel L. Jackson. Pentru o altă producție filmată în România, "Voyagers", trebuie să plătească aproximativ șase milioane de euro. Pe lista proiectelor de filme care au fost aprobate de Ministerul Economiei, respective actual Minister al Antreprenoriatului și Turismului, se mai află "Ro-mania", "Broken", "The Mask" sau "Django".

Cătălin Prisacariu
Opinii

Marcelică, mic escroc economic, mare șarlatan politic

De la amețitoarea înălțime a studiilor lui de Drept la fantomatica Ecologică, terminate la 28 de ani, Marcel Ciolacu a emis următorul panseu economic: "Nu cred că o să ajute TVA zero la alimente. Deja avem un TVA redus la alimente. Am văzut alte țări europene că au luat altfel de măsuri. Au plafonat prețul la alimentele de bază. Se pare că este mult mai bine." Remarcați tăria opiniilor specializate ale lui Marcelică: "nu cred", respectiv "se pare". Omul, pe undeva, e sincer, nu vrea să ne facă să credem, cumva, că ar ști despre ce vorbește. Nici vorbă! Cel mult, el crede sau nu. Iar lucrurile "se pare" că ar sta cumva sau altcumva, nu că chiar fi (ceea ce ar presupune o certitudine, deci o oarecare formă de cunoaștere). Altfel, în perversitatea lui naturală, în șmecheria lui de piețar, Ciolacu știe ce face: gâdilă melancolia unei categorii care încă își mai amintește comunismul, acel regim în care, deși nu aveai hârtie igienică și nici prea multe alimente, aveai siguranța serviciului și a unui apartament, maică, nu ca acum... Nu m-ar mira ca vreun consilier mai pricopsit să-i spună că ideile astea demne de lagărul sovietic au priză și la hipsterii contemporani, care ar putea să vadă în Marcelinho nu un fel de Hagi al finanțelor, ci direct un Ronaldinho al economiei. Pe scurt, însă, e clar că șeful PSD nu urmărește decât un câștig electoral de etapă, facil: dacă viața s-a scumpit, trebuie s-o ieftinim. Noi, statul. Adică noi, politicienii. Direct, cu mânuțele noastre intervenționiste de social-democrați curați, cinstiți și empatici. Nivelul macroeconomic, însă, i se potrivește lui Marcel ca imaginea de macho lui Dragnea (of, s-o fi împăcat cu Irinuca?). Nivelul micro, însă, e viața lui Marcelică. Dacă ați ratat informația esențială a maturității lui Ciolacu, aceasta este că omul trăiește dintr-un chioșc amplasat în piața din Buzău. Un chioșc magic: într-un an, din vândut eugenii și plastice chinezești, s-a trezit cu ditamai profitul de un milion de lei. Când să explice miracolul, a arătat înspre nevastă și frate, administratorii chioșcului. Un modest. Însă, în cariera lui, omul își făcuse deja norma de minuni. Una se terminase, fără glorie, cu o țeapă de 11.000 de euro dată statului, după ce o benzinărie administrată de actualul șef al PSD falimentase discret. La o altă țeapă, generată tot de un faliment, Marcelică al nostru fusese doar patron spiritual, cu 10%. Celelalte 90% din părțile sociale fuseseră ale altui corifeu pesedist buzoian, Ion Vasile. Numele infamiei: TV Buzău. Un canal de propagandă politică (o spune CNA) care se finanța din banii comunelor din județul lui Ciolacu. Așadar, când cariera economică îți e jalonată de o televiziune de partid falimentară, finanțată din bani publici ai comunelor, de o benzinărie falimentară și aia și de un chioșc miraculos, cred și eu că pasul următor e să dai soluții de macroeconomie din fruntea celui mai mare partid din România. Diferența e că, dacă fanteziile preorășenești ale lui Ciolacu se pun în practică, falimentul ne va costa un pic mai mult decât anterioarele năzbâtii de business ale lui Marcelică.

Cel mai bun an din istoria României a fost 2021 Foto: Facebook Florin Citu
Politică

Cîțu, mulțumit de premierul Cîțu

Anul 2021 a fost cel mai bun din istoria economică a României, consideră fostul premier Florin Cîțu. Singurul său regret este acela că nu a reușit să ducă la capăt reformele propuse, pentru că succesul economic s-ar fi văzut şi în buzunarele românilor. 2021, cel mai bun an din istoria României „Am administrat economia în 2020 şi în 2021 şi a ieşit bine. Te pregăteşti pentru ce este mai rău şi dacă iei măsuri bune, rezultatele vor fi confirmate”, a susținut fostul premier. El a afirmat că România a avut cea mai rapidă revenire în criza globală. „Anul trecut, nu o spun doar eu, a fost cel mai bun an din punct de vedere economic din istoria României, cea mai rapidă revenire în criza globală. Am un singur regret, că nu am reuşit să am timpul să duc până la final reformele propuse pentru că atunci tot acest succes economic s-ar fi văzut şi în buzunarele românilor. În momentul în care vom termina reformele succesul economic al creşterii economici se va vedea şi în buzunarele tuturor românilor”, a declarat președintele PNL. OCDE, mulțumită de România ”Aceste măsuri liberale sunt luate pentru a –i ajuta pe toţi românii. Nu vă spun doar eu că a fost un an de succes al României, vreau să citez din domnul Mathias Cormann, secretarul general al OCDE , care spunea ieri, că la fel ca majoritatea ţărilor din lume, pandemia a lovit puternic România în ceea ce priveşte economia. Citește și: Un an de la incendiul de la Matei Balș: 20 de morți, nici un responsabil. Rafila și Streinu Cercel sunt la putere În 2020, PIB-ul României a scăzut cu 3,7%, mai puţin decât media OCDE, de 4,7”, a mai spus liderul PNL.

Avertismentul OCDE referitor la situația economică (sursă: Facebook/Ministerul Economiei)
Eveniment

Avertismentul OCDE referitor la situația economică

Avertismentul OCDE referitor la situația economică a României. Creşterea economiei României este solidă, dar riscurile sunt ridicate, se arată în studiul dedicat României "Economic Survey of Romania", publicat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Pandemia de COVID-19 a stopat îmbunătăţirea rapidă a nivelului de trai. Deşi redresarea este solidă, reapariţia virusului înrăutăţeşte perspectivele de creştere a economiei, deoarece rata de vaccinare este scăzută, se menţionează în studiul citat. "Înaintea pandemiei, performanţa economică a Romania era impresionantă. În mai puţin de 20 de ani, Romania a redus cu jumătate decalajul privind PIB-ul pe cap de locuitor faţă de media OCDE, de la aproape 70% la aproximativ 35%. Populaţia expusă riscului de sărăcie sau excluziunii sociale a scăzut la 30% în 2020, de la aproximativ 50% cu 30 de ani înainte", potrivit documentului OCDE. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro România trebuie să utilizeze cât mai mult fondurile europene, profitând de oportunitatea oferită de planul UE NextGeneration, prin care va primi sume mari sub formă de granturi, care vor fi folosite pentru a finanţa Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, susţin autorii raportului. Implementarea eficientă a acestor planuri va necesita întărirea capacităţii administrative, în special în ceea ce priveşte supervizarea proiectelor, în timp ce sunt implementate reformele structurale asociate. Avertismentul OCDE referitor la situația economică a României Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică consideră că este urgentă reformarea sistemului de pensii. "Trebuie reconsiderată legea pensiilor din 2019, deoarece subminează sustenabilitatea finanţelor publice şi limitează resursele disponibile pentru educaţie, îngrijirea sănătăţii, asistenţă socială şi infrastructură, care ar fi mai eficiente în sprijinirea redresării. Stimulentele pentru extinderea vieţii profesionale şi politicile pentru îmbunătăţirea angajării muncitorilor vârstnici trebuie întărite", subliniază reprezentanţii OCDE în document. Citește și: Simion și Târziu sunt Firicel și Celentano din politică, dar nesimpatici. Cine e în spatele AUR De asemenea, reformele pot îmbunătăţi eficienţa şi echitatea în sistemul fiscal. Accelerarea modernizării administraţiei fiscale aşa cum este planificată este crucială pentru îmbunătăţirea colectării taxelor. Renunţarea la cheltuielile fiscale ineficiente şi creşterea taxelor cu efect de denaturare mai redus ar putea fi folosită pentru a reduce mai mult tratamentul fiscal denaturant, sporind potenţialul de creştere, se mai arată în studiul OCDE. Potrivit sursei citate, politicile macroeconomice au susţinut economia din 2020. "Riscurile considerabile la adresa perspectivelor cer o normalizare prudentă. Politica monetară a fost în mod corect acomodativă în 2020, dar presiuni inflaţioniste ar trebui în continuare să fie monitorizate cu atenţie", potrivit raportului. În ceea ce priveşte inflaţia, OCDE menţionează că aceasta a depăşit limita superioară a intervalului ţintit de Banca Naţională a României (BNR), în urma creşterii preţurilor la energie şi alimente. BNR a majorat ratele dobânzii din octombrie şi ar trebui să le crească în continuare dacă va fi necesar pentru a evita ca presiunile inflaţioniste să se agraveze, susţine OCDE. De asemenea, politica fiscală ar trebui să se adapteze la evoluţiile economice într-o manieră agilă. "Măsurile de sprijin ar trebui îndreptate către firmele şi sectoarele cele mai afectate, dar viabile. Un plan credibil de consolidare pe termen mediu ar trebui să fie stabilit pentru a permite o reducere graduală a deficitului fiscal, în cazul în care redresarea evoluează conform aşteptărilor. Un astfel de plan ar trebui să includă reforme pentru a accelera absorbţiei fondurilor europene, majorarea colectării veniturilor şi îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii, care sunt necesare pentru a menţine sustenabilitatea finanţelor publice", au transmis reprezentanţii OCDE în studiul citat. Creşterea productivităţii a fost impresionantă, dar a scăzut în ultimul deceniu. Reformele pentru susţinerea dinamismului afacerilor şi rezolvarea decalajului din infrastructură este esenţiale pentru sprijinirea sporirii productivităţii. Totodată, îmbunătăţirea concurenţei şi a cadrului de reglementare poate ajuta la creşterea productivităţii. În pofida unor progrese făcute pentru reducerea poverii administrative, sistemul complex de autorizaţii şi licenţe încă reprezintă o povară semnificativă pentru afaceri.

Rusia își etalează interesul pentru Cuba. (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Rusia își etalează interesul pentru Cuba

Rusia își etalează interesul pentru Cuba, fostul aliat din America Centrală, în perioada Războiului Rece. Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său cubanez Miguel Diaz-Canel au purtat luni o discuţie telefonică în care au evocat voinţa de a 'întări relaţiile bilaterale' şi 'parteneriatul strategic' dintre ţările lor, informează AFP. Convorbirea s-a referit la 'cooperarea bilaterală în domeniile comerţului, economiei şi investiţiilor', precum şi la 'continuarea coordonării activităţilor celor două state pe scena internaţională, în conformitate cu principiile parteneriatului strategic şi cu tradiţiile de prietenie şi de înţelegere reciprocă', a transmis un comunicat al Kremlinului. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac pentru SMURD, folosit de Gabriel Oprea pentru „zboruri speciale” Cei doi preşedinţi 'şi-au confirmat voinţa de a lucra în strânsă colaborare pentru întărirea relaţiilor bilaterale şi au convenit să intensifice contactele la diferite niveluri', adaugă comunicatul. Rusia își etalează interesul pentru Cuba La rândul său, preşedintele cubanez Diaz-Canel a salutat, într-o postate pe Twitter, 'conversaţia prin telefon cordială şi fructuoasă' cu omologul său rus cu privire la 'stadiul excelent' al relaţiilor, la 'dezvoltarea viitoare' a acestora şi la 'situaţia internaţională actuală'. Convorbirea telefonică a avut loc în contextul crizei la frontiera ruso-ucraineană, viceministrul de externe rus Serghei Riabkov declarând că 'nu exclude' trimiterea de forţe ruse în ţări aliate ale Rusiei pe continentul american, în Venezuela sau în Cuba, dacă demersurile diplomatice vor eşua. Citește și: Care sunt afacerile Chinei în România 'Dacă Rusia va merge în această direcţie, vom reacţiona în mod hotărât', a replicat consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, calificând aceste declaraţii drept 'fanfaronadă'. Aceste schimburi le aduc aminte multora de criza rachetelor din 1962, când Statele Unite şi Uniunea Sovietică s-au aflat în pragul unui război nuclear după ce Moscova desfăşurase rachete balistice în Cuba, notează AFP.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră