sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dosar

94 articole
Eveniment

Șpăgi dovedite la UMF, fără pedeapsă

Șpăgi dovedite la UMF, fără pedeapsă. După aproape zece ani, un dosar de șpagă încasată la UMF s-a finalizat doar cu o condamnare simbolică. Șpăgi dovedite la UMF, fără pedeapsă Nimeni nu a ajuns după gratii pentru că se strângeau bani de la studenți pentru promovarea examenelor la două "cuie". Citește și: EXCLUSIV Georgian Pop (PSD), șeful Rezervelor de Stat, deconspiră sabotarea industriei de armament pusă la cale de ministrul PSD Radu Oprea, bișnițar cu pulbere pentru muniții Ancheta a durat aproape patru ani, iar procesul se prelungea deja de alți cinci. În final, ce a fost mai grav s-a prescris. Ancheta procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunal a început în 2015 de la informația că un asistent universitar din cadrul Facultății de Medicină Dentară, titular al disciplinei de "Clinica și terapia edentației totale", ia mită de la studenți. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șpăgi dovedite la UMF, fără pedeapsă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Primarul Chirica poate scăpa de dosar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Primarul Chirica poate scăpa de dosar

Primarul Chirica poate scăpa de dosar. Fostul viceprimar Gabriel Harabagiu ar putea fi primul inculpat care scapă de dosarul "Flux". Primarul Chirica poate scăpa de dosar Valoarea principalei probe a procurorilor împotriva sa, semnătura de pe certificatul care atesta că blocul construit de Tudor Cheșcu respectă autorizația, este aprig contestată. Citește și: Raport dur al Departamentului de Stat al SUA: corupția guvernamentală este „serioasă”. Explozia de la stația GPL Crevedia și implicarea primarului PSD din Caracal – studiu de caz Indirect, de acest fapt va beneficia și primarul Mihai Chirica. Dacă probele împotriva lui Harabagiu se clatină, efectul de domino se va răsfrânge și asupra celorlalți inculpați. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Medicii malpraxis, de neatins în România (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Medicii malpraxis, de neatins în România

Medicii malpraxis, de neatins în România. Sistemul de sănătate din România rămâne cel mai corupt din Uniunea Europeană. Speranța de viață în țara noastră este de 72,8 ani, față de media europeană, de 80,1. România se află pe primul loc în UE la numărul de decese cu o cauză care poate fi prevenită sau tratabilă. Medicii malpraxis, de neatins în România În perioada 2015-2021, Colegiul Medicilor a retras cinci permise de liberă practică medicilor care au comis erori medicale. Citește și: Cadavrul liderului interlop Costel Corduneanu, depus într-un restaurant din Iași pentru priveghi, deși legea interzice acest lucru Numărul sesizărilor din această perioadă a fost de 971. Potrivit președintelui Colegiului Medicilor, Daniel Coriu, în ultimii ani au fost luate foarte puține decizii de malpraxis. "Sunt câteva cazuri finalizate, dar foarte, foarte puține. Mecanismul este foarte greoi", a declarat acesta. Pe de o parte, avocații susțin că durata de soluționare a proceselor de malpraxis medical este foarte mare: în medie între cinci și șapte ani. Pe de alta, numeroși pacienți evită urmărirea în instanță a medicilor pentru malpraxis. Cătălina Bordianu Calangiu, avocat specializat în domeniul practicii medicale, susține că mulți nu își cunosc drepturile, se tem de costul și durata unui proces sau nu au încredere în obiectivitatea celor două instituții specializate: Colegiul Medicilor și Direcția de Sănătate Publică. 11 incendii în spitale, 45 de morți În România, din 2020 până în 2022, au avut loc 11 incendii în spitale soldate cu 45 de oameni morţi. Nici un vinovat dovedit până în prezent. Din 2022, România nu are o statistică oficială, privind numărul cazurilor de malpraxis. Site-urile Direcțiilor de Sănătate Publică nu conțin asemenea informații. Nici site-ul Colegiului Medicilor. De cele mai multe ori, cazurile de neglijență medicală sunt semnalate doar în presă. În 2023, aproape în fiecare lună, cel puțin un caz a fost mediatizat. Unele anchete au fost demarate numai după ce presa le-a semnalat. Abia în 2024 un spital de stat a fost condamnat în România pentru malpraxis. Apendicite mortale, chirurgul vinovat profesează În ianuarie 2023, cazul unui tânăr de 25 de ani din Mangalia, care a murit din cauza unei apendicite, a atras atenția asupra chirurgului Kadisha Muayabo, de la Spitalul Municipal din Mangalia. Tânărul ajunsese la spital acuzând dureri severe. În ciuda diagnosticului de apendicită, medicul care se ocupa de caz, dr. Kadisha Muayabo, a întârziat operația. Când starea pacientului s-a agravat, tânărul a fost transferat de urgență la Spitalul Județean din Constanța, unde a murit din cauza complicațiilor. Dr. Kadisha Muayabo, a declarat la vremea respectivă că nu se consideră responsabil de moartea lui Iulian Grigore. Deși tânărul a fost internat timp de șase zile, Muayabo a invocat lipsa de personal. Dr. Muayabo a mai fost implicat într-un alt caz similar, în 2009. O fetiță de opt ani, Andreea Angela Axinte, a ajuns la Spitalul Mangalia, cu dureri severe. Potrivit părinților, dr. Kadisha Muayabo a refuzat operația, motivând că nu are "cele necesare". Fetița a fost trimisă la Constanța, unde a murit, din cauza complicațiilor. La vremea respectivă, părinții au declarat că nu au resursele financiare necesare pentru a urma calea legală. În prezent, nu există nici un proces contra chirurgului sau spitalului. Naștere doar pe gardă În februarie 2023, la maternitatea Spitalului Județean Drobeta Turnu Severin, copilul unei familii de polițiști s-a născut mort. Tânăra gravidă avea contracții, sângera și voma. Nu i s-a spus că ar putea avea probleme și că trebuie să aștepte până dimineața, când începe garda doctoriței care o asistase în timpul sarcinii. Bebelușul, care ar fi trebuit să vină pe lume la termen, după o sarcină fără probleme, a murit. Cei doi soți au sesizat Colegiul Medicilor și Parchetul Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin. Raportul medico-legal a confirmat existența unei culpe medicale. Câteva luni mai târziu, în octombrie, o doctoriță și o asistentă de la maternitate au fost plasate sub control judiciar. Vânătăi provocate de... medicamente În luna martie 2023, spitalul Municipal din Roman a fost acuzat de rele tratamente aplicate unei paciente. Pacienta, în vârstă de 85 de ani, s-a simțit rău, iar rudele au dus-o la Spitalul Municipal din Roman. Cadrele medicale au preluat-o, dar nu au permis accesul membrilor familiei, deși bătrâna avea nevoie de însoțitor. Abia după câteva ore fiica pacientei a reușit să între în spital unde a găsit-o pe mama ei nesupravegheată. După externare, a observat multiple vânătăi pe corpul femeii. Cum femeia suferise câteva accidente cardio-vasculare, nu putea vorbi. În urma unei anchete interne, conducerea spitalului din Roman a ajuns la concluzia că bătrână nu a fost agresată. Vânătăile ar fi fost provocate de medicamentele pe care le lua. Biopsii fatale: patru morți În aprilie 2023, Alin Dragoș Demetrian, chirurg de la Spitalul Județean din Craiova a fost pus subcontrol judiciar. A fost acuzat de moartea a patru pacienţi. Toți au murit în urma unor biopsii greșit efectuate.Primul pacient a murit în 2019. Inițial, medicul a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile, cu suspendarea dreptului de profesie. În ianuarie 2024, pe numele chirurgului a fost deschis un proces penal la Tribunalul Dolj. Mâner de frână cusut în picior În iulie, anul trecut, un medic de la Spitalul Orășenesc Urlați a cusut în piciorul unui pacient mânerul de frână de la bicicletă. Tânârul a ajuns la spital, după un accident cu bicicleta. Medicul de gardă i-a cusut rana și i-a zis să revină a doua zi pentru schimbarea pansamentului. Când tânărul a ajuns acasă se simțe rău, iar prin pansament curgea sânge. A doua zi, l-a consultat alt medic, care l-a sfătuit să pună gheață pe umflătură. După zece zile, l-au trecut pe antibiotic. Abia după încă alte zece zile, un medic din Olanda a depistat că tânărului i se cususe în picior un fier lung de vreo opt cm. În urma articolelor din presă, reprezentanții Direcției de Sănătate Publică Prahova au făcut un control la spital. Au fost aplicate două sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 32.000 lei. Șapte femei moarte în incendiu la ATI, nici un inculpat Pe 1 octombrie 2021, un incendiu a izbucnit în Secția ATI a Spitalului de Boli Infecțioase din Constanța. Sapte femei internate în salonul de terapie intensivă au murit. După doi ani, în septembrie, 2023, ancheta penală nu avansase prea mult. Procurorul Sadîc Zafer a declarat că expertiza criminalistică fusese finalizată de experții și specialiștii desemnați. Însă nu se primiseră opiniile experților, propuși de unitatea spitalicească. Până în prezent, nimeni nu a fost trimis în judecată. Proces de malpraxis decis după 13 ani În noiembrie, 2023, Valentin Aron Constantin Oprea, șeful secției de chirurgie de la Spitalul Militar din Cluj-Napoca, a fost condamnat, în prima instanță, într-un dosar de malpraxis. Acesta fusese acuzat de neglijență medicală în 2010. În acel an, la câteva zile după ce fusese operată, o pacientă a acuzat dureri abdominale. Chirurgul i-a prescris NoSpa. Pacienta a ajuns din nou la spital, cu stări febrile și a fost operată din nou, de urgență, tot de chirurgul Oprea. Cum problemele au continuat, pacienta s-a dus la Institutul Oncologic, unde s-a stabilit că plaga era infectată cu doi stafilococi. Ulterior, clujeanca a depus plângere la Colegiul Medicilor din Cluj. În 2012, Colegiul Medicilor Cluj a hotărât "stingerea acțiunii disciplinare, considerând că nu se poate reține culpa pârâtului, respectiv reținerea vreunei abateri de ordin etic deontologic sau profesional. În sprijinul acestei decizii, Colegiul a constatat frecvența complicațiilor postoperatorii în cazuri similar la 2-18% din cazuri". Clujeanca a mers mai departe, în Instanță. În 2023, Tribunalul Cluj l-a găsit vinovat de malpraxis. Chirurgul trebuie să-i plătească femeii daune de 15.000 euro. 2024: primul spital condamnat pentru malpraxis. În 2024, Spitalul Județean din Suceava a fost prima unitate sanitară de stat din România condamnată penal pentru malpraxis. Procesul durează din 2016, când trei bebeluși au murit la Spitalul Județean Suceava din cauza infecțiilor spitalicești. Ancheta morților a durat până în iunie 2021, când procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava au trimis dosarul în instanță. O primă decizie a fost luată în decembrie, 2023: judecătorii au decis că spitalul trebuie să achite o amendă penală de 1.260.000 lei. În 2024, spitalul a fost condamnat pentru malpraxis.

Cazul copilului decedat - Sanador, "responsabilă civilmente" (sursa: Facebook/SANADOR)
Investigații

Cazul copilului decedat - Sanador, "responsabilă civilmente"

Cazul copilului decedat - Sanador, "responsabilă civilmente". Compania a fost introdusă ca parte "responsabilă civilmente" în dosarul privind uciderea din culpă a lui Ștefan Duță, un băiețel de doar un an și zece luni care a murit în urma unei operații efectuate de medicul Laura Bălănescu în spitalul Sanador din București. Citește și: EXCLUSIV Copil de nici doi ani, abandonat după o operație la Sanador de către chirurgul Laura Bălănescu, susțin procurorii, ceea ce a dus la decesul băiețelului. Ancheta durează de cinci ani Doctorița Laura Bălănescu, specializată în chirurgie pediatrică, este soția lui Radu Bălănescu, fostul șef al Marii Loje Naționale din România (MLNR). Avocații companiei Sanador au cerut procurorului Marius Iacob, cel care instrumentează dosarul, un termen de trei luni pentru formularea unei poziții, în contextul în care procurorul le-a dat un termen de șapte zile. În plus, avocații i-au amintit procurorului că ancheta în această speță durează de peste cinci ani, motiv pentru care au cerut refacerea în integralitate a probatoriului. Cazul copilului decedat - Sanador, "responsabilă civilmente" Procurorul Marius Iacob a decis ca firma Sanador SRL, cea care deține Spitalul Sanador din București, să fie introdusă ca parte "responsabilă civilmente" în dosarul privind uciderea din culpă a lui Ștefan Duță. Citește și: EXCLUSIV Soția ex-șefului masonilor români a ucis un copil pe masa de operație la Sanador, susțin procurorii. Chirurgul Laura Bălănescu neagă toate acuzațiile Băiețelul de doar un an și zece luni a fost operat de hernie inghinală în dimineața zilei de 20 octombrie 2018 de medicul Laura Bălănescu la spitalul privat Sanador din București. La câteva ore după operație, părinții au cerut ajutorul medicilor pentru că copilul nu se simțea bine. Medicii din spital, inclusiv chirurgul Laura Bălănescu, i-au asigurat pe părinți că totul este în regulă. Calvarul copilului s-a încheiat puțin după miezul nopții, atunci când un echipaj SMURD a constatat decesul băiețelului. Așa a ieșit la iveală un șir lung de nereguli din spitalul Sanador. Citește și: EXCLUSIV Soția ex-șefului masoneriei române, protejată de procurori, acuză mama băiețelului mort după ce Laura Bălănescu l-a operat la Sanador. Ancheta, în lucru de peste cinci ani Însă decizia de a trage la răspundere și compania care deține spitalul a fost luată abia după nenumărate cereri făcute în acest sens de familia Duță. Într-un final, cererea a fost acceptată de procuror în data de 4 aprilie 2024. Totodată, procurorul a cerut firmei Sanador ca în termen de șapte zile să formuleze un punct de vedere. No comment Avocații companiei Sanador, Florin Vieriu și Dănuț Bugnariu, au transmis la rândul lor o cerere către procurorul de caz prin care au cerut un termen de trei luni de zile pentru a formula o poziție în această speță. Aceștia consideră că termenul de șapte zile pus în vedere este "nerezonabil având în vedere că subscrisa nu cunoaștem conținutul dosarului a căror acte s-au desfășurat pe parcursul a mai bine de 5 ani și jumătate". Totodată, au cerut să fie "încunoștințați pentru a asista la efectuarea oricărui act de urmărire penală și punerea la dispoziție spre studiu și fotocopiere a dosarului de urmărire penală". Mai mult, au cerut refacerea în integralitate a probatoriului administrat sub pretextul respectării drepturilor procesuale ale companiei. Procurorul Marius Iacob a fost informat că, la data la care băiețelul Ștefan Duță și-a pierdut viața, spitalul privat Sanador era asigurat la societatea de asigurări Uniqa Asigurări. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la medicul Doris Carmen Andronescu, patroana companiei Sanador, dar aceasta nu a răspuns întrebărilor transmise. Totodată, Dănuț Bugnariu, unul dintre avocații Sanador, a refuzat să facă orice comentariu legat de această speță.

Copil abandonat după operație la Sanador (sursa: Magna News)
Investigații

Copil abandonat după operație la Sanador

Copil abandonat după operație la Sanador. Medicul Laura Bălănescu este principala inculpată în dosarul de ucidere din culpă a băiețelului de un an și zece luni Ștefan Duță, care a murit în urma unei operații efectuate la spitalul privat Sanador din București. Citește și: EXCLUSIV Soția ex-șefului masoneriei române, protejată de procurori, acuză mama băiețelului mort după ce Laura Bălănescu l-a operat la Sanador. Ancheta, în lucru de peste cinci ani În același dosar au calitatea de inculpate pentru ucidere din culpă medicul specialist în chirurgie pediatrică Laura Florentina Vasile și medicul primar ATI Valeria Cornelia Vlăsceanu. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că procurorii o acuză pe Laura Bălănescu de ucidere din culpă pentru că nu ar fi observat hemoragia internă declanșată în timpul intervenției chirurgicale, pentru că supravegherea postoperatorie a victimei ar fi fost defectuoasă, dar și pentru că ar fi întârziat nejustificat completarea și înaintarea foii de observație a pacientului la Secția de Pediatrie. Celelalte două doctorițe nu au efectuat examenul clinic complet și nu au solicitat transferul băiețelului de pe secția de pediatrie în secția ATI a Spitalului Sanador. Copil abandonat după operație la Sanador Procurorii susțin că, în data de 20 august 20218, medicul Laura Bălănescu nu a respectat din culpă "măsurile de prevedere pentru exercițiul profesiei de medic, în legătură cu efectuarea la Spitalul Sanador în aceeași zi, în intervalul orar 11.25 – 13.25, a unei intervenții chirurgicale pacientului Duță Ștefan Alexandru în vârstă de un an și zece luni". Decesul, mai arată procurorii, ar fi intervenit și ca urmare "a supravegherii defectuoase a evoluției postoperatorii a acestuia". Citește și: Nicușor Dan anunță că Fitch a reconfirmat ratingul Bucureștiului la nivel A, cu patru trepte peste cel al României Concret, spun procurorii, în timpul intervenției chirurgicale s-a declanșat o hemoragie internă la distanță de câmp operator, ca urmare a manevrelor de tracționare a vaselor din cordonul spermatic, continuând insidios postoperator în lipsa diagnosticării acesteia și implicit, a instituirii măsurilor adecvate de tratament, cu instalarea consecutivă a șocului hemoragic care a dus la decesul pacientului. Totodată, susțin procurorii, medicul Laura Bălănescu "a întârziat nejustificat completarea și înaintarea foii de observație a pacientului la Secția de Pediatrie, ceea ce a îngreunat monitorizarea și interpretarea semnelor prezentate de minor de către personalul medical al Secției de Pediatrie". Fără "examen clinic complet" Anchetatorii au stabilit că, în urma mai multor solicitări transmise de personalul medical al secției de Pediatrie a spitalului Sandor, direct sau prin intermediul altor medici, doctorița Laura Bălănescu l-a consultat pe băiețel în jurul 19.30. "Consultul fusese solicitat întrucât minorul prezenta anumite semne care trebuiau încadrate sau nu într-un status postoperatoriu. Cu ocazia consultului, medicul chirurg nu a efectuat un examen clinic complet (...) și deși prezența unei hemoragii putea fi suspicioasă pe baza parametrilor clinici și paraclinici postoperatorii (...) nu a solicitat efectuarea unor investigații suplimentare de laborator și imagistice", conform documentelor din dosar. Mai mult, după efectuarea consultului, medicul Laura Bălănescu nu a solicitat transferul pacientului din secția de Pediatrie în secția ATI, deși, conform anchetatorilor, aceasta s-ar fi impus raportat la starea evolutiv nefavorabilă a pacientului și în condițiile în care cunoștea patologia preexistentă a acestuia, faptul că nu a exista monitor în salon și că la Spitalul Sanador nu exista medic de gardă chirurgie pediatrică. "Legătură de cauzalitate directă" Procurorii consideră că în cazul în care medicul Laura Bălănescu ar fi recomandat investigații suplimentare, paraclinice și imagistice, acestea ar fi permis diagnosticarea complicației hemoragice survenite și implicit ar fi permis adoptarea unor măsuri terapeutice adecvate, fie conservatoare, fie chirurgicale. "Aceste deficiențe în supravegherea evoluției postoperatorie a pacientului Duță Ștefan Alexandru au condus la nedepistarea hemoragiei retroperitoneale ceea ce a permis dezvoltarea șocului hemoragic, cauza decesului minorului. Între manevra de tracțiune a testicului ectopic de medicul primar de chirurgie pediatrică Laura Bălănescu în timpul intervenției chirurgicale și cauza medicală a decesului există legătură de cauzalitate directă, favorizată de particularitățile individuale preexistente", potrivit documentelor citate. În acest context, Laura Bălănescu nu și-ar fi îndeplinit corespunzător obligația generală de acordare de asistență medicală, prevăzută de art. 663 din Legea sănătății, precum și obligațiile și diligenței de mijloace, diligenței de claritate și colaborării cu alți specialiști prevăzute în Codul de deontologie medicală. Medicii supraveghetori, superficiali Medicul ATI Valeria Cornelia Vlăsceanu Coman, colaboratoare a spitalului Sanador, ar fi supravegheat defectuos evoluția postoperatorie a pacientului Ștefan Duță. "A consultat pacientul în jurul orei 19.20. Consultul fusese solicitat întrucât minorul prezenta anumite semne: palid, somnolent, alura ventriculară de 160 de bătăi pe minut, saturația de 94%, care trebuiau încadrate sau nu într-un status postoperatoriu", conform anchetatorilor. Documentele arată că medicul Valeria Cornelia Vlăsceanu Coman nu a efectuat un examen clinic complet, nu a solicitat efectuarea unor investigații suplimentare și nici nu a solicitat transferul pacientului pe secția ATI. Laura Florentina Vasile, angajată ca medic specialist în chirurgie pediatrică la Sanador, este inculpată pentru ucidere din culpă pentru că a consultat pacientul la ora 19.00, la cererea medicului pediatru Mădălina Karim Abdel. Procurorii, și în cazul medicului Laura Florentina Vasile, își susțin acuzația pe aceleași nereguli constatate ca și în cazul doctoriței Valeria Cornelia Vlăsceanu Coman.

Laura Bălănescu, soția șefului masoneriei, protejată de procurori (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Soția șefului masoneriei, protejată de procurori

Soția ex-șefului masoneriei, protejată de procurori. Andreea Duță, mama copilului mort în urma unei operații la Spitalul Sanador, acuză Parchetul General că tergiversează de aproape cinci ani ancheta penală în care medicul Laura Bălănescu, soția lui Radu Bălănescu - șef al masonilor din România până la finalul anului trecut, este cercetată pentru ucidere din culpă. Citește și: Contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali din Justiție. Plafon: 3.000 lei plus manoperă Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că procurorul de caz Ruxandra Ionescu a extins cercetările pentru ucidere din culpă și în cazul medicilor Valeria Cornelia Vlăsceanu și Laura Florentina Vasile. Între timp, procurorul Ruxandra Ionescu s-a transferat de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București la Parchetul General, cu tot cu dosarul privind uciderea din culpă de la Spitalul Sanador. Procurorul General Alex Florența a decis să-i ia dosarul și să îl repartizeze procurorului Marius Iacob, care a promis familiei victimei că va relua imediat audierile. Până acum, nu s-a întâmplat nimic. Ștefan, un băiețel de un an și zece luni Ștefan Duță, un băiețel de doar un an și zece luni, a fost operat de hernie inghinală de medicul Laura Bălănescu la Spitalul Sanador, din București, în dimineața zilei de 20 octombrie 2018. Între orele 13.25 și 14.20, copilul a stat în secția de Terapie Intensivă, apoi a fost mutat în salonul Pediatrie. La ora 14.30, medicul Laura Bălănescu i-a făcut un nou consult, în urma căruia a concluzionat că starea pacientului era satisfăcătoare, cu tegumente palide și pansamente curate. Deces la miezul nopții O jumătate de oră mai târziu, copilul era transpirat și a început să vomite. După încă o oră, a fost consultat de medicii Laura Vasile și Gabriel Drăgan. Dar și aceștia au concluzionat că micul pacient avea o stare generală bună și era conștient. Apoi, la ora 17.44, copilul a vărsat din nou și prezenta transpirații abundente în zona capului. Pacientul a fost văzut de mai mulți medici, inclusiv de medicul curant Laura Bălănescu, până la ora 22.47, atunci când s-a constatat că starea copilului este extrem de gravă. Șapte minute mai târziu, băiețelul a făcut stop cardiorespirator. Medicii au început manevrele de resuscitare. Decesul a fost declarat la 00.15. Dosarul penal, deschis în octombrie 2018 Parchetul de pe lângă Tribunalul București a deschis oficial ancheta „in rem” pentru infracțiunea de omor în data de 22 octombrie 2018. Șapte zile mai târziu, s-a decis schimbarea încadrării juridice din omor în ucidere din culpă. Tot pe 29 octombrie 2018, Parchetul de pe lângă Tribunalul București și-a declinat competența către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, care avea competența materială și teritorială în acest caz. Dar, culmea, tot pe 29 octombrie, prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul București a emis o nouă ordonanță, prin care a decis ca dosarul să revină la Parchetul de pe lângă Tribunalul București în vederea efectuării urmăririi penale. Laura Bălănescu, urmărită penal Procurorul criminalist Ruxandra Ionescu a decis pe 15 noiembrie 2018 să înceapă urmărirea penală față de medicul Laura Bălănescu pentru ucidere din culpă. Conform unor documente obținute de către DeFapt.ro, medicul Laura Bălănescu, în calitate de suspect, a cerut completarea raportului medico-legal întrucât nu se stabilea cu precizie cauza hemoragiei interne retroperitoneale, momentul apariției acesteia și dacă aceasta putea evitată. Specialiștii INML au completat raportul cu datele cerute. Astfel, s-a stabilit că "cauza hemoragiei o reprezintă o ruptură la nivelul venelor funiculului spermatic stâng. Cel mai probabil, ruptura s-a produs prin tracționarea funiculului spermatic, în timpul intervenției chirurgicale". După doi ani, o nouă expertiză IML În septembrie 2019, procurorul a dispus extinderea urmăririi penale împotriva medicilor Valeria Cornelia Vlăsceanu și Laura Florentina Vasile, tot pentru ucidere din culpă. Apoi, în octombrie 2020, s-a dispus din nou completarea raportului medico-legal. Comisia de Avizare și Control din cadrul INML a recomandat efectuarea unui nou raport de expertiză medico-legală în contextul în care cei trei medici suspecți au cerut completarea expertizei cu mai multe date legate de cauza morții. Noua expertiză medico-legală a fost comunicată în iulie 2023. Conform noului raport al INML, moartea s-a datorat "unui șoc hemoragic, survenit în evoluția unei hemoragii interne, având ca sursă lezarea vaselor sanguine testiculare stângi cu hematom retroperitoneal masiv consecutive, survenită în timpul intervenției chirurgicale efectuate pe data de 20.10.2018". IML: Operația a ucis copilul Totodată, medicii de la INML au mai menționat că "între manevra de tracțiune a testiculului ectopic în timpul intervenției chirurgicale și cauza medicală a decesului există legătură de cauzalitate directă, favorizată de particularitățile individuale preexistente". Procurorul de caz a concluzionat că băiețelul a beneficiat de o "monitorizarea postoperatorie inadecvată a pacientului timp de 8 ore și 30 min, începând cu ora 14.20, când a fost adus în salonul de Pediatrie". Cei trei medici cercetați pentru ucidere din culpă au invocat mai multe motive de nelegalitate cu privire la noul raport de expertiză. De la semnături până la faptul că avizul nu este argumentat științific și nu este motivat, inclusiv că nu ar fi fost dat de către întreaga comisie de avizare și control. Procurorul criminalist Ruxandra Ionescu a susținut că motivele de nelegalitate invocate de cele trei suspecte nu sunt întemeiate. Dosarul, luat de Parchetul Înaltei Curți Între timp, procurorul Ruxandra Ionescu s-a transferat de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. O dată cu trasferul, a luat cu ea și dosarul privind uciderea din culpă a lui Ștefan Duță. La solicitarea DeFapt.ro, Parchetul General a transmis că "dosarul la care faceți referire a fost preluat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 13 octombrie 2023". Procurorul General Alex Florența a decis să îi ia dosarul procurorului Ruxandra Ionescu și să îl dea procurorului Marius Iacob. Soția ex-șefului masoneriei, protejată de procurori Andreea Duță, mama copilului decedat în urma operației de la Spitalul Sanador, a confirmat pentru DeFapt.ro că dosarul a fost preluat de procurorul Marius Iacob. "Mai mult nu știu ce să vă spun. Suntem tot într-o fază de urmărire penală care nu se mai termină de cinci ani. Și noi ne întrebăm de ce se tergiversează dosarul. Am făcut plângeri din decembrie încoace la toate instituțiile statului. La Inspecția Judiciară, la CSM, la Ministerul Justiției, la Parchetul General. Nu mai știm unde să facem plângeri. Am mers și în justiție și ne-au respins acțiunea de tergiversare, în schimb au schimbat procurorul. Nu am cerut noi schimbarea procurorului. Cazul este tergiversat, probabil să se meargă către prescripție", a declarat Andreea Duță. Tot ea a mai precizat că procurorul Marius Iacob i-a transmis că vrea să înceapă reaudierile în dosar: "Vrea să ne și reaudieze. Și așteptăm. Nu ne-a zis când ne cheamă, doar că ne va chema. Speța este ca în România. E ireal!".

Procurorii DNA mai ratează un dosar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Procurorii DNA mai ratează un dosar

Procurorii DNA mai ratează un dosar. Incertitudinea în cazul martorului principal din dosarul "Flux" se prelungeşte. Procurorii DNA mai ratează un dosar Magistraţii Curţii de Apel Iași au respins acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat între procurorii DNA şi Gabriel Ghergheşanu. Citește și: Averea uriașă a nepoțicii pesedistei Aura Vasile, plasată de Ciolacu șefă peste Inspectoratul în Construcții: salarii mediocre, dar cu trei vile imense și două BMW-uri Judecătorii au constatat că pentru una din acuzaţiile aduse lui Ghergheşanu răspunderea penală se prescrisese, iar acordurile de recunoaştere nu pot fi aprobate decât integral. DNA poate prezenta din nou acordul de recunoaştere instanţei, după eliminarea acuzaţiei prescrise, dar el ar putea deveni oricum inutil în procesul care îl vizează de primarul Mihai Chirica. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Contrabandiștii de țigări, favorizați de legislație (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Contrabandiștii de țigări, favorizați de legislație

Contrabandiștii de țigări, favorizați de legislație. Într-un singur dosar de contrabandă s-au adunat mai toate găurile făcute în ultimii ani în năvodul justiției prin modificările aduse legilor. Contrabandiștii de țigări, favorizați de legislație Fiecare chichiță în parte a mai anulat o bucată din rechizitoriu, până când din el s-a ales praful. Citește și: Boloș anunță ce va urma după alegeri, ca să poată fi plătite pensiile și salariile majorate ale bugetarilor: abandonarea cotei unice și majorarea TVA Cu o lege ciuruită ca o strecurătoare, după șapte ani de proces, procurorii nu au mai recoltat nici măcar o condamnare simbolică, cu suspendare, inculpații fiind achitați pe bandă rulantă. În apel, anchetatorii abia au reușit să obțină măcar confiscarea țigărilor trecute ilegal peste frontieră. Tribunalul decisese ca acestea să fie returnate contrabandiștilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Afaceristul Cătălin Bucura, protejat de DNA. În imagine, șeful DNA prezintă raportul anual de activitate pe 2023 (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Afaceristul Cătălin Bucura, protejat de DNA

Afaceristul Cătălin Bucura, protejat de DNA. Bucura, unul din marii evazioniști din România, era informat ilegal de Paul Petrof, șeful Regionalei Vamale București, despre anchetele Direcției de Investigare a Criminalității Economice care vizau firmele sale. Citește și: Ce vorbeau vameșii arestați: „S-a dat liber la furat, asta vă spun sigur! La toți, și la noi și la Antifraudă!”. Judecătorii îi țin închiși Mai mult, vameșii i-au cerut evazionistului să contribuie la plata hainelor de lux comandate de șeful lor, Ion Cupă, fostul șef al Autorității Vamale Române și actual secretar general adjunct la ANAF. Vameșii corupți de la Regionala Vamală București au fost arestați preventiv pentru 30 de zile, dar evazionistul Cătălin Bucura nu a fost pus sub acuzare. Direcția Națională Anticorupție a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că afaceristul Cătălin Bucura nu are nici o calitate în dosarul de corupție. Megadosarul "Murfatlar" Pe 17 octombrie 2016, procurorii DNA au făcut percheziții în 28 de locuri din mai multe județe. La finalul perchezițiilor, au decis reținerea pentru 24 de ore a afaceriștilor Cătălin Bucura, George Ivănescu, Gheorghe Zlotea și Constantin Cîrciumaru, toți asociați la mai multe firme care produceau și vindeau băuturi alcoolice. Cei patru afaceriști au fost acuzați atunci de DNA că au produs un prejudiciu statului român de aproape 132 de milioane de euro în dosarul Murfatlar. "Activitatea infracțională s-a desfășurat în condițiile în care funcționarii publici din cadrul autorităților fiscale și vamale competente fie nu au îndeplinit actele la care erau obligați prin atribuțiile de serviciu, fie au îndeplinit asemenea acte în mod defectuos", potrivit unui comunicat de presă al DNA. Protecție din Finanțe și ANAF Practic, evazioniștii erau protejați la cel mai înalt nivel de șefii din Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Vamă. Printre angajații statului care protejau afacerile celor patru evazioniști se aflau Cristian George Toma, directorul de atunci al Direcției politici și legislație în domeniile vamal și nefiscal din Ministerul Finanțelor, Irina Tănase, șefa Direcției Autorizări din cadrul Autorității Vamale Române, și Ioana Toma, șefa Direcției Generale Juridice din cadrul ANAF. O zi mai târziu, pe 18 octombrie 2016, au fost puși sub control judiciar alți cinci șefi din Ministerul Finanțelor și ANAF: Ciprian Badea, Daniel Diaconescu, Ana Jarda, Mariana Vizoli, Monica Negruțiu. Opt ani fără nici o consecință De atunci au trecut aproape opt ani, timp în care evazionistul Cătălin Bucura a beneficiat în continuare de protecția șefilor din Ministerul Finanțelor, ANAF și Vamă. Citește și: STENOGRAME Șeful Direcției Regionale Vamale București negocia șpăgile chiar la el în birou, fără să se ferească. Mai are un dosar la DNA din 2017, uitat de procurori Un raport de audit al Curții de Conturi arată că Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, condusă până decembrie 2023 de Ionuț Mișa, proteja firmele la care era asociat sau administrator evazionistul Cătălin Bucura. O altă anchetă a procurorilor DNA care a dus la arestarea preventivă a cinci vameși corupți în frunte cu Paul Petrof, șeful Direcției Regionale Vamale București, arată că evazionistul Cătălin Bucura era protejat în continuare de angajații Autorității Vamale Române. Primea de la vameși date confidențiale din dosare De exemplu, la data de 10 ianuarie 2024, evazionistul Cătălin Bucura se afla în biroul vameșului șef Paul Petrof. Tot în birou se afla și vameșul Răzvan Cosmin Stamatescu. Cei doi vameși l-au informat pe Cătălin Bucura că Direcția de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Poliției Române îl are din nou în vizor. Citește și: Adjunctul ANAF, ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fost șef la Vamă, le cerea subordonaților șpăgari să-i plătească hainele de lux. Șeful Vămii București împărțea „nota” cu afaceriști Vameșii "îi prezintă numitului BUCURA CĂTĂLIN conținutului ordonanței nr. 262/P/2023 din data de 15.12.2023 emise de I.G.P.R.- Direcția de Investigare a Criminalității Economice, în care sunt solicitate înscrisuri în legătură cu unele societăți care aparțin sau în care este implicat BUCURA CĂTĂLIN, pentru îngreunarea cercetărilor penale în dosarul susmenționat și pentru obținerea de foloase necuvenite pentru altul", se menționează în referatul DNA. Afaceristul Cătălin Bucura, protejat de DNA DeFapt.ro a solicitat Direcției Naționale Anticorupție să comunice ce calitate are evazionistul Cătălin Bucura în dosarul care a dus la arestarea preventivă a vameșilor, în contextul în care omul de afaceri a fost informat ilegal despre investigațiile aflate în curs. În plus, Bucura a contribuit cu 5.000 de lei pentru achitare hainelor de lux comandate de Ion Cupă, fostul șef al Autorității Vamale Române. Răspunsul sec al DNA, potrivit căruia afaceristul nu are nici o calitate în dosarul care a dus la arestarea celor cinci vameși, arată că Bucura a colaborat cu procurorii.

Cel mai ridicol dosar din România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Cel mai ridicol dosar din România

Cel mai ridicol dosar din România: plecat la drum cu 309 inculpați, cel mai vechi dosar al DNA aflat încă pe rolul instanțelor ieșene se încheie fără nicio condamnare. Cel mai ridicol dosar din România Câțiva inculpați au decedat în timpul procesului, dar pentru marea majoritate, procedurile legale implicate de numărul enorm de inculpați a însemnat prescrierea răspunderii penale. Citește și: O judecătoare cu salariu uriaș, mașină de lux și sute de mii de lei în conturi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii. Ea este purtătoare de cuvânt la CSM Ultimii inculpați, condamnați inițial, au scăpat de griji vinerea trecută. Formal, procurorii mai au încă posibilitatea de a declara apel, dar acest lucru nu ar mai putea duce la vreo condamnare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Adomniței, achitat din incompetența procurorilor DNA (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Adomniței, achitat din incompetența procurorilor DNA

Adomniței, achitat din incompetența procurorilor DNA. Procurorii DNA au pierdut în dosarul "Albumul" pentru că de la început au plecat cu o presupunere greşită. Adomniței, achitat din incompetența procurorilor DNA Un act-cheie pentru eşafodajul rechizitoriului s-a dovedit în cele din urmă călcâiul lui Ahile pentru anchetatori. Citește și: Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation, din 2019 în 2024: a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu În motivarea sentinţei date, magistraţii Curţii de Apel Galaţi şi-au îngăduit chiar să-i taxeze pe procurori. Motivul: îşi concentraseră rechizitoriul pe demonstrarea unei infracţiuni care nu era infracţiune, aducând prea puţine argumente pentru altele. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Repartizată să-l judece pe prietenul primar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Repartizată să-l judece pe prietenul primar

Repartizată să-l judece pe prietenul primar. Relaţiile stabilite de-a lungul timpului de primarul Mihai Chirica cu membrii elitei Iaşiului au făcut dificilă găsirea unui magistrat care să-l judece. Repartizată să-l judece pe prietenul primar Ultima judecătoare retrasă din dosarul "Flux" a invocat tocmai legăturile cu primarul pentru a refuza cazul. În cele din urmă, un magistrat a fost găsit, iar procesul va începe chiar pe 1 februarie. Citește și: Grădiniță în totală ilegalitate, în Oradea: nu putea fi verificată fiindcă nu exista. Un copil a murit, fiindcă personalul grădiniței nu știa să acorde primul ajutor Ieşit din camera preliminară, dosarul "Flux" a fost repartizat aleatoriu judecătoarei Oana Bodoga. Aceasta a depus imediat o cerere de abţinere. Aceasta a invocat existenţa unei "suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorului este afectată", unul dintre motivele prevăzute de Codul de Procedură Penală. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Micsik)
Investigații

Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm

Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm. Gheorghe Muscalu, fostul procuror acuzat de mușamalizarea dosarului "Cocaină pentru VIP-uri", încasează de la stat o pensie specială de 390.000 lei anual, echivalentul a 78.000 de euro, după ce s-a pensionat la vârsta de 52 de ani, la finalul anului 2016. Din iulie 2022, Muscalu cumulează pensia specială cu indemnizația anuală de peste 9.000 de euro de la stat, bani pe care îi primește în calitate de membru în Consiliul de Administrație al Romarm, companie deținută de Ministerul Economiei. Citește și: Noul negociator al Republicii Moldova cu UE are doctorat la universitatea Rutgers din SUA, unde a fost și lector. În România, ministrul Câciu are studii la o universitate privată În paralel, procurorul pensionar a mai avut cinci locuri de muncă, plus propria firmă de consultanță, de unde a încasat dividende de aproape 282.000 lei. "Cocaina pentru VIP-uri" ca Țiriac junior a dispărut Gheorghe Muscalu și-a început cariera de procuror în septembrie 1989 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina. În perioada 2002 – 2004, a fost procuror șef al Secției de Combatere a Criminalității și Antidrog, apoi a preluat funcția de procuror șef al DIICOT. În februarie 2005, ministrul Justiției de atunci, Monica Macovei, a cerut ca procurorul Muscalu să fie cecrcetat de Parchetul General pentru acuzațiile de favorizare a infractorului și mușamalizare a dosarului "Cocaină pentru VIP-uri", în care era cercetat fiul magnatului Ion Țiriac. Dosarul procurorului Gheorge Muscalu a fost închis rapid, după ce s-a decis neînceperea urmăririi penale. Ulterior, procurorul Gheorghe Muscalu a fost mutat pe funcția de șef al Serviciului de Prevenire și Combatere a Infracțiunilor de Terorism și a celor contra siguranței naționale. Apoi, Muscalu a ajuns vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Procurorul s-a pensionat după aproape 27 de ani de muncă, în anul 2016, la vârsta de 52 de ani. Angajat la Justiție de Ana Birchall În aprilie 2019, Gheorghe Muscalu a fost angajat pe funcția de consilier al ministrului Justiției Ana Birchall. Conform declarației de avere depusă în anul 2019 pentru anul 2018, Gheorghe Muscalu încasa o pensie specială de 423.348 lei anual. Adică 35.279 lei lunar, echivalentul a peste 7.000 de euro. Soția sa, fosta judecătoare Mădălina Muscalu, avea o pensie specială de "doar" 205.044. Pe lângă pensie, Gheorghe Muscalu mai era angajat ca director juridic la patru societăți comerciale, de unde încasa anual peste 156.000 lei. Totodată, în anul 2018 a mai primit peste 10.000 lei de la Institutul Național al Magistraturii (INM) și peste 37.000 lei de la Universitatea "Titu Mariorescu". De la cei șase angajatori, Muscalu a încasat în total puțin peste 203.000 lei, adică jumătate din pensia specială pe care o încasa de la stat. Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm De la ministrul Ana Birchall, procurorul pensionar a fost preluat de ministrul liberal Cătălin Predoiu, cel care l-a ținut consilier până în martie 2020. În august 2021, îl regăsim pe Gheorghe Muscalu în funcția de membru în Consiliul de Administrație al Romarm, compania de import-export muniție și armament a Ministerului Economiei. Numirea a fost făcută de ministrul Economiei Virgil Popescu. Atunci, Muscalu a depus o nouă declarație de avere. În aceasta, a menționat același cuantum al pensiei, două venituri a câte 1.750 lei fiecare, pentru funcție de director general la AIR SA, respectiv la Galeriile Victoria. În plus, a mai declarat veniturile încasate pentru postul de cadru didactic de la Universitatea "Titu Maiorescu", de aproape 37.000 lei, plus 2.800 lei de la INM și 43.104 lei de la Ministerul Justiției. Totodată, Gheorghe Muscalu și-a deschis propria firmă, Anasis Lex Consulting SRL, de unde a încasat dividende nete de 160.522 lei. Pensionar, consultant, director de firme, profesor, formator Declarația de avere din iulie 2022 arată că, în anul 2021, ex-procurorul a deținut trei funcții de director general la trei firme private, preda la Universitatea "Titu Mariorescu", era formator la INM, dar oferea consultanță și pe propria firmă. Datele de la Ministerul de Finanțe arată că firma de consultanță a fostului procuror nu avea nici un angajat, dar a încasat dividende nete de aproape 263.000 lei. Cuantumul pensiei sale speciale a rămas neschimbat, în timp ce pensia soției sale a crescut puțin, la 211.000 lei. În ultima declarație de avere, depusă în iunie 2023, fostul procuror Gheorghe Muscalu a menționat că pensia specială i-a scăzut la 390.000 lei. Adică primește "doar" 32.500 lei pe lună față de 35.279 lei, cât primea inițial. Totodată, a scăzut și pensia soției sale, la 198.000 lei. Dar, tot în anul 2022, Muscalu a obținut diferențe salariale de la CSM prin hotărâri judecătorești în valoare de 67.152 lei. De pe urma celor trei funcții de director general la firmele Aurelius Împăratul Romanilor SA, respectiv Galeriile Victoria și Cetatea Apuseni SA, procurorul pensionar a primit un salariu cumulat de peste 8.000 de lei anual. Aproximativ 55.000 de lei au venit de la Universitatea "Titu Maiorescu" și dividende au fost de peste 281.000 lei. Pentru funcția de membru în CA al Romarm, Muscalu a primit alți 45.300 lei în 2022, adică 3.775 lei pe lună.

Universitar apropiat BOR, acuzat de viol (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Universitar apropiat BOR, acuzat de viol

Universitar apropiat BOR, acuzat de viol. Acuzaţii grave la adresa unui cunoscut universitar din Iaşi. Universitar apropiat BOR, acuzat de viol O studentă acuză că ar fi fost agresată fizic şi violată de cadrul universitar pe care l-ar fi considerat prieten şi psiholog. Citește și: Patronul unei firme de transport cu câștiguri nete de peste zece milioane de lei/an se alătură protestelor: vrea subvenții pentru că face profit. În 2016 a fost racolat de PSD Lector. dr. Bogdan Neculau, de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, neagă categoric acuzaţiile, şi spune că nu a încălcat nici legea, nici normele de etică. Pe lângă funcţia de lector la această facultate, Bogdan Neculau este coordonator al Centrului de învăţare al Universităţii „Al.I. Cuza”, dar este cunoscut şi ca realizator de emisiuni la Radio Iaşi şi redactor la Doxologia.ro, portalul religios al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Poliția, suspectată că filează activiști civici (sursa: Facebook/Angi Serban)
Eveniment

Poliția, suspectată că filează activiști civici

Poliția, suspectată că filează activiști civici. Poliția Română nu a explicat cum a fost posibil ca activista civică Angi Șerban să fie ridicată dintr-un apartament unde nu domiciliază și dusă la o secție de Poliție. Poliția, suspectată că filează activiști civici Polițiștii bucureșteni au transmis, duminică seară, că s-au sesizat din oficiu după ce pe o rețea de socializare a fost postat un mesaj "care instiga la săvârșirea de infracțiuni". Astfel, după ce a fost identificată persoana care administrează contul respectiv, a fost emis un mandat de aducere pe numele său, fiind vorba de o femeie, în vârstă de 36 de ani, spun polițiștii. Aceasta a fost dusă la secție pentru audieri. Citește și: Averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară. Ea avea vilă în Mogoșoaia, dar primea bani pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe” Persoana în cauză este activista civică Angi Şerban, participantă la protestele "Corupţia Ucide". Ea acuză că a fost ridicată efectiv din casă, din pat, de către Poliţie, pentru o postare pe Facebook. Mai mult, ea spune că a fost luată de la o adresă la care nu domiciliază. "M-a luat Poliţia Română de la o adresă la care nu domiciliez, cu mandat de aducere pentru instigare publică. M-au dus la Secţia 13 şi acum la Secţia 18. Mă plimbă între secţii. Domnule Cătălin Predoiu, de unde ştie poliţia unde dormeam în kwrwl gol mai devreme? Îmi ascultă Ministerul Afacerilor Interne, Romania telefonul fără mandat?", a scris Şerban. 24 de dosare penale pentru instigare publică Șefii Poliției și Jandarmeriei au susținut declarații, luni, după incidentele înregistrate în weekend la protestele fermierilor și transportatorilor. Șeful Poliției Române, Benone Matei, a anunțat că până acum au fost deschise 24 de dosare penale, pentru infracțiunea de instigare publică. Copreședinta REPER, Ramona Strugariu, membră a Parlamentului European, a solicitat Poliției Române să explice public, urgent, în ce temei legal a fost ridicată de la o anumită adresă şi dusă la secția de poliție activista civică Angi Şerban. Potrivit unui comunicat de presă, Strugariu a mai cerut autorităților competente să explice şi cum știau unde se află Angi Şerban în momentul reținerii şi să declare public dacă există un mandat de filaj, în baza căror solicitări şi suspiciuni de fapte ilegale, precum și temeiul legal pentru care au întreprins toate aceste acțiuni.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră