vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dosar

120 articole
Eveniment

Călin Georgescu crede că Donald Trump îi va veni în ajutor

Călin Georgescu crede în ajutorul americanilor. Fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, a declarat marți, în fața Tribunalului București, că administrația Trump ar fi luat la cunoștință despre toate „abuzurile comise asupra poporului român” și despre ceea ce el numește „confiscarea statalității” României de către președintele francez Emmanuel Macron. Călin Georgescu crede în ajutorul americanilor Declarațiile au fost făcute după judecarea unei contestații depuse de Georgescu împotriva deciziei Judecătoriei Sectorului 1 de a menține măsura controlului judiciar în dosarul său. Citește și: O reformă majoră a dispărut în ceață: Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL La ieșirea din sala de judecată, Georgescu a fost întâmpinat de peste 100 de susținători, unii dintre ei purtând costume populare, steaguri tricolore și intonând muzică patriotică. Acesta le-a adresat un discurs în care a vorbit despre „fața hâdă a sistemului”, „iubire”, „timpul lui Dumnezeu” și „sincronicitate”. „Poporul român a acceptat să vadă sistemul în toată urâțenia lui, fără ură, dar cu hotărârea de a-și croi singur drumul”, a afirmat Georgescu. În același discurs, Georgescu a susținut că administrația Trump a urmărit atent evenimentele din România, începând cu 6 decembrie (fără a specifica anul), și a notat toate „abuzurile” la adresa sa și a poporului. „Sunt sigur că Trump a văzut și a notat tot. A constatat confiscarea statalității de către Macron, și aceste lucruri nu vor rămâne fără consecințe”, a afirmat fostul candidat. „Sistemul se teme de iubire” Călin Georgescu a insistat asupra ideii că poporul român este unit prin iubire și conștiință, iar sistemul „se teme de iubire”, pentru că aceasta ar fi adevărata forță a națiunii. „Poporul român va decide singur ce cale urmează și o va face prin iubire, nu prin ură”, a spus el. „România este condusă de patocrație” Într-un mesaj cu valențe mesianice, Georgescu a susținut că România este condusă de un regim al „patocrației” (domnia celor incompetenți și rău-intenționați), dar că speranța poporului se transformă în „nădejde creștină”. „Vom cuceri lumea prin iubire, noblețe și genialitate”, a spus el. „Poporul român este o prezență istorică imposibil de oprit.” Judecat pentru promovarea cultului legionar Declarațiile lui Georgescu vin la o săptămână după ce a fost trimis în judecată de Parchetul General, sub control judiciar. El este acuzat că, în perioada iunie 2020 – mai 2025, a promovat în mod repetat idei, concepții și doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Potrivit anchetatorilor, Călin Georgescu ar fi elogiat public figura mareșalului Ion Antonescu și ar fi făcut afirmații laudative la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, liderul mișcării legionare din perioada interbelică.

Călin Georgescu crede în ajutorul americanilor (sursa: Inquam/George Călin)
Dosarul „Veranda”, funcționarii suspendați cer reîncadrarea (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Efectul deciziei ÎCCJ în dosarul „Veranda”: funcționarii suspendați cer reîncadrarea în Primărie

Dosarul „Veranda”: funcționarii suspendați cer reîncadrarea. După ce Înalta Curte a retrimis dosarul „Veranda” spre rejudecare, mai mulți funcționari ai Primăriei suspendați în aprilie 2024 au solicitat revenirea pe funcțiile deținute. Dosarul „Veranda”, funcționarii suspendați cer reîncadrarea Printre aceștia se numără arhitectul-șef Alexandru Mustiață, directorul juridic Cristina Oțeleanu și alți angajați cu funcții-cheie. Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg Cererile au fost depuse deja, dar dispozițiile de reîncadrare nu au fost încă emise. Reprezentanții instituției spun că se va respecta legislația în vigoare privind solicitările acestora. Continuarea, în Ziarul de Iași

Nelu Tătaru poate scăpa de dosar (sursa: Facebook/Dr. Nelu Tataru)
Justiție

Fostul ministru Tătaru poate scăpa de dosar: polițiștii DGA nu-și pot urmări decât propriii colegi

Nelu Tătaru poate scăpa de dosar. Fostul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, ar putea beneficia indirect de o decizie recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Nelu Tătaru poate scăpa de dosar ICCJ a stabilit că polițiștii Direcției Generale Anticorupție (DGA) pot face acte de cercetare penală doar în cazurile care implică angajați ai Ministerului de Interne. Citește și: Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica și nimeni nu știe de ce. Inginerii energeticieni au luat mult mai puțin Această hotărâre, venită într-un dosar fără legătură cu Tătaru, ar putea slăbi acuzațiile de luare de mită care îl vizează. Prima ședință în camera preliminară ar putea marca o întorsătură semnificativă în dosarul său. Continuarea, în Ziarul de Iași

Copilul mort la SANADOR, dosar "îngropat" (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

EXCLUSIV Procurorul Iacob a scăpat-o pe medicul Laura Bălănescu după ce un copil a murit la SANADOR

Copilul mort la SANADOR, dosar "îngropat" de procurorul Marius Iacob, de la Parchetul General.  Copilul mort la SANADOR, dosar "îngropat" Acuzația din dosar a fost de uciderea din culpă a lui Ștefan, un băiețel care a murit în urma unei operații făcute la Spitalul Sanador de către medicul Laura Bălănescu, soția lui Radu Bălănescu, fostul șef al masonilor din România. Citește și: Un copil a murit la SANADOR după operație. Cazul, investigat de peste șase ani, foarte aproape de prescriere DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate, încă din aprilie 2024, că procurorul general Alex Florența a luat dosarul de la procurorul Ruxandra Ionescu și i l-a repartizat lui Marius Iacob, specialist în clasări controversate. Conform rechizitoriului, procurorul Marius Iacob a decis să le trimită în judecată pe medicul de gardă Mădălina Abdel Karim și pe asistenta Florentina Agagiu, însă medicul Laura Bălănescu a primit clasare.  INML: Moartea, survenită în urma unei proceduri din timpul operației Procurorul Mariu Iacob de la Parchetul General, condus de procurorul general Alex Florența, a finalizat ancheta în cazul lui Ștefan Duță, un băiețel de un an și zece luni care a murit în urma unei operații de hernie inghinală efectuată la Spitalul Sanador din București. Medicul care l-a operat pe Ștefan Duță în dimineața zilei de 20 octombrie 2018 este Laura Bălănescu, soția doctorului Radu Bălănescu, fostul șef al masonilor din România. Conform raportului INML, moartea s-a datorat „unui șoc hemoragic, survenit în evoluția unei hemoragii interne, având ca sursă lezarea vaselor sanguine testiculare stângi cu hematom retroperitoneal masiv consecutive, survenită în timpul intervenției chirurgicale efectuate pe data de 20.10.2018”. Procurorul Ruxandra Ionescu a cercetat-o pe Laura Bălănescu pentru ucidere din culpă Procurorul care a instrumentat inițial cazul, Ruxandra Ionescu, a decis ca medicul Laura Bălănescu să fie cercetată pentru ucidere din culpă. De exemplu, i se reproșa acesteia că, „în timpul intervenției chirurgicale efectuate de medicul menționat, s-a declanșat o hemoragie internă la distanță de câmpul operator (în spațiul retroperitoneal, proximal de orificiul profund al canalului inghinal), ca urmare a manevrelor de tracționare a vaselor din cordonul spermatic, continuând insidios postoperator în lipsa diagnosticării acesteia și implicit, a instituirii măsurilor adecvate de tratament, cu instalarea consecutivă a șocului hemoragic care a dus la decesul pacientului”. Actualul procuror de caz, însă, Marius Iacob, a decis să le trimită în judecată pentru ucidere din culpă doar pe medicul Mădălina Abdel Karim și pe asistenta Florentina Agagiu. Totodată, a decis să claseze acuzațiile de ucidere din culpă pentru medicii Laura Bălănescu, Valeria Cornelia Vlăsceanu, Laura Florentina Vasile, Maria Florea și Ligia Gabriela Drăguț. De ce o acuză procurorul Marius Iacob pe una din asistente Doctorița Mădălina Abdel Karim este acuzată de ucidere din culpă pentru că, în aceea zi fiind de gardă pe Secția de pediatrie, „nu a respectat măsurile de prevedere intrinsec asociate calității sale de medic de gardă de la acel moment”.   Adică medicul Mădălina Abdel Karim „nu s-a asigurat că asistentele medicale de serviciu pe Secția pediatrie execută o supraveghere efectivă a persoanei vătămate Duță Ștefan - Alexandru și îi acordă tratamentul medicamentos adecvat prescris de către medici, iar, pe de altă parte, a etalat o serie de omisiuni proprii și vădit nescuzabile în monitorizarea stării generale a acestui pacient minor și a funcțiilor sale vitale, aspecte care au condus la statusul evolutiv nefavorabil și la decesul acestuia”. Asistenta a cerut ajutorul medicului Într-o declarație dată în calitate de martor, Mădălina Abdel Karim a spus că „este medic specialist pediatru și că lucrează din noiembrie 2015 la Spitalul Sanador, pe Secția de pediatrie, unde consultă și tratează pacienții pediatrici, mai puțin cazurile chirurgicale întrucât pentru astfel de cazuri există un medic curant de chirurgie pediatrică”. Legat de cazul băiețelului Ștefan Duță, medicul a spus că, după ce l-a consultat, a sunat-o pe medicul chirurg Laura Florentina Vasile, căreia i-a spus că ar trebui să consulte pacientul pentru că era somnolent, palid și ușor tahicardic. Ulterior medicul Mădălina Abdel Karim s-a aflat în camera de gardă până la ora 22.47. Procurorul Iacob, avocat pentru Bălănescu În ce o privește pe medicul Laura Bălănescu, cea care a făcut operația de hernie inghinală, procurorul Marius Iacob pare că i-a fost mai degrabă avocat.  „De precizat, din capul locului, că inculpatei Bălănescu Laura nu i se poate adresa un reproș, din perspectivă penală, în legătură cu modalitatea de derulare a intervenției propriu-zise”, menționează în rechizitoriu procurorul Marius Iacob. Tot el, scrie negru pe alb, că „omisiunile ce i se impută inculpatei vizează strict modalitatea în care aceasta a reușit să se conformeze exigențelor referitoare la exercitarea obligației de supraveghere cu respectarea tuturor preceptelor de ordin normativ și pe care standardele medicale le impuneau”. „Inculpata Bălănescu Laura nu se poate absolvi de culpabilitate”, dar nici nu a fost trimisă în judecată Totuși, spune procurorul în rechizitoriu, „așa cum am arătat în cuprinsul paragrafelor precedente, inculpata Bălănescu Laura nu se poate absolvi de culpabilitate prin invocarea faptului că răspunderea în cazul obligației de supraveghere ar fi revenit în mod exclusiv medicilor de gardă, câtă vreme, din interepretarea sistematică, teleologică și istorică a reglementărilor elaborate la nivelul unității sanitare, rezultă că asigurarea efectivității obligației de supraveghere era partajată între medicii de gardă și medicul curant”. Cu toate acestea, procurorul Marius Iacob a decis să o scape pe Laura Bălănescu de acuzația de ucidere din culpă. Mama copilului mort: „Dacă nu era operat, trăia” Andreea Duță, mama băiețelului mort la Spitalul Sanador, este oripilată și consideră că copilul ei a fost ucis a doua oară de procurorul Marius Iacob. „E totul ok din punctul de vedere al procurorului. Mai are să zică că a murit copilul din vina mea pentru că l-am dus la medic. Ce să zic? Adică el spune că nu poate să demonstreze că tehnic operația a fost greșită. E o legătură cauzală directă între operație și moarte. O spune raportul INML, nu o spun eu! Spune că există o legătură cauzală. Eu am dus un copil pe picioare, care se juca. Dacă nu era operat, trăia. Deci, este logic!”, a declarat Andreea Duță. Aceasta consideră că „s-a ajuns în punctul acela să căutăm un țap ispășitor. Să tragem la răspundere o doctoriță care nu știa că trebuie să urmărească și cazurile chirurgicale. Chiar pe partea de monitorizare, totul se bate cap în cap. Mizeria de rechizitoriu nu pot să-l citesc. Să-și scrie memoriile Iacob, nu rechizitorii pentru că e clar că nu e capabil”.  „Numai morții sunt vinovați” Mama îndurerată crede că „se vede clar că miza a fost să o protejeze pe doamna Bălănescu și pe prietenele domniei sale. Influențe mari din masonerie, probabil. Și ca să le demonstreze tuturor cum funcționează puterea procurorilor. Acest caz a fost public în toată țara. Toată lumea știe ce s-a întâmplat. Operația era un de rutină și s-a ajuns la deces, cu toți medicii acolo. Ei vor să nu fie nimeni vinovat pentru asta. De fapt, în România nu e nimeni vinovat, decât mortul. Numai morții sunt vinovați (...). Îmi e rușine că se întâmplă asta la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Mi-e rușine de rușinea lui Iacob. Mi-e silă că a putut să dea așa ceva”. „Ei sunt niște oameni cu relații” Cu moralul la pâmânt, Andreea Duță nu mai are încredere în justiția românească: „Noi, fraieri că ne adresăm lor. Este nefuncțională justiția. E de formă! Eu ca și justițiabil mă simt total pe dinafara protecției statului. Uitați-vă cât de inegală e lupta pentru dreptate. Noi, cu copilul dus la operație. Ei, cu toți prietenii medici, cu relații în minister, ei prin toate comisiile, cu toate cadrele didactice din facultate, toate acese conexiuni. Domnul Iacob a împărțit dreptatea în funcție de influența lui, nu în funcție de fapte și probe. Noi suntem niște oameni normali, care ne-am dus copilul să-l facem bine. Ei sunt niște oameni cu relații. Practic, cine are mai multe conexiuni câștigă. Dar Marius Iacob și-a arătat micimea profesională în acest caz”.   

Blat: un judecător acuză Parchetul General că n-a mai făcut nimic cu dosarul Călin Georgescu Foto: Facebook
Eveniment

Blat: un judecător acuză Parchetul General că n-a mai făcut nimic cu dosarul Călin Georgescu

Un judecător acuză Parchetul General că n-a mai făcut nimic cu dosarul Călin Georgescu, dosarul fiind „în nelucrare”. Pe 5 mai, judecătorul i-a redus lui Georgescu perioada cât va sta sub control judiciar, de la 60 la 45 de zile, iar printre motivele invocate este şi acela că procurorul de caz nu a venit în instanţă cu probe noi. Citește și: Guvernul aprobă salarii de aproape 5.000 euro/lună, brut, la compania-căpușă CNI, deși abia mai are bani de pensii Un judecător acuză Parchetul General că n-a mai făcut nimic cu dosarul Călin Georgescu „Judecătorul nu poate face abstracţie de împrejurarea că, de la momentul luării măsurii preventive, cauza a rămas în mare parte în nelucrare, fără ca procurorul să justifice în vreun fel această împrejurare. Atâta timp cât procurorul a considerat necesară luarea unei măsuri preventive în prezenta cauză, trebuie să se conformeze prevederilor art. 322 alin. (2) din Cpp, care impun celeritate în cauzele în care există măsuri preventive. Totodată, se impune precizarea că în cauză nu sunt anchetate fapte foarte recente. Judecătorul nu poate lăsa nesancţionată conduita pasivă a procurorului, astfel că, pentru a urgenta mersul anchetei, va reduce termenul pentru care este prelungită măsura preventivă de la 60, la 45 de zile, termenul de 60 de zile fiind unul maximal, iar nu unul fix. Termenul de 45 de zile este apreciat ca rezonabil pentru efectuarea actelor de urmărire penală precizate de procuror în cuprinsul ordonanţei, urmând ca, după efectuarea acestor acte, să se examineze din nou necesitatea măsurii preventive în cauză", se arată în motivarea dată publicităţii joi de Judecătoria Sectorului 1. Judecătorul mai arată că procurorii au venit cu aceleaşi probe ca în luna martie, când a fost acceptată de instanţă impunerea măsurii controlului judiciar. „O cerere care repune în discuţie aceleaşi aspecte ca cele ce au fost anterior analizate printr-o hotărâre definitivă este inadmisibilă (...) Or, în prezenta cauză, de la momentul pronunţării încheierii anterioare până la acest moment procesual, procurorul nu a administrat mijloace de probă noi care să reliefeze elemente de fapt, de natură să răstoarne, de o manieră hotărâtoare, cele reţinute anterior cu privire la starea de fapt, fiind audiat doar inculpatul cu ocazia prelungirii măsurii preventive, ce s-a prevalat de dreptul la tăcere cu privire la aspectele esenţiale cauzei", se arată în motivare. Georgescu, acuzat că generează tensiuni în societate Totuși, magistratul a decis să prelungească controlul judiciar în cazul Georgescu.  „Judecătorul nu poate ignora împrejurarea că inculpatul este o persoană publică, iar mesajele sale cunosc un impact puternic în rândul susţinătorilor săi, fapt ce ar trebui să-l responsabilizeze şi mai mult, iar nu să folosească poziţia sa pentru a promova idei apte să genereze tensiuni în rândul societăţii, precum sunt faptele cercetate. Drept urmare, în acest context, se justifică măsura preventivă şi în continuare. Judecătorul mai reţine şi că, în cauză, este în discuţie cea mai uşoară măsură preventivă şi care, pusă în balanţă cu necesităţile procesuale şi cu gravitatea acuzaţiei, se justifică şi la acest moment procesual. Raportat la considerentele anterior expuse, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că revocarca măsurii preventive ar contraveni scopului de a proteja în mod eficient interesul public", mai arată motivarea deciziei. Totuși, judecătorul a eliminat două obligaţii impuse lui Georgescu, să deţină arme şi să comunice organelor penale informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă”.  Georgescu, cercetat pentru discursuri din 2021 și 2020 Georgescu este urmărit penal pentru săvârşirea a şase infracţiuni, cea mai gravă fiind cea de instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, în formă tentată, fiind acuzat că ar fi pus la cale un plan de destabilizare a României cu ajutorul mercenarilor conduşi de Horaţiu Potra, după ce Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale din 2024.Din documentele din instanţă, rezultă că procurorii l-au pus pe Georgescu sub control judiciar doar pentru trei infracţiuni, care se referă la fapte mai vechi.Astfel, Georgescu este acuzat că, pe 20 octombrie 2021, într-un discurs susţinut în faţa unei mulţimi de protestatari la adresa restricţiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus, organizat în Piaţa Universităţii din Bucureşti, reproduce cuvintele, gesturile şi tonul mareşalului Ion Antonescu în discursul ţinut de acesta din urmă la Marea Adunare Legionară din 6 octombrie 1940.Un exemplu în acest sens este fraza rostită de Georgescu: 'Prin linişte şi credinţă, prin ordine şi unire, prin muncă şi iubire, cu Dumnezeu înainte', iar la încetarea discursului el a efectuat salutul legionar/nazist.De asemenea, Georgescu pare a-i elogia pe Corneliu Zelea Codreanu şi pe mareşalul lon Antonescu şi în cadrul unui interviu din iunie 2020. 

Crin Antonescu își cere dosarul CNSAS (sursa: Facebook/Crin Antonescu)
Politică

Crin Antonescu a cerut CNSAS să-i furnizeze documentele din dosarul său: Le voi publica integral

Crin Antonescu își cere dosarul CNSAS. Candidatul Alianței „România Înainte” la alegerile prezidențiale din 2025, Crin Antonescu, a anunțat miercuri, 16 aprilie, că a depus o cerere oficială la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) pentru a primi toate documentele din dosarul său. Inițiativa vine în urma unor acuzații publice legate de o posibilă colaborare cu fosta Securitate. Crin Antonescu își cere dosarul CNSAS „În urma atacului de ieri, am depus solicitarea către CNSAS pentru a primi toate documentele din dosarul meu. Solicitarea a fost înregistrată cu nr. P1033/25/16.04.2025”, a transmis Antonescu pe Facebook. Citește și: Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare” Conform unei adeverințe publicate de CNSAS, Crin Antonescu figurează într-un dosar informativ și a dat o declarație în 1988, în perioada în care era profesor la Școala din Niculițel (județul Tulcea). Instituția a concluzionat, însă, că nu i se poate atribui calitatea de colaborator al Securității comuniste și nici implicarea în poliție politică. Antonescu: „Nu am fost colaborator, am fost urmărit” Într-o conferință de presă susținută marți, Antonescu a negat categoric orice colaborare cu fosta Securitate, afirmând că a fost chemat doar în calitate de urmărit, în legătură cu un prieten care a încercat să fugă din țară în anii '80. „Nu am avut nicio relație cu Securitatea, decât în calitate de urmărit. Nu am fost niciodată colaborator, cu atât mai puțin implicat în poliție politică”, a declarat acesta. Declarație despre un prieten plecat în străinătate Crin Antonescu a oferit detalii despre contextul acelei declarații din 1988: Un prieten al său, inginer, a încercat să plece în Austria prin Bulgaria în 1987, dar a fost capturat și returnat în România. Prietenul le-a lăsat câteva obiecte personale mai multor apropiați, printre care și Antonescu. Toți cei implicați au fost chemați la Securitate pentru a da explicații. Antonescu susține că nu a oferit informații compromițătoare și că a declarat doar că era prieten cu respectiva persoană și nu știa de intenția acestuia de a fugi. „Foarte interesant e că, în 1988, prietenul respectiv a reușit să fugă. A avut încredere în mine și m-a rugat să-i anunț părinții, ceea ce am făcut. Azi trăiește în Canada”, a mai relatat candidatul. „Nu mi-e frică de securiștii de rit nou” În postarea sa publică, Antonescu a transmis un mesaj celor care încearcă să-i compromită imaginea în plină campanie electorală: „Am crezut că au trecut vremurile șopârlelor și delațiunilor. Se pare că nu. Dar, așa cum nu m-a speriat fosta Securitate, nu mi-e frică nici de securiștii de rit nou.” Crin Antonescu a anunțat că va publica integral documentele pe care le va primi de la CNSAS, „așa cum este firesc”, pentru a elimina orice suspiciune și pentru a demonstra că nu a avut nicio legătură de colaborare cu regimul comunist.

Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Antonescu Foto: Captură Antena 3
Politică

Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Antonescu, blocând accesul la „nota de constatare”

Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare”: „Încă de la prima adeverință emisă de Consiliu după schimbarea legii de funcționare, în martie 2008, Colegiul - sau, mai bine zis, TOATE Colegiile! - au permis consultarea notelor de constatare care au stat la baza acestor acte administrative”.  Citește și: Băsescu: Candidează ambii lideri USL care în 2012, sub comanda Varanului, au destructurat în două zile Statul Român Nagâț, care a fost cercetătoare la CNSAS, iar acum face parte din colegiul care conduce instituția, se referă la faptul fără precedent că, în adeverința prin care CNSAS afirmă că Crin Antonescu nu a colaborat cu Securitatea, se precizează că „nota de constatare” poate fi consultată doar de candidatul PSD-PNL-UDMR la președinție.  Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Antonescu „Singurele precizări care cred că se impun din partea mea (deocamdată) privind adeverința publicată ieri de CNSAS sunt următoarele: 1. Încă de la prima adeverință emisă de Consiliu după schimbarea legii de funcționare, în martie 2008, Colegiul - sau, mai bine zis, TOATE Colegiile! - au permis consultarea notelor de constatare care au stat la baza acestor acte administrative. Puteți verifica asta pe site-ul instituției, dar pun mai jos, ca ilustrare, adeverința nr. 1, emisă în mai 2008, la mai puțin de două luni după schimbarea legii și a procedurilor interne. În acel moment, secretarul Colegiului era prof. Corneliu Turianu, fost judecător, fost președinte de tribunal, iar vicepreședintele, prof. Virgiliu Țârău, era absolvent de Drept (la Babeș Bolyai, nu la Bioterra). Nicio clipă nu s-a ridicat problema "absenței cadrului legal" (scuzați gips-cartonul, nu-mi aparține) care să permită consultarea documentelor pe care se bazează o adeverință, indiferent pe numele cui s-ar fi emis ea.   2. Nici acest Colegiu din care fac parte (spre exasperarea unora) NU a votat vreo modificare de procedură sau de mod de lucru, în privința dreptului de consultare a notelor de constatare care stau în spatele adeverințelor. E drept că la ultima ședință de săptămâna trecută unii colegi au avut subit o epifanie, dar nu s-a decis nimic. Personal, am pus "revelația" pe seama atmosferei pascale, nu mi-am imaginat ce va urma.   3. Deși ce a urmat ne face de râs pe toți, în mod paușal, legea spune că răspunderea este individuală. Prin urmare, vă spun că eu nu am fost, nu sunt și nu voi fi de acord cu restricționarea accesului la notele de constatare votate ca adeverințe, acces care a fost permis timp de 17 ani. Și nu o să-mi schimb opinia, indiferent cum îl cheamă pe titularul adeverinței cu pricina”, a scris Nagâț pe Facebook. 

Dosarele de pensie, depuse și online (sursa: Facebook/Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale)
Eveniment

Dosarele de pensie pot fi depuse și online, fără deplasare fizică la ghișeu. Care este procedura

Dosarele de pensie, depuse și online. Persoanele care doresc să solicite pensie pot evita drumurile la ghișeu trimițând actele online, în doar câteva minute, prin portalul Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Dosarele de pensie, depuse și online Platforma permite depunerea cererilor pentru toate tipurile de pensii: de limită de vârstă, anticipată, de invaliditate sau de urmaș. Citește și: Radare fixe "invizibile", pe majoritatea drumurilor naționale. Șoferul nu mai este oprit, amenda vine acasă Utilizatorii pot consulta și istoricul contribuțiilor, stagiile de cotizare și viramentele către Pilonul II. „Ziarul de Iași” explică pas cu pas cum funcționează platforma digitală a CNPP. Continuarea, în Ziarul de Iași

Mihai Lauruc, legături puternice în Rusia. Aici, împreună cu ministrul de Externe, Serghei Lavrov (dreapta) (sursa: Facebook/Михаило Лаурук)
Investigații

Mihai Lauruc, menționat în dosarul "Geția", legături puternice de afaceri în Rusia

Mihai Lauruc, legături puternice în Rusia. Lauruc, președintele Uniunii Rutenilor Subcarpatici, a fost implicat în mai multe afaceri ilegale, dar a scăpat de pușcărie după intervenția pesediștilor din Ministerul Justiției. Mihai Lauruc, legături puternice în Rusia Asta nu l-a împiedicat să se asocieze cu liberalul Valer Bindea, fost prefect și vicepreședinte al PNL Bistrița Năsăud, dar și cu colonelul rus Mikhail Mamiashvili, președintele Federației Ruse de Lupte. Citește și: Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile nete în economie au căzut cu 4,9% față de 2023 - INS Numele lui Mihai Lauruc apare de cinci ori în dosarul „Geția”, anchetă care a dus la arestarea preventivă a subalternului său de la Uniunea Rutenilor Subcarpatici, profesorul Marius Semeniuc, pentru complicitate la trădare și spijinirea unui grup infracțional organizat. Promotor al ideii că invazia Rusiei în Ucraina este justificată, Mihai Lauruc s-a fotografiat la Moscova cu Petro Ivanovych Getsko, condamnat la 20 de ani de închisoare pentru infracțiuni la adresa securității naționale a Ucrainei. Arestat pentru afaceri cu combustibil, finanțator al partidului lui Măgureanu Prorusul Mihai Lauruc, fost boxer la Clubul Sportiv Dinamo al Ministerului Afacerilor Interne, era considerat "baronul petrolului din Maramureș" la începutul anilor 2000. Afacerile ilegale cu combustibil i-au adus prima arestare preventivă în aprilie 2002. Presa vremii relata că a stat doar cinci zile în arest pentru că Doru Trifoi, pe atunci secretar de stat în Ministerul Justiției din partea PSD, ar fi dat ordin ca Lauruc să fie pus în libertate. După ce a scăpat de arest, afaceristul Lauruc a declarat public că s-a dus la Cotroceni pentru a se întâlni cu Ioan Talpeș, pe atunci șeful Administrației Prezidențiale. Întrebat despre legătura sa cu Mihai Lauruc, Ioan Talpeș declara în urmă cu șase ani că nu a avut nici o legătură cu acesta. Este cert, însă, că Lauruc a intrat în Palatul Cotroceni. Tot la începutul anului 2000, afaceristul Mihai Lauruc a înființat și finanțat filiala sigheteană a Partidului Noua Românie, formațiune politică controlată Virgil Măgureanu, fostul șef al SRI. Pe 27 ianuarie 2003, Lauruc a fost arestat din nou. Dar și de această dată, după câteva luni închis, a fost eliberat. Bizara afacere Loto prin SMS SA/Mobzoid SA Bazele unei noi afaceri controversate au fost puse de Mihai Lauruc și ruda sa Livius Lauruc în martie 2011. Atunci, cei doi au înființat firma Loto prin SMS SA, al cărei capital social a fost inițial de 10,9 milioane lei. În acte, Mihai Lauruc a contribuit cu doar 10 lei la capitalul social, în timp ce Livius Lauruc, cu 6 lei. Diferența de până la 10,9 milioane de lei o reprezenta un depozit de produse petroliere, adus ca aport în natură de Livius Lauruc. În iunie 2012, familia Lauruc a decis majorarea capitalul social cu suma de 789.475.230 lei, echivalentul a aproximativ 170 de milioane de euro la vremea respectivă. De această dată, suma provenea din evaluarea titlului de stat (emis în perioada interbelică) cu nr. 016375 și a 20 de cupoane, cu o valoare de 1.000 franci aur. Ruși, ucraineni și un offshore din Delaware Obligațiunea de stat a fost emisă de Ministerul Finanțelor pentru Renta Română, și figurează la datoria Publică a României. Totodată, firma Loto prin SMS SA a fost rebotezată cu numele Mobzoid SA. Ulterior, 79% din acțiunile firmei au ajuns la ucraineanul Ivan Chubyrko, la rușii Mikhail Mamiashvili și Yury Savyak, la offshore-ul Zoid LLC (Delaware, SUA), dar și la cetățeanul român Valer Bindea. La un moment dat, Bindea și Zoid LLC s-au retras din firmă, dar au fost înlocuiți de ucrainenii Maksym Tolkacov și Oleksandr Luchkov și de ungurul Attila Dene. Lauruc, asociat cu Mikhail Mamiashvili, șeful Federației Ruse de Lupte Rusul Mikhail Mamiashvili a fost campion olimpic la lupte sub steagul Rusiei. A primit numeroase distincții și ordine din partea statului rus, care i-a oferit și gradul de colonel în Armata rusă. Acum, Mamiashvili este președintele Federației Ruse de Lupte. Autoritățile din SUA au refuzat să-i acorde viză pentru a intra pe teritoriul american. Mamiashvili apare ca asociat în firma Triple Ltd. din Belarus. Două treimi din companie sunt deținute de oligarhul Yury Chyzh, cel mai bogat afacerist din Belarus.  Mamiashvili, asociat cu Anzor Kikalishvili, cap al mafiei ruse din SUA Potrivit presei din fostele state sovietice, un alt asociat ar fi Anzor Kikalishvili. În 1996, FBI l-a indicat pe Kikalishvili drept unul dintre șefii mafiei ruse responsabil cu supravegherea afacerilor ilegale din Statele Unite. Compania Triple a fost înființată de Yury Chyzh în anul 1992. În prezent, compania se ocupă construcții, servicii vamale, băuturi nealcoolice, hypermarket-uri, medicamente, restaurante, ba chiar deține o arenă de hochei și 57% din clubul de fotbal Dinamo Minsk. Mamiashvili și Kikalishvili au preluat o preluat o treime din compania Triple de la milionarul Vladimir Yaprintsev, președintele Federației de Lupte din Belarus, în contul unei datorii Lauruc, șeful lui Semeniuc, arestat în dosarul "Geția" Între timp, Mihai Lauruc a devenit președintele Uniunii Rutenilor Subcarpatici din România (URSR), o organizație pro Rusia. Pe funcția de director executiv al organizației îl regăsim pe Marius Semeniuc, care a fost arestat preventiv pentru complicitate la trădare și sprijinirea unei grup infracțional organizat în dosarul "Geția”.  Din referatul de arestare al lui Marius Semeniuc aflăm că acesta (în data de 24 octombrie 2024, la un eveniment organizat de Ambasada Rusiei) s-a întâlnit cu Ștefan Mateescu, unul din cei doi inițiatori ai Comandamentului "Vlad Țepeș", un alt grup prorus. Celălalt inițiator al grupului este Adrian Robertin Dinu. Ultimii doi păstrau legătura cu Biroul Atașatului Apărării Rus din cadrul Ambasadei Rusiei. "Conform actului de sesizare, în data de 29.11.2023, nucleul de conducere al grupului a realizat o întâlnire cu reprezentanții Biroului Atașatului Apărării Rus la București, colonel CHUPRINA Alexandr, respectiv colonel IGNATIEV Evgheny", se menționează în referatul de arestare al DIICOT. Ulterior, în data de 25 ianuarie 2025, Marius Semeniuc și Adrian Robertin Dinu au plecat la Moscova pentru a primi numele viitorului președinte al României, dar și pe cele ale celor nouă miniștri pe care voiau să îi instaleze în fruntea statului român. Rusul Getsko, condamnat în Ucraina la 20 de ani Înainte de a pleca la Moscova, Adrian Robertin Dinu s-a întâlnit cu Evgheni Ignatiev, adjunctul atașatului militar din cadrul Ambasadei Rusiei. Anchetatorii îi suspectează pe Dinu și Semeniuc că, la Moscova, s-au întâlnit cu mai multe persoane, inclusiv cu Petro Ivanovych Getsko, condamnat la 20 de ani de închisoare pentru infracțiuni la adresa securității naționale a Ucrainei (Getsko se autoproclamase prim-ministrul Republicii Rusiei Subcarpatice, "stat" creat pe teritoriul Ucrainei).  Tot la Moscova s-a întâlnit cu Petro Ivanovych Getsko și Mihai Lauruc. Conform anchetatorilor, Petro Ivanovych Getsko se află în Federația Rusă, începând cu anul 2014. "Acest ultim fapt este confirmat și de fotografia inclusă într-un articol de presă postat în ianuarie 2022, cu ocazia conferinței Centrului Internațional <Matița Rusinov> (Matca Rutenilor), desfășurată la Moscova, fotografie în care GETSKO Petr (Petro) apare în centru, împreună cu Lauruc Mihai", spun anchetatorii. Apoi, pe 20 februarie 2025, Marius Semeniuc i-a trimis fotografii lui Petro Getsko de la ceremonie festivă de depunere de coroane la Memorialul Central Sovietic din București, respectiv de la recepție, organizate cu ocazia Zilei Apărătorului Patriei de către Ambasada Federației Ruse în România. Fotografiile au fost postate pe contul lui Mihai Lauruc, "cetățean român, cofondator al Mișcării Internaționale Rusofile (MIR), șeful secției din România". 

Procurorul Iacob tergiversează cazul Bălănescu-Sanador. În stânga imaginii, Laura Bălănescu (sursa: Inquam Photos/Mălina Norocea, Ocrav Ganea)
Investigații

EXCLUSIV După șase ani și jumătate, cazul unui copil mort pe masa de operație este încă în cercetare

Procurorul Iacob tergiversează cazul Bălănescu-Sanador. Procurorul Marius Iacob (Parchetul General) este acuzat de Andreea Duță, mama unui băiețel care a murit în urma unei operații făcute la Spitalul Sanador, că întârzie nejustificat ancheta privind uciderea din culpă a fiul ei. Citește și: EXCLUSIV Sanador a devenit parte "responsabilă civilmente" în cazul copilului despre care procurorii susțin că a fost ucis din cauza unei operații făcute prost Este vorba de un dosar deschis în urmă cu aproape șase ani și jumătate care nici până astăzi nu a fost finalizat, deși procurorul Marius Iacob a promis familiei îndoliate că va finaliza investigația în primăvara anului 2024. Dosarul urmează să se prescrie în octombrie 2026. DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că medicul Laura Bălănescu, cea care l-a operat pe băiețelul în vârsta de un an și zece luni, dar și alte cadre medicale de la Spitalul Sanador sunt cercetate pentru ucidere din culpă. Laura Bălănescu este soția lui Radu Bălănescu, fostul șef al masonilor din România, dar deține și importante funcții în sistemul medical din România (vezi CV-ul Laurei Bălănescu). Marius Iacob a devenit vedetă după ce a lucrat în celebrul caz "Elodia". În acest moment, Iacob îi investighează pe mercenarul Horațiu Potra și pe complicii acestuia. Procurorul Iacob tergiversează cazul Bălănescu-Sanador Andreea Duță, mama băiețelului care a murit în urma unei operații făcute de medicul Laura Bălănescu la Spitalul Sanador, trăiește o nouă dramă. Ea luptă cu justiția din România pentru ca dosarul deschis în urmă cu mai bine de șase ani să nu fie clasat pentru prescripția faptei de ucidere din culpă. Infracțiune care se prescrie în termen de opt ani. Termen care, în acest caz, se împlinește în octombrie 2026. De dosar se ocupă procurorul Marius Iacob, de la Parchetul General. Ultima sa invenție în materie de tergiversare a dosarului, potrivit Andreei Duță, constă în extinderea cercetării asupra a doi medici pediatri și a două asistente. Și, cum unul din cei doi medici nu își recunoaște semnătura aflată pe regulamentul de ordine interioară al spitalului Sanador, s-a cerut o expertiză grafologică.   "Mie mi se pare că se tergiversează acest dosar cu rea intenție. Cu rea intenție! Ca să meargă la prescriere. Se inventează tot felul de subiecte false ca să se prescrie. De exemplu, această expertiză grafologică. Este un subiect fals! Tu ai o expertiză medico-legală care spune clar că a fost omorât un copil, că putea fi salvat, că i s-a secționat vasul, că a sângerat. Această expertiză este foarte clară. Ai toate acestea și tu acuma vrei să vezi dacă o doctoriță a semnat sau nu un regulament de ordine interioară?", s-a declarat șocată Andreea Duță într-o discuție cu DeFapt.ro.   "Se încearcă o clasare elegantă a dosarului" Nemulțumită de felul în care s-a derulat ancheta până acum sub conducerea procurorului Marius Iacob, Andreea Duță l-a reclamat la Parchetul General, condus procurorul general Alex Florența. "Au trecut 6 ani, 4 luni și jumătate (2313 zile) de la decesul copilului meu, iar ancheta este în continuare într-un stadiu incert, fără un rechizitoriu întocmit și fără trimiterea în judecată a celor responsabili. Audieri repetate și inutile – în loc să finalizeze ancheta, procurorii au preferat să reaudieze martorii și inculpații de mai multe ori, fără a avansa către o soluționare clară a cazului. Există probe clare privind culpa medicală, conform raportului Institutului de Medicină Legală, care indică o hemoragie internă survenită în timpul operației. Cu toate acestea, dosarul este tergiversat nejustificat", se menționează în plângerea transmisă procurorului general al României. Procurorul general, tăcut ca un mort Andreea Duță reclamă și "posibile interese obscure și rea-voință – având în vedere durata excesivă a anchetei și faptul că inculpații fac parte din aceeași elită medicală și juridică, există suspiciunea că se încearcă o clasare elegantă a dosarului". Cum nici procurorul general al României, Alex Florența, nu i-a dat vreun răspuns, femeia a dat în judecată Parchetul General la Tribunalul București, în speranța că dosarul va fi finalizat înainte de prescrierea infracțiunii. Ironic, procesul aflat pe rol a început o amânare. "Acest dosar nu 100%, 300% se prescrie pe partea penală"  Infracțiune de ucidere din culpă are termen de prescriere opt ani de la data săvârșirii faptei. "Și noi avem șase ani jumate. În octombrie (2025 - n.r.), se fac șapte. Noi nu am ieșit cu dosarul ăsta din faza de urmărire penală. După aia, urmează camera de consiliu. Acolo mai durează un an de zile. Acest dosar nu 100%, 300% se prescrie pe partea penală. Nu am nici cea mai vagă idee pe cine protejează procurorul, dar este și o lipsă de asumare în general a tot ceea ce înseamnă procese penale. De ce să nu fie mai bine să se prescrie decât să ne mai batem capul cu o speță de genul acesta? În cazul nostru, gândindu-mă la ce persoane sunt implicate, cred că se încearcă tragerea de timp prin toate mijloacele specifice ca să se prescrie pe latură penală", a declarat Andreea Duță pentru DeFapt.ro. Într-un final, probabil, se vor plăti doar despăgubiri de către societățile de asigurări. Dacă așa vor sta lucrurile, Andreea Duță a spus că va da în judecată România la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru durata excesivă a anchetei. Cum s-a întâmplat tragedia de la Spitalul Sanador DeFapt.ro a dezvăluit că, în dimineața zilei de 20 octombrie 2018, Ștefan Duță, un băiețel de doar un an și zece luni, a fost operat de hernie inghinală de medicul Laura Bălănescu la Spitalul Sanador. Între orele 13.25 și 14.20, copilul a stat în secția de Terapie Intensivă, apoi a fost mutat în salonul Pediatrie. La ora 14.30, medicul Laura Bălănescu i-a făcut un nou consult, în urma căruia a concluzionat că starea pacientului era satisfăcătoare, cu tegumente palide și pansamente curate. Problemele au început să apară o jumătate de oră mai târziu, atunci când copilul a început să transpire și să vomite. Apoi, după încă o oră, a fost consultat de medicii Laura Vasile și Gabriel Drăgan. Dar și aceștia au concluzionat că Ștefan Duță avea o stare generală bună și era conștient. La ora 17.44, copilul a vărsat din nou și prezenta transpirații abundente în zona capului. Pacientul a fost văzut de mai mulți medici, inclusiv de medicul curant Laura Bălănescu, până la ora 22.47, atunci când s-a constatat că starea copilului este extrem de gravă. Șapte minute mai târziu, băiețelul a făcut stop cardiorespirator. Medicii au început manevrele de resuscitare. Decesul a fost declarat la 00.15.

Dosarul Zisu: artă, lux și corupție (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Uluitoarea avere a generalului Zisu: 4.600 de tablouri, 31 de ceasuri, unul valorând 500.000 de euro

Dosarul Zisu: artă, lux și corupție. Numărul operelor de artă descoperite de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) în urma perchezițiilor efectuate în dosarul care îl vizează pe generalul Cătălin Ștefăniță Zisu, șeful Comandamentului Logistic Întrunit, a ajuns la circa 4.600, potrivit unor surse judiciare citate de AGERPRES. Dosarul Zisu: artă, lux și corupție Operele de artă urmează să fie evaluate de specialiști ai Muzeului Național de Artă, procesul fiind programat să înceapă în cursul săptămânii viitoare. Citește și: Primul semn că AUR vrea să scape de Georgescu: Târziu îi cere să clarifice afirmațiile despre Moldova Pe lângă tablouri, anchetatorii au descoperit 31 de ceasuri de lux, dintre care unul este evaluat la peste 500.000 de euro, dar și 3.600 de sticle cu băuturi alcoolice. Acuzații de corupție în cazul extinderii unui cimitir militar Pe 15 februarie, DNA a anunțat punerea în mișcare a acțiunii penale și aplicarea măsurii controlului judiciar pe cauțiune împotriva mai multor persoane, printre care: General-locotenent Cătălin Ștefăniță Zisu, acuzat de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Colonel (r) Lucian Amorăriței, acuzat de fals în înscrisuri, uz de fals, complicitate la abuz în serviciu și alte infracțiuni. O.I., administrator al SC Garden Center Grup SRL, acuzat de participație improprie la abuz în serviciu și uz de fals. Prejudiciu de aproape 12 milioane de lei Potrivit procurorilor, între noiembrie 2022 și decembrie 2023, generalul Zisu, cu sprijinul colonelului Amorăriței, ar fi certificat în mod necorespunzător efectuarea lucrărilor pentru proiectul „Extindere cimitir militar în cazarma 3430 București”, deși o parte dintre acestea nu ar fi fost realizate. Prejudiciul cauzat unității militare se ridică la 11.959.654 de lei. Contract de peste 41 de milioane de lei pentru lucrări incomplete În martie 2022, Comandamentul Logistic Întrunit a semnat cu SC Garden Center Grup SRL un contract de 41.676.698 de lei, TVA inclus, pentru realizarea lucrărilor la cimitirul militar. Proiectul prevedea, printre altele, modernizarea rețelelor electrice și de apă, amenajarea spațiilor verzi, construirea unor drumuri și platforme de gunoi. Documente falsificate pentru justificarea plăților Anchetatorii susțin că angajații SC Garden Center Grup SRL ar fi falsificat documente de transport pentru pământ și moloz, atestând livrări fictive. Aceste documente ar fi fost folosite pentru justificarea cererilor de plată, deși cantitățile indicate nu reflectau realitatea. Deși avea cunoștință de neexecutarea unor lucrări, generalul Zisu ar fi aprobat procese-verbale de recepție provizorie și ar fi validat facturile emise de SC Garden Center Grup SRL, permițând astfel decontarea sumelor solicitate.

Dosar DIICOT prescris după nouă ani (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Dosar DIICOT prescris după nouă ani

Dosar DIICOT prescris după nouă ani. Cel mai mare dosar de contrabandă instrumentat de DIICOT, în care o rețea de 34 de membri era acuzată de trecerea ilegală a frontierei cu mii de pachete de țigări moldovenești, a fost închis. Dosar DIICOT prescris după nouă ani După nouă ani de procese și dezbateri pe tema legalității probelor și a încadrării juridice, Tribunalul Iași a decis închiderea cazului din cauza prescrierii răspunderii penale. Citește și: Avertisment grav de la Washington: Informațiile CSAT despre implicarea malignă a Rusiei în procesul electoral trebuie investigate pe deplin Procesul a fost marcat de întârzierea soluționării, unul dintre inculpați decedând înainte de pronunțarea sentinței, în timp ce ceilalți membri ai rețelei au sărbătorit încheierea dosarului. Statul rămâne cu câteva bunuri confiscate și cu șanse slabe de a recupera prejudiciul, transformând acest caz într-un exemplu de ineficiență în lupta împotriva contrabandei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Președintele CCR Enache, dosar Secu pierdut (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

EXCLUSIV Marian Enache, șeful CCR, avut dosar de turnător, dar susține că a fost victima Securității

Președintele CCR Enache, dosar Secu pierdut. Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României, figurează cu dosar Fond Rețea la Securitate, dar Serviciul Român de Informații susține că "dosarul nu s-a păstrat în arhivă". Istoricul Mihai Demetriade a explicat pentru DeFapt.ro că această sintagmă se referă la faptul că dosarul a fost distrus, adică nu mai există fizic. Cel mai probabil, dosarul a fost distrus în decembrie 1989 la ordinul generalului Iulian Vlad, care a ordonat distrugerea arhivei Securității. Însă a rămas numărul de dosar: 7259/Vaslui. Citește și: Șeful CCR câștigă anual din trei pensii speciale mai mult decât din salariul de la Curtea Constituțională. Total: peste 100.000 de lei lunar. Pe ce a „spart” Marian Enache 135.000 de euro în 2023, an în care s-a însurat La solicitarea DeFapt.ro, judecătorul Marian Enache a negat orice colaborare cu Securitatea înainte de decembrie 1989. Mai mult, se consideră o victimă a Securității: susține că el și familia sa au fost supravegheați pentru că aveau rude în străinătate și presupuse legături cu cetățenii străini. Motiv pentru care nu a fost lăsat să plece în străinătate. Avocat înainte de 1989 Marian Enache, actualul președinte al Curții Constituționale a României, și-a început cariera la vârsta de 23 de ani, în anul 1977, ca avocat în Baroul Iași, la scurt timp după ce a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității "Al. I. Cuza” din Iași. Ulterior, a activat ca avocat în Baroul Vaslui, până în 1990. În toată această perioadă, studenții de la Drept, avocații și angajații din sistemul de justiție erau în atenția specială a Direcției I a Securității. Istoricul Mihai Demetriade a explicat, la solicitarea DeFapt.ro, că Direcția I a Departamentului Securității Statului (DSS) avea printre atribuții și supravegherea domeniului justiție. "De la studenți la drept până la avocați, procurori, toți cei care lucrau în zona asta. Grefieri, habar n-am, toată lumea. Supravegherea presupunea forme de urmărire, forme de supraveghere în dosarul de obiectiv. De exemplu, dacă lucrai la Tribunalul Bârlad, Tribunalul Bârlad avea un dosar de obiectiv în care erau urmăriți toți cei care lucrau acolo. De la stenodactilografă până la președintele tribunalului", a precizat Mihai Demetriade. Mai mult, Justiția avea propria rețea informativă. Astfel, în calitate de student la Drept, respectiv de avocat la Iași și Bârlad, Marian Enache nu avea cum să scape de atenția specială a Securității. Membru CPUN, FSN, juristul lui Iliescu Imediat după Revoluția din Decembrie 1989, îl regăsim pe avocatul Marian Enache membru în Consiliul Provizoriu de Uniune Națională (CPUN). Apoi, pe 11 iunie 1990, a ajuns vicepreședinte al Adunării Deputaților în calitate de deputat din partea Frontului Salvării Naționale (FSN). O lună mai târziu, a fost desemnat de FSN să facă parte dintr-o echipă de 28 de parlamentari pentru a redacta proiectul Constituției României. Tot în anul 1990, deputatul Marian Enache a fost trimis într-un stagiu de documentare în Drept constituțional comparat în Franța, Spania și Italia. Ulterior, pe 15 ianuarie 1993, președintele României Ion Iliescu l-a numit în funcția de consilier de stat, director al Direcției juridice. A stat pe funcție până la data de 18 iunie 1993, dată la care a fost numit ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Moldova. Meleșcanu, Voiculescu, Oprea Trei ani mai târziu a fost rechemat în țară, ocazie cu care a câștigat un mandat de deputat la Iași pe listele Partidului Democrației Sociale din România (PDSR). În anul 1997, a lăsat partidul lui Ion Iliescu pentru a ocupa funcția de vicepreședinte al Alianței pentru România, formațiune politică condusă atunci de Teodor Meleșcanu. Marian Enache a activat ca avocat în Baroul București în perioada 1998 – 2010, dar în paralel a continuat să cocheteze cu politica. În 2008, a fost recuperat de Dan Voiculescu, care l-a înregimentat în Partidul Conservator. A candidat pentru o funcție de senator, dar nu a fost ales. Apoi a ajuns în UNPR, partid condus de generalul Gabriel Oprea, care l-a făcut deputat în anul 2012. La finalul mandatului, în anul 2016, a fost numit judecător la Curtea Constituțională pe o perioadă de nouă ani, cu sprijinul PSD. Președintele CCR Enache, dosar Secu pierdut În urma candidaturii la Senat din 2008, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a emis o adeverință în care se menționează că "nu există date ori documente din care să rezulte calitatea de lucrător sau colaborator al Securității". Dar, în baza Notei de Constatare nr. S/DI/I/585 din data de 23.02.2009, întocmită de către Direcția de Specialitate, din cadrul CNSAS, se regăsesc următoarele informații: "SRI a comunicat că domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (Fond Rețea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă". Întrebat ce înseamnă că Marian Enache a avut un "dosar Fond Rețea", istoricul Mihai Demetriade a explicat: "Neștiind ce era în coperțile alea, nu ne putem pronunța. Ce putem spune este ce putea însemna un dosar de rețea. Un dosar de rețea putea însemna construcția unui instrument de intimidare și șantaj. Adică să fi fost un dosar de… nici nu știm ce a fost… de informator. Sunt mai multe forme de colaborare. Putea să constituie un real dosar de informator și atunci avem de a face cu un exponent al poliției politice. Dar și aici este o discuție. Această calitate e probată doar dacă documentele din acel dosar privesc încălcarea unor drepturi și libertăți. Altminteri nu vorbim de asta". SRI spune că a predat tot ce a primit Serviciul Român de Informații, instituția care a informat CNSAS că dosarul nu s-a păstrat în arhivă, a transmis la solicitarea DeFapt.ro următoarele: "Instituţiei noastre i s-a atribuit sarcina preluării spre conservare şi folosinţă a fondurilor de arhivă ce priveau securitatea naţională ale fostelor organe de informaţii cu competenţă pe teritoriul României. Astfel, au fost preluate de către SRI toate documentele existente la acea dată, create de către structurile interne ale Securității". Ulterior, documentele preluate de la Securitate au fost transferate către CNSAS, conform legislației care reglementează accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste și Securității. Pe scurt, dosarul 7259/Vaslui nu a fost preluat de SRI. Demetriade: "Dosarul a fost distrus" Întrebat dacă există poibilitatea ca dosarul să nu fi fost predate către CNSAS, istoricul Mihai Demetriade a spus că este exclus. "De ce spun ? Pentru că un deținător legal de materiale de arhivă, când spune expresia , asta înseamnă că el nu mai există fizic la deținător. Nu cred, adică nu cred, aproape aș spune cu certitudine e cu totul și cu totul implauzibil să crezi că SRI are acest dosar și nu l-a păstrat pentru că ai presupune că o instituție a statului minte într-un act oficial. (…) Rezultă de acolo că dosarul ăsta s-a distrus, nu mai există fizic. Nu a fost identificat fizic, s-a distrus. S-a distrus masiv în 1989 și nu avem o evidență exhaustivă, deplină, totală a dosarelor distruse. Aici e o problemă". Operațiune dictată de generalul Iulian Vlad Istoricul a explicat și contextul care a dus la distrugerea dosarelor Securității. "Practic, a fost o operațiune coordonată de șeful Departamentului Securității Statului (DSS), fostul general Iulian Vlad, de distrugere sistematică a arhivei. Ofițerii de Securitate au început să ardă dosare în toate județele țării. Au făcut asta fie în incinta inspectoratelor, fie în afara orașelor, fie le-au îngropat. În diverse formule. Pentru că România nu avea o tehnică de distrugere, adică mașini de tocat la tot pasul, au preferat să le ardă în sobe, în butoaie de tablă, le-au ars în afara municipiilor și așa mai departe. Din cauza asta, multe dosare nu se mai află fizic în arhiva CNSAS", a declarat Mihai Demetriade. Enache nu știe cum opera Securitatea Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României, a transmis la solicitarea DeFapt.ro că nu are cunoștință de existența concretă a vreunui dosar cu referire la o potențială colaborare a sa organele de Securitate înainte de 1989. "În ceea ce privește adeverința eliberată de CNSAS, prin care SRI a comunicat că figurez cu un dosar care nu s-a păstrat în arhivă, precizez că nu am cunoștință de modul de lucru prin care își desfășura activitatea această instituție", a precizat judecătorul Marian Enache. Mai mult, președintele CCR a negat orice legătură cu Securitate. Inclusiv că ar fi fost recrutat de Securitate sau că ar fi dat și semnat note informative. "Eu însumi și familia mea am fost supravegheați de fosta Securitate" Enache a mers chiar mai departe: susține că avut de suferit atât el, cât și familia sa, de pe urma abuzurilor făcute de Securitate în regimul comunist. "Eu însumi și familia mea am fost supravegheați de fosta Securitate, motivat de faptul că aveam rude în străinătate și presupuse legături cu cetățenii străini. Nu am primit niciodată aprobare până în 1989 să merg în străinătate pentru a-mi vizita rudele. Deși aveam documentația legală necesară de chemare din partea acestora, cererile depuse oficial în acest sens nu mi-au fost aprobate. În acest context, după 1989 nu am primit explicații în privința acestor refuzuri de aprobare a cererilor de plecare în străinătate", a mai transmis Marian Enache. Răspunsul președintelui CCR pentru DeFapt.ro (sursa: CCR)

Dosarul lui Chirica, "îngropat" de DIICOT (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Dosarul lui Chirica, "îngropat" de DIICOT

Dosarul lui Chirica, "îngropat" de DIICOT: anchetarea posibilelor infracțiuni din cazul "Veranda" a fost compromisă chiar de procurori. Dosarul lui Chirica, "îngropat" de DIICOT Judecătoarea de cameră preliminară care le-a pus anchetatorilor dosarul în brațe, cerându-le să se mai gândească dacă vor să continue judecata, a criticat aspru felul în care DIICOT a realizat ancheta care ar fi trebuit să îngenuncheze mafia imobiliară din Iași. Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” Departe de a se apropia de acest obiectiv, ancheta procurorilor ar fi făcut mai mult rău, întârziind judecarea unor fapte până la prescripția răspunderii penale și eșuând în tragerea cuiva la răspundere pentru altele. Încheierea de cameră preliminară pronunțată marți a semnalat un lung șir de erori comise de procurori. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Traficanți de țigări, scăpați prin prescripție (sursa: politiadefrontiera.ro)
Eveniment

Traficanți de țigări, scăpați prin prescripție

Traficanți de țigări, scăpați prin prescripție. Magistrații Tribunalului au pus punct celui mai vechi și mai mare dosar de contrabandă de țigări judecat la Iași. Traficanți de țigări, scăpați prin prescripție Plecat de la un cazul banal al unui sătean prins cu țigări în căruță, când a ajuns în instanță dosarul cuprindea acuzații aduse unui număr de 51 de inculpați. Citește și: CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor publice, care trebuie plătite până pe 15 septembrie, și cere o suplimentare masivă de fonduri de la Ciolacu Nu era vorba de o rețea amplă de contrabandiști, ci de trei rețele, care își împărțiseră frățește malul Prutului, de la Sculeni până dincolo de Ungheni, spre Țuțora. Traficanții "prășeau" cu o frecvență care îi copleșea pe polițiștii de frontieră, inundând, practic, piața Iașiului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră