luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: dosar

146 articole
Justiție

Fostul ministru Bănicioiu, achitat definitiv pentru mită, deși a încasat 1,3 milioane de lei

Fostul ministru al Sănătății și al Tineretului și Sporturilor, Nicolae Bănicioiu, a fost achitat definitiv luni de Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul în care DNA îl acuza de luare de mită și trafic de influență. Procurorii susținuseră că fostul ministru ar fi primit aproape 800.000 de euro mită de la doi oameni de afaceri, în schimbul influențării numirii unor manageri de spital și al derulării unor contracte finanțate din bani publici. Achitare definitivă pentru ambele infracțiuni Decizia definitivă a fost pronunțată de completul de cinci judecători al Instanței supreme, care a dispus achitarea pentru ambele infracțiuni și înlăturarea măsurii confiscării sumelor considerate anterior ca provenind din fapte de corupție. Citește și: Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024. Încasările la TVA, mult sub așteptări „Va înlătura dispoziţia confiscării de la inculpatul Bănicioiu Nicolae a sumelor de 895.127 lei, reprezentată de dividende aferente anului 2013, distribuite de SC Hemos Med SRL, şi 396.994 lei, reprezentată de dividende aferente aceluiași an, distribuite de SC Disan Ortomed SRL”, se arată în hotărârea instanței. Prin urmare, Bănicioiu nu mai are de plătit nicio sumă de bani, după ce anterior fusese obligat la confiscarea acestor fonduri prin decizia instanței de fond din 2024. Procesul deschis în 2021: acuzațiile DNA Nicolae Bănicioiu a fost trimis în judecată în decembrie 2021 de Direcția Națională Anticorupție, pentru luare de mită și trafic de influență, iar Cătălina Alexandra Furtună – pentru complicitate la aceste fapte. Potrivit anchetatorilor, în perioada 21 decembrie 2012 – 7 aprilie 2015, când ocupa funcția de ministru al Tineretului și Sporturilor, Bănicioiu ar fi primit, prin intermediul unor firme, sume totale de peste 1,2 milioane de lei de la oamenii de afaceri Dorin Cocoș și Mihaela Irimescu. Procurorii susțineau că, în schimbul banilor, fostul ministru ar fi promis să-și exercite influența asupra ministrului Sănătății de la acea vreme, pentru a menține în funcție sau a numi manageri favorabili în conducerea unor spitale din București și Ilfov, instituții cu care firmele respective aveau contracte comerciale profitabile. Furtună, achitată definitiv după eliminarea probelor contestate În același dosar, Cătălina Alexandra Furtună – considerată de DNA intermediar al lui Bănicioiu – a fost, de asemenea, achitată definitiv. Magistrații au decis anterior scoaterea din dosar a unor probe neconforme, printre care autorizările privind colaboratori cu identitate protejată și interceptări telefonice, care fuseseră contestate de apărare. Acuzațiile DNA privind folosirea firmelor intermediare DNA a susținut că Nicolae Bănicioiu ar fi primit indirect dividende de la firmele Hemos Med SRL și Disan Ortomed SRL, societăți care comercializau produse medicale către spitale publice. Sumele ar fi fost transferate prin Cătălina Furtună, care devenise asociată formal în aceste firme, deși titularul real al părților sociale ar fi fost Bănicioiu. Procurorii afirmau că în aprilie 2015, fostul ministru ar fi primit încă 1,8 milioane de lei, prin aceleași societăți comerciale, drept foloase necuvenite pentru favorizarea anumitor manageri de spital și alocarea de finanțări publice. De asemenea, în 2018, Furtună ar fi încasat 806.447 lei din dividende aferente anului 2015, considerate de anchetatori parte din circuitul financiar al mitei. Instanța a respins integral acuzațiile Instanța supremă a concluzionat însă că acuzațiile DNA nu sunt susținute de probe legale și concludente, dispunând achitarea definitivă a ambilor inculpați. Decizia confirmă hotărârea din octombrie 2024 a instanței de fond, care deja stabilise achitarea pentru luare de mită și încetarea procesului penal pentru trafic de influență ca urmare a prescripției, dar a menținut atunci confiscarea banilor. Hotărârea de luni anulează complet măsura confiscării și închide definitiv dosarul, punând capăt unuia dintre cele mai sonore cazuri de corupție din ultimii ani în care a fost implicat un fost ministru al Sănătății.

Nicolae Bănicioiu, achitat în dosarul de corupție (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Diana Șoșoacă, așteptată la Parchetul General (sursa: Facebook/Diana Iovanovici Șoșoacă - Oficial)
Eveniment

Șoșoacă, așteptată la Parchet în dosarul propagandei legionare. Până acum, a refuzat să se prezinte

Diana Șoșoacă, așteptată la Parchetul General. Eurodeputata Diana Șoșoacă este așteptată luni, la ora 12:00, la Parchetul General, unde urmează să fie audiată în dosarul în care este acuzată de propagandă legionară. Diana Șoșoacă, așteptată la Parchetul General Lidera partidului S.O.S. România a mai fost citată pe 23 septembrie, dar nu s-a prezentat la audieri. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor Procurorul general Alex Florența a solicitat Parlamentului European ridicarea imunității parlamentare a eurodeputatei, suspectată de 11 infracțiuni grave. Lista acuzațiilor: de la propagandă legionară la ultraj Potrivit Parchetului General, Diana Șoșoacă este cercetată pentru lipsire ilegală de libertate, promovarea cultului persoanelor condamnate pentru crime de război, propagandă fascistă, legionară, rasistă și xenofobă, promovarea ideilor antisemite, negarea sau minimalizarea Holocaustului și ultraj. Procurorii susțin că există probe suficiente pentru ca Parlamentul European să decidă ridicarea imunității, pas necesar pentru continuarea urmăririi penale. Reacția eurodeputatei: „O tentativă de execuție politică” Într-un mesaj public, Diana Șoșoacă a catalogat solicitarea Parchetului drept o „tentativă de execuție politică” orchestratӑ de „sistemul corupt”. „Am apărat poporul român și am denunțat dictatura globalistă. Adevărul deranjează. Nu sunt vinovată de niciuna dintre acuzațiile mincinoase. Când lupți pentru suveranitate, libertate și dreptate, ești vânat și stigmatizat”, a afirmat lidera S.O.S. România. Dosare anterioare și acuzații similare De-a lungul timpului, Diana Șoșoacă a fost implicată în numeroase incidente violente, fizice și verbale, dar și în mai multe anchete penale. Februarie 2025: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCMER) a depus un denunț pentru promovarea cultului dictatorului Nicolae Ceaușescu, după ce Șoșoacă l-a lăudat în plenul Parlamentului European, afirmând că „nimeni nu l-a egalat vreodată”. Octombrie 2024: Parchetul General s-a autosesizat după ce eurodeputata l-a omagiat pe Corneliu Zelea Codreanu, fostul lider legionar, într-un live pe YouTube. Noiembrie 2024: Șoșoacă a participat la o comemorare legionară la Tâncăbești, declarând că are dreptul să considere „pe cine vrea patriot”. Decembrie 2021: O jurnalistă italiană a depus plângere penală împotriva sa, acuzând-o că a fost sechestrată în cabinetul avocatei din București, în urma unui conflict legat de un interviu. Urmează decizia Parlamentului European Parlamentul European urmează să decidă asupra ridicării imunității parlamentare a Dianei Șoșoacă, măsură cerută de Parchetul General pentru continuarea anchetei. Cazul este unul fără precedent pentru un eurodeputat român și ar putea avea consecințe politice importante atât pentru partidul S.O.S. România, cât și pentru imaginea României în forurile europene.

Dosarul privind panourile PNL cu cartea lui Ciucă zace la DNA de peste un an Foto: Inquam/George Calin
Justiție

Dosarul privind panourile PNL cu cartea lui Ciucă zace la DNA de peste un an

Dosarul privind panourile PNL cu cartea lui Ciucă zace la DNA de peste un an: „Suntem în cursul efectuării unor constatări”, a spus șeful parchetului anticorupție, Marius Voineag, într-un interviu pentru Antena 3.  Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă Dosarul a fost înregistrat pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în 2 septembrie 2024. Site-ul snoop.ro a relatat, în august 2024, că PNL a plătit două milioane de euro din bani publici pentru promovarea cărţii lui Nicolae Ciucă, „Un ostaş în slujba ţării”. Dosarul privind panourile PNL cu cartea lui Ciucă zace la DNA de peste un an Duminică seara, șeful DNA s-a plâns că „nu este un dosar chiar așa de ușor”.  „Este un dosar care e în lucru la secţia a doua. Are o vechime de un an de zile şi are câteva zeci de volume. Nu e un dosar chiar uşor. Nu vizează doar componenta asta, ci vizează inclusiv subvenţiile la partid. Suntem în cursul efectuării unor constatări. Să sperăm că vor ieşi în perioada următoare”, a spus Voineag.  În decembrie 2024, Ilie Bolojan și-a informat colegii din conducerea PNL că va iniţia un audit financiar pentru a analiza modul în care au fost gestionaţi banii partidului în ultimul an, susțineau surse din acest partid.  „Facturile neplătite după alegerile din 2024 și ratele pentru sediile cumpărate de la RAAPPS se ridică la peste 30 de milioane de euro, au dezvăluit surse de la vârful PNL pentru site-ul de investigații Snoop. Ilie Bolojan a recunoscut în mai multe ședințe interne că PNL se află în criză financiară după mandatul lui Nicolae Ciucă și Lucian Bode”, scria snoop.ro în februarie 2025. 

Înalta Curte este pe cale să-l scape pe Dragnea de dosarul TelDrum Foto: Inquam
Justiție

Înalta Curte este pe cale să-l scape pe Dragnea de dosarul TelDrum: a exclus probele obținute de SRI

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) este pe cale să-l scape pe Liviu Dragnea, fost președinte al PSD, de dosarul TelDrum: a exclus probele obținute de SRI, anunță Adevărul. Dosarul a fost deschis de DNA în octombrie 2022, iar acesta se află încă în camera preliminară de la ICCJ.  Citește și: BREAKING Sorin Oprescu, săltat de poliția greacă pe aeroportul din Salonic Înalta Curte este pe cale să-l scape pe Dragnea de dosarul TelDrum În mai 2025, judecătoarea Lucia Rog de la ICCJ, soția generalului SRI Anton Rog, a constatat nelegalitatea interceptărilor și a înregistrărilor comunicațiilor electronice realizate cu sprijinul SRI, probe care au stat la baza emiterii mandatelor de siguranță națională: „Constată nelegalitatea interceptărilor și înregistrărilor comunicaţiilor electronice autorizate prin încheierile judecătorului din cadrul Înaltei Curţi de Casație și Justiție și care au stat la baza emiterii mandatelor de siguranță națională (…) precum și a notelor de redare a convorbirilor telefonice și comunicărilor electronice efectuate în baza acestor mandate”.  Acum, ICCJ a respins contestația DNA. „Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva încheierii nr. 229 din data de 20 mai 2025, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, în dosarul nr. 28227/3/2022/a1. Cheltuielile ocazionate de soluţionarea contestaţiei formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţa camerei de consiliu, astăzi, 01 octombrie 2025”, a decis această instanță.  În dosarul TelDrum, Dragnea și alte persoane au fost acuzate de constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și instigare la fraudă cu fonduri europene. Prejudiciul total este estimat la circa 20 de milioane de euro, dintre care 6,4 milioane în dauna bugetului de stat și aproximativ 13 milioane în dauna Uniunii Europene.

Relații sexuale în școală, dosar deschis (sursa: Facebook/Școala Gimnazială Nr 30 Timișoara)
Eveniment

Doi elevi de 13 ani, relații sexuale în grupul sanitar al unei școli din Timișoara. Anchetă deschisă

Relații sexuale în școală, dosar deschis. Polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Timișoara (BCCOT) continuă cercetările în cazul a doi elevi de 13 ani care ar fi întreținut relații intime într-un grup sanitar al Școlii Generale nr. 30 din municipiu. Relații sexuale în școală, dosar deschis Sesizarea a fost făcută pe 16 septembrie, iar cazul a fost preluat de polițiștii Secției 2 Timișoara. Citește și: Simion, mitocănie pe Facebook, supărat că presa a relatat chiolhanul său, cu miei la proțap Șefa Inspectoratului Școlar Județean Timiș, Aura Danielescu, a anunțat constituirea de urgență a unei comisii de control tematic. Aceasta are rolul de a verifica respectarea normelor legale privind siguranța elevilor și modul în care școala a gestionat incidentul. Punctul de vedere oficial al ISJ Într-o informare transmisă luni, Inspectoratul Școlar Timiș a confirmat producerea unui „incident grav” în unitatea de învățământ, precizând că situația ridică probleme majore legate de supravegherea elevilor. Comisia de control va analiza respectarea obligațiilor de sesizare a instituțiilor competente și aplicarea măsurilor disciplinare și de sprijin psihologic prevăzute de lege. Verificări și măsuri dispuse În prezent, echipa de control analizează documentele școlii, discută cu persoanele implicate și verifică modul în care au fost respectate procedurile de siguranță. De asemenea, sunt evaluate măsurile luate de conducerea școlii imediat după incident pentru a preveni situații similare pe viitor.

Călin Georgescu se compară cu Trump (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Călin Georgescu despre trimiterea sa în judecată: Dosarul, copie a dosarului lui Trump din 2016

Călin Georgescu se compară cu Trump. Fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024, Călin Georgescu, a avut miercuri o primă reacție publică după ce a fost trimis în judecată pentru acțiuni împotriva ordinii constituționale. El a comparat dosarul său cu cel al președintelui american Donald Trump din 2016, afirmând că acuzațiile ar fi identice. Călin Georgescu se compară cu Trump Prezent la sediul IPJ Ilfov pentru a semna controlul judiciar, Georgescu a declarat că rechizitoriul „nu este altceva decât un discurs politic”. Citește și: Tovarășa lui Savonea, judecătoarea Ispas de la ICCJ, l-a scos din pușcărie pe fostul șef al CNAS Lucian Duță „Dosarul este o copie la indigo cu dosarul din 2016 al președintelui Trump, cu aceleași acuze, doar că s-au schimbat actorii. Și așa cum s-a dovedit adevărul în dosarul președintelui Trump, așa se va arăta și aici”, a spus fostul candidat. Acesta a adăugat că „o țară dăinuiește prin cei curajoși care îndrăznesc și se stinge prin cei lași, care se vând precum Iuda”. Atacuri la adresa „oligarhiei globaliste” Georgescu a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor, preferând să facă declarații despre ceea ce a numit „oligarhia globalist-soroșistă”, pe care a acuzat-o că instrumentalizează justiția „asemeni unui glonț”. Totodată, acesta a vorbit despre moartea activistului conservator american Charlie Kirk, pe care l-a prezentat drept „martir”. „Eu vreau ca România să devină ceea ce merită, și anume placa turnantă a Europei, centrul deciziilor, nu periferia slugilor”, a mai spus Georgescu. Acuzațiile formulate de Parchetul General Călin Georgescu a fost trimis în judecată marți de Parchetul General pentru: complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale comunicarea de informații false, în formă continuată (două acte materiale). În același dosar au fost deferiți justiției Horațiu Potra și 20 de mercenari din gruparea sa. Planul de destabilizare după anularea alegerilor Potrivit procurorilor, mercenarii lui Horațiu Potra urmau să se infiltreze în protestele organizate după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, cu scopul de a provoca haos. Anchetatorii susțin că planul ar fi fost pus la punct de Călin Georgescu și apropiații săi în cadrul unei întâlniri clandestine, organizate la o fermă din Ciolpani, imediat după anularea scrutinului prezidențial.

Mircea Marian
Opinii

Nomenklatura pesedistă din PNL se uită fericită cum se îneacă Bolojan, de gât cu Anastasiu

Planul funcționează perfect. Bolojan a crescut taxele, în huiduielile propriilor fani. Când e să facă și reforme, să „taie”, statul paralel, „the deep state” - PSD, 90% din PNL, primari, sindicate, bugetărime din Guvern și ministere, magistrați, polițiști, șefi de companii de stat, presa care trăiește din banii de la partide... - se activează și-l blochează.  Cazul Anastasiu distruge și relativa superioritate morală pe care o avea Bolojan: acum, publicul îl vede ca fiind asociat cu corupții.  Iar la final va fi concediat brutal, iar PSD și PNL vor relua afacerile obișnuite, „business as usual”.  Dacă așa ceva i se întâmpla lui Ciolacu, tot PSD-ul se activa și-l apăra: „Anastasiu NU este penal, nu a fost condamnat, nici măcar inculpat nu a fost. Să respectăm prezumția de nevinovăție” „Anastasiu a fost victimă. Poate a greșit că nu s-a dus imediat la DNA, dar, la final, a făcut ceea ce trebuia și a oferit un exemplu pentru toți oamenii de afaceri terorizați de funcționari corupți”... Să nu mă înțelegeți greșit: nu-l apăr pe Anastasiu, arăt doar ce se putea spune în apărarea sa.  Dar nimeni din conducerea PNL nu iese să se bată pentru Bolojan și Anastasiu. Tăcere totală. Nici când eșalonul doi al PSD a început să-l atace direct pe Bolojan, nu doar pe Anastasiu, liderii liberali nu au reacționat.  De ce? Fiindcă nomenklatura pesedizată a PNL vrea de la Bolojan să rezolve problema deficitului catastrofal - prin creșteri de taxe, nu reduceri ale privilegiilor sau oprirea conductei cu bani de la companiile de stat - iar apoi îl va arunca la tomberon. Și, cu ajutorul presei plătite din subvențiile partidelor, când Bolojan va pleca, îl vor înjura chiar cei care l-au susținut să fie premier.  Ce-i de făcut? Răul a fost făcut. Anastasiu ar trebui să demisioneze și să-și pună cenușă în cap, acesta ar fi un prim pas. Doi, se vede că Bolojan habar nu are să comunice în vreme de criză. Se descurca bine când era venerat, la Oradea. Acum, pare a fi paralizat... Problema mea nu este însă soarta domnului Bolojan. Problema este că, cu bunele și relele sale, este singurul care ar putea face câteva reforme. Nu multe, îmi e clar că nu e Javier Milei. Dar măcar câteva...Iar cazul Anastasiu îl delegitimizează și dă forță celor care vor să-l blocheze din interiorul structurilor de guvernare. Timpul trece în defavoarea lui Bolojan. 

Piedone investigat pentru scurgeri de informații (sursa: Facebook/Cristian Popescu Piedone)
Eveniment

Piedone, cu procurorii DNA în casă, suspect de corupție. Șeful ANPC a fost luat pe sus

Piedone investigat pentru scurgeri de informații. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție desfășoară marți, 22 iulie, o serie de percheziții într-un dosar care îl are în atenție pe președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Cristian Popescu Piedone. Piedone investigat pentru scurgeri de informații Potrivit surselor judiciare, Cristian Popescu Piedone ar fi suspectat că a furnizat informații nedestinate publicității unui operator economic, înaintea efectuării unui control oficial. Citește și: La Transporturi, doar un membru de CA din șase este competent în domeniu. Bolojan: Nu mai au ce căuta în astfel de funcții, indiferent de cine i-a propus Potrivit surselor judiciare, oficialul i-ar fi oferit acestuia detalii esențiale pentru a trece fără probleme de inspecție. Hotelul vizat: legături cu fostul președinte ASF După ce operatorul ar fi fost informat despre punctele critice vizate de control, șeful ANPC l-ar fi felicitat public pentru standardele ridicate pe care le-ar fi îndeplinit. Gestul a fost interpretat ca o formă de favorizare, în contradicție cu principiile de imparțialitate care guvernează astfel de instituții. Sursele indică faptul că este vorba despre Hotelul International din Sinaia, aflat în proprietatea fostului liberal Dan Radu Rușanu, cunoscut ca fost președinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Percheziții DNA în Ilfov, Prahova și Constanța Direcția Națională Anticorupție (DNA) a efectuat percheziții atât la locuința din Bragadiru (județul Ilfov) a lui Cristian Popescu Piedone, cât și la sediul operatorului economic din Sinaia. De asemenea, procurorii au descins și în complexul rezidențial DeSilva din Mamaia Nord, acolo unde șeful ANPC este cazat.

Procurorii cercetează foarte superficial evaziunea fiscală (sursa: Pexels/Diana)
Economie

"Specialii" procurori fac superficial dosare de evaziune fiscală: cercetează doar "plevușcă"

Procurorii cercetează foarte superficial evaziunea fiscală iar judecătorii par să se fi săturat de dosarele care investighează doar la suprafață evaziunea fiscală, fără a identifica adevărații beneficiari. Procurorii cercetează foarte superficial evaziunea fiscală După ce Tribunalul Iași l-a condamnat pe un așa-zis om de afaceri la nouă ani de închisoare, Curtea de Apel a pronunțat o hotărâre radical diferită: achitare. Citește și: Primul baron PNL care îi face scandal lui Bolojan: primarul Slatinei, supărat că se taie sporurile. De Mezzo ar pierde peste 2.000 de lei Judecătorii au concluzionat că procurorii au trimis în judecată persoana greșită. Cel acuzat nu era autorul real al evaziunii fiscale, ci doar un interpus care primea sume modeste, circa 100 de lei pentru fiecare tranzacție fictivă, derulată în beneficiul unui adevărat „rechin” fiscal, rămas neidentificat. Potrivit instanței, inculpatul putea fi cel mult considerat complice la evaziunea fiscală comisă de altcineva, autorul real fiind cel care ar fi beneficiat efectiv de prejudiciul cauzat statului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Trump cere transparență în cazul Epstein (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Scandalul dosarului Epstein: Trump e de acord să se facă publice documente "credibile"

Trump cere transparență în cazul Epstein. Președintele american Donald Trump a declarat că, dacă există dovezi credibile în dosarul Jeffrey Epstein și al rețelei de trafic sexual asociate, acestea ar trebui făcute publice. Trump cere transparență în cazul Epstein Donald Trump a precizat că procurorul general Pam Bondi va decide ce informații pot fi dezvăluite. Citește și: Ce proiecte majore au fost eliminate din PNRR ca urmare a gafelor oamenilor lui Grindeanu: printr ele, toată autostrada Buzău-Focșani, construită de Umbrărescu Declarațiile vin în contextul presiunilor tot mai mari din partea susținătorilor săi, care acuză lipsa de transparență. Într-o conferință de presă, procurorul general Pam Bondi a refuzat să comenteze posibilitatea publicării unor noi documente. Ea a invocat un memorandum recent al Departamentului de Justiție, afirmând că „vorbește de la sine”. Documentul, publicat pe 7 iulie, a confirmat oficial sinuciderea lui Epstein și absența unei liste a „clienților” săi. Susținătorii MAGA acuză autoritățile de mușamalizare Reacțiile venite din partea mișcării „Make America Great Again” au fost extrem de critice. Mai mulți influenceri conservatori, inclusiv Tucker Carlson, au acuzat autoritățile că încearcă să înăbușe adevărul despre cazul Epstein și legăturile acestuia cu personaje influente. Trump, criticat de propriii susținători Deși administrația sa a promis, în ianuarie, că va „ridica vălul” de pe acest dosar, Donald Trump a transmis recent, pe Truth Social, că susținătorii nu ar trebui să-și piardă energia cu cazul Epstein. Postarea a fost intens criticată chiar de către baza sa electorală, un fapt rar pe rețeaua sa socială.

Acuzații noi în dosarul „Matei Balș” (sursa: Facebook/Institutul Național de Boli Infecțioase "Prof. Dr. Matei Balș")
Justiție

Noi acuzații în dosarul incendiului de la „Matei Balș”

Acuzații noi în dosarul „Matei Balș”. Parchetul de pe lângă Tribunalul București a anunțat marți că a extins urmărirea penală în dosarul incendiului izbucnit la Spitalul „Matei Balș” în 2021. Sunt puse sub acuzare mai multe persoane fizice și juridice, printre care instituția medicală, o firmă de intervenție în situații de urgență, administratorul acesteia și șefa biroului de achiziții al spitalului. Acuzații noi în dosarul „Matei Balș” Ancheta vizează acum infracțiuni grave precum distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru și abuz în serviciu, în cazul în care funcționarul a obținut foloase necuvenite Citește și: O reformă majoră a dispărut în ceață: Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL Această extindere a fost decisă după ce au fost analizate noi probe și expertize medico-legale realizate de Institutul Național de Medicină Legală (INML). 9 decese cauzate de incendiu Expertizele INML au stabilit că, din cele 26 de persoane decedate în contextul incendiului din 29 ianuarie 2021, doar 9 decese au legătură directă cu expunerea la foc. Celelalte 17 persoane au murit din cauze patologice fără legătură cu incendiul. Ca urmare, procurorii au dispus schimbarea încadrării juridice și clasarea cauzei pentru cele 17 infracțiuni de ucidere din culpă. Spitalul „Matei Balș”, acuzat Institutul Național de Boli Infecțioase este acuzat că, în lipsa agentului termic, a tolerat utilizarea unor surse externe de căldură în saloanele cu pacienți conectați la oxigenoterapie. Conform procurorilor, acest fapt a generat condiții favorabile izbucnirii incendiului, în special în salonul 63, unde scamele textile aprinse de o aerotermă au dus la declanșarea focului care a ucis 9 persoane și a distrus complet Pavilionul V. Midan Fire Exit SRL, pusă sub acuzare Societatea Midan Fire Exit SRL este acuzată că a prestat servicii pentru situații de urgență fără a deține avizele necesare, fără personal calificat și fără echipamente corespunzătoare, încălcând normele legale. Firma avea contracte active cu spitalul, dar nu putea asigura intervenții conforme pentru stingerea incendiului, ceea ce a dus la consecințe grave asupra siguranței pacienților. Mihăiță Dănilă, administratorul în fapt al firmei, este acuzat că a încheiat contractele ilegale și că, în calitate de cadru tehnic în domeniul apărării împotriva incendiilor angajat la Institutul „Matei Balș”, nu a identificat pericolele existente, deși prezența aerotermelor în zone cu oxigen era cunoscută și interzisă prin reglementări. Șefa biroului de achiziții, anchetată Simona Corina Gabriela Ilie, șef birou Achiziții și Contractare la „Matei Balș”, este acuzată că a semnat contracte în valoare de aproape 286.000 lei fără respectarea prevederilor legale privind achizițiile publice. Ea ar fi favorizat firma Midan Fire Exit SRL, care nu îndeplinea condițiile pentru prestarea de servicii în caz de urgență, generând un prejudiciu material instituției și un risc major pentru siguranța pacienților.

Călin Georgescu crede în ajutorul americanilor (sursa: Inquam/George Călin)
Eveniment

Călin Georgescu crede că Donald Trump îi va veni în ajutor

Călin Georgescu crede în ajutorul americanilor. Fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, a declarat marți, în fața Tribunalului București, că administrația Trump ar fi luat la cunoștință despre toate „abuzurile comise asupra poporului român” și despre ceea ce el numește „confiscarea statalității” României de către președintele francez Emmanuel Macron. Călin Georgescu crede în ajutorul americanilor Declarațiile au fost făcute după judecarea unei contestații depuse de Georgescu împotriva deciziei Judecătoriei Sectorului 1 de a menține măsura controlului judiciar în dosarul său. Citește și: O reformă majoră a dispărut în ceață: Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL La ieșirea din sala de judecată, Georgescu a fost întâmpinat de peste 100 de susținători, unii dintre ei purtând costume populare, steaguri tricolore și intonând muzică patriotică. Acesta le-a adresat un discurs în care a vorbit despre „fața hâdă a sistemului”, „iubire”, „timpul lui Dumnezeu” și „sincronicitate”. „Poporul român a acceptat să vadă sistemul în toată urâțenia lui, fără ură, dar cu hotărârea de a-și croi singur drumul”, a afirmat Georgescu. În același discurs, Georgescu a susținut că administrația Trump a urmărit atent evenimentele din România, începând cu 6 decembrie (fără a specifica anul), și a notat toate „abuzurile” la adresa sa și a poporului. „Sunt sigur că Trump a văzut și a notat tot. A constatat confiscarea statalității de către Macron, și aceste lucruri nu vor rămâne fără consecințe”, a afirmat fostul candidat. „Sistemul se teme de iubire” Călin Georgescu a insistat asupra ideii că poporul român este unit prin iubire și conștiință, iar sistemul „se teme de iubire”, pentru că aceasta ar fi adevărata forță a națiunii. „Poporul român va decide singur ce cale urmează și o va face prin iubire, nu prin ură”, a spus el. „România este condusă de patocrație” Într-un mesaj cu valențe mesianice, Georgescu a susținut că România este condusă de un regim al „patocrației” (domnia celor incompetenți și rău-intenționați), dar că speranța poporului se transformă în „nădejde creștină”. „Vom cuceri lumea prin iubire, noblețe și genialitate”, a spus el. „Poporul român este o prezență istorică imposibil de oprit.” Judecat pentru promovarea cultului legionar Declarațiile lui Georgescu vin la o săptămână după ce a fost trimis în judecată de Parchetul General, sub control judiciar. El este acuzat că, în perioada iunie 2020 – mai 2025, a promovat în mod repetat idei, concepții și doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Potrivit anchetatorilor, Călin Georgescu ar fi elogiat public figura mareșalului Ion Antonescu și ar fi făcut afirmații laudative la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, liderul mișcării legionare din perioada interbelică.

Dosarul „Veranda”, funcționarii suspendați cer reîncadrarea (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Efectul deciziei ÎCCJ în dosarul „Veranda”: funcționarii suspendați cer reîncadrarea în Primărie

Dosarul „Veranda”: funcționarii suspendați cer reîncadrarea. După ce Înalta Curte a retrimis dosarul „Veranda” spre rejudecare, mai mulți funcționari ai Primăriei suspendați în aprilie 2024 au solicitat revenirea pe funcțiile deținute. Dosarul „Veranda”, funcționarii suspendați cer reîncadrarea Printre aceștia se numără arhitectul-șef Alexandru Mustiață, directorul juridic Cristina Oțeleanu și alți angajați cu funcții-cheie. Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg Cererile au fost depuse deja, dar dispozițiile de reîncadrare nu au fost încă emise. Reprezentanții instituției spun că se va respecta legislația în vigoare privind solicitările acestora. Continuarea, în Ziarul de Iași

Nelu Tătaru poate scăpa de dosar (sursa: Facebook/Dr. Nelu Tataru)
Justiție

Fostul ministru Tătaru poate scăpa de dosar: polițiștii DGA nu-și pot urmări decât propriii colegi

Nelu Tătaru poate scăpa de dosar. Fostul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, ar putea beneficia indirect de o decizie recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Nelu Tătaru poate scăpa de dosar ICCJ a stabilit că polițiștii Direcției Generale Anticorupție (DGA) pot face acte de cercetare penală doar în cazurile care implică angajați ai Ministerului de Interne. Citește și: Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica și nimeni nu știe de ce. Inginerii energeticieni au luat mult mai puțin Această hotărâre, venită într-un dosar fără legătură cu Tătaru, ar putea slăbi acuzațiile de luare de mită care îl vizează. Prima ședință în camera preliminară ar putea marca o întorsătură semnificativă în dosarul său. Continuarea, în Ziarul de Iași

Copilul mort la SANADOR, dosar "îngropat" (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

EXCLUSIV Procurorul Iacob a scăpat-o pe medicul Laura Bălănescu după ce un copil a murit la SANADOR

Copilul mort la SANADOR, dosar "îngropat" de procurorul Marius Iacob, de la Parchetul General.  Copilul mort la SANADOR, dosar "îngropat" Acuzația din dosar a fost de uciderea din culpă a lui Ștefan, un băiețel care a murit în urma unei operații făcute la Spitalul Sanador de către medicul Laura Bălănescu, soția lui Radu Bălănescu, fostul șef al masonilor din România. Citește și: Un copil a murit la SANADOR după operație. Cazul, investigat de peste șase ani, foarte aproape de prescriere DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate, încă din aprilie 2024, că procurorul general Alex Florența a luat dosarul de la procurorul Ruxandra Ionescu și i l-a repartizat lui Marius Iacob, specialist în clasări controversate. Conform rechizitoriului, procurorul Marius Iacob a decis să le trimită în judecată pe medicul de gardă Mădălina Abdel Karim și pe asistenta Florentina Agagiu, însă medicul Laura Bălănescu a primit clasare.  INML: Moartea, survenită în urma unei proceduri din timpul operației Procurorul Mariu Iacob de la Parchetul General, condus de procurorul general Alex Florența, a finalizat ancheta în cazul lui Ștefan Duță, un băiețel de un an și zece luni care a murit în urma unei operații de hernie inghinală efectuată la Spitalul Sanador din București. Medicul care l-a operat pe Ștefan Duță în dimineața zilei de 20 octombrie 2018 este Laura Bălănescu, soția doctorului Radu Bălănescu, fostul șef al masonilor din România. Conform raportului INML, moartea s-a datorat „unui șoc hemoragic, survenit în evoluția unei hemoragii interne, având ca sursă lezarea vaselor sanguine testiculare stângi cu hematom retroperitoneal masiv consecutive, survenită în timpul intervenției chirurgicale efectuate pe data de 20.10.2018”. Procurorul Ruxandra Ionescu a cercetat-o pe Laura Bălănescu pentru ucidere din culpă Procurorul care a instrumentat inițial cazul, Ruxandra Ionescu, a decis ca medicul Laura Bălănescu să fie cercetată pentru ucidere din culpă. De exemplu, i se reproșa acesteia că, „în timpul intervenției chirurgicale efectuate de medicul menționat, s-a declanșat o hemoragie internă la distanță de câmpul operator (în spațiul retroperitoneal, proximal de orificiul profund al canalului inghinal), ca urmare a manevrelor de tracționare a vaselor din cordonul spermatic, continuând insidios postoperator în lipsa diagnosticării acesteia și implicit, a instituirii măsurilor adecvate de tratament, cu instalarea consecutivă a șocului hemoragic care a dus la decesul pacientului”. Actualul procuror de caz, însă, Marius Iacob, a decis să le trimită în judecată pentru ucidere din culpă doar pe medicul Mădălina Abdel Karim și pe asistenta Florentina Agagiu. Totodată, a decis să claseze acuzațiile de ucidere din culpă pentru medicii Laura Bălănescu, Valeria Cornelia Vlăsceanu, Laura Florentina Vasile, Maria Florea și Ligia Gabriela Drăguț. De ce o acuză procurorul Marius Iacob pe una din asistente Doctorița Mădălina Abdel Karim este acuzată de ucidere din culpă pentru că, în aceea zi fiind de gardă pe Secția de pediatrie, „nu a respectat măsurile de prevedere intrinsec asociate calității sale de medic de gardă de la acel moment”.   Adică medicul Mădălina Abdel Karim „nu s-a asigurat că asistentele medicale de serviciu pe Secția pediatrie execută o supraveghere efectivă a persoanei vătămate Duță Ștefan - Alexandru și îi acordă tratamentul medicamentos adecvat prescris de către medici, iar, pe de altă parte, a etalat o serie de omisiuni proprii și vădit nescuzabile în monitorizarea stării generale a acestui pacient minor și a funcțiilor sale vitale, aspecte care au condus la statusul evolutiv nefavorabil și la decesul acestuia”. Asistenta a cerut ajutorul medicului Într-o declarație dată în calitate de martor, Mădălina Abdel Karim a spus că „este medic specialist pediatru și că lucrează din noiembrie 2015 la Spitalul Sanador, pe Secția de pediatrie, unde consultă și tratează pacienții pediatrici, mai puțin cazurile chirurgicale întrucât pentru astfel de cazuri există un medic curant de chirurgie pediatrică”. Legat de cazul băiețelului Ștefan Duță, medicul a spus că, după ce l-a consultat, a sunat-o pe medicul chirurg Laura Florentina Vasile, căreia i-a spus că ar trebui să consulte pacientul pentru că era somnolent, palid și ușor tahicardic. Ulterior medicul Mădălina Abdel Karim s-a aflat în camera de gardă până la ora 22.47. Procurorul Iacob, avocat pentru Bălănescu În ce o privește pe medicul Laura Bălănescu, cea care a făcut operația de hernie inghinală, procurorul Marius Iacob pare că i-a fost mai degrabă avocat.  „De precizat, din capul locului, că inculpatei Bălănescu Laura nu i se poate adresa un reproș, din perspectivă penală, în legătură cu modalitatea de derulare a intervenției propriu-zise”, menționează în rechizitoriu procurorul Marius Iacob. Tot el, scrie negru pe alb, că „omisiunile ce i se impută inculpatei vizează strict modalitatea în care aceasta a reușit să se conformeze exigențelor referitoare la exercitarea obligației de supraveghere cu respectarea tuturor preceptelor de ordin normativ și pe care standardele medicale le impuneau”. „Inculpata Bălănescu Laura nu se poate absolvi de culpabilitate”, dar nici nu a fost trimisă în judecată Totuși, spune procurorul în rechizitoriu, „așa cum am arătat în cuprinsul paragrafelor precedente, inculpata Bălănescu Laura nu se poate absolvi de culpabilitate prin invocarea faptului că răspunderea în cazul obligației de supraveghere ar fi revenit în mod exclusiv medicilor de gardă, câtă vreme, din interepretarea sistematică, teleologică și istorică a reglementărilor elaborate la nivelul unității sanitare, rezultă că asigurarea efectivității obligației de supraveghere era partajată între medicii de gardă și medicul curant”. Cu toate acestea, procurorul Marius Iacob a decis să o scape pe Laura Bălănescu de acuzația de ucidere din culpă. Mama copilului mort: „Dacă nu era operat, trăia” Andreea Duță, mama băiețelului mort la Spitalul Sanador, este oripilată și consideră că copilul ei a fost ucis a doua oară de procurorul Marius Iacob. „E totul ok din punctul de vedere al procurorului. Mai are să zică că a murit copilul din vina mea pentru că l-am dus la medic. Ce să zic? Adică el spune că nu poate să demonstreze că tehnic operația a fost greșită. E o legătură cauzală directă între operație și moarte. O spune raportul INML, nu o spun eu! Spune că există o legătură cauzală. Eu am dus un copil pe picioare, care se juca. Dacă nu era operat, trăia. Deci, este logic!”, a declarat Andreea Duță. Aceasta consideră că „s-a ajuns în punctul acela să căutăm un țap ispășitor. Să tragem la răspundere o doctoriță care nu știa că trebuie să urmărească și cazurile chirurgicale. Chiar pe partea de monitorizare, totul se bate cap în cap. Mizeria de rechizitoriu nu pot să-l citesc. Să-și scrie memoriile Iacob, nu rechizitorii pentru că e clar că nu e capabil”.  „Numai morții sunt vinovați” Mama îndurerată crede că „se vede clar că miza a fost să o protejeze pe doamna Bălănescu și pe prietenele domniei sale. Influențe mari din masonerie, probabil. Și ca să le demonstreze tuturor cum funcționează puterea procurorilor. Acest caz a fost public în toată țara. Toată lumea știe ce s-a întâmplat. Operația era un de rutină și s-a ajuns la deces, cu toți medicii acolo. Ei vor să nu fie nimeni vinovat pentru asta. De fapt, în România nu e nimeni vinovat, decât mortul. Numai morții sunt vinovați (...). Îmi e rușine că se întâmplă asta la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Mi-e rușine de rușinea lui Iacob. Mi-e silă că a putut să dea așa ceva”. „Ei sunt niște oameni cu relații” Cu moralul la pâmânt, Andreea Duță nu mai are încredere în justiția românească: „Noi, fraieri că ne adresăm lor. Este nefuncțională justiția. E de formă! Eu ca și justițiabil mă simt total pe dinafara protecției statului. Uitați-vă cât de inegală e lupta pentru dreptate. Noi, cu copilul dus la operație. Ei, cu toți prietenii medici, cu relații în minister, ei prin toate comisiile, cu toate cadrele didactice din facultate, toate acese conexiuni. Domnul Iacob a împărțit dreptatea în funcție de influența lui, nu în funcție de fapte și probe. Noi suntem niște oameni normali, care ne-am dus copilul să-l facem bine. Ei sunt niște oameni cu relații. Practic, cine are mai multe conexiuni câștigă. Dar Marius Iacob și-a arătat micimea profesională în acest caz”.   

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră