vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dosar

120 articole
Eveniment

Agresivitate la Sănătate - "nimicuri" vor demisia

Agresivitate la Sănătate - "nimicuri" vor demisia. Alexandru Rogobete, secretarul de stat din Ministerul Sănătății care spera să fie numit în funcția de ministru în cazul demiterii lui Alexandru Rafila, s-a rățoit la toți cei care critică faptele de la "Sf. Pantelimon" cercetate de procurori. Agresivitate la Sănătate - "nimicuri" vor demisia Secretarul de stat Alexandru Rogobete, fostul consilier personal al ministrului Alexandru Rafila, a postat pe contul său de Facebook un mesaj prin care a încercat să minimalizeze cazul pacienților morți în condiții suspecte la spitalul "Sfântul Pantelimon". Citește și: Eternul bugetar Rafila deține în conturile bancare, investiții și sub formă de împrumuturi peste șapte milioane de lei Problema lui Rogobete: cazul ar fi fost transformat în subiect de campanie electorală. Așa că l-a arătat cu degetul pe liberalul Nicolae Ciucă, partenerul de guvernare al PSD. Apoi i-a etichetat drept "nimicuri" pe cei care cer demisia ministrului Alexandru Rafila. "Mi s-a spus acum câteva ore că . REFUZ FERM să cred asta! Așa este politica lor în care nu au construit un spital în ultimii 34 de ani! Cine ne face ? Ăia care sunt experți la făcut și care cu lipsă de demnitate și onoare se laudă cu . Cine ne cere demisia? Aceleași NIMICURI care au făcut NIMIC pentru sistemul de sănătate și care prin NIMICUL lor vor să conducă în continuare. Suntem normali la cap?", s-a burzuluit online Alexandru Rogobete. Rogobete se vede ministru La final, secretarul de stat a ținut să își declare solidaritatea cu medicii: "cu asumare și responsabilitate, MĂ ÎNCLIN CU RUȘINE, pentru că ei nu au, în fața voastră, în fața colegilor mei medici și vă asigur, CĂ NU SUNTEȚI SINGURI". Rogobete, însă, nu a scos nici un cuvânt despre pacienții de la spitalul "Sfântul Pantelimon". Mesajul postat de Alexandru Rogobete nu este deloc întâmplător. Numele său a fost vehiculat în ultimele zile ca posibil înlocuitor al pesedistului Alexandru Rafila în funcția de ministru al Sănătății. Dar, pentru că premierul Marcel Ciolacu nu l-a schimbat din funcție pe ministrul Rafila, Alexandru Rogobete a fost forțat să facă un pas înapoi. Crescut la umbra medicului Dorel Săndesc Cariera lui Alexandru Rogobete este strâns legată de cea a medicului Dorel Săndesc, managerul Spitalului Clinic Județean "Pius Brînzeu" din Timișoara și președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă (SRATI). Din CV-ul lui Alexandru Rogobete aflăm că este medic rezident suspendat la spitalul condus de medicul Săndesc. În plus, este asistent universitar la UMF "Victor Babeș", acolo unde medicul Dorel Săndesc este prorector Dezvoltare Academică. Mai mult, Alexandru Rogobete este autor și coautor al mai multor articole științifice publicate împreună cu medicul Săndesc. În iulie 2020, Alexandru Rogobete a venit de la Timișoara la București pe funcția de consilier personal al secretarului de stat Nicolae Dragoș Garofil. De la medicul liberal Garofil, a trecut la cabinetului ministrului Alexandru Rafila, tot pe funcția de consilier personal. În timp ce îl consilia pe Alexandru Rafila, Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă, sub conducerea medicului Dorel Săndesc, l-a premiat cu 5.000 lei pe Alexandru Rogobete pentru "cea mai bună prezentare orală a unui tânăr medic". Se întâmpla în anul 2022. În februarie 2023, a fost numit în funcția de secretar în Ministerul Sănătății. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Alexandru Rogobete, dar acesta a refuzat să răspundă.

Agresivitate la Sănătate - "nimicuri" vor demisia (sursa: Facebook/Alexandru Rogobete)
Medici audiați în dosarul morților suspecte (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Medici audiați în dosarul morților suspecte

Medici audiați în dosarul morților suspecte. Patru angajaţi ai Spitalului Pantelimon au fost ridicaţi miercuri de poliţişti şi duşi la audieri, în dosarul deceselor suspecte de la Secţia ATI. Anunțul Parchetului Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, a anunțat, într-un comunicat de presă, următoarele: Citește și: EXCLUSIV Femei exploatate pe șantier în România, „la negru”, dosare „uitate” în fișete la Poliție. „Vina” femeilor: erau ucrainence care nu se puteau întoarce acasă "În dimineaţa zilei de 07.08.2024, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi poliţiştii din cadrul DGPMB - Serviciul Omoruri au pus în executare patru mandate de percheziţie domiciliară emise de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti pentru locuinţele unor angajaţi ai Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti. De asemenea, la sediul Serviciului Omoruri au fost aduse patru cadre medicale, în vederea audierii". Medici audiați în dosarul morților suspecte În luna aprilie, procurorii au primit o sesizare de la o asistentă angajată la Spitalul "Sf. Pantelimon" cu privire la faptul că, în perioada 4 - 7 aprilie 2024, în Secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă (ATI), ar fi decedat 17 pacienţi, ca urmare a reducerii voluntare, de către personalul medical, a dozei de noradrenalină - un neurotransmiţător utilizat pentru creşterea sau menţinerea tensiunii arteriale. Procurorii au deschis un dosar penal cu privire la infracţiunea de omor şi au administrat mai multe probe, fiind audiaţi medici şi asistente medicale şi au fost ridicate documente medicale referitoare la toţi pacienţii decedaţi în cadrul Secţiei ATI în perioada 4 - 7 aprilie 2024. Ulterior, a fost pusă sub acuzare o asistentă pentru mărturie mincinoasă. Anchetatorii consideră că ea ştie ce s-a întâmplat la Secţia ATI, dar a refuzat să dea informaţii în timpul audierilor, astfel încât procurorii au decis să o pună sub acuzare.

Prime mari pentru polițiștii IPA România (sursa: Facebook/Asociatia Internationala a Politistilor - Sectia Romana)
Investigații

Prime mari pentru polițiștii IPA România

Mihai Liviu Tărtăreanu, președintele Asociației Internaționale a Polițiștilor – IPA România, este suspect de fals intelectual și favorizarea făptuitorului într-un dosar al Parchetului Militar. În același dosar este cercetat și lt. col. Cătălin Ștefan Bălteanu, secretarul general al IPA România, pentru fals în declarații și instigare la fals intelectual. Citește și: VIDEO Lasconi face spectacol la oficierea unei căsătorii: strigă mirilor „Pup-o!” și-l felicită pe soț pentru că a spus „Da” hotărât Falsul în declarații se referă la o misiune în Toplița, dar și nemenționarea în declarațiile de avere a unor sume: prime mari pentru polițiștii IPA România. Președintele Mihai Liviu Tărtăreanu și secretarul general Cătălin Ștefan Bălteanu au declarat pentru DeFapt.ro că sunt nevinovați. Însă lt. col. Cătălin Ștefan Bălteanu crede că în spatele denunțului de la Parchetul Militar se află Florin Olaru, fostul președinte al IPA România. Parchetul Militar confirmă Parchetul Militar a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că Mihai Liviu Tărtăreanu, președintele IPA România, are calitatea de suspect într-un dosar în care se fac "cercetări pentru comiterea infracțiunilor de fals intelectual, (...), și favorizarea făptuitorului, (...) (referitor la adresa nr. 2103/20.07.2023, eliberată de acesta în calitate de președinte IPA – secția română, în care atestă împrejurări necorespunzătoare adevărului în scopul favorizării făptuitorului Bălteanu Cătălin Ștefan)". Prim procurorul militar, colonelul magistrat Bogdan Ciprian Pîrlog, susține în adresa trasmisă către DeFapt.ro că în același dosar se "efectuează cercetări față de suspectul Bălteanu Cătălin Ștefan sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de fals în declarații" și a unei infracțiuni de fals intelectual. Ce s-a petrecut la Toplița? Prima infracțiune de fals în declarații, conform Parchetului Militar, ar fi fost făcută în 26 august 2019. Atunci, lt. col. Cătălin Ștefan Bălteanu a dat o declarație pe propria răspundere din care rezulta că a participat la executarea unei misiuni în localitatea Toplița, județul Harghita. Documentul a fost înaintat conducerii Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. Anchetatorii bănuiesc că lt. col. Băteanu nu ar fi participat la misiune, ci la o ședință a IPA România. Cealaltă infracțiune de fals în declarații a rezultat din faptul că lt.col. Băteanu nu a menționat în declarațiile de avere primele pe care le-a primit de la IPA România în cursul anului 2019. Șeful IPA România se consideră sabotat Comisarul șef de poliție Mihai Liviu Tărtăreanu, președintele IPA România, a declarat pentru DeFapt.ro că dosarul a avut ca miză sabotarea sa, pentru că și-a depus în anul 2023 candidatura pentru funcția de secretar general al Asociației Internaționale a Polițiștilor. Acesta a recunoscut că a fost la Parchetul Militar, atunci când a fost informat oficial că are calitatea de suspect. Însă procurorul i-ar fi spus că nu va mai fi chemat la noi audieri pentru că declarația sa ar fi fost edificatoare. "În mod normal, în calitate de președinte al IPA, care este un ONG, nu poți fi suspectat de infracțiunea de fals intelectual. Este un ONG ca asociația la bloc. În nici un caz încadrarea juridică făcută la momentul respectiv nu are legătură cu starea de fapt. Este vorba despre o adresă prin care am înaintat niște documente", a declarat președintele Tărtăreanu. "Aceste situații nu ne fac bine" El bănuiește că martorul denunțător ar fi spus că nu ține o evidență a documentelor. "Discuția la momentul respectiv era dacă domnul Bălteanu era sau nu prezent la o activitate, când eu nu eram președinte. Nu puteam să atest eu ceva de care nu știam. Aceste situații nu ne fac bine. Discutăm despre cel mai mare ONG din România, este o familie ocupațională care oricum este lovită în fel și chip", a spus Tărtăreanu. După ce dosarul de la Parchetul Militar se va închide, comisarul șef de poliție Mihai Liviu Tărtăreanu își va căuta dreptatea în justiție, potrivit spuselor sale, pentru că nimic nu ar fi întâmplător. "Eu candidam la o funcție internațională când a apărut citația. A trebuit să dau niște explicații", a spus Tărtăreanu. "Am adus peste 100 de martori la parchet" Cătălin Ștefan Bălteanu, secretarul general al IPA România, a declarat pentru DeFapt.ro că dosarul de la Parchetul Militar este o "făcătură" în urma denunțului lui Florin Olaru, fostul șef al IPA România. "Cu siguranță sunt nevinovat. Este o făcătură a fostului președinte IPA. Nu ne-am înțeles. Ca să poată să folosească fondurile asociației așa cum își dorește, voia să scape de mine. Eram singurul care puteam ști toate neregulile pe care dânsul le făcea zi de zi. Asta s-a și dovedit pentru că dânsul a fost revocat din funcție ca urmare a unui management defectuos. Apoi a fost exclus din Asociație", a declarat Cătălin Ștefan Bălteanu. El a explicat că prima infracțiune de fals în declarații nu ar avea nici o susținere în realitate pentru că a executat misiunea de la Toplița și nu a participat la ședința IPA. Mai mult, spune el, fostul președinte al IPA România ar fi falsificat un proces verbal din care rezulta că ar fi participat la ședință, deși el se alfa la Toplița. "Am adus peste 100 de martori la parchet care au declarat că am fost la misiune. M-am prezentat la Parchetul Militar, am depus lista cu peste 100 de martori care atestau că am fost la misiune", a precizat Cătălin Ștefan Bălteanu. Prime mari pentru polițiștii IPA România Legat de falsul în declarații legat de averea sa, lt. col. Bălteanu a spus că, în anul 2019, fostul său șef de la IPA România se folosea orice pretext pentru a acorda tot felul de prime conducerii executive: "Ca să nu fie singurul (Florin Olaru - n.r.) care primea primă, făcea ceea ce a făcut și cu mine. Adică îmi dădea și mie primă la început de an, trimestrial, de Paște, de Ziua Eroilor. Căuta orice motiv ca să poată acorda prime. Erau prime mari, echivalentul unei indemnizații. Erau 8.000 lei, 10.000 lei. Acești bani îi sponsorizam către regiunile asociației noastre. Așa am considerat eu la momentul respectiv. Banii rămâneau în cadrul IPA România. Banii nu i-am menționat în declarațiile de avere pentru că atunci când îi primeam îi și dădeam. Am înțeles după aceea că trebuia să menționez banii primiți. Am omis atunci să fac asta la momentul respectiv pentru că nu am știut".

Turnătorul Dan Voiculescu i-a scris patriarhului Daniel Foto: Captură video
Politică

Turnătorul Dan Voiculescu i-a scris patriarhului Daniel

Turnătorul Dan Voiculescu i-a scris patriarhului Daniel pentru a-l anunța că susține eforturile ca poporul român să rămână “aproape de valorile incontestabile care îl reprezintă“. Voiculescu, care a fost condamnat la zece ani de închisoare pentru jaful din dosarul ICA, a absolvit, în 2023, Facultatea de Teologie. Citește și: Cel mai inutil minister din România, pe care PSD l-a înființat pentru Firea, a reușit să bage în faliment singura societate pe care o administra Turnătorul Dan Voiculescu i-a scris patriarhului Daniel “Marcăm astăzi 970 de ani de la marea schismă a celor două biserici creștine, un bun prilej pentru a medita asupra importanței unității poporului român întru credință, într-o perioadă tulbure de disoluție a valorilor și de îndepărtare de Dumnezeu. Vă transmit, Preafericirea Voastră, susținerea mea pentru eforturile pe care sfânta noastră biserică ortodoxă le întreprinde pentru ca poporul român să rămână aproape de valorile incontestabile care îl reprezintă. Vă transmit așadar gândurile mele bune, felicitându-vă pentru modul în care vă luptați cu indiferența, dezbinarea și fuga în păcat ce bântuie prea des societatea românească. Doamne Ajută!“, i-a scris, acum, Dan Voiculescu patriarhului Daniel. Dan Voiculescu nu va mai plăti nici un leu din zecile de milioane de euro furați în dosarul ICA, a decis justiția română: Tribunalul București a suspendat recuperarea prejudiciului în dosarul acestuia, scria G4Media în mai 2024. Statul trebuie să recupereze de la acesta și de la complicii săi 60.482.615 euro. Potrivit datelor obținute de DeFapt.ro, până în august 2023, ANAF a recuperat în dosarul ICA suma de 41.647.264 de lei, adică puțin peste nouă milioane de euro. În regimul Ceaușescu, Dan Voiculescu a turnat la Securitate, fiind recrutat sub pseudonimul Felix, a arătat CNSAS.

Medic eminent a vrut să se întoarcă în România, Rafila l-a refuzat Foto: Facebook
Eveniment

Medic eminent a vrut să se întoarcă în România, Rafila l-a refuzat

Un medic eminent, Dennis Ursachi, a vrut să se întoarcă din Franța în România, dar ministerul lui Rafila l-a refuzat: un dosar i-a fost respins, nimeni nu răspundea la telefon sau email, iar portarul nu l-a lăsat să intre în instituție. Citește și: EXCLUSIV Nicușor Dan a dat în judecată SAGA Festival: firma organizatoare nu a plătit curentul electric și apa consumate pe Arena Națională la ediția 2022. PMB cere 330.000 de lei Ursachi a povestit pe Facebook ce a pățit când a încercat să-și echivaleze specializarea în România. El a fost bursier timp de șase ani în cadrul UMF "Carol Davila" București, a promovat în 2019 examenul de rezidențiat cu 919/950 puncte (locul 35/6282 candidați), a fost primul pe România care a ales specialitatea Radiologie și Imagistică Medicală după examenul din 2019. Ursachi a fost student Erasmus în Germania în perioada 2017-2018 și a beneficiat de stagii de formare în Franța în perioada 2022-2024. Acum, medicul relatează ce a pățit când a vrut să se întoarcă în România, ca să profeseze. Medic eminent a vrut să se întoarcă în România, Rafila l-a refuzat “Parcursul meu: 1. Decembrie 2022 - Dosarul de echivalare pentru 6 luni de Abdomen - REFUZAT - conform Deciziei 27192 4.01.2023 (motivul: stagiu incomplet 6/12 luni) 2. Februarie 2024 - Trimis 1 dosar de echivalare pentru 12 luni de Abdomen - dosar PIERDUT. Trimis 1 dosar de echivalare pentru 3 luni Radiologie intervențională, 3 luni Radiologie senologica - REFUZAT - conform Deciziei 4017 02.04.2024 (motivul: lipsa detalierii activității în stagii) 3. Mai 2024 - Revin în țară. Recontactat șefii de secție din fiecare departament și refăcut, retradus și relegalizat adeverințele de stagiu cu detalierea activității pentru fiecare în parte. Trimis multiple dosare cu documentele necesare validării stagiilor. Inboxul [email protected] este plin. Ultimul dosar complet, structurat trimis pe 28 mai 2024 - REFUZAT - Conform Decizie nr. 164/25.06.2024 - motivul: noile adeverințe eliberate cu precizarea modului în care s-a desfășurat activitatea nu se regăsesc în documentele trimise spre analiză Comisiei de Specialitate“, a scris Ursachi. “Vă scriu pe această cale informală deoarece la numerele de telefon de pe site-ul Ministerului Sănătății nu se răspunde, pe e-mail nu se răspunde, iar când am mers personal la Ministerul Sănătății să îmi prezint situația, nu mi-a fost permis de către domnul Paznic să intru în clădirea Ministerului“, a mai arătat medicul, care postează și documente care-i susțin afirmațiile.

Altă moarte suspectă la "Sf. Pantelimon". În imagine, managerul Bogdan Socea (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Altă moarte suspectă la "Sf. Pantelimon"

Altă moarte suspectă la "Sf. Pantelimon". Medicii și asistentele de la Spitalul "Sf. Pantelimon" din Capitală, acolo unde procurorii investighează moartea suspectă a 17 pacienți, sunt vizați de o nouă plângere penală. Mușamalizarea lui Rafila Andrei Cosmin Burlacu acuză cadrele medicale că i-au ucis tatăl, pacient la "Sf. Pantelimon", în urma aplicării unui tratament incorect și neglijent. La fel ca și în cazul celor 17 pacienți morți în condiții suspecte la ATI, Andrei Cosmin Burlacu crede că tatălui său i-a fost administrată o cantitate insuficientă de noradrenalină. DeFapt.ro a dezvăluit că ministrul Sănătății, pesedistul Alexandru Rafila, a mințit grav și a încercat mușamalizarea scandalului morților suspecte de la Spitalul "Sf. Pantelimon", spital condus de prietenul său Bogdan Socea. Citește și: EXCLUSIV Rafila a mințit grav în scandalul morților suspecte de la „Sf. Pantelimon”: a promis că trimite Corpul de control, dar a trimis doar un consilier fără atribuții de control, care nu a verificat cauzele deceselor Ministrul Alexandru Rafila a anunțat că a trimis Corpul de Control pentru a verifica decesele suspecte. De fapt, i-a trimis doar pe pensionarii Luca Sorin Ion, șeful interimar al Corpului de Control, și pe Octavian Melintescu, consilierul său personal, care nu are atribuții de control. Lăsat să vomite cu fața în sus pe trotuar Andrei Cosmin Burlacu a povestit pentru DeFapt.ro tragedia prin care a trecut familia sa în urmă cu aproape două luni. Tatăl său, Aurel Burlacu, a suferit un infarct pe stradă în seara zilei de 3 mai. Primul echipaj SMURD ajuns la fața locului nu avea medic. A venit un al doilea echipaj, cu medic, după 15-20 de minute. În tot acest timp, Aurel Burlacu voma întins pe spate, cu fața în sus. Andrei Burlacu a aflat mai târziu că acest lucru i-a provocat tatălui său o pneumonie de aspirație, lucru aflat la spital. Pacientul avea și câteva coaste fracturate. În cele din urmă, Aurel Burlacu a fost dus de urgență la Spitalul "Sf. Pantelimon", acolo unde a fost internat de urgență. În primă fază, trezire după două-trei zile În data de 6 mai, pacientul a fost transferat cu comă indusă și o stare de sănătate ameliorată pe secția de Terapie Intensivă. Două zile mai târziu, i-au fost eliminate sedativele. Fiul pacientului a arătat și care au fost explicațiile medicilor. "Doctorița de pe secția ATI mi-a spus că sedativele sunt deosebit de puternice, iar metabolizarea lor este extrem de lentă. Mi-a spus că va dura cel puțin două-trei zile până ce tatăl meu se va trezi", a spus Andrei Cosmin Burlacu. Cum s-a ajuns la trezirea după o singură zi Numai o zi mai târziu, însă, și nu după două-trei zile, cum spusese medicul ATI, pacientul era perfect conștient iar aceeași doamnă medic își schimbase discursul. "În data de 9 mai, tatăl meu s-a trezit și a deschis ochii. Iar aceeași doctoriță îmi spunea clar și răspicat că are o afectare neurologică gravă deoarece ar fi trebuit să fie complet treaz la 24 de ore după eliminarea sedativelor. Tatăl meu avea un fel de tub de aspirație introdus pe gât, iar în nas o canulă de oxigen", a spus fiul pacientului. 24 de ore care au făcut diferența Aurel Burlacu era complet treaz și putea să se miște în ziua de 10 mai, dar avea încă masca de oxigen pe față. Atunci le-a mulțumit medicilor pentru că-i salvaseră viața. Dar numai o zi mai târziu, pe 11 mai, medicul de gardă i-a schimbat masca de oxigen. Explicația: pacientul avea, de fapt, o saturație mică de oxigen, hipoxie, agitație psihomotorie datorată cantității insuficiente de oxigen. Pe la amiază, medicul de gardă i-ar fi spus fiului, Andrei Cosmin Burlacu, că starea de sănătate a tatălui său s-a agravat din cauza lipsei de oxigen și că ar putea fi din nou intubat. Altă moarte suspectă la "Sf. Pantelimon" "Nu ni s-a mai permis să îl vedem în data de 11 mai. Pe 12 mai, la vizita de la orele 12.00, tatăl meu era intubat și se afla din nou în comă indusă. Suferise un al doilea infarct. Doctorița ATI, cea cu sedativele, mi-a spus că l-a pus pe noradrenalină și că urmează al treilea infarct iresuscitabil. Că sigur îl pierdem. Cred că au făcut ca și în cazul pacienților decedați în condiții suspecte (adică nu i-au administrat suficientă noradrenalină - n.r.). La ora 6.30 dimineața, pe 13 mai, mama a fost anunțată că tatăl meu a murit. Dar înainte, de fiecare dată când mama a sunat la ATI, nu a primit nici un detaliu despre starea de sănătate a tatălui meu", a spus Andrei Cosmin Burlacu. Dosar penal deschis Andrei Cosmin Burlacu a depus o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 2, în urma căreia s-a deschis dosarul penal 5446/161/P/2024. Fiul pacientului consideră că tatăl său a murit din cauza cadrelor medicale de pe secția ATI a Spitalului "Sf. Pantelimon", care l-ar fi tratat incorect și neglijent pe pacient. Medicul Fiorella Mitoiu, purtătorul de cuvânt al Spitalului "Sf. Pantelimon", a răspuns sec la solicitarea DeFapt.ro de a oferi o reacție. "Cum comentez eu? Eu sunt purtătorul de cuvânt! Este dreptul fiecărui om la opinie. Dacă fiul dânsului consideră că s-au întâmplat niște lucruri incorecte, este dreptul dânsului să depună o plângere și să fie analizată situația cazului în parte", a spus Mitoiu.

Cine vrea să-l scape pe Iliescu de dosarul crimelor de la Revoluție: controversata Lia Savonea Foto: Q Magazine
Politică

Cine vrea să-l scape pe Iliescu de dosarul de la Revoluție

Cine vrea să-l scape pe Ion Iliescu de dosarul crimelor de la Revoluție: controversata judecătoare Lia Savonea, favorita lui Liviu Dragnea, care a patronat achitări halucinante și care acum a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție. Citește și: Număr uriaș de voturi anulate, cu circa 80% mai multe decât în 2019: aproape jumătate de milion de voturi aruncate la coș la europarlamentarele de anul acesta (analiză EFOR) Cu o majoritate de 2 la 1, judecătorii Lia Savonea și Mihail Udroiu au constatat neregularitatea rechizitoriului prin care fostul președinte Ion Iliescu și alți doi complici au fost trimiși în judecată în dosarul Revoluției. Ei au dat 5 zile procurorilor să spună dacă solicită restituirea dosarului sau dacă mențin rechizitoriul. A treia judecătoare, Elena Barbu, a susținut ideea rejudecării primei faze a camerei preliminare de către ÎCCJ, nu de către CAB, pe motiv că Gelu Voican Voiculescu era membru al Guvernului. Cine vrea să-l scape pe Iliescu de dosarul de la Revoluție În iulie 2023, DeFapt.ro a arătat că judecătoarea Lia Savonea, favorita lui Liviu Dragnea în perioada în care acesta era la putere, este acuzată că a eliberat un interlop care și-a omorât iubita în bătaie. Potrivit unei relatări din Gândul, un interlop din Ilfov, Gigi Geamănu, susține că un alt interlop, Alexandru Iordan, a beneficiat de reducerea acuzațiilor întrucât Mircea Minea, primarul comunei Chiajna și nașul lor de cununie, a intervenit la Lia Savonea. Însă aceasta nu este singura relatare despre relația dintre Savonea și Mircea Minea. În martie 2023, Rise Project a scris despre afacerea imobiliară a soțului ei cu fratele primarului din Chiajna, nașul unui interlop implicat în lupte electorale și scheme imobiliare în aceeași localitate. Fostul șef al CSM, șeful CSM, Daniel Grădinaru, este amicul Liei Savonea, alături de care a dat mai multe sentințe controversate. „Savonea și Grădinaru au făcut, pentru un an, între 2015 și 2016, echipă în completul de judecată al dosarului FNI, ajutându-l pe Vîntu să-și scadă pedeapsa prin prescrierea unor fapte”, arăta Newsweek România, în mai 2022. În 2016, Lia Savonea și judecătorul Daniel Grădinaru au hotărât că frații Bogdan și Răzvan Măraru să fie eliberați și cercetați în arest la domiciliu, într-un dosar privind atentatul din cartierul bucureștean Vitan din 2012. Tot Savonea și Grădinaru sunt co-autori ai sentinței prin care un bărbat de 41 de ani, care a agresat sexual o minoră de 13 ani, nepoata prădătorului, a fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare. În sentință, Savonea și Grădinaru sugerează că minora are partea ei de vină, întrucât „nu a înțeles să inițieze vreun demers împotriva comportamentului avut de inculpat” și nu le-a spus părinților.

Șeful vameșilor, haine plătite de subordonați (sursa: gds.ro)
Investigații

Șeful vameșilor, haine plătite de subordonați

Șeful vameșilor, haine plătite de subordonați. Ion Cupă, secretarul general adjunct al ANAF și fost șef al Autorității Vamale Române, a fost iertat de procurorii DNA, deși le-ar fi cerut subalternilor săi, adică vameșilor corupți, să-i plătească o factură de 2.000 de euro pentru hainele de lux pe care le comandase de la firma CANALI. Citește și: EXCLUSIV Secretarul general adjunct al ANAF, Ion Cupă, și soția, donații politice de 1,2 milioane de lei. Cupă e sprijinit de PSD, soția - de PMP La solicitarea DeFapt.ro, DNA a transmis că Ion Cupă nu are nici o calitate în dosarul de corupție al vameșilor șpăgari. Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, a refuzat să comunice ce atribuții are Ion Cupă ca secretar general adjunct al ANAF, dar și dacă a luat vreo măsură împotriva acestuia. Adjunct la Fisc, cerut de PSD șef la Vămi Pesedistul Adrian Câciu, în mandatul său de ministru al Finanțelor, l-a numit pe Ion Cupă în funcția de secretar general adjunct al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Se întâmpla în iulie 2022. Ulterior, filiala PSD Mehedinți, condusă de Aladin Georgescu, i-a transmis o depeșă ministrului Adrian Câciu prin care îl informa că social – democrații îl recomandă și îl susțin pe Ion Cupă pentru funcția de președinte al Autorității Vamale Române. Ministrul Câciu a luat recomandarea și s-a dus la premierul Nicolae Ciucă, căruia i-a cerut să-l numească pe Ion Cupă pe funcția solicitată de PSD. Ordinul a fost executat: premierul Ciucă a emis decizia în data de 30 mai 2023. Ceea ce nu știa Ion Cupă la preluarea mandatului de președinte al Vămii era faptul că procurorii Direcției Naționale Anticorupție îi filau pe mai mulți vameși corupți din subordinea sa. Printre aceștia se afla și Paul Petrof, șeful Direcției Regionale Vamale București. Șeful vameșilor, haine plătite de subordonați Interceptările din dosarul de corupție arată că, pe 28 decembrie 2023, vameșul șef Paul Petrof se afla în biroul lui împreună cu patru subalterni și cu evazionistul Cătălin Bucura. Vameșul Paul Petrof și-a exprimat nemulțumirea față de cei prezenți în biroul său că trebuie să suporte mai multe cheltuieli făcute de Ion Cupă, șeful Autorității Vamale. Cea mai recentă cheltuială atunci era legată de plata unor articole de îmbrăcăminte de lux: costum, cămașă, pantofi, fular și curea. Valoarea cumulată a acestora era de aproximativ 2.000 de euro. Vameșii Paul Petrof și Răzvan Cosmin Stamatescu i-au sugerat, apoi i-au cerut afaceristului evazionist Cătălin Bucura să suporte o parte din costuri. Evazionistul nu voia să apară pe cameră "Acesta (Bucura - n.r.) își arată disponibilitatea să remită suma de 5.000 de lei, dar solicită să nu participe la momentul plății pentru a nu fi surprins de camerele de luat vederi în magazin sau în apropierea acestuia. De asemenea, din aceste discuții reiese că Bucura Cătălin („Nepotu”) a mai contribuit cu sume de bani în favoarea lui Petrof Paul sau/și a lui ION CUPĂ („Păduraru”) (acest aspect reiese din indicarea de către Petrof Paul pe o hârtie a unor sume de bani, afirmând către Stamatescu Răzvan Cosmin: i-am arătat ce-ai făcut tu. RĂZVAN, ți-am arătat ce-a făcut el ieri? – indicând biletul din mână)", susțin procurorii DNA, potrivit referatului de reținere din speță. DNA a "uitat" complet de Cupă Vameșii corupți au fost reținuți, apoi arestați la jumătatea lunii februarie a acestui an. Între timp, Ion Cupă a revenit pe funcția de secretar general adjunct al ANAF. DeFapt.ro a solicitat DNA să comunice ce acuzații i se aduc lui Ion Cupă, în contextul în care acesta a abuzat de funcție pentru a beneficia de diverse foloase necuvenite de la subalternii săi și evazioniști. În răspunsul sec primit de la DNA se menționează că "în acest moment, persoanele la care faceți referire nu au calitatea de suspect sau inculpat în cauza menționată". Cupă și Boloș, no comment Am încercat să obținem un punct de vedere și de la Ion Cupă în legătură cu mențiunile făcute cu privire la persoana sa de procurorii anticorupție în referatul de arestare al vameșilor corupți, dar Cupă nu a răspuns. DeFapt.ro a solicitat în plus un punct de vedere oficial din partea ministrului Marcel Boloș, în subordinea căruia se află ANAF, respectiv Ion Cupă. Nici ministrul Marcel Boloș nu a vrut să răspundă.

Oligarhi ruși, falsuri pentru cetățenie moldovenească. În imagine, Abramovici în 2005, când era guvernator de Chukotka (sursa: kremlin.ru)
Investigații

EXCLUSIV Oligarhi ruși au încercat să obțină, cu acte considerate false, cetățenia R. Moldova

Investigație realizată de Vitalie Călugăreanu și Cătălin Prisacariu Miliarde de euro ale oligarhilor ruși au fost înghețate în întreaga lume după invazia rusă asupra Ucrainei ca urmare a sancțiunilor internaționale impuse Rusiei. Pentru a-și salva companiile din Europa, mulți oameni de afaceri ruși au căutat să devină cetățeni ai altor state: oligarhi ruși, falsuri pentru cetățenie moldovenească. De ce Republica Moldova O operațiune complicată, câtă vreme statele care acceptă să ofere cetățenie unor ruși cu conexiuni la Kremlin se expun regimului de sancțiuni internaționale. În urma unei "analize de risc", însă, mai mulți oameni de afaceri ruși au considerat că au șanse bune să devină cetățeni moldoveni. O țară ideală, în context: Republica Moldova nu este membră a Uniunii Europene, dar statutul de țară candidată la aderarea la blocul comunitar și apropierea de România fac pașaportul moldovenesc foarte dezirabil. Din ianuarie 2022 până în aprilie 2024, au fost depuse 4.317 cereri de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova - majoritatea provenind de la cetățeni ruși. 2.577 de cereri au fost acceptate – în mare parte fiind vorba de redobândirea cetățeniei Republicii Moldova de către moldovenii care au renunțat la ea după ce au obținut cetățenia rusă pe timp de pace. Oligarhi ruși, falsuri pentru cetățenie moldovenească De la începutul invaziei ruse asupra Ucrainei, autoritățile moldovene au blocat peste 20 de dosare vizând obținerea cetățeniei Republicii Moldova de către cetățeni ruși. În toate cazurile au fost depistate acte false anexate la dosarele depuse la Agenția Servicii Publice (ASP) de la Chișinău, instituția care gestionează procesul de obținere a cetățeniei. Peste 200 de dosare au fost respinse din alte motive. Trei dintre cele 20 de cereri respinse aparțin unor oameni de afaceri ruși cu afaceri de zeci de miliarde de euro derulate inclusiv prin intermediul unor companii active în Uniunea Europeană. Lobanov a depus dosarul la Chișinău în august 2022 Mihail Lobanov a depus dosarul de obținere a cetățeniei Republicii Moldova pentru sine și cei trei fii ai săi pe 25 august 2022. Conform datelor de care dispun autoritățile moldovenești, Lobanov ar fi depus personal dosarul la secția Cetățenie a ASP. Fotografia lui Mihail Lobanov din dosarul depus la Chișinău pentru obținerea cetățeniei moldovenești (sursa: defapt.ro) ____________________________________________ UPDATE (30 ianuarie 2025) Lobanov susține, prin avocați, că documentele depuse la ASP au fost certificate drept autentice de o instanță din Ucraina Potrivit sesizării Agenției Servicii Publice (ASP) de la Chișinău trimise Centrului Național Anticorupție (CNA) în 2024, "cet. Lobanov Mikhail (...), personal, în cadrul Secției cetățenie, a depus dosarul de obținere a cetățeniei Republicii Moldova (...) prezentînd documente oficiale în care sunt înscrieri vădit false privind datele strămoșilor săi". Această sesizare a ASP a stat la baza inițierii unui "proces penal" la CNA, faza anterioară a unui dosar penal, potrivit procedurilor legale din Republica Moldova. La șase luni după publicarea de către DeFapt.ro a acestui articol, Mihail Lobanov a contactat redacția prin intermediul casei de avocatură Vernon David de la Chișinău. Potrivit acestei case de avocatură, documentele depuse de Lobanov ar fi fost certificate ca autentice de către o instanță ucraineană. Iată, mai jos, pasajul relevant din comunicarea casei de avocatură Vernon David: "Dl Mikhail Lobanov, la 25 august 2022, s-a adresat autorităților din Republica Moldova pentru a obține cetățenia în temeiul art. 12 alin. (2) lit. b), . Mai exact, ascendenții d-lui Lobanov au locuit pe teritoriile prevăzute de legea citată, până la 28.06.1940. (...) La data de 03.03.23, cererea i-a fost respinsă. De fapt, prin răspunsul Agenției Servicii Publice din 03.03.2023, nr. 01/1885 de respingere a cererii de dobândire prin recunoaștere a cetățeniei, se menționează doar faptul că o serie de acte de stare civilă eliberate de autorități competente din Ucraina și anexate de dl Lobanov la cererea din 25 august 2022 nu au putut fi identificate și nu figurează ca fiind eliberate de Secția de Înregistrare de Stat a Actelor de Stare Civilă a Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa. Această constatare a Agenției Servicii Publice corespunde pe deplin realității, deoarece însăși pe actele de stare civilă prezentate era indicat expres că autoritatea emitentă a actelor în cauză este Consiliul Satului Starokozatsk, Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa. Acest fapt, precum și existența și autenticitatea actelor de stare civilă vizate în răspunsul Agenției Servicii Publice din 03.03.2023, nr. 01/1885, au fost constatate prin Hotărârea Judecătoriei Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa, din 11 ianuarie 2023, rămasă definitivă și irevocabilă la data de 13 februarie 2023, prin care au fost constatate fapte care au valoare juridică. În partea motivată a hotărârii se menționează expres că la data emiterii actelor de stare civilă vizate, nu exista o astfel de autoritate precum Secția de Înregistrare de Stat a Actelor de Stare Civilă a Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa, iar toate actele de stare civilă erau emise de consiliul sătesc. Mai mult, instanța a constatat autenticitatea actelor de stare civilă, care îi dau dreptul d-lui Mikhail Lobanov să dobândească prin recunoaștere cetățenia Republicii Moldova. Conținutul hotărârii judecătorești îl puteți găsi pe site-ul oficial al bazei de date a instanțelor judecătorești din Ucraina: https://reyestr.court.gov.ua/Review/108903425." Hotărârea indicată de către casa de avocatură Vernon David există, într-adevăr, pe portalul instanțelor judecătorești ucrainene, după cum se poate constata și accesând link-ul de mai sus. Potrivit acestui link, judecătorul care a emis decizia în cazul actelor lui Mihail Lobanov este Oleksandr Boyarskyi. Potrivit unei investigații a publicației ucrainene NGL Media, judecătorul Oleksandr Boyarskyi a emis sute de decizii prin care a salvat bărbați ucraineni de la mobilizarea pentru război. Mecanismul: contra mită, judecătorul acorda taților custodia minorilor după divorțul formal al bărbaților de soțiile lor. Astfel, aceștia scăpau de mobilizare. Conform publicației ucrainene Suspilne, judecătorul Boyarskyi a fost arestat pentru două luni în ianuarie 2024. NGL Media a mai arătat că judecătorul Oleksandr Boyarskyi nu este la primul dosar în care este suspectat de corupție. ____________________________________________ De la Target Ventures (Moscova) la Target Global Mihail Lobanov este o piesă foarte importantă din mecanismul prin care banii oligarhilor ruși au fost investiți în Europa și nu numai, de multe ori fără a se ști public proveniența fondurilor. Unul din cele mai importante vehicule puse pe picioare de Lobanov pentru a investi banii oligarhilor ruși este fondul de capital de risc Target Global. Compania a fost înființată la Moscova sub numele de Target Ventures de către Alex Frolov Jr, fiul oligarhului rus acum sancționat Aleksandr Frolov, și de către Mihail "Mike" Lobanov în 2012, după ce cei doi au lucrat împreună la compania rusă de stat pentru energie nucleară Rosatom. Bani de la oligarhi ruși În 2015, Target a intrat pe piața internațională, cooptându-i pe investitorii israelieni Yaron Valler și Shmuel Chafets în calitate de cofondatori ai Target Global. Noul fond urma să aibă sediul la Berlin, fără ca legăturile cu oligarhii ruși să fie întrerupte. Lobanov, care lucrase anterior la administratorul de fonduri rusești Alfa Capital, a admis pentru Wall Street Journal în 2015 că ceea ce era atunci un capital de 300 de milioane de dolari al fondului provenea de la familii rusești bogate. Dar a negat că finanțatorii Target ar avea legături cu Putin. "Niciunul dintre LP-urile (Limited Partners - n.r.) noastre nu este legat de politica guvernamentală", a spus Lobanov. Lobanov, retras în Cipru După ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, Target Global pare să fi făcut demersuri pentru a se distanța de Rusia. Firma a declarat că și-a închis biroul din Moscova la scurt timp după invazie. În martie 2022, cofondatorul Valler a achiziționat acțiunile lui Frolov junior și ale lui Lobanov, potrivit unui e-mail al Target Global obținut de Forbes. Acum, dintre cofondatorii Target Global, au mai rămas doar Valler și Chafets. După ce Frolov jr a demisionat în noiembrie 2022, fostul său partener de afaceri Mike Lobanov a făcut și el un pas înapoi. Acum, este directorul general al The Alternative, un manager de fonduri desprins din una dintre companiile din Cipru ale Target. Abramovici a investit șase ani prin Lobanov În ciuda declarațiilor lui Lobanov că banii din fond nu aparțineau unor ruși conectați la Kremlin, faptele arată o altă realitate. Astfel, potrivit Forbes, fondul de capital de risc Target Global a gestionat zeci de milioane de dolari pentru Roman Abramovici și l-a ajutat pe oligarhul acum sancționat să acumuleze participații în unele dintre cele mai mari startup-uri din Europa. Abramovici a investit 63 de milioane de dolari într-o serie de startup-uri europene prin intermediul relației sale cu firma de capital de risc Target Global, cu sediul la Londra, potrivit unui set de documente analizate de Forbes. Fondul de capital de risc, care a strâns capital în valoare de peste 3,2 miliarde de dolari și a susținut cel puțin 15 unicorni europeni din domeniul tehnologiei, inclusiv Revolut și Cazoo, a contat pe Abramovici drept co-investitor și Limited Partner din 2015 până în 2021, arată documentele. Ulterior, Marea Britanie l-a sancționat pe oligarh, în martie 2022, din cauza invaziei Rusiei în Ucraina. Fiul oligarhului Frolov, asociatul lui Lobanov Target Global are și alte legături cu oligarhi ruși. Cofondatorul și fostul director general Alex Frolov este fiul oligarhului Aleksandr Frolov, care a adunat o avere de 2,6 miliarde de dolari administrând cel mai mare producător de oțel din Rusia, Evraz. Frolov senior a fost sancționat după începerea războiului din Ucraina. Abramovici a deținut, de asemenea, o participație de 29% la producătorul rus de oțel Evraz, unde Frolov senior a fost director general, între 2007 și 2021, potrivit documentelor companiei. Nu e Moldova, e Kîrgîzstan Mihail Lobanov a știut foarte bine că cetățenia sa rusă era o piatră de moară pentru afacerile sale de pe piața de capital. Așa că, în paralel cu demersul de a obține cetățenia moldovenească, a încercat și alte variante. Iar cel puțin una se pare că i-ar fi reușit. Astfel, Target Global a declarat pentru publicația Sifted, la finalul lui 2023, că Lobanov este cetățean al Kîrgîzstanului, nu al Rusiei. Echipa de investigație i-a adresat mai multe întrebări, via e-mail (adrese personale și de companii, disponibile public), lui Mihail Lobanov, însă omul de afaceri nu a răspuns până la momentul publicării acestui articol. Serghei Lomakin, la Râșcani Serghei Lomakin este un alt oligarh rus care a încercat să obțină cetățenia Republicii Moldova pentru sine și pentru trei fii în baza unor înscrieri vădit false privind datele unor așa-zis membri de familie. Conform actelor obținute de echipa noastră de investigație, Lomakin a depus personal dosarul pentru cetățenie pe 18 aprilie 2023, prin intermediul Serviciului de eliberare a actelor de identitate Râșcani, municipiul Chișinău. Fotografia lui Serghei Lomakin din dosarul depus la Chișinău pentru obținerea cetățeniei moldovenești (sursa: defapt.ro) Lomakin se află pe lista de sancțiuni a Ucrainei pentru "activități comerciale ce asigură venituri mari bugetului rus - o sursă semnificativă de venit pentru război". Potrivit ONG-ului ucrainean Mirotvoreț, Serghei Lomakin ar avea "legături strânse cu regimul (de la Kremlin – n.r.), care a pregătit și poartă un război de ocupație împotriva Ucrainei, în timpul căruia sunt comise crime împotriva umanității și are loc genocidul poporului ucrainean". "Subiectul este responsabil pentru susținerea materială sau financiară a acțiunilor ce subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei", mai precizează sursa citată. Kopeika și Monetka În luna mai 1998, Lomakin împreună cu oamenii de afaceri Artem Khachatryan și Aleksandr Samonov au deschis rețeaua de magazine Kopeika. În 2007, Lomakin și-a vândut cota-parte din rețeaua Kopeika și a înființat o altă rețea de magazine, Monetka. În 2008, apare ca membru în Consiliul de Administrație al companiei Centrobuvi (încălțăminte) și, tot în 2008, Lomakin și Khachatryan au cumpărat 7% din lanțul Modis (îmbrăcăminte). În 2015, Centrobuvi a încetat să mai plătească furnizorii. În mai 2016, datoriile companiei au ajuns la 30 de miliarde de ruble (peste 330 de milioane de dolari). Fraude cu banii Gazprombank Potrivit mai multor surse (aici și aici), în august 2016, a fost deschis un dosar penal împotriva lui Serghei Lomakin, iar în septembrie 2016 a ajuns în lista celor urmăriți la nivel federal. I s-a deschis un dosar penal în temeiul art. 159 din Codul penal al Federației Ruse (Fraude comise de un grup organizat sau în proporții deosebit de mari). Dosarul a fost deschis în baza rezultatelor unei inspecții inițiate de Gazprombank. Subdiviziunea pentru combaterea crimelor economice din cadrul MAI rus a constatat că fondurile împrumutate au fost transferate către companii terțe, contrar înțelegilor cu băncile. În 2017, Lomakin ar fi ajuns la o înțelegere cu creditorii și dosarul penal a fost clasat. Rezident în Cipru În 2023, Lomakin se retrage din Modis și Monetka și începe să dezvolte retailerul rus de reduceri Fix Price, pe care l-a creat în 2007 tot împreună cu Khachatryan. Lanțul a deschis peste 5.000 de magazine în Rusia, Kazahstan, Georgia, Belarus, Letonia, Kîrgîzstan și Uzbekistan. Lomakin este președinte al companiei. Cofondatorul Artem Khachatryan este, de asemenea, miliardar. În decembrie 2023, Lomakin a cumpărat aproape toată participația lui Khachatryan în companie cu 990 de milioane de dolari. Potrivit Forbes, Lomakin își are reședința în Paphos (Cipru), iar averea sa este evaluată la 1,7 miliarde de dolari. Echipa de investigație i-a adresat mai multe întrebări, via e-mail (adrese personale și de companii, disponibile public), lui Serghei Lomakin, însă omul de afaceri nu a răspuns până la momentul publicării acestui articol. Apare bancherul ruso-uzbec Tot prin intermediul Serviciului de eliberare a actelor de identitate Râșcani, municipiul Chișinău, pe 27 septembrie 2023 au depus dosarele pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova cetățenii ruși (din Uzbekistan) Kamo Tumasov și fiul lui Samvel Tumasov. Conform datelor de care dispun autoritățile moldovene, cei doi ar fi depus dosarele pentru cetățenie personal. Pe bancherul Kamo Tumasov Kamo îl regăsim în structura de proprietate a Grupului Asia Alliance (Uzbekistan) cu o cotă de 85%, care deține banca comercială Asia Alliance Bank. Numele lui mai apare ca asociat sau administrator în cinci firme și fonduri de investiții din Uzbekistan. Samvel Tumasov apare ca fiind director al Truck Avto Trading (care pare a fi lichidată) și ca asociat unic al Humoinvestgroup (Uzbekistan). Echipa de investigație i-a adresat mai multe întrebări, via e-mail (adrese personale și de companii, disponibile public), lui Kamo Tumasov, însă omul de afaceri nu a răspuns până la momentul publicării acestui articol. Corupție și fals în acte la ASP Un dosar de corupție și fals în acte publice pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova este în prezent în lucru la Centrul Național Anticorupție din Chișinău. Pe 3 iunie 2024, au fost efectuate zece percheziții, iar la finalul acestora șase angajați ai Agenției Servicii Publice au primit calitatea de suspecți. Conform informațiilor obținute de echipa noastră de investigații, mai mulți cetățeni ruși ar fi încercat să obțină pentru ei și unii membri ai familiilor lor cetățenia Republicii Moldova în baza unor documente false privind datele unor rude. Actele false au fost eliberate de către angajați ai Agenției Servicii Publice de la Chișinău și introduse în sistemele informaționale automatizate ale ASP în mod fraudulos. ____________________ Realizarea acestei investigații a beneficiat de susținere prin intermediul unui grant al Investigative Journalism for Europe (IJ4EU). IPI, EJC și oricare alți parteneri ai IJ4EU nu sunt responsabili pentru conținutul publicat și nici pentru utilizarea acestuia.

Denunțătorul lui Coldea, fost doctorand SRI (sursa: Inquam Photos/Saul Pop)
Eveniment

Denunțătorul lui Coldea, fost doctorand SRI

Denunțătorul lui Coldea, fost doctorand SRI. Afaceristul Cătălin Robertino Hideg a plătit 100.000 de euro inclusiv generalilor (r) SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă pentru a scăpa de un dosar penal, dar a ajuns să fie condamnat în primă instanță la o pedeapsă de patru ani cu executare. Citește și: „Menajeria” generalilor Coldea și Dumbravă: banii de la avocatul Trăilă, peste un milion de euro, nu au ajuns doar la ei, ci și la Cocoru și „Anaconda”, alți doi foști generali SRI Dar Cătălin Hideg nu este un novice al sistemului: a fost și doctorand la Academia Națională de Informații, instituție de învățământ a Serviciului Român de Informații. Acolo l-a avut coordonator pe generalul de brigadă Constantin Onișor, fost șef al școlii doctorale a Academiei SRI, care la rândul lui l-a predat generalului de brigadă (r) Cristian Troncotă. Cavaleri de Malta și nepotul lui Fidel Castro Cătălin Robertino Hideg a fost un personaj discret în lumea afacerilor. Citește și: STENOGRAME Generalul (r) Dumbravă îi spune condamnatului Hideg cum el, Coldea și avocatul Trăilă i-au scăzut pedeapsa de la zece ani la doar patru: „Judecătorul a fost elegant” Poate și pentru că a fost membru în Asociația Marele Priorat Autonom, Ospitalier, Spiritual și Militar al S.O.S. JJ - Cavaleri de Malta. Firma sa, Sanimed International Impex, a semnat în anul 2011 un parteneriat cu grupul Labiofam, condus de Jose Antonio Fraga Castro, pentru a introduce în România un medicament naturist folosit în tratarea cancerului. Jose Antonio Fraga Castro este nepotul fostului lider cubanez Fidel Castro și șeful Labiofam, un institut de cercetare controlat de statul cubanez. Denunțătorul lui Coldea, fost doctorand SRI Lui Hideg nu i-au ajuns conexiunile în lumea afacerilor, a vrut și unele în intelligence. Calea aleasă: obținerea unei diplome de doctor la Academia Națională de Informații, instituție de învățământ a Serviciului Român de Informații. Inițial, a fost înscris pe lista de doctoranzi a generalului de brigadă (r) Constantin Onișor, unul dintre cei mai influenți profesori din școala doctorală a Academiei SRI. Conform unei investigații publicată pe tolo.ro pe 13 ianuarie 2017, generalul de brigadă (r) Constantin Onișor a fost chiar în sediul din Măgurele al firmei Sanimed Internațional Impex SRL pentru a discuta cu Hideg despre doctorat. "Ne-am uitat împreună pe documentele doctorale și apoi ne-am văzut în altă parte cu profesorul Troncotă, care l-a preluat ca doctorand", le-a spus generalul jurnaliștilor. Profesorul Cristian Troncotă este la rândul său general de brigadă (r) al Serviciului Român de Informații și cel care l-a invitat pe generalul Florian Coldea să predea la Academia SRI.

Primarul Iașiului se vrea proaspăt inculpat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Primarul Iașiului se vrea proaspăt inculpat

Primarul Iașiului se vrea proaspăt inculpat: Mihai Chirica va afla săptămâna viitoare dacă judecarea unuia dintre dosarele în care este inculpat va fi reluată de la zero sau va merge mai departe. Primarul Iașiului se vrea proaspăt inculpat Avocații tuturor inculpaților din dosarul "Flux" au cerut la termenul de joi, la unison, să se constate că magistratul din camera preliminară nu avea dreptul să-i judece. Citește și: INTERCEPTĂRI Judecătoarea drogată de la Suceava lua cocaină sintetică diluată: „Odată am consumat și nefăcută cumva că nu au avut timp s-o prepare… și… mi-o rupt nasu’… (…) rană” Dezbaterile au fost încinse, iar judecătorul a amânat luarea unei decizii pentru săptămâna viitoare. De cealaltă parte, DNA a încercat un contraatac, care ar putea lăsa apărarea fără una dintre mărturiile pe care se bazează. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șpăgi dovedite la UMF, fără pedeapsă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șpăgi dovedite la UMF, fără pedeapsă

Șpăgi dovedite la UMF, fără pedeapsă. După aproape zece ani, un dosar de șpagă încasată la UMF s-a finalizat doar cu o condamnare simbolică. Șpăgi dovedite la UMF, fără pedeapsă Nimeni nu a ajuns după gratii pentru că se strângeau bani de la studenți pentru promovarea examenelor la două "cuie". Citește și: EXCLUSIV Georgian Pop (PSD), șeful Rezervelor de Stat, deconspiră sabotarea industriei de armament pusă la cale de ministrul PSD Radu Oprea, bișnițar cu pulbere pentru muniții Ancheta a durat aproape patru ani, iar procesul se prelungea deja de alți cinci. În final, ce a fost mai grav s-a prescris. Ancheta procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunal a început în 2015 de la informația că un asistent universitar din cadrul Facultății de Medicină Dentară, titular al disciplinei de "Clinica și terapia edentației totale", ia mită de la studenți. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Primarul Chirica poate scăpa de dosar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Primarul Chirica poate scăpa de dosar

Primarul Chirica poate scăpa de dosar. Fostul viceprimar Gabriel Harabagiu ar putea fi primul inculpat care scapă de dosarul "Flux". Primarul Chirica poate scăpa de dosar Valoarea principalei probe a procurorilor împotriva sa, semnătura de pe certificatul care atesta că blocul construit de Tudor Cheșcu respectă autorizația, este aprig contestată. Citește și: Raport dur al Departamentului de Stat al SUA: corupția guvernamentală este „serioasă”. Explozia de la stația GPL Crevedia și implicarea primarului PSD din Caracal – studiu de caz Indirect, de acest fapt va beneficia și primarul Mihai Chirica. Dacă probele împotriva lui Harabagiu se clatină, efectul de domino se va răsfrânge și asupra celorlalți inculpați. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Medicii malpraxis, de neatins în România (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Medicii malpraxis, de neatins în România

Medicii malpraxis, de neatins în România. Sistemul de sănătate din România rămâne cel mai corupt din Uniunea Europeană. Speranța de viață în țara noastră este de 72,8 ani, față de media europeană, de 80,1. România se află pe primul loc în UE la numărul de decese cu o cauză care poate fi prevenită sau tratabilă. Medicii malpraxis, de neatins în România În perioada 2015-2021, Colegiul Medicilor a retras cinci permise de liberă practică medicilor care au comis erori medicale. Citește și: Cadavrul liderului interlop Costel Corduneanu, depus într-un restaurant din Iași pentru priveghi, deși legea interzice acest lucru Numărul sesizărilor din această perioadă a fost de 971. Potrivit președintelui Colegiului Medicilor, Daniel Coriu, în ultimii ani au fost luate foarte puține decizii de malpraxis. "Sunt câteva cazuri finalizate, dar foarte, foarte puține. Mecanismul este foarte greoi", a declarat acesta. Pe de o parte, avocații susțin că durata de soluționare a proceselor de malpraxis medical este foarte mare: în medie între cinci și șapte ani. Pe de alta, numeroși pacienți evită urmărirea în instanță a medicilor pentru malpraxis. Cătălina Bordianu Calangiu, avocat specializat în domeniul practicii medicale, susține că mulți nu își cunosc drepturile, se tem de costul și durata unui proces sau nu au încredere în obiectivitatea celor două instituții specializate: Colegiul Medicilor și Direcția de Sănătate Publică. 11 incendii în spitale, 45 de morți În România, din 2020 până în 2022, au avut loc 11 incendii în spitale soldate cu 45 de oameni morţi. Nici un vinovat dovedit până în prezent. Din 2022, România nu are o statistică oficială, privind numărul cazurilor de malpraxis. Site-urile Direcțiilor de Sănătate Publică nu conțin asemenea informații. Nici site-ul Colegiului Medicilor. De cele mai multe ori, cazurile de neglijență medicală sunt semnalate doar în presă. În 2023, aproape în fiecare lună, cel puțin un caz a fost mediatizat. Unele anchete au fost demarate numai după ce presa le-a semnalat. Abia în 2024 un spital de stat a fost condamnat în România pentru malpraxis. Apendicite mortale, chirurgul vinovat profesează În ianuarie 2023, cazul unui tânăr de 25 de ani din Mangalia, care a murit din cauza unei apendicite, a atras atenția asupra chirurgului Kadisha Muayabo, de la Spitalul Municipal din Mangalia. Tânărul ajunsese la spital acuzând dureri severe. În ciuda diagnosticului de apendicită, medicul care se ocupa de caz, dr. Kadisha Muayabo, a întârziat operația. Când starea pacientului s-a agravat, tânărul a fost transferat de urgență la Spitalul Județean din Constanța, unde a murit din cauza complicațiilor. Dr. Kadisha Muayabo, a declarat la vremea respectivă că nu se consideră responsabil de moartea lui Iulian Grigore. Deși tânărul a fost internat timp de șase zile, Muayabo a invocat lipsa de personal. Dr. Muayabo a mai fost implicat într-un alt caz similar, în 2009. O fetiță de opt ani, Andreea Angela Axinte, a ajuns la Spitalul Mangalia, cu dureri severe. Potrivit părinților, dr. Kadisha Muayabo a refuzat operația, motivând că nu are "cele necesare". Fetița a fost trimisă la Constanța, unde a murit, din cauza complicațiilor. La vremea respectivă, părinții au declarat că nu au resursele financiare necesare pentru a urma calea legală. În prezent, nu există nici un proces contra chirurgului sau spitalului. Naștere doar pe gardă În februarie 2023, la maternitatea Spitalului Județean Drobeta Turnu Severin, copilul unei familii de polițiști s-a născut mort. Tânăra gravidă avea contracții, sângera și voma. Nu i s-a spus că ar putea avea probleme și că trebuie să aștepte până dimineața, când începe garda doctoriței care o asistase în timpul sarcinii. Bebelușul, care ar fi trebuit să vină pe lume la termen, după o sarcină fără probleme, a murit. Cei doi soți au sesizat Colegiul Medicilor și Parchetul Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin. Raportul medico-legal a confirmat existența unei culpe medicale. Câteva luni mai târziu, în octombrie, o doctoriță și o asistentă de la maternitate au fost plasate sub control judiciar. Vânătăi provocate de... medicamente În luna martie 2023, spitalul Municipal din Roman a fost acuzat de rele tratamente aplicate unei paciente. Pacienta, în vârstă de 85 de ani, s-a simțit rău, iar rudele au dus-o la Spitalul Municipal din Roman. Cadrele medicale au preluat-o, dar nu au permis accesul membrilor familiei, deși bătrâna avea nevoie de însoțitor. Abia după câteva ore fiica pacientei a reușit să între în spital unde a găsit-o pe mama ei nesupravegheată. După externare, a observat multiple vânătăi pe corpul femeii. Cum femeia suferise câteva accidente cardio-vasculare, nu putea vorbi. În urma unei anchete interne, conducerea spitalului din Roman a ajuns la concluzia că bătrână nu a fost agresată. Vânătăile ar fi fost provocate de medicamentele pe care le lua. Biopsii fatale: patru morți În aprilie 2023, Alin Dragoș Demetrian, chirurg de la Spitalul Județean din Craiova a fost pus subcontrol judiciar. A fost acuzat de moartea a patru pacienţi. Toți au murit în urma unor biopsii greșit efectuate.Primul pacient a murit în 2019. Inițial, medicul a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile, cu suspendarea dreptului de profesie. În ianuarie 2024, pe numele chirurgului a fost deschis un proces penal la Tribunalul Dolj. Mâner de frână cusut în picior În iulie, anul trecut, un medic de la Spitalul Orășenesc Urlați a cusut în piciorul unui pacient mânerul de frână de la bicicletă. Tânârul a ajuns la spital, după un accident cu bicicleta. Medicul de gardă i-a cusut rana și i-a zis să revină a doua zi pentru schimbarea pansamentului. Când tânărul a ajuns acasă se simțe rău, iar prin pansament curgea sânge. A doua zi, l-a consultat alt medic, care l-a sfătuit să pună gheață pe umflătură. După zece zile, l-au trecut pe antibiotic. Abia după încă alte zece zile, un medic din Olanda a depistat că tânărului i se cususe în picior un fier lung de vreo opt cm. În urma articolelor din presă, reprezentanții Direcției de Sănătate Publică Prahova au făcut un control la spital. Au fost aplicate două sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 32.000 lei. Șapte femei moarte în incendiu la ATI, nici un inculpat Pe 1 octombrie 2021, un incendiu a izbucnit în Secția ATI a Spitalului de Boli Infecțioase din Constanța. Sapte femei internate în salonul de terapie intensivă au murit. După doi ani, în septembrie, 2023, ancheta penală nu avansase prea mult. Procurorul Sadîc Zafer a declarat că expertiza criminalistică fusese finalizată de experții și specialiștii desemnați. Însă nu se primiseră opiniile experților, propuși de unitatea spitalicească. Până în prezent, nimeni nu a fost trimis în judecată. Proces de malpraxis decis după 13 ani În noiembrie, 2023, Valentin Aron Constantin Oprea, șeful secției de chirurgie de la Spitalul Militar din Cluj-Napoca, a fost condamnat, în prima instanță, într-un dosar de malpraxis. Acesta fusese acuzat de neglijență medicală în 2010. În acel an, la câteva zile după ce fusese operată, o pacientă a acuzat dureri abdominale. Chirurgul i-a prescris NoSpa. Pacienta a ajuns din nou la spital, cu stări febrile și a fost operată din nou, de urgență, tot de chirurgul Oprea. Cum problemele au continuat, pacienta s-a dus la Institutul Oncologic, unde s-a stabilit că plaga era infectată cu doi stafilococi. Ulterior, clujeanca a depus plângere la Colegiul Medicilor din Cluj. În 2012, Colegiul Medicilor Cluj a hotărât "stingerea acțiunii disciplinare, considerând că nu se poate reține culpa pârâtului, respectiv reținerea vreunei abateri de ordin etic deontologic sau profesional. În sprijinul acestei decizii, Colegiul a constatat frecvența complicațiilor postoperatorii în cazuri similar la 2-18% din cazuri". Clujeanca a mers mai departe, în Instanță. În 2023, Tribunalul Cluj l-a găsit vinovat de malpraxis. Chirurgul trebuie să-i plătească femeii daune de 15.000 euro. 2024: primul spital condamnat pentru malpraxis. În 2024, Spitalul Județean din Suceava a fost prima unitate sanitară de stat din România condamnată penal pentru malpraxis. Procesul durează din 2016, când trei bebeluși au murit la Spitalul Județean Suceava din cauza infecțiilor spitalicești. Ancheta morților a durat până în iunie 2021, când procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava au trimis dosarul în instanță. O primă decizie a fost luată în decembrie, 2023: judecătorii au decis că spitalul trebuie să achite o amendă penală de 1.260.000 lei. În 2024, spitalul a fost condamnat pentru malpraxis.

Cazul copilului decedat - Sanador, "responsabilă civilmente" (sursa: Facebook/SANADOR)
Investigații

EXCLUSIV Cazul copilului decedat în urma unei operații - Sanador, "responsabilă civilmente"

Cazul copilului decedat - Sanador, "responsabilă civilmente". Compania a fost introdusă ca parte "responsabilă civilmente" în dosarul privind uciderea din culpă a lui Ștefan Duță, un băiețel de doar un an și zece luni care a murit în urma unei operații efectuate de medicul Laura Bălănescu în spitalul Sanador din București. Citește și: EXCLUSIV Copil de nici doi ani, abandonat după o operație la Sanador de către chirurgul Laura Bălănescu, susțin procurorii, ceea ce a dus la decesul băiețelului. Ancheta durează de cinci ani Doctorița Laura Bălănescu, specializată în chirurgie pediatrică, este soția lui Radu Bălănescu, fostul șef al Marii Loje Naționale din România (MLNR). Avocații companiei Sanador au cerut procurorului Marius Iacob, cel care instrumentează dosarul, un termen de trei luni pentru formularea unei poziții, în contextul în care procurorul le-a dat un termen de șapte zile. În plus, avocații i-au amintit procurorului că ancheta în această speță durează de peste cinci ani, motiv pentru care au cerut refacerea în integralitate a probatoriului. Cazul copilului decedat - Sanador, "responsabilă civilmente" Procurorul Marius Iacob a decis ca firma Sanador SRL, cea care deține Spitalul Sanador din București, să fie introdusă ca parte "responsabilă civilmente" în dosarul privind uciderea din culpă a lui Ștefan Duță. Citește și: EXCLUSIV Soția ex-șefului masonilor români a ucis un copil pe masa de operație la Sanador, susțin procurorii. Chirurgul Laura Bălănescu neagă toate acuzațiile Băiețelul de doar un an și zece luni a fost operat de hernie inghinală în dimineața zilei de 20 octombrie 2018 de medicul Laura Bălănescu la spitalul privat Sanador din București. La câteva ore după operație, părinții au cerut ajutorul medicilor pentru că copilul nu se simțea bine. Medicii din spital, inclusiv chirurgul Laura Bălănescu, i-au asigurat pe părinți că totul este în regulă. Calvarul copilului s-a încheiat puțin după miezul nopții, atunci când un echipaj SMURD a constatat decesul băiețelului. Așa a ieșit la iveală un șir lung de nereguli din spitalul Sanador. Citește și: EXCLUSIV Soția ex-șefului masoneriei române, protejată de procurori, acuză mama băiețelului mort după ce Laura Bălănescu l-a operat la Sanador. Ancheta, în lucru de peste cinci ani Însă decizia de a trage la răspundere și compania care deține spitalul a fost luată abia după nenumărate cereri făcute în acest sens de familia Duță. Într-un final, cererea a fost acceptată de procuror în data de 4 aprilie 2024. Totodată, procurorul a cerut firmei Sanador ca în termen de șapte zile să formuleze un punct de vedere. No comment Avocații companiei Sanador, Florin Vieriu și Dănuț Bugnariu, au transmis la rândul lor o cerere către procurorul de caz prin care au cerut un termen de trei luni de zile pentru a formula o poziție în această speță. Aceștia consideră că termenul de șapte zile pus în vedere este "nerezonabil având în vedere că subscrisa nu cunoaștem conținutul dosarului a căror acte s-au desfășurat pe parcursul a mai bine de 5 ani și jumătate". Totodată, au cerut să fie "încunoștințați pentru a asista la efectuarea oricărui act de urmărire penală și punerea la dispoziție spre studiu și fotocopiere a dosarului de urmărire penală". Mai mult, au cerut refacerea în integralitate a probatoriului administrat sub pretextul respectării drepturilor procesuale ale companiei. Procurorul Marius Iacob a fost informat că, la data la care băiețelul Ștefan Duță și-a pierdut viața, spitalul privat Sanador era asigurat la societatea de asigurări Uniqa Asigurări. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la medicul Doris Carmen Andronescu, patroana companiei Sanador, dar aceasta nu a răspuns întrebărilor transmise. Totodată, Dănuț Bugnariu, unul dintre avocații Sanador, a refuzat să facă orice comentariu legat de această speță.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră