vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dosar

120 articole
Investigații

Copil abandonat după operație la Sanador

Copil abandonat după operație la Sanador. Medicul Laura Bălănescu este principala inculpată în dosarul de ucidere din culpă a băiețelului de un an și zece luni Ștefan Duță, care a murit în urma unei operații efectuate la spitalul privat Sanador din București. Citește și: EXCLUSIV Soția ex-șefului masoneriei române, protejată de procurori, acuză mama băiețelului mort după ce Laura Bălănescu l-a operat la Sanador. Ancheta, în lucru de peste cinci ani În același dosar au calitatea de inculpate pentru ucidere din culpă medicul specialist în chirurgie pediatrică Laura Florentina Vasile și medicul primar ATI Valeria Cornelia Vlăsceanu. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că procurorii o acuză pe Laura Bălănescu de ucidere din culpă pentru că nu ar fi observat hemoragia internă declanșată în timpul intervenției chirurgicale, pentru că supravegherea postoperatorie a victimei ar fi fost defectuoasă, dar și pentru că ar fi întârziat nejustificat completarea și înaintarea foii de observație a pacientului la Secția de Pediatrie. Celelalte două doctorițe nu au efectuat examenul clinic complet și nu au solicitat transferul băiețelului de pe secția de pediatrie în secția ATI a Spitalului Sanador. Copil abandonat după operație la Sanador Procurorii susțin că, în data de 20 august 20218, medicul Laura Bălănescu nu a respectat din culpă "măsurile de prevedere pentru exercițiul profesiei de medic, în legătură cu efectuarea la Spitalul Sanador în aceeași zi, în intervalul orar 11.25 – 13.25, a unei intervenții chirurgicale pacientului Duță Ștefan Alexandru în vârstă de un an și zece luni". Decesul, mai arată procurorii, ar fi intervenit și ca urmare "a supravegherii defectuoase a evoluției postoperatorii a acestuia". Citește și: Nicușor Dan anunță că Fitch a reconfirmat ratingul Bucureștiului la nivel A, cu patru trepte peste cel al României Concret, spun procurorii, în timpul intervenției chirurgicale s-a declanșat o hemoragie internă la distanță de câmp operator, ca urmare a manevrelor de tracționare a vaselor din cordonul spermatic, continuând insidios postoperator în lipsa diagnosticării acesteia și implicit, a instituirii măsurilor adecvate de tratament, cu instalarea consecutivă a șocului hemoragic care a dus la decesul pacientului. Totodată, susțin procurorii, medicul Laura Bălănescu "a întârziat nejustificat completarea și înaintarea foii de observație a pacientului la Secția de Pediatrie, ceea ce a îngreunat monitorizarea și interpretarea semnelor prezentate de minor de către personalul medical al Secției de Pediatrie". Fără "examen clinic complet" Anchetatorii au stabilit că, în urma mai multor solicitări transmise de personalul medical al secției de Pediatrie a spitalului Sandor, direct sau prin intermediul altor medici, doctorița Laura Bălănescu l-a consultat pe băiețel în jurul 19.30. "Consultul fusese solicitat întrucât minorul prezenta anumite semne care trebuiau încadrate sau nu într-un status postoperatoriu. Cu ocazia consultului, medicul chirurg nu a efectuat un examen clinic complet (...) și deși prezența unei hemoragii putea fi suspicioasă pe baza parametrilor clinici și paraclinici postoperatorii (...) nu a solicitat efectuarea unor investigații suplimentare de laborator și imagistice", conform documentelor din dosar. Mai mult, după efectuarea consultului, medicul Laura Bălănescu nu a solicitat transferul pacientului din secția de Pediatrie în secția ATI, deși, conform anchetatorilor, aceasta s-ar fi impus raportat la starea evolutiv nefavorabilă a pacientului și în condițiile în care cunoștea patologia preexistentă a acestuia, faptul că nu a exista monitor în salon și că la Spitalul Sanador nu exista medic de gardă chirurgie pediatrică. "Legătură de cauzalitate directă" Procurorii consideră că în cazul în care medicul Laura Bălănescu ar fi recomandat investigații suplimentare, paraclinice și imagistice, acestea ar fi permis diagnosticarea complicației hemoragice survenite și implicit ar fi permis adoptarea unor măsuri terapeutice adecvate, fie conservatoare, fie chirurgicale. "Aceste deficiențe în supravegherea evoluției postoperatorie a pacientului Duță Ștefan Alexandru au condus la nedepistarea hemoragiei retroperitoneale ceea ce a permis dezvoltarea șocului hemoragic, cauza decesului minorului. Între manevra de tracțiune a testicului ectopic de medicul primar de chirurgie pediatrică Laura Bălănescu în timpul intervenției chirurgicale și cauza medicală a decesului există legătură de cauzalitate directă, favorizată de particularitățile individuale preexistente", potrivit documentelor citate. În acest context, Laura Bălănescu nu și-ar fi îndeplinit corespunzător obligația generală de acordare de asistență medicală, prevăzută de art. 663 din Legea sănătății, precum și obligațiile și diligenței de mijloace, diligenței de claritate și colaborării cu alți specialiști prevăzute în Codul de deontologie medicală. Medicii supraveghetori, superficiali Medicul ATI Valeria Cornelia Vlăsceanu Coman, colaboratoare a spitalului Sanador, ar fi supravegheat defectuos evoluția postoperatorie a pacientului Ștefan Duță. "A consultat pacientul în jurul orei 19.20. Consultul fusese solicitat întrucât minorul prezenta anumite semne: palid, somnolent, alura ventriculară de 160 de bătăi pe minut, saturația de 94%, care trebuiau încadrate sau nu într-un status postoperatoriu", conform anchetatorilor. Documentele arată că medicul Valeria Cornelia Vlăsceanu Coman nu a efectuat un examen clinic complet, nu a solicitat efectuarea unor investigații suplimentare și nici nu a solicitat transferul pacientului pe secția ATI. Laura Florentina Vasile, angajată ca medic specialist în chirurgie pediatrică la Sanador, este inculpată pentru ucidere din culpă pentru că a consultat pacientul la ora 19.00, la cererea medicului pediatru Mădălina Karim Abdel. Procurorii, și în cazul medicului Laura Florentina Vasile, își susțin acuzația pe aceleași nereguli constatate ca și în cazul doctoriței Valeria Cornelia Vlăsceanu Coman.

Copil abandonat după operație la Sanador (sursa: Magna News)
Laura Bălănescu, soția șefului masoneriei, protejată de procurori (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Soția șefului masoneriei, protejată de procurori

Soția ex-șefului masoneriei, protejată de procurori. Andreea Duță, mama copilului mort în urma unei operații la Spitalul Sanador, acuză Parchetul General că tergiversează de aproape cinci ani ancheta penală în care medicul Laura Bălănescu, soția lui Radu Bălănescu - șef al masonilor din România până la finalul anului trecut, este cercetată pentru ucidere din culpă. Citește și: Contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali din Justiție. Plafon: 3.000 lei plus manoperă Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că procurorul de caz Ruxandra Ionescu a extins cercetările pentru ucidere din culpă și în cazul medicilor Valeria Cornelia Vlăsceanu și Laura Florentina Vasile. Între timp, procurorul Ruxandra Ionescu s-a transferat de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București la Parchetul General, cu tot cu dosarul privind uciderea din culpă de la Spitalul Sanador. Procurorul General Alex Florența a decis să-i ia dosarul și să îl repartizeze procurorului Marius Iacob, care a promis familiei victimei că va relua imediat audierile. Până acum, nu s-a întâmplat nimic. Ștefan, un băiețel de un an și zece luni Ștefan Duță, un băiețel de doar un an și zece luni, a fost operat de hernie inghinală de medicul Laura Bălănescu la Spitalul Sanador, din București, în dimineața zilei de 20 octombrie 2018. Între orele 13.25 și 14.20, copilul a stat în secția de Terapie Intensivă, apoi a fost mutat în salonul Pediatrie. La ora 14.30, medicul Laura Bălănescu i-a făcut un nou consult, în urma căruia a concluzionat că starea pacientului era satisfăcătoare, cu tegumente palide și pansamente curate. Deces la miezul nopții O jumătate de oră mai târziu, copilul era transpirat și a început să vomite. După încă o oră, a fost consultat de medicii Laura Vasile și Gabriel Drăgan. Dar și aceștia au concluzionat că micul pacient avea o stare generală bună și era conștient. Apoi, la ora 17.44, copilul a vărsat din nou și prezenta transpirații abundente în zona capului. Pacientul a fost văzut de mai mulți medici, inclusiv de medicul curant Laura Bălănescu, până la ora 22.47, atunci când s-a constatat că starea copilului este extrem de gravă. Șapte minute mai târziu, băiețelul a făcut stop cardiorespirator. Medicii au început manevrele de resuscitare. Decesul a fost declarat la 00.15. Dosarul penal, deschis în octombrie 2018 Parchetul de pe lângă Tribunalul București a deschis oficial ancheta „in rem” pentru infracțiunea de omor în data de 22 octombrie 2018. Șapte zile mai târziu, s-a decis schimbarea încadrării juridice din omor în ucidere din culpă. Tot pe 29 octombrie 2018, Parchetul de pe lângă Tribunalul București și-a declinat competența către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, care avea competența materială și teritorială în acest caz. Dar, culmea, tot pe 29 octombrie, prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul București a emis o nouă ordonanță, prin care a decis ca dosarul să revină la Parchetul de pe lângă Tribunalul București în vederea efectuării urmăririi penale. Laura Bălănescu, urmărită penal Procurorul criminalist Ruxandra Ionescu a decis pe 15 noiembrie 2018 să înceapă urmărirea penală față de medicul Laura Bălănescu pentru ucidere din culpă. Conform unor documente obținute de către DeFapt.ro, medicul Laura Bălănescu, în calitate de suspect, a cerut completarea raportului medico-legal întrucât nu se stabilea cu precizie cauza hemoragiei interne retroperitoneale, momentul apariției acesteia și dacă aceasta putea evitată. Specialiștii INML au completat raportul cu datele cerute. Astfel, s-a stabilit că "cauza hemoragiei o reprezintă o ruptură la nivelul venelor funiculului spermatic stâng. Cel mai probabil, ruptura s-a produs prin tracționarea funiculului spermatic, în timpul intervenției chirurgicale". După doi ani, o nouă expertiză IML În septembrie 2019, procurorul a dispus extinderea urmăririi penale împotriva medicilor Valeria Cornelia Vlăsceanu și Laura Florentina Vasile, tot pentru ucidere din culpă. Apoi, în octombrie 2020, s-a dispus din nou completarea raportului medico-legal. Comisia de Avizare și Control din cadrul INML a recomandat efectuarea unui nou raport de expertiză medico-legală în contextul în care cei trei medici suspecți au cerut completarea expertizei cu mai multe date legate de cauza morții. Noua expertiză medico-legală a fost comunicată în iulie 2023. Conform noului raport al INML, moartea s-a datorat "unui șoc hemoragic, survenit în evoluția unei hemoragii interne, având ca sursă lezarea vaselor sanguine testiculare stângi cu hematom retroperitoneal masiv consecutive, survenită în timpul intervenției chirurgicale efectuate pe data de 20.10.2018". IML: Operația a ucis copilul Totodată, medicii de la INML au mai menționat că "între manevra de tracțiune a testiculului ectopic în timpul intervenției chirurgicale și cauza medicală a decesului există legătură de cauzalitate directă, favorizată de particularitățile individuale preexistente". Procurorul de caz a concluzionat că băiețelul a beneficiat de o "monitorizarea postoperatorie inadecvată a pacientului timp de 8 ore și 30 min, începând cu ora 14.20, când a fost adus în salonul de Pediatrie". Cei trei medici cercetați pentru ucidere din culpă au invocat mai multe motive de nelegalitate cu privire la noul raport de expertiză. De la semnături până la faptul că avizul nu este argumentat științific și nu este motivat, inclusiv că nu ar fi fost dat de către întreaga comisie de avizare și control. Procurorul criminalist Ruxandra Ionescu a susținut că motivele de nelegalitate invocate de cele trei suspecte nu sunt întemeiate. Dosarul, luat de Parchetul Înaltei Curți Între timp, procurorul Ruxandra Ionescu s-a transferat de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. O dată cu trasferul, a luat cu ea și dosarul privind uciderea din culpă a lui Ștefan Duță. La solicitarea DeFapt.ro, Parchetul General a transmis că "dosarul la care faceți referire a fost preluat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 13 octombrie 2023". Procurorul General Alex Florența a decis să îi ia dosarul procurorului Ruxandra Ionescu și să îl dea procurorului Marius Iacob. Soția ex-șefului masoneriei, protejată de procurori Andreea Duță, mama copilului decedat în urma operației de la Spitalul Sanador, a confirmat pentru DeFapt.ro că dosarul a fost preluat de procurorul Marius Iacob. "Mai mult nu știu ce să vă spun. Suntem tot într-o fază de urmărire penală care nu se mai termină de cinci ani. Și noi ne întrebăm de ce se tergiversează dosarul. Am făcut plângeri din decembrie încoace la toate instituțiile statului. La Inspecția Judiciară, la CSM, la Ministerul Justiției, la Parchetul General. Nu mai știm unde să facem plângeri. Am mers și în justiție și ne-au respins acțiunea de tergiversare, în schimb au schimbat procurorul. Nu am cerut noi schimbarea procurorului. Cazul este tergiversat, probabil să se meargă către prescripție", a declarat Andreea Duță. Tot ea a mai precizat că procurorul Marius Iacob i-a transmis că vrea să înceapă reaudierile în dosar: "Vrea să ne și reaudieze. Și așteptăm. Nu ne-a zis când ne cheamă, doar că ne va chema. Speța este ca în România. E ireal!".

Procurorii DNA mai ratează un dosar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Procurorii DNA mai ratează un dosar

Procurorii DNA mai ratează un dosar. Incertitudinea în cazul martorului principal din dosarul "Flux" se prelungeşte. Procurorii DNA mai ratează un dosar Magistraţii Curţii de Apel Iași au respins acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat între procurorii DNA şi Gabriel Ghergheşanu. Citește și: Averea uriașă a nepoțicii pesedistei Aura Vasile, plasată de Ciolacu șefă peste Inspectoratul în Construcții: salarii mediocre, dar cu trei vile imense și două BMW-uri Judecătorii au constatat că pentru una din acuzaţiile aduse lui Ghergheşanu răspunderea penală se prescrisese, iar acordurile de recunoaştere nu pot fi aprobate decât integral. DNA poate prezenta din nou acordul de recunoaştere instanţei, după eliminarea acuzaţiei prescrise, dar el ar putea deveni oricum inutil în procesul care îl vizează de primarul Mihai Chirica. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Contrabandiștii de țigări, favorizați de legislație (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Contrabandiștii de țigări, favorizați de legislație

Contrabandiștii de țigări, favorizați de legislație. Într-un singur dosar de contrabandă s-au adunat mai toate găurile făcute în ultimii ani în năvodul justiției prin modificările aduse legilor. Contrabandiștii de țigări, favorizați de legislație Fiecare chichiță în parte a mai anulat o bucată din rechizitoriu, până când din el s-a ales praful. Citește și: Boloș anunță ce va urma după alegeri, ca să poată fi plătite pensiile și salariile majorate ale bugetarilor: abandonarea cotei unice și majorarea TVA Cu o lege ciuruită ca o strecurătoare, după șapte ani de proces, procurorii nu au mai recoltat nici măcar o condamnare simbolică, cu suspendare, inculpații fiind achitați pe bandă rulantă. În apel, anchetatorii abia au reușit să obțină măcar confiscarea țigărilor trecute ilegal peste frontieră. Tribunalul decisese ca acestea să fie returnate contrabandiștilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Afaceristul Cătălin Bucura, protejat de DNA. În imagine, șeful DNA prezintă raportul anual de activitate pe 2023 (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Afaceristul Cătălin Bucura, protejat de DNA

Afaceristul Cătălin Bucura, protejat de DNA. Bucura, unul din marii evazioniști din România, era informat ilegal de Paul Petrof, șeful Regionalei Vamale București, despre anchetele Direcției de Investigare a Criminalității Economice care vizau firmele sale. Citește și: Ce vorbeau vameșii arestați: „S-a dat liber la furat, asta vă spun sigur! La toți, și la noi și la Antifraudă!”. Judecătorii îi țin închiși Mai mult, vameșii i-au cerut evazionistului să contribuie la plata hainelor de lux comandate de șeful lor, Ion Cupă, fostul șef al Autorității Vamale Române și actual secretar general adjunct la ANAF. Vameșii corupți de la Regionala Vamală București au fost arestați preventiv pentru 30 de zile, dar evazionistul Cătălin Bucura nu a fost pus sub acuzare. Direcția Națională Anticorupție a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că afaceristul Cătălin Bucura nu are nici o calitate în dosarul de corupție. Megadosarul "Murfatlar" Pe 17 octombrie 2016, procurorii DNA au făcut percheziții în 28 de locuri din mai multe județe. La finalul perchezițiilor, au decis reținerea pentru 24 de ore a afaceriștilor Cătălin Bucura, George Ivănescu, Gheorghe Zlotea și Constantin Cîrciumaru, toți asociați la mai multe firme care produceau și vindeau băuturi alcoolice. Cei patru afaceriști au fost acuzați atunci de DNA că au produs un prejudiciu statului român de aproape 132 de milioane de euro în dosarul Murfatlar. "Activitatea infracțională s-a desfășurat în condițiile în care funcționarii publici din cadrul autorităților fiscale și vamale competente fie nu au îndeplinit actele la care erau obligați prin atribuțiile de serviciu, fie au îndeplinit asemenea acte în mod defectuos", potrivit unui comunicat de presă al DNA. Protecție din Finanțe și ANAF Practic, evazioniștii erau protejați la cel mai înalt nivel de șefii din Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Vamă. Printre angajații statului care protejau afacerile celor patru evazioniști se aflau Cristian George Toma, directorul de atunci al Direcției politici și legislație în domeniile vamal și nefiscal din Ministerul Finanțelor, Irina Tănase, șefa Direcției Autorizări din cadrul Autorității Vamale Române, și Ioana Toma, șefa Direcției Generale Juridice din cadrul ANAF. O zi mai târziu, pe 18 octombrie 2016, au fost puși sub control judiciar alți cinci șefi din Ministerul Finanțelor și ANAF: Ciprian Badea, Daniel Diaconescu, Ana Jarda, Mariana Vizoli, Monica Negruțiu. Opt ani fără nici o consecință De atunci au trecut aproape opt ani, timp în care evazionistul Cătălin Bucura a beneficiat în continuare de protecția șefilor din Ministerul Finanțelor, ANAF și Vamă. Citește și: STENOGRAME Șeful Direcției Regionale Vamale București negocia șpăgile chiar la el în birou, fără să se ferească. Mai are un dosar la DNA din 2017, uitat de procurori Un raport de audit al Curții de Conturi arată că Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, condusă până decembrie 2023 de Ionuț Mișa, proteja firmele la care era asociat sau administrator evazionistul Cătălin Bucura. O altă anchetă a procurorilor DNA care a dus la arestarea preventivă a cinci vameși corupți în frunte cu Paul Petrof, șeful Direcției Regionale Vamale București, arată că evazionistul Cătălin Bucura era protejat în continuare de angajații Autorității Vamale Române. Primea de la vameși date confidențiale din dosare De exemplu, la data de 10 ianuarie 2024, evazionistul Cătălin Bucura se afla în biroul vameșului șef Paul Petrof. Tot în birou se afla și vameșul Răzvan Cosmin Stamatescu. Cei doi vameși l-au informat pe Cătălin Bucura că Direcția de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Poliției Române îl are din nou în vizor. Citește și: Adjunctul ANAF, ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fost șef la Vamă, le cerea subordonaților șpăgari să-i plătească hainele de lux. Șeful Vămii București împărțea „nota” cu afaceriști Vameșii "îi prezintă numitului BUCURA CĂTĂLIN conținutului ordonanței nr. 262/P/2023 din data de 15.12.2023 emise de I.G.P.R.- Direcția de Investigare a Criminalității Economice, în care sunt solicitate înscrisuri în legătură cu unele societăți care aparțin sau în care este implicat BUCURA CĂTĂLIN, pentru îngreunarea cercetărilor penale în dosarul susmenționat și pentru obținerea de foloase necuvenite pentru altul", se menționează în referatul DNA. Afaceristul Cătălin Bucura, protejat de DNA DeFapt.ro a solicitat Direcției Naționale Anticorupție să comunice ce calitate are evazionistul Cătălin Bucura în dosarul care a dus la arestarea preventivă a vameșilor, în contextul în care omul de afaceri a fost informat ilegal despre investigațiile aflate în curs. În plus, Bucura a contribuit cu 5.000 de lei pentru achitare hainelor de lux comandate de Ion Cupă, fostul șef al Autorității Vamale Române. Răspunsul sec al DNA, potrivit căruia afaceristul nu are nici o calitate în dosarul care a dus la arestarea celor cinci vameși, arată că Bucura a colaborat cu procurorii.

Cel mai ridicol dosar din România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Cel mai ridicol dosar din România

Cel mai ridicol dosar din România: plecat la drum cu 309 inculpați, cel mai vechi dosar al DNA aflat încă pe rolul instanțelor ieșene se încheie fără nicio condamnare. Cel mai ridicol dosar din România Câțiva inculpați au decedat în timpul procesului, dar pentru marea majoritate, procedurile legale implicate de numărul enorm de inculpați a însemnat prescrierea răspunderii penale. Citește și: O judecătoare cu salariu uriaș, mașină de lux și sute de mii de lei în conturi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii. Ea este purtătoare de cuvânt la CSM Ultimii inculpați, condamnați inițial, au scăpat de griji vinerea trecută. Formal, procurorii mai au încă posibilitatea de a declara apel, dar acest lucru nu ar mai putea duce la vreo condamnare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Adomniței, achitat din incompetența procurorilor DNA (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Adomniței, achitat din incompetența procurorilor DNA

Adomniței, achitat din incompetența procurorilor DNA. Procurorii DNA au pierdut în dosarul "Albumul" pentru că de la început au plecat cu o presupunere greşită. Adomniței, achitat din incompetența procurorilor DNA Un act-cheie pentru eşafodajul rechizitoriului s-a dovedit în cele din urmă călcâiul lui Ahile pentru anchetatori. Citește și: Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation, din 2019 în 2024: a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu În motivarea sentinţei date, magistraţii Curţii de Apel Galaţi şi-au îngăduit chiar să-i taxeze pe procurori. Motivul: îşi concentraseră rechizitoriul pe demonstrarea unei infracţiuni care nu era infracţiune, aducând prea puţine argumente pentru altele. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Repartizată să-l judece pe prietenul primar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Repartizată să-l judece pe prietenul primar

Repartizată să-l judece pe prietenul primar. Relaţiile stabilite de-a lungul timpului de primarul Mihai Chirica cu membrii elitei Iaşiului au făcut dificilă găsirea unui magistrat care să-l judece. Repartizată să-l judece pe prietenul primar Ultima judecătoare retrasă din dosarul "Flux" a invocat tocmai legăturile cu primarul pentru a refuza cazul. În cele din urmă, un magistrat a fost găsit, iar procesul va începe chiar pe 1 februarie. Citește și: Grădiniță în totală ilegalitate, în Oradea: nu putea fi verificată fiindcă nu exista. Un copil a murit, fiindcă personalul grădiniței nu știa să acorde primul ajutor Ieşit din camera preliminară, dosarul "Flux" a fost repartizat aleatoriu judecătoarei Oana Bodoga. Aceasta a depus imediat o cerere de abţinere. Aceasta a invocat existenţa unei "suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorului este afectată", unul dintre motivele prevăzute de Codul de Procedură Penală. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Micsik)
Investigații

Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm

Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm. Gheorghe Muscalu, fostul procuror acuzat de mușamalizarea dosarului "Cocaină pentru VIP-uri", încasează de la stat o pensie specială de 390.000 lei anual, echivalentul a 78.000 de euro, după ce s-a pensionat la vârsta de 52 de ani, la finalul anului 2016. Din iulie 2022, Muscalu cumulează pensia specială cu indemnizația anuală de peste 9.000 de euro de la stat, bani pe care îi primește în calitate de membru în Consiliul de Administrație al Romarm, companie deținută de Ministerul Economiei. Citește și: Noul negociator al Republicii Moldova cu UE are doctorat la universitatea Rutgers din SUA, unde a fost și lector. În România, ministrul Câciu are studii la o universitate privată În paralel, procurorul pensionar a mai avut cinci locuri de muncă, plus propria firmă de consultanță, de unde a încasat dividende de aproape 282.000 lei. "Cocaina pentru VIP-uri" ca Țiriac junior a dispărut Gheorghe Muscalu și-a început cariera de procuror în septembrie 1989 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina. În perioada 2002 – 2004, a fost procuror șef al Secției de Combatere a Criminalității și Antidrog, apoi a preluat funcția de procuror șef al DIICOT. În februarie 2005, ministrul Justiției de atunci, Monica Macovei, a cerut ca procurorul Muscalu să fie cecrcetat de Parchetul General pentru acuzațiile de favorizare a infractorului și mușamalizare a dosarului "Cocaină pentru VIP-uri", în care era cercetat fiul magnatului Ion Țiriac. Dosarul procurorului Gheorge Muscalu a fost închis rapid, după ce s-a decis neînceperea urmăririi penale. Ulterior, procurorul Gheorghe Muscalu a fost mutat pe funcția de șef al Serviciului de Prevenire și Combatere a Infracțiunilor de Terorism și a celor contra siguranței naționale. Apoi, Muscalu a ajuns vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Procurorul s-a pensionat după aproape 27 de ani de muncă, în anul 2016, la vârsta de 52 de ani. Angajat la Justiție de Ana Birchall În aprilie 2019, Gheorghe Muscalu a fost angajat pe funcția de consilier al ministrului Justiției Ana Birchall. Conform declarației de avere depusă în anul 2019 pentru anul 2018, Gheorghe Muscalu încasa o pensie specială de 423.348 lei anual. Adică 35.279 lei lunar, echivalentul a peste 7.000 de euro. Soția sa, fosta judecătoare Mădălina Muscalu, avea o pensie specială de "doar" 205.044. Pe lângă pensie, Gheorghe Muscalu mai era angajat ca director juridic la patru societăți comerciale, de unde încasa anual peste 156.000 lei. Totodată, în anul 2018 a mai primit peste 10.000 lei de la Institutul Național al Magistraturii (INM) și peste 37.000 lei de la Universitatea "Titu Mariorescu". De la cei șase angajatori, Muscalu a încasat în total puțin peste 203.000 lei, adică jumătate din pensia specială pe care o încasa de la stat. Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm De la ministrul Ana Birchall, procurorul pensionar a fost preluat de ministrul liberal Cătălin Predoiu, cel care l-a ținut consilier până în martie 2020. În august 2021, îl regăsim pe Gheorghe Muscalu în funcția de membru în Consiliul de Administrație al Romarm, compania de import-export muniție și armament a Ministerului Economiei. Numirea a fost făcută de ministrul Economiei Virgil Popescu. Atunci, Muscalu a depus o nouă declarație de avere. În aceasta, a menționat același cuantum al pensiei, două venituri a câte 1.750 lei fiecare, pentru funcție de director general la AIR SA, respectiv la Galeriile Victoria. În plus, a mai declarat veniturile încasate pentru postul de cadru didactic de la Universitatea "Titu Maiorescu", de aproape 37.000 lei, plus 2.800 lei de la INM și 43.104 lei de la Ministerul Justiției. Totodată, Gheorghe Muscalu și-a deschis propria firmă, Anasis Lex Consulting SRL, de unde a încasat dividende nete de 160.522 lei. Pensionar, consultant, director de firme, profesor, formator Declarația de avere din iulie 2022 arată că, în anul 2021, ex-procurorul a deținut trei funcții de director general la trei firme private, preda la Universitatea "Titu Mariorescu", era formator la INM, dar oferea consultanță și pe propria firmă. Datele de la Ministerul de Finanțe arată că firma de consultanță a fostului procuror nu avea nici un angajat, dar a încasat dividende nete de aproape 263.000 lei. Cuantumul pensiei sale speciale a rămas neschimbat, în timp ce pensia soției sale a crescut puțin, la 211.000 lei. În ultima declarație de avere, depusă în iunie 2023, fostul procuror Gheorghe Muscalu a menționat că pensia specială i-a scăzut la 390.000 lei. Adică primește "doar" 32.500 lei pe lună față de 35.279 lei, cât primea inițial. Totodată, a scăzut și pensia soției sale, la 198.000 lei. Dar, tot în anul 2022, Muscalu a obținut diferențe salariale de la CSM prin hotărâri judecătorești în valoare de 67.152 lei. De pe urma celor trei funcții de director general la firmele Aurelius Împăratul Romanilor SA, respectiv Galeriile Victoria și Cetatea Apuseni SA, procurorul pensionar a primit un salariu cumulat de peste 8.000 de lei anual. Aproximativ 55.000 de lei au venit de la Universitatea "Titu Maiorescu" și dividende au fost de peste 281.000 lei. Pentru funcția de membru în CA al Romarm, Muscalu a primit alți 45.300 lei în 2022, adică 3.775 lei pe lună.

Universitar apropiat BOR, acuzat de viol (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Universitar apropiat BOR, acuzat de viol

Universitar apropiat BOR, acuzat de viol. Acuzaţii grave la adresa unui cunoscut universitar din Iaşi. Universitar apropiat BOR, acuzat de viol O studentă acuză că ar fi fost agresată fizic şi violată de cadrul universitar pe care l-ar fi considerat prieten şi psiholog. Citește și: Patronul unei firme de transport cu câștiguri nete de peste zece milioane de lei/an se alătură protestelor: vrea subvenții pentru că face profit. În 2016 a fost racolat de PSD Lector. dr. Bogdan Neculau, de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, neagă categoric acuzaţiile, şi spune că nu a încălcat nici legea, nici normele de etică. Pe lângă funcţia de lector la această facultate, Bogdan Neculau este coordonator al Centrului de învăţare al Universităţii „Al.I. Cuza”, dar este cunoscut şi ca realizator de emisiuni la Radio Iaşi şi redactor la Doxologia.ro, portalul religios al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Poliția, suspectată că filează activiști civici (sursa: Facebook/Angi Serban)
Eveniment

Poliția, suspectată că filează activiști civici

Poliția, suspectată că filează activiști civici. Poliția Română nu a explicat cum a fost posibil ca activista civică Angi Șerban să fie ridicată dintr-un apartament unde nu domiciliază și dusă la o secție de Poliție. Poliția, suspectată că filează activiști civici Polițiștii bucureșteni au transmis, duminică seară, că s-au sesizat din oficiu după ce pe o rețea de socializare a fost postat un mesaj "care instiga la săvârșirea de infracțiuni". Astfel, după ce a fost identificată persoana care administrează contul respectiv, a fost emis un mandat de aducere pe numele său, fiind vorba de o femeie, în vârstă de 36 de ani, spun polițiștii. Aceasta a fost dusă la secție pentru audieri. Citește și: Averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară. Ea avea vilă în Mogoșoaia, dar primea bani pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe” Persoana în cauză este activista civică Angi Şerban, participantă la protestele "Corupţia Ucide". Ea acuză că a fost ridicată efectiv din casă, din pat, de către Poliţie, pentru o postare pe Facebook. Mai mult, ea spune că a fost luată de la o adresă la care nu domiciliază. "M-a luat Poliţia Română de la o adresă la care nu domiciliez, cu mandat de aducere pentru instigare publică. M-au dus la Secţia 13 şi acum la Secţia 18. Mă plimbă între secţii. Domnule Cătălin Predoiu, de unde ştie poliţia unde dormeam în kwrwl gol mai devreme? Îmi ascultă Ministerul Afacerilor Interne, Romania telefonul fără mandat?", a scris Şerban. 24 de dosare penale pentru instigare publică Șefii Poliției și Jandarmeriei au susținut declarații, luni, după incidentele înregistrate în weekend la protestele fermierilor și transportatorilor. Șeful Poliției Române, Benone Matei, a anunțat că până acum au fost deschise 24 de dosare penale, pentru infracțiunea de instigare publică. Copreședinta REPER, Ramona Strugariu, membră a Parlamentului European, a solicitat Poliției Române să explice public, urgent, în ce temei legal a fost ridicată de la o anumită adresă şi dusă la secția de poliție activista civică Angi Şerban. Potrivit unui comunicat de presă, Strugariu a mai cerut autorităților competente să explice şi cum știau unde se află Angi Şerban în momentul reținerii şi să declare public dacă există un mandat de filaj, în baza căror solicitări şi suspiciuni de fapte ilegale, precum și temeiul legal pentru care au întreprins toate aceste acțiuni.

Dosar DNA ridicol: prejudiciu - 500 euro (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Dosar DNA ridicol: prejudiciu - 500 euro

Dosar DNA ridicol: prejudiciu - 500 euro. O lună de arest la domiciliu valorează 5.000 de euro. Dosar DNA ridicol: prejudiciu - 500 euro Acesta a fost nivelul despăgubirilor stabilite de judecători în cazul fostului primar al oraşului Hârlău, judecat sub acuzaţii de corupţie, dar absolvit de orice vină după câţiva ani. Citește și: VIDEO George Simion, filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani și, în fix patru secunde, îi ia și îi strecoară în buzunar Rămas fără fotoliul de primar şi ieşit din viaţa publică a Hârlăului, Constantin Cernescu a câştigat o satisfacţie morală în instanţă. Constantin Cernescu a fost trimis în judecată 2016 pentru abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DNA redeschide dosarul Ferma Dacilor - ISU (sursa: Facebook/Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă)
Eveniment

DNA redeschide dosarul "Ferma Dacilor" - ISU

DNA redeschide dosarul "Ferma Dacilor" - ISU. Direcţia Naţională Anticorupţie ar urma să redeschidă un dosar privind funcţionarea fără autorizaţie ISU a pensiunii "Ferma Dacilor", unde marţi a izbucnit un incendiu devastator, soldat, până la acest moment, cu şase morţi, între care un copil, doi răniţi şi doi dispăruţi, precizează surse judiciare. DNA redeschide dosarul "Ferma Dacilor" - ISU Potrivit acestora, Secţia militară a DNA a clasat în martie 2023 acest dosar care ar urma să fie redeschis după evenimentul recent. Citește și: „Ferma Dacilor” a interlopului Cornel Dinicu, fără autorizație ISU, contract cu sindicatul polițiștilor SNPPC. Ce relație are patronul cu Horia Constantinescu, șeful ANPC Ferma Dacilor nu are autorizaţie de securitate la incendiu, a informat, marţi, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Prahova. Conform sursei citate, în anul 2019 a fost efectuată la acest obiectiv o "verificare pe fond", fiind identificate şase nereguli, dintre care una a fost remediată pe timpul controlului şi au fost aplicate şase avertismente. "La momentul verificării nu au fost puse la dispoziţia inspectorilor documente din care să rezulte momentul punerii în funcţiune, pentru a se stabili necesitatea solicitării şi obţinerii avizului/autorizaţiei de securitate la incendiu", a transmis ISU. Ferma Dacilor este un operator economic cu funcţiuni de cazare şi restaurant, aflat în satul prahovean Tohani.

Legăturile dubioase de la Ferma Dacilor, patronată, declarativ, de Cornel Dinicu
Eveniment

Legăturile dubioase de la Ferma Dacilor

Legăturile dubioase de la „Ferma Dacilor”: patronul declarat, Cornel Dinicu, este un fost interlop protejat de PSD, poliție și ISU. În 2020, DNA a deschis un dosar legat de modul în care ISU Prahova a protejat Ferma Dacilor, însă secția militară a parchetelor anticorupție l-a închis inexplicabil. Citește și: „Ferma Dacilor” a interlopului Cornel Dinicu, fără autorizație ISU, contract cu sindicatul polițiștilor SNPPC. Ce relație are patronul cu Horia Constantinescu, șeful ANPC Pensiunea unde, până acum, au murit arse de vii cinci persoane, nu avea autorizație de incendiu. Legăturile dubioase de la Ferma Dacilor Mai mult, Cornel Dinicu, deși se declară public patron al Fermei Dacilor, nu apare în acte ca proprietar. Potrivit Antenei 3, actele arată că proprietari la Ferma Dacilor SRL sunt Olteanu Marian Viorel, născut în Prahova și Ristin Vitomir Adrian, din Timișoara. În 2022, Ferma Dacilor a avut o cifră de afaceri de 5,5 milioane de lei, un profit de 1,96 milioane de lei și înregistra datorii de 1,1 milioane de lei. Firma avea 11 angajați. Potrivit unor surse judiciare, procurorii DNA intenţionează ca în zilele următoare să redeschidă dosarul de corupţie de la ISUJ Prahova, care implica şi scandalul pe autorizaţia de incendiu de la pensiunea Ferma Dacilor. Dosarul DNA ar arăta că au existat mai multe nereguli în acordarea autorizaţiilor de incendiu iar ISUJ Prahova ar fi dat avertismente în locul amenzilor în valoare de 5000-10.000 lei. Dosarul DNA arată că: „În data de 10.07.2019, cpt. Cristina CHELBA, împreună cu colonelul (r) Elisei-Tiberiu DUMITRU au desfăşurat controlul, fiind identificate 6 nereguli, consemnate în nota de control nr. 4468421/12.07.2019, toate sancţionate cu avertismente. Obiectivul nu a putut face dovada deţinerii unei autorizaţii de securitate la incendiu - 1200 mp, în condiţiile în care amendă prevăzută era de 5001-10000 lei, conform art.45, pct IV, lit.d, Legea 307/2006. Ulterior la data de 07.08.2019 la FERMA DACILOR a fost organizată o masă de protocol oferita de conducerea ISUJ Prahova membrilor comisiilor de evaluare şi însoţitorilor de loturi la etapa naţională a concursurilor profesionale ale serviciilor voluntar şi private pentru situaţii de urgenţă”. Prietenii patronului Dinicu Dosarul DNA pe nereguli constatate la Inspectoratul de Situaţii de Urgenţă Prahova a fost clasat pe 21 martie 2023, de către Secţia Militară a DNA, condusă la acea vreme de fostul său şef, Liviu Lascu. Alte legături dubioase de la Ferma Dacilor sunt: Cornel Dinicu, interlop condamnat penal, eraprieten de 31 de ani cu șeful Protecției Consumatorului, pesedistul Horia Constantinescu, care-i făcea reclamă pe Facebook. Un sindicat al poliției avea un contract cu Ferma Dacilor, membrii acestui sindicat primind o reducere de 20% la cazare și mâncare, Cornel Dinicu ar fi fost bodyguard al fostului ministru PSD de Interne, Doru Ioan Tărăcilă Petreceri cu interlopi și un incendiu care l-a anticipat pe cel din 26 decembrie Surse citate de Gândul susțin că un alt incendiu, de proporții reduse, ar fi izbucnit în în bucătăria pensiunii „Ferma Dacilor” acum câteva zile. Mai mult, în ceea ce privește instalația electrică a pensiunii, ar fi fost mai mereu „probleme”. Citește și: Cine este interlopul care deținea „Ferma Dacilor”: căpetenie de bodyguarzi, personaj central în afacerea „Portbagajul”, urmărit de serviciul românesc de spionaj „Am fost la Ferma Dacilor cu o săptămână în urmă. Atunci a luat foc bucătăria și era să fim cu toții intoxicați. Jos, la parter, era chef de interlopi cu lăutari, muzică live… te și speriai. Erau în jur de 30-40 de persoane la parter, 40 – 50 la etaj, în acel moment”, a declarat un turist, sub protecția anonimatului. „Aveau probleme cu curentul, tot se oprea, și pâlpâiau becurile, mi s-a făcut rău când am văzut. Pe 16 decembrie, în jurul orelor 17.00, a izbucnit un incendiu, tot în bucătărie. Tot personalul alerga spre și dinspre bucătărie, s-au deschis geamurile după ce incendiul a fost stins, toată zona unde se lua masa și holurile au fost inundate de fum dens! La parter era o petrecere privată de dubiosi, ceva sportivi, iar toti clientii erau directionati la etaj pentru a lua masa!”, mai scrie Gândul. Buzdugan și Morar, la deschiderea unei piscine săpate de interlop În 2010, Prahova Online scria: „Fostul interlop Cornel Dinicu a facut la Mizil o piscina de 700.000 de euro”. În fotografiile distribuite de aceasta publicatie dela acest eveniment apar prezentatorii de la Radio Zu, Mihai Morar și Daniel Buzdugan. Foto: Prahova Online, ilustrație la articolul „Fostul interlop Cornel Dinicu a facut la Mizil o piscina de 700.000 de euro” Acest site mai arată că, în februarie 2000 „Dinicu este arestat de Poliția Prahova, pentru deținere ilegală de armă militară și este condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare. Mai 2000 - La domiciliul părinților lui Dinicu, pe atunci consilier la Camera Deputaților, poliţia găseşte "la pont" un pistol cu aer comprimat, o stație de emisie-recepție "Motorola", 40 de cartușe marca "Winchester", două cartușe de calibrul 7,62 milimetri, trei cartușe calibrul 12 milimetri, două cartușe "Start" calibrul 12 milimetri, un încărcător semicircular pentru cartușe, o sabie de tip "Ninja", o baionetă, un baston metalic tip "Castel"și mai multe cuțite. Dinicu a fost reținut de polițiști sub acuzația de deținere ilegală de arme și muniție; August 2000 - fața deputatului PNȚCD de Călăraşi Claudiu Pavelescu a lovit un copil cu maşina, omorându-l. În maşina fiicei deputatului se află şi Cornel Dinicu, angajat din 1999, la biroul parlamentar, ca bodyguard”.

CNSAS tergiversează verificările în cazul Dimofte (sursa: Facebook/Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității - CNSAS)
Investigații

CNSAS tergiversează verificările în cazul Dimofte

CNSAS tergiversează verificările în cazul Dimofte. Omul de afaceri Radu Dimofte este verificat de către Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS) pentru legături cu fosta poliție politică comunistă. CNSAS tergiversează verificările în cazul Dimofte Potrivit unui răspuns al CNSAS pentru DeFapt.ro, „pe numele domnului Radu DIMOFTE, în calitate de Membru fondator al Fundației , au fost declanșate verificări (…) privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității (…). Citește și: DOCUMENTE EXCLUSIVE Talentatul domn Dimofte: asociat cu Truică și Steinmetz în afacerea „Ferma Băneasa”, doar martor la DNA. Truică, în închisoare. Steinmetz, urmărit internațional De asemenea, facem precizarea că investigațiile noastre presupun căutări atât în arhiva C.N.S.A.S., cât și la foștii deținători de fond arhivistic: Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Arhivele Militare Naționale Române.”. Răspunsul CNSAS pentru DeFapt.ro este datat iulie 2023. Consiliul nu a precizat, cu acea ocazie, când anume "au fost declanșate verificări (…) privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității" în ce-l privește pe Dimofte. Martor DNA: Dimofte are pârghiile în justiție Surse din CNSAS, însă, au precizat că dosarul omului de afaceri este în lucru de cel puțin un an. O solicitare recentă a DeFapt.ro către CNSAS pe același subiect a rămas fără răspuns. Radu Dimofte este considerat ca fiind deținătorul unei influențe enorme la vârful oricărei puteri de la București. Potrivit unei declarații date la DNA de către un asociat al omului de afaceri Remus Truică, "Dimofte este cel care are pârghiile necesare în justiție pentru a rezolva orice caz de justiție și (…) influența acestuia merge până acolo sus, la instanțele superioare". Verdictele în cazurile în care CNSAS face verificări sunt stabilite prin vot în Colegiul CNSAS. Membrii Colegiului sunt nominalizați de partide politice și numiți cu sprijin politic.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră