duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dosar

94 articole
Investigații

Ministrul Economiei a "pierdut" zece case

Ministrul Economiei a "pierdut" zece case. Senatorul Radu Oprea, noul ministru al Economiei, este unul dintre politicienii milionari din curtea PSD care a avut probleme cu legea. A fost acuzat de evaziune fiscală și complicitate la spălare de bani în 2016, dar ancheta a fost îngropată la Parchetul General. Cu cinci ani înainte de a fi pus sub acuzare, senatorul Radu Oprea avea zece case în Prahova, șapte terenuri și părți sociale la 13 societăți comerciale. O parte dintre aceste societăți primiseră împrumuturi de peste 900.000 de euro de la Oprea. După ce a avut probleme cu legea, senatorul Radu Oprea a început să scape de mai toate bunurile aflate pe numele său. Ministrul milionar nu a menționat cui și sub ce formă a înstrăinat părțile sociale deținute la 11 societăți și o parte din imobilele sale. Culmea, ministrul Economiei românești nu mai are nici conturi bancare. De la ApR, la PSD, după zece ani Radu Ștefan Oprea a cochetat cu afacerile și politica imediat după Revoluție. În anul 1990, administra o mică firmă din Ploiești. Câțiva ani mai târziu, în 1997, și-a început cariera politică la Alianța pentru România (ApR), partid politic înființat în acel an de Teodor Meleșcanu. Pe atunci era vicepreședinte ApR și președinte al organizației naționale de tineret. Un an mai târziu avea să ajungă director la SF BAU SRL, o companie membră a grupului austriac Strabag. De acolo, a ajuns administrator la grupul de firme Urban ICIM Ploiești. În anul 2007 a devenit membru al PSD Prahova, filială condusă pe atunci de controversatul Mircea Cosma, implicat în mai multe dosare de corupție în calitate de președinte al Consiliului Județean Prahova. Apoi, după alți doi ani, organizația lui Mircea Cosma l-a susținut pentru a ocupa funcția de prefect al județului Prahova. Pentru a putea fi numit prefect, pesedistul Mircea Cosma l-a angajat pe funcția de director adjunct la Direcția de Integrare Europeană a Consiliului Județean Prahova. Funcție care nu a fost menționată în CV-ul său. Zece case, șapte terenuri O dată angajat ca director adjunct, Radu Oprea a fost obligat să depună prima declarație de avere în februarie 2009. În acest document a menționat că deține singur sau în comun șapte terenuri și zece locuințe în Prahova. Mai mult, cu un an înainte, adică în 2008, vânduse un alt teren cu suma de 175.000 de euro firmei Urban Electric, una dintre societățile la care era asociat. Pe atunci avea părți sociale la Urban Electric (50%), Urban Office (45%), Urban Servicii (30%), Urban Hoteluri și Restaurante (50%), RPM Development (50%), MBTT Development (35%), SAR Imobiliar (25%), City Imobiliar (28,4%), Betonmyx Serv (33,4%), Urban Consult (50%), Eco Burn (25%), Agrozootehnica Vlădeni (50%), Urban Property Development (50%). Prin firma Urban Electric deținea și societatea ICIM SA. Împrumut dat de un milion de euro Tot în 2009 a menționat că a împrumutat cinci dintre aceste societăți și pe Corneliu Navolman. A declarat că împrumutase firmele RPM Development, Urban Consult, Urban Servicii, Urban Electric și City Imobiliare cu aproape 460.000 de lei și peste 791.000 de euro. Lui Corneliu Navolman i-a dat împrumut 35.000 de euro. În total: 926.000 de euro. Tot atunci, avea datorii de peste 301.000 lei și 256.000 de euro la bănci. Însă avea o asigurare de viață de 216.000 de euro, în timp ce în conturi avea 5.000 de euro și 4.000 de dolari. La capitolul venituri a menționat salariul de aproape 8.000 lei anual pentru funcția de director general la Urban Electric, societatea la care era angajată și soția sa pe funcția de inginer. În plus, a încasat 21.000 de lei din închirierea unui apartament și dividende de 347.000 de lei de la RPM Development și Urban Office. Primul mandat de senator, o nouă vilă Radu Oprea a depus o nouă declarație de avere în 2012, an în care a candidat din partea PSD Prahova pentru primul său mandat de senator. Atunci mai avea cinci locuințe și trei terenuri. O altă locuință a fost cedată prin partaj voluntar lui Nicolae Cătălin Avram. Alta i-a fost vândută lui Marius Costin Georgescu, cu 93.000 de euro. Din declarațiile de avere a dispărut compania Agrozootehnica, dar a apărut firma Emal SRL. Totodată, a menționat că și-a cedat părțile sociale de la Urban Electric unei anume Valentina Harpău pentru suma de 265.000 lei. După ce a ajuns senator, în anul 2013, și-a mai cumpărat o vilă de 156 mp. În plus a devenit asociat la Teatrul de Bere SRL. În anul 2014, a menționat că a vândut o garsonieră cu 19.000 de euro Marilenei Chiva. Totodată, i-a fost restituit un împrumut de peste 31.000 de lei dat firmei Principal Property Development. Din declarația de avere depusă în 2014 îi dispare firma RPM Development, dar apar altele două, noi: Cordi Instal Servicii și Estate Aricești Imob. Dosar îngropat de peste șapte ani Sediile firmelor care făceau parte din grupul Urban, al cărui fondator a fost senatorul PSD Radu Oprea, au fost percheziționate de procurori în septembrie 2014. În declarația de avere din anul 2015, Oprea nu mai avea nici un teren. Însă a menționat că două dintre acestea fuseseră vândute tatălui său, Nicolae Oprea, cu 31.400 euro. Totodată, îi cedase soției sale, în urma unui partaj voluntar, vila de 156 mp. Din declarația de avere a dispărut și firma Berăria Teatrului. Dar mai avea alte 11 societăți În ianurie 2016, senatorul Radu Oprea a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală și complicitate la spălare de bani. El a fost trimis în judecată alături de partenerul său de afaceri, Mihai Ștefănescu, și firmele Urban Electric și ICIM. Procurorii au estimat prejudiciul la 220.000 de lei. Citește și: Lista ridicolă la care Ciolacu va impune prețuri plafonate. Plus, laptele este mai ieftin în unele magazine decât prețul la care va fi plafonat Potrivit rechizitoriului procurorilor, citat de mediafax.ro, Radu Oprea şi Mihail Ştefănescu, administratori ai firmelor Urban Electric şi ICIM, au ajutat societăţile comerciale M. SRL şi SSWA SRL, precum şi pe reprezentanţii legali sau de fapt ai acestora să deruleze şi să înregistreze operaţiuni comerciale nereale, prin punerea la dispoziţie de contracte de prestări servicii şi lucrări fictive şi emiterea de facturi, în baza cărora s-au înregistrat în contabilitate operaţiuni comerciale fictive. Dosarul a ajuns în camera preliminară a Înaltei Curți de Casație și Justiție. La data de 26 februarie 2016, judecătorii au constatat o serie de neregularități în rechizitoriu. Motiv pentru care a trimis dosarul înapoi la procuror. De atunci dosarul a fost îngropat la Parchetul General. Ministrul Economiei a "pierdut" zece case O dată cu apariția problemelor cu justiția, Radu Oprea a început să își înstrăineze averea. De exemplu, în declarația de avere depusă în 2016 mai avea doar un apartament pe care îl deținea împreună cu soția sa. Cu partenerul său, Mihai Ștefănescu, mai avea la comun două imobile. Casa cedată soției sale a fost vândută cu 620.200 familiei Răileanu. De la firmele pe care le împrumutase avea de recuperat în jur de 3,2 milioane lei. Din declarația de avere i-au dispărut cinci societăți. Nu a menționat cui și cu cât a cedat părțile sociale. În 2017 a mai scăpat de societatea Urban Fine Food, i s-a redus și suma pe care o avea împrumutată la firme. Atunci nu mai avea conturi bancare. Doi ani mai târziu, s-a evaporat și firma Estate Aricești Imob. Nu a menționat de la cine și ce sumă a încasat pe părțile sociale. În prezent, firma dispărută este deținută în mod egal de Daniela Anca Țurcanu și Anca Maria Georgescu. De administarea firmei se ocupă Cornelia Anghelache. Firma a avut în ultimii trei ani fiscali un profit cumulat de peste 862.000 lei. A ajuns "sărac" Radu Oprea și partenerul său de afaceri au vândut în 2019 unul dintre imobile cu suma de 927.000 lei lui Marius Alexandru Soare. A scăpat de creditul de aproape 300.000 lei și a mai rămas doar cu cel în euro. Ultima declarație de avere depusă în anul 2022 de Radu Oprea arată că mai deținea un apartament împreună cu soția și o vilă împreună cu partenerul său. Tot cu Mihai Ștefănescu mai are un la comun un teren de 440 mp. Oficial, mai deține doar 42,5% din firma City Imobiliar de la care avea de recuperat un împrumut de 2,94 milioane lei. Totodată, trebuie să returneze un credit de 256.000 de euro până în 2031. Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la ministrul Radu Oprea, dar acesta nu a răspuns.

Ministrul Economiei a "pierdut" zece case (sursa: Facebook/Stefan Radu Oprea)
Chirica, judecat de soția colaboratorului Primăriei (sursa: Facebook/Mihai Chirica)
Eveniment

Chirica, judecat de soția colaboratorului Primăriei

Chirica, judecat de soția colaboratorului Primăriei. Singurul dosar în care Mihai Chirica a fost trimis în judecată de DNA Iași este judecat în Cameră Preliminară de judecătoarea Alina Codreanu, al cărei soț, arhitectul Mihai Codreanu, a încasat bani grei de la Primăria Iași pentru realizarea unor planuri urbanistice în beneficiul municipalității, arată Dezvăluirea. Chirica, judecat de soția colaboratorului Primăriei Mai mult decât atât, cu sprijinul lui Mihai Chirica, Codreanu ocupă un loc în comisia de oportunitate, de pe lângă Consiliul Local, adică entitatea care emite primele avize pentru marile planuri urbanistice (blocuri de locuințe, spații de producție și comerciale etc.). În plus, firmele de arhitectură ale lui Codreanu realizează contra cost pentru marii dezvoltatori proiecte și planuri urbanistice care au nevoie de avize semnate de Chirica, dar și de votul consilierilor locali fideli primarului. Cu toate acestea, Alina Codreanu nu s-a gândit până acum să se abțină în acest dosar de corupție, în condițiile în care până acum s-au scurs două termene de judecată. Este vorba despre dosarul "Flux", în care Mihai Chirica, Gabriel Harabagiu și altii sunt acuzați că au emis ilegal certificatul de edificare pentru clădirea pe care firma afaceristului Gheorghe Cheșcu a ridicat-o în Tătărași. Citește și: Interlopul Vandam, lăsat în libertate de sora judecătoare a unui prieten al interlopului. Vandam trăsese cu pistolul pe stradă, judecătoarea Grancea a considerat că nu este pericol public Magistrații Tribunalului au decis deja că poate să înceapă judecată pe fond. Pentru că vor să trimită dosarul înapoi la DNA, Chirica și ceilalți inculpati au făcut contestație la Curte de Apel Iași. La începutul lunii iunie, dosarul a ajuns la Curtea de Apel Iași la un complet de judecată condus de Alina Codreanu, soția arhitectului Mihai Codreanu.

Probabil cel mai bine plătit bugetar: Marian Enache, încadrat în poză de foștii colegi de partid Năstase și Văcăroiu Foto: Pro TV
Politică

Probabil cel mai bine plătit bugetar

Probabil cel mai bine plătit bugetar este un revoluționar de Vaslui, lansat politic de Ion Iliescu și judecător la CCR din 2016. Avocatul Marian Enache este acum chiar președintele CCR. Probabil cel mai bine plătit bugetar Statul român îi plătește un salariu și două pensii, ambele speciale. În total, de la stat, el încasează circa 880.000 de lei pe an: salariu de judecător la CCR, 374.725 lei, pensia de judecător - 438965 lei și cea de deputat - 55.536 de lei. O declarație de avere din 2018 arată că el a încasat, în 2017, și pensie de avocat - 22.119 lei, și indemnizație de revoluționar - 12.492 de lei. Marian Enache era avocat la Vaslui, dar, după 1990, a fost membru CPUN și a fost preluat de Ion Iliescu, care l-a susținut să fie parlamentar, consilier prezidențial și apoi ambasador în Republica Moldova. „Dan Voiculescu l-a cooptat pentru scurtă vreme în Partidul Conservator. Gabriel Oprea l-a recuperat şi i-a oferit un loc eligibil pe listele UNPR la alegerile din 2012. Liviu Dragnea l-a propulsat la CCR”, a scris jurnalistul Sebastian Zachmann pe blogul său. Enache a fost deputat FSN in 1990-1992 si PDSR in 1996-2000. Însă, în 1997 a părăsit PDSR și a trecut la ApR, formațiunea lui Teodor Meleșcanu. În 2012 a ajuns deputat din nou, de data aceasta pe listele UNPR, partidul lui Gabriel Oprea. Critic cu pensiile speciale ale altora „Într-o adeverință din 19 mai 2009 a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) instituția precizează că nu are date că Marian Enache a fost colaborator al Securității după ce Serviciul Român de Informații (SRI) a comunicat că „domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond rețea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, a arătat Europa Liberă. Citește și: Controversatul paznic al pușculiței cu 400.000 euro a lui Simion: diplomă dubioasă, sponsorizări de la oamenii SIE și înalt funcționar de stat, specialist în Diaspora „Omul a avut un dosar de rețea, asta înseamnă că a fost recrutat de Securitate ca informator. Nu știm însă care a fost natura acestei recrutări, când și în ce context a avut ea loc. Prin urmare, nu avem posibilitatea și nici nu este etic să speculăm asupra naturii acestei colaborări”, a declarat pentru Europa Liberă Mihai Demetriade, istoric și consilier superior la CNSAS. În septembrie 2022, el spunea, că, în afară de magistrați, „pentru restul pensiilor speciale, o decizie a CCR trebuie să fie și adecvată. Voi urmări ca deciziile CCR să fie adecvate și realităților socio – economice, fără a încălca prevederile constituționale și legile. În general, trebuie să avem decizii echilibrate și cu măsură. La militari, lucrurile trebuie chibzuite. Și la adoptarea legilor și la pronunțarea deciziilor. Pentru militari, Legiuitorul trebuie să se gândească foarte bine dacă nu este justificat să aibă pensii, indemnizații”.

Viitorul premier PSD, desemnat în ziua comemorării mineriadei Foto: PSD
Politică

Viitorul premier PSD, ziua comemorării mineriadei

Simbolic, viitorul premier PSD va fi desemnat în ziua comemorării mineriadei: la 13 iunie 1990, regimul Iliescu a început evacuarea cu forța a ultimilor manifestanți aflați în Piața Universității. În consecință, au izbucnit confruntări în protestatarii anti-Iliescu și forțele de ordine. În seara zilei de 13 iunie, la apelul lui Ion Iliescu - „Chemăm toate forțele conștiente și responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului și televiziunii pentru a curma încercările de forță ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democrația atât de greu cucerită” - minerii au plecat spre București. Au urmat două zile de violențe, orchestrate și sprijinite de puterea politică, împotriva studenților, a partidelor de opoziție și a presei independente. La 15 iunie 1990, Iliescu le-a mulțumit minerilor, iar aceștia s-au întors în Valea Jiului. Bilanţul oficial al morţilor este de 6, dintre care 4 prin împuşcare, iar al răniţilor - de câteva sute. Sute de persoane au fost reținute abuziv timp de mai multe zile. Viitorul premier PSD, desemnat în ziua comemorării mineriadei România a fost condamnată de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului pentru tergiversarea acestui dosar. Potrivit deciziei CEDO, "toate dovezile din acest caz indică existenţa elementelor constitutive ale unei crime împotriva umanităţii, comise de oficiali ai statului român, inclusiv membri ai Guvernului şi militari cu grade importante". La 33 de ani de la aceste fapte, procurorii încă lucrează la dosarul Mineriadei în care este pusă sub acuzare conducerea politică de la acel moment, în frunte cu fostul președinte Ion Iliescu și fostul premier Petre Roman. Dosarul Mineriadei a fost trimis în judecată în 2017. Mai bine de doi ani a stat în Cameră preliminară la Curtea Supremă, iar în mai 2019, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au hotărât că ancheta nu este completă și trebuie retrimisă magistraților de la Parchetul General – este vorba de procurorii militari. Decizia nu a fost însă definitivă, fiind atacată atât de către Parchetul General, cât și de către sute de victime și de moștenitori ai acestora. Pe 10 decembrie 2020, instanța supremă a respins ca nefondate aceste contestaţii. Procurorul care instrumenta dosarul s-a pensionat în martie 2023 Dosarul se află în lucru la Parchet, după aproape trei ani. În februarie 2023, o victimă a minerilor scria pe Facebook că a fost rechemată la audieri, la Parchet. Procurorul militar Cătălin Ranco Pițu, care a instrumentat dosarul Revoluției, s-a pensionat la 15 martie 2023, după trei ani la conducerea Secției Parchetelor Militare din Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cătălin Pițu, fost șef al parchetelor militare, cel care a instrumentat dosarul Mineriadei „Sistemul nostru de justiție este construit, astfel încât astfel de cazuri nu pot fi judecate, într-un ritm atât de rapid… Nu știu ce să spun. Dumnezeu știe cât vor mai trăi inculpații și care este viitorul dosarului”, spunea el în aprilie 2023, pentru Euronews. Pițu este absolvent al Facultății de Drept din cadrul Universității Ecologice București și deține un master în ”Securitate Judiciară” obținut la Facultatea de Științe Juridice din cadrul Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu. Citește și: PSD dă României al doilea premier cu studii superioare absolvite la 28 de ani, la o universitate privată. Biografia oficială a lui Ciolacu, de pe site-ul Parlamentului: fără slujbă până la 38 de ani

Pedeapsă - un an, proces - nouă ani (sursa: caploiesti.ro)
Justiție

Pedeapsă - un an, proces - nouă ani

Pedeapsă - un an, proces - nouă ani. Ion P. şi soţia lui au fost reclamaţi în februarie 2011 că, în perioada august – octombrie 2009, ar fi cumpărat marfă de la o firmă plătind-o cu trei file cec în valoare totală de aproape 70.000 lei, fără acoperire. Pedeapsă - un an, proces - nouă ani În 2019, trecuseră deja zece ani de la comiterea faptei, deci răspunderea penală era deja prescrisă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Soţii P. au fost achitaţi de acuzaţia de înşelăciune şi s-a constatat prescrierea pentru acuzaţia de folosire de cecuri fără acoperire. Citește și: Cât plătea Dan Diaconescu pentru sex cu minore gemene: 300-400 de lei pe partidă. Fostul jurnalist a fost prins din întâmplare: s-au găsit înregistrări într-un telefon dintr-o speță de furt De la începerea urmăririi penale şi până la pronunţarea sentinţei definitive a Curţii de Apel Ploieşti (foto) trecuseră opt ani, opt luni şi cinci zile. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șpăgarul spațiilor din Otopeni, escroc spion (sursa: Facebook/Ambasada Rusiei în România)
Investigații

Șpăgarul spațiilor din Otopeni, escroc "spion"

Șpăgarul spațiilor din Otopeni, escroc "spion". Cristian Dumitru Bălan, considerat "creierul" șpăgii de 22,4 milioane cerute pentru închirierea spațiilor de pe Aeroportul Otopeni, este văzut drept o legendă vie a spionajului românesc de către afaceristul Radu Laurențiu Tănăsescu, unul dintre inculpații în dosarul de corupție. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Legenda vie" a SIE se lăuda într-o convorbire telefonică că este un apropiat al Ambasadei Rusiei de la București, care ar fi înlăturat de pe internet un articol de presă compromițător despre el. Numele controversatului Cristian Dumitru Bălan apare în șase societăți înregistrate în România, din care doar una este în funcțiune. Printre foștii asociați se află Alexandru Cătălin Macovei, ex-președinte al Agenției Naționale de Integritate, dar și afaceristul Cezar Florin Golumbeanu, trimis în judecată de DIICOT pentru evaziune fiscală și spălare de bani. Fetișul Mikonos La finalul lunii martie a.c., procurorii DNA i-au reținut pentru 24 de ore pe George Alexandru Ivan, fostul director general al Companiei Naționale Aeroporturi București, și pe afaceriștii Cristian Dumitru Bălan, Radu Laurențiu Tănăsescu și Cătălin Lăscuț. Motivul: Cristian Dumitru Bălan ar fi cerut direct și prin intermediul directorului George Alexandru Ivan o șpagă de 22,4 milioane de euro pentru a facilita închirierea spațiilor comerciale din incinta Aeroportului Otopeni. Intercepările din dosarul de corupție arată o Românie paralelă, controlată de afaceriști meschini care învârt zeci de milioane de euro sub ceea ce pare a fi protecția rezerviștilor din serviciile secrete românești. O lume în care se devoalează povești cu "spioni" români care ar fi sub protectoratul Ambasadei Rusiei de la București. Într-una dintre discuțiile interceptate de procurori, Radu Laurențiu Tănăsescu, directorul și unul dintre asociații companiei Millenium Pro Design, îi povestește lui Hardan Saadeh, directorul firmei Dnata Catering, că și-a petrecut una dintre vacanțe la Mikonos, nu la Saint – Tropez, alături de Cristian Dumitru Bălan. Șpăgarul spațiilor din Otopeni, escroc "spion" În timpul discuției, directorul Hardan Saadeh își întreabă interlocutorul cu ce se ocupă mai exact Cristian Bălan, deși părea că îl cunoaște destul de bine. Directorul Tănăsescu îi spune că Bălan a lucrat în Serviciul de Informații Externe, acolo unde făcea parte dintr-un grup care a părăsit sistemul pentru a se dedica afacerilor în Viena, cunoscută drept capitala mondială a spionilor. Tănăsescu adaugă că România a avut o echipă de 15-20 de agenți în stilul lui James Bond care s-au ocupat cu crime plătite și au dărâmat guverne. "Au grupul ăla! Fond de investiții cu nu știu ce, sunt niște securiști periculoși, ei mai au niște firme, de exemplu… ca să înțelegi… ă… nu știu dacă știi că România a avut o echipă de 15-20 de James-i Bonzi, care au renunțat la ei… agenții ăia! Crime plătite, nu știu ce, dărâmări de guverne", descrie grupul Tănăsescu, potrivit interceptărilor din dosar. Deși la un moment dat părea neinteresat despre activitatea spionilor români, Hardan Saadeh a încercat să mai stoarcă câteva informații despre activitatea acestora de la Tănăsescu. Într-un final îi spune că Cristian Dumitru Bălan "e pericol! Ăla te bagă la portbagaj, mori sigur. Dacă n-ai…". Pălăvrăgeală de escroci Ca orice "spion" de talie internțională care se respectă, Cristian Dumitru Bălan și-a devoalat într-o convorbire telefonică legătura cu Ambasada Rusiei de la București. Cui i-a povestit despre conexiunile sale cu rușii? Chiar lui Hardan Saadeh, directorul firmei Dnata Catering, cel care nu părea interesat de activitatea acestuia. De exemplu, într-una din convorbiri, "spionul" Bălan îi spunea lui Saadeh, martor în dosarul de corupție, că este apropiat de Ambasada Rusiei în România. Pentru a-și întâri spusele, i-a dat ca exemplu faptul că rușii au "înlăturat de pe internet un articol de presă compromiţător pentru sine prin această relaţie cu ambasada". Articolul cu pricina l-a deranjat atât de tare pe "spionul" Bălan încât le-a spus celor care știau de subiect: "Bă! Creanța mea morală, pe subiect, e la nașul fetelor. E la ambasadă, la ruși. Dacă voi scăpați de ăștia, sunteți campioni mondiali.". Ulterior i s-a destăinuit lui Saadeh că "prietenii" de la Ambasada Rusiei l-au asigurat că nu va mai avea probleme. Serviabil ca întotdeauna, dar aparent deloc neinteresat, Hardan Saadeh l-a întrebat la finalul discuției dacă vrea să îl ducă undeva. Afacerist de carton Chiar dacă pare că Cristian Dumitru Bălan este influent, afacerile sale au eșuat rând pe rând. Numele lui Bălan apare ca asociat în șase firme. Cinci au fost radiate de la Registrul Comerțului, iar cea de a șasea nu a avut activitate în anul fiscal 2021. Cristian Bălan a fost asociat cu Alina Bianca Bălan în firmele Bucur Techno Plus Exim SRL și Bucur Tehno Plus. Prima avea ca obiect de activitate comercializarea materialului lemnos și construcții, iar cea de-a doua, doar construcții. Ambele au fost radiate în anul 2002. Alte două societăți controlate de Cristian Bălan, Scwartzpunct Import-Export și Ximpo Trans, au fost radiate în 2002, respectiv 2007. Citește și: Stenogramele dosarului Otopeni: „Păi da’ n-oi face afacere cu statu’! Se fură la stat, nebunule!”. Cum erau descriși liderii politici: Ciolacu – un țăran de Buzău, Rareș Bogdan – un măscărici O altă societatea în care Cristian Bălan a fost asociat este Romconnection Trade Consulting, firmă înființată în anul 2013. Ceilalți patru parteneri de afaceri au fost Cristian George Badea, Neculai Roșca, Alexandru Cătălin Macovei, fostul șef al Agenției Naționale de Integritate, dar și Cezar Florin Golumbeanu. Ultimul a fost acuzat de evaziune fiscală și spălare de bani de procurori DIICOT în același dosar în care a fost arestat Călin Tatomir, fostul director al Microsoft România. Singura firmă activă în care Bălan apare ca asociat cu 15% este Cloud Grid SRL, care are ca obiect de activitate dezvoltarea de soft-uri. Restul părților sociale sunt deținute de Gabriel Ovidiu Neacșu. Această societate nu a raportat angajați sau vreo activitate comercială în anul fiscal 2021.

Rareș Bogdan neagă implicarea la Otopeni (sursa: Realitatea TV)
Politică

Rareș Bogdan neagă implicarea la Otopeni

Rareș Bogdan neagă implicarea la Otopeni. Europarlamentarul susține că se încearcă compromiterea sa prin cazul potențialelor șpăgi din dosarul spațiilor comerciale de pe aeroportul Otopeni. Politicianul a dat vina pe cei care vor să vină la putere și pe instituții "oculte", care îl vor redus la tăcere. Rareș Bogdan neagă implicarea la Otopeni Ar fi vorba de o nemulțumire "față de intervențiile avute la Bruxelles". "Pe unii îi deranjează prezența mea în spațiul public", a spus Rareș Bogdan la Realitatea TV. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Se spune că Bălan (un presupus intermediar al șpăgilor, Cristian Dumitru Bălan – n.rr.) te-a denunțat că ai cerut șpagă", i s-a adresat Victor Ciutacu lui Rareș Bogdan la România TV, alt post pe care politicianul și-a spus versiunea față de zvonurile vehiculate. "Cineva încercă denigrarea mea. Poți să zici despre Rareș Bogdan orice, că mă îmbrac nu știu cum, că port batistuță, că n-am păr. Dar eu am ce îmi trebuie. Oricine mă cunoaște știe că am din ce să trăiesc…", a răspuns europarlamentarul. "Eu n-am cerut nimic" "Excluzi că cineva ar fi putut face un denunț pe numele tău după modelul DNA?", a replicat Ciutacu. Rareș Bogdan a răspuns că "ar trebui să existe o sămânță de adevăr" pentru asta, și nu ar fi cazul. Europarlamentarul s-a referit la "jurnaliști" pe care el i-ar cunoaște și despre care știe că "lingeau clanța" pe la aeroportul Otopeni iar acum "ei încearcă" să-l compromită. "N-am de ce sa îmi fie frică. Eu n-am cerut nimic. Dar știu doi, trei jurnaliști prezenți la lins clanțe care veneau pe acolo: . Faptul că ei încearcă acum o compromitere a mea este… Repet, unul dintre cei arestați a fost director pe vremea administrației Cuc, n-avea nicio legătură cu liberalii… că mă justific acum prin această prostie, dar chiar nu văd ce legătură aș putea avea eu", a spus Rareș Bogdan. Care a adăugat că mulți îl cred mai important și mai influent decât este" "Eu n-am fost nici ministru, nici director de aeroport…". "Am fost avertizat" Bogdan susține că ar fi fost avertizat că urmează compromiterea sa și că s-a încercat același lucru și prin intermediul dosarului "măștilor": "Am fost avertizat că dacă voi continua să fac ceea ce fac în prezent, că spun tot ceea ce nu-mi convine la Bruxelles, se va încerca compromiterea mea. (...) am fost avertizat de prieteni, nu de servicii de informații.". Citește și: EXCLUSIV Ivan, fostul director de pe Otopeni reținut pentru că ar fi cerut mită de 22,4 milioane de euro, era doar intermediarul pentru un personaj „greu”. Averea lui Ivan arată că e doar un pion „Oricine mă cunoaște știe că eu am din ce să trăiesc. Eu avertizez pe toată lumea că n-am nici o legătură cu astfel de chestiuni. N-am făcut nimic din ceea ce se tot repetă pe unele posturi/canale. N-am absolut nicio legătură cu Aeroportul Otopeni. Sigur că-s dezamăgit de ceea ce se încearcă… E ultimul dosar sonor de care încercă să mă lege. Au încercat și cu măștile. Eu n-am să tac...", a mai spus Rareș Bogdan.

Cum arată noile BMW-uri ale Poliției (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Cum arată noile BMW-uri ale Poliției

Cum arată noile BMW-uri ale Poliției. Câteva din noile autoturisme BMW cumpărate de Poliția Română de la Automobile Bavaria au fost expuse, sâmbătă, la evenimentul organizat de ziua Poliției în București. Cum arată noile BMW-uri ale Poliției La eveniment a luat parte și ministrul de Interne, Lucian Bode, care a admirat autoturismele. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Parchetul Uniunii Europene și DNA investighează contractul de achiziție pentru cumpărarea celor 600 de mașini BMW, conform Europa Liberă. Noile BMW-uri ale Poliției Române (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea) Poliția Română a spus, într-un răspuns oficial pentru sursa citată, că "a pus la dispoziția Parchetului European toate documentele relevante cu privire la această achiziție". Noile BMW-uri ale Poliției Române (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea) Contractul este în valoare de 98 de milioane de lei, respectiv aproape 20 de milioane de euro, iar potrivit competențelor, Parchetul European condus de Laura Codruța Kovesi poate cerceta achiziții din fonduri europene, dacă acestea sunt mai mari de 10 mii de euro. Noile BMW-uri ale Poliției Române (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea) Și Direcția Națională Anticorupție (DNA) verifică achiziția din 2021 a Poliției, procedură de cumpărare la care s-a prezentat un singur ofertant, după o primă etapă eșuată. Citește și: EXCLUSIV Automobile Bavaria avea mare nevoie de contractul de 20 de milioane de euro cu Poliția: firma are datorii de 220 de milioane de lei Noile BMW-uri ale Poliției Române (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea) Surse judiciare au precizat pentru Europa Liberă că DNA a deschis dosarul penal în toamna lui 2022, după ce s-a autosesizat. Aceleași surse au adăugat că dosarul este încâ în faza de cercetare in rem (nu există nicio persoană suspectă, este investigată fapta).

Director Hidroelectrica, ponton pe banii companiei (sursa: Facebook/Discover Romania)
Justiție

Director Hidroelectrica, ponton pe banii companiei

Director Hidroelectrica, ponton pe banii companiei. Tribunalul Argeş a dispus, vineri, încetarea procesului penal împotriva lui Constantin Metehoiu, la data faptelor director al Sucursalei Curtea de Argeş din cadrul "Hidroelectrica", trimis în judecată în urmă cu doi ani de DNA după ce a construit fără autorizaţie din banii companiei un ponton plutitor pe malul lacului Vidraru pentru ambarcaţiunile sale. Director Hidroelectrica, ponton pe banii companiei Judecătorii au constatat că faptele de care este acuzat şeful de la Hidroelectrica s-au prescris, fiind aplicată în acest sens o decizie a Curţii Constituţionale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Constantin Metehoiu a fost trimis în judecată de DNA în mai 2020, pentru abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite, în formă continuată şi participaţie improprie la infracţiunea de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite, infracţiunile reţinute în seama lui fiind din anul 2011. Pe latură civilă, magistraţii au dispus ca Metehoiu să plătească către Hidroelectrica suma de de 325.879 lei, reprezentând despăgubiri materiale. Constantin Metehoiu, la data faptelor director al Sucursalei Hidrocentrale Curtea de Argeş din cadrul Hidroelectrica, este acuzat de procurori că, prevalându-se de funcţia deţinută, ar fi încălcat mai multe dispoziţii legale, în contextul în care, în cursul anului 2011, folosind resursele societăţii pe care o administra, ar fi construit pe propriul teren aflat pe malul lacului Vidraru, fără autorizaţie, o construcţie metalică pentru deservirea unui ponton plutitor pentru exploatarea ambarcaţiunilor sale în cadrul unor activităţi de agrement pentru turişti. Prejudiciu de 325.879 lei "Concret, inculpatul ar fi încălcat prevederile Legii 500/2002 privind finanţele publice şi ale OUG nr. 119/1999 privind controlul financiar preventiv. Ulterior, în cursul anului 2012, inculpatul ar fi semnat două ordine de plată şi ar fi asigurat decontarea unor facturi către firma executantă a lucrărilor şi cea de proiectare, în condiţiile în care documentele atestau în fals că respectiva construcţie s-ar fi realizat (scriptic) la Barajul Vâlsan, când în realitate fusese realizată la locaţia menţionată mai sus. Citește și: Cât îi va costa pe contribuabili falimentul Euroins, petrecut sub ochii ASF: între 250 de milioane de euro și un miliard. Pentru falimentul City Insurance s-au plătit circa 130 milioane de euro Pentru una dintre facturi, inculpatul Metehoiu Constantin ar fi determinat două persoane cu atribuţii financiare, aflate în subordinea sa, să acorde vizele de acceptare la plată şi de control financiar preventiv fără ca ele să cunoască faptul că structura era deja executată", menţionează anchetatorii. Potrivit DNA, prin acţiunile realizate de Constantin Metehoiu s-ar fi produs un prejudiciu de 325.879 lei bugetului SC Hidroelectrica SA, sumă cu care această societate s-a constituit parte civilă în cauză.

Pizza contra permis la Rutieră Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Pizza contra permis la Rutieră Iași

Pizza contra permis la Rutieră Iași. Pizzeria Mamma Mia a furnizat pizza şi alte feluri de mâncare poliţiştilor de la Rutieră din Iaşi pentru ca agenţii să închidă ochii la greşelile din trafic ale distribuitorilor şi şefilor. Pizza contra permis la Rutieră Iași Dosarul a pornit de la un conflict între şefii de la Poliția Rutieră. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Concret, potrivit surselor noastre, după ce Mihai Şoric a ajuns şef al Serviciului Rutier Iaşi, acesta a intrat în conflict deschis cu fostul său şef, Gheorghiţă Ciobanu, de la Biroul Rutier Iaşi. Citește și: Ciolacu tocmai a pornit un război cu Comisia Europeană: viitorul premier a declarat răspicat că prevederile din PNRR asumate de România nu vor fi respectate și cere noi „discuții” Tensiunea între cei doi ar fi atins punctul culminant atunci când unul dintre poliţiştii lui Ciobanu i-a luat certificatul de înmatriculare cumătrului lui Şoric. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Călugăr sucevean, sex cu doi minori (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Călugăr sucevean, sex cu doi minori

Călugăr sucevean, sex cu doi minori. Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi cercetează o serie de acuzaţii de agresiune sexuală la adresa unui călugăr de la Mănăstirea Arbore din Suceava. Călugăr sucevean, sex cu doi minori Mai exact, conform publicaţiei stiridinbucovina.ro, doi minori ar fi fost agresaţi sexual de către un vieţuitor al obştii. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Fapta s-ar fi petrecut în noaptea de 11/12 februarie, într-o pensiune din Rădăuţi. Citește și: Probabilitatea unor lovituri nucleare din partea Rusiei a crescut enorm după ce adjunctul Apărării britanice a anunțat că Ucraina va primi obuze anti-tanc cu uraniu sărăcit Ierodiaconul ar fi consumat alcool împreună cu doi băieţi de 14, respectiv 15 ani, după care ar fi întreţinut cu aceştia relaţii sexuale orale consimţite. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dosar de trafic de heroină, distrus (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Dosar de trafic de heroină, distrus

Dosar de trafic de heroină, distrus. Procurorii au mai fost daţi un pas înapoi în procesul celei mai importante reţele de traficanţi de heroină din Iaşi. Dosar de trafic de heroină, distrus În luna mai a anului trecut, judecătorii au eliminat din dosar toate declaraţiile martorilor, cu excepţia uneia singure. Procesul a început totuşi o lună mai târziu şi de atunci a trenat, judecătorii încercând să reconstituie mărturiile eliminate. Citește și: EXCLUSIV Țuțu a pus la cale afacerea măștilor în biroul său de la Romarm și a făcut presiuni la MApN să se facă rapid plățile. Țuțu, Pițurcii și complicii aveau un grup dedicat de Whatsapp Luni, magistraţii au decis că nu mai este cazul ca principalii inculpaţi să fie ţinuţi în arest preventiv. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dosarul atacului canin din 2022, nefinalizat (sursa: Inquam Photos/Sabin Cîrstoveanu)
Eveniment

Dosarul atacului canin din 2022, nefinalizat

Dosarul atacului canin din 2022, nefinalizat. Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 6 nu a finalizat încă dosarul penal din aprilie 2022, deschis după ce Ana Oros Daraban a fost mușcată de câini în zona Lacul Morii. Acum, la nouă luni distanță, femeia a murit după ce a fost sfâșiată din nou de câini, chiar în aceeași zonă. Anchetă a Serviciului Omoruri Ana Oros Daraban (43 de ani) a murit după ce a fost mușcată de câini în timp ce alerga pe un teren viran din apropierea Lacului Morii, din Sectorul 6 al Capitalei. Un martor le-a spus polițiștilor că a fost înconjurată de câini maidanezi. A încercat să o ajute, dar a ajuns prea târziu. Poliţiştii Secţiei 20 Poliţie au fost sesizaţi, prin 112, cu privire la acest incident. „La faţa locului s-au deplasat polițiștii care au identificat victima, iar un echipaj medical a constatat decesul. În vederea stabilirii cauzelor și condițiilor în care s-a produs decesul, cercetările au fost preluate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și Serviciul Omoruri”, a transmis Poliția Capitalei. Primăria Capitalei a anunțat la scurt timp după incident că a trimis la fața locului purtătorul de cuvânt al ASPA, pe Cătălina Trănescu, și un reprezentant al Poliției Locale București. Dosarul atacului canin din 2022, nefinalizat Anul trecut, pe 20 aprilie, Ana Oros Daraban a mai fost mușcată odată de câini. Chiar în aceeași zonă. Poliția Capitalei anunța atunci că, la data de 20 aprilie, în jurul orei 09.20, femeia fost atacată de mai mulți câini. Avea mușcături la nivelul picioarelor, mâinilor și capului. În urma unor intervenții chirurgicale, femeia și-a revenit cu greu. În urma acestui incident s-a deschis un dosar penal care nu a fost finalizat nici până astăzi. De dosar s-a ocupat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 6. Surse din cadrul Poliției Capitalei au declarat pentru Defapt.ro că „anul trecut, în aprilie, s-a făcut un dosar penal aflat încă în lucru pe neluarea măsurilor privind prevenirea atacurilor canine, pe lege specială. Dosarul aflat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 6 a rămas in rem. S-au făcut audieri atunci, toate persoanele din zonă, societăți, corespondență cu toate instituțiile, ASPA, primăria. Rămâne de văzut acum când urmează să fie finalizate cercetările”. Sunt câinii ai cuiva anume? Dosarul in rem înseamnă că se fac investigații cu privire la faptă, nu împotriva unei anumite persoane. Conform Ordonanței de Urgență 55/2002 privind regimul de deținere al câinilor periculoși sau agresivi, neluarea măsurilor de prevenire a atacului canin de către proprietarul câinelui sau de deţinătorul temporar al acestuia asupra unei persoane constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la șase luni la cinci ani. Citește și: VIDEO Acuzații foarte grave: zona în care o femeie a murit sfâșiată de câini, intenționat nesupravegheată de autorități – în zonă se aduc ilegal deșeuri După acest episod, Ana Oros Daraban a suferit mai multe intervenţii chirurgicale ca să-şi revină. Avea muşcături adânci la nivelul picioarelor, mâinilor şi al scalpului. După nouă luni grele de recuperare, a reuşit să-şi revină şi să-şi reia, treptat, vechile pasiuni. Cu entuziasm, se implica în proiecte de protejare a naturii, făcea drumeţii pe munte şi participa la maratoane. Sâmbătă, însă, ea a ales acelaşi traseu de alergare ca în aprilie 2022. A fost din nou atacată de câini, dar, de data aceasta, i-a fost fatal.

Lucrări plătite și nefăcute la "Socola" (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Lucrări plătite și nefăcute la Socola

Lucrări plătite și nefăcute la Socola. Scandalul lucrărilor plătite dar nerealizate de la Institutul Socola ajunge la o primă concluzie. Lucrări plătite și nefăcute la Socola Magistraţii Tribunalului au admis acordul de recunoaştere a vinovăţiei întocmit de procurorii DNA cu unul dintre membrii comisiei de recepţie care, deşi a semnat de finalizare, nu „văzuse” şanţurile neastupate din curtea spitalului. Alin Atanasiu a scăpat cu o pedeapsă cu suspendare. Citește și: „Venus din Piatra Neamț”, o paleodivă autentică, poate acum fi admirată în toată splendoarea celor 17.000 de ani Procesul propriu-zis de corupţie este, însă, abia la început. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Organizarea Revelionului, deja cercetată de DNA (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Organizarea Revelionului, deja cercetată de DNA

Organizarea Revelionului, deja cercetată de DNA. Ofițerii anticorupție au deschis o nouă anchetă la Primăria Iași. Organizarea Revelionului, deja cercetată de DNA În vizor ar fi modul în care a fost atribuit contractul de organizare a Revelionului. Procedura de achiziție a fost lansată foarte târziu (21 decembrie), iar rezultatul a fost unul așteptat: contractul a fost semnat cu firma R&A Events Concerts SRL-D. Citește și: FOTO Petrecere în bikini pe yachtul de lux al patriarhului Kiril al Rusiei Companie este controlată de impresarul Radu Groza, colaboratorul „tradițional” al Primăriei Iași pentru astfel de evenimente. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră