miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: dosar

138 articole
Politică

Dragnea a permis măcelul de la protestul din 10 august 2018, declară în instanță Aurelian Bădulescu

Fostul viceprimar PSD Aurelian Bădulescu a făcut declarații cu impact major în instanță, la ultimul termen din dosarul privind intervenția forțelor de ordine la protestul din 10 august 2018 din Piața Victoriei. Dosarul 10 August, acuzații la adresa lui Liviu Dragnea Potrivit informațiilor publicate de Epoch Times România, Bădulescu a afirmat că fostul lider PSD Liviu Dragnea ar fi permis desfășurarea violentă a evenimentelor din seara respectivă. Citește și: EXCLUSIV Trumpistul Bodu, bine plătit la Energie, tranzacție imobiliară fantastică: 164 EUR/mp pentru o fâneață în Prahova. Legăturile cumpărătorilor cu Piedone Dragnea a negat în mod constant orice implicare sau responsabilitate pentru intervenția din Piața Victoriei. „Jandarmeria știa de infiltrați și nu a intervenit” În declarația sa amplă, Aurelian Bădulescu a susținut că factorii de decizie din cadrul Jandarmeria Română ar fi avut informații potrivit cărora înspre Piața Victoriei se îndreptau persoane infiltrate din galerii, care ar fi transportat borduri, țevi, pietre și alte obiecte contondente. Potrivit fostului viceprimar, aceste informații erau cunoscute înainte de escaladarea violențelor, însă nu au fost luate măsuri pentru a preveni situația. Propunerea de oprire a metroului în Piața Victoriei Bădulescu a mai declarat în instanță că, anticipând o intervenție pentru „restabilirea ordinii”, a sugerat oprirea circulației metroului sau cel puțin evitarea opririi trenurilor în stația Piața Victoriei. El a afirmat că i-a transmis această propunere secretarului de stat din cadrul Ministerul Afacerilor Interne, Mihai Dan Chirică – în prezent inculpat în dosar – considerând că măsura ar fi limitat accesul persoanelor în zonă. Întâlnire la solicitarea lui Dragnea: „Nu opriți circulația” Potrivit declarației din instanță, un consilier al lui Liviu Dragnea i-ar fi cerut lui Bădulescu să nu oprească circulația metroului. Fostul viceprimar susține că întâlnirea cu acel consilier ar fi fost solicitată personal de Dragnea. În tot acest timp, liderul PSD de la acea dată a respins constant orice responsabilitate sau implicare în modul în care a fost gestionată intervenția forțelor de ordine la protestul din 10 august 2018.

Dosarul 10 August, acuzații la adresa lui Liviu Dragnea (sursa: Facebook/Liviu Dragnea)
Primarul s-a făcut că nu vede că blocul autorizat pentru două etaje are nouă. Dar prescripția e aproape (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Primarul s-a făcut că nu vede că blocul autorizat pentru două etaje are nouă. Prescripția e aproape

În dosarul „Flux”, în care primarul Iașului, Mihai Chirica, și fostul viceprimar Gabriel Harabagiu sunt inculpați, avocații acestora au solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care sunt judecați. De la două, la nouă etaje Demersul este unul legal și frecvent întâlnit în instanță, însă poate duce la o nouă amânare a cercetării judecătorești. Citește și: Primărița PSD care i-a spus lui Bolojan „Ne îngropați pe toți” are salariu mai mare decât premierul Potrivit informațiilor din dosar, soluționarea uneia dintre cereri depinde de o speță similară aflată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, ceea ce ar putea prelungi semnificativ procesul. Dosarul „Flux” vizează modul în care societatea Flux SRL a ridicat în cartierul Tătărași un bloc cu nouă niveluri, deși autorizația de construire prevedea doar două etaje. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Primarul Negoiță nu-și mai poate exercita funcția de primar, a decis DNA (sursa: Facebook/Robert Negoita)
Eveniment

Primarul Negoiță nu-și mai poate exercita funcția de primar, a decis DNA

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au dispus plasarea primarului Sectorului 3, Robert Negoiță, sub control judiciar pe cauțiune pentru o perioadă de 60 de zile. Edilul are la dispoziție zece zile pentru a depune cauțiunea de 800.000 de lei și, pe durata măsurii, nu are voie să se deplaseze la sediul Primăriei Sectorului 3 sau să își exercite funcția de primar. Abuz în serviciu Potrivit DNA, Robert Negoiță este cercetat pentru abuz în serviciu, fiind acuzat că, în vara anului 2025, ar fi dispus construirea și asfaltarea unei străzi de legătură între Șoseaua Industriilor și strada Soldat Ghețu Anghel, pe un teren aflat în proprietatea unei firme private, fără documentație legală, autorizații și avize obligatorii. Citește și: EXCLUSIV Un piețar țepar a devenit șeful tranzacțiilor Romarm. Noul director comercial Brezoi, băiat de casă al lui Radu Oprea (PSD) Anchetatorii susțin că prin aceste fapte s-ar fi produs un prejudiciu de peste 902.000 de lei bugetului Sectorului 3 și un folos necuvenit pentru proprietarul terenului. În același dosar sunt cercetați mai mulți funcționari din cadrul Primăriei Sectorului 3 și un administrator de firmă, acuzați de complicitate la abuz în serviciu. Procurorii arată că aceștia ar fi sprijinit realizarea lucrărilor prin întocmirea și semnarea unor documente administrative. Lucrările ilegale au crescut riscul de explozie DNA mai susține că, în perioada noiembrie 2017 – decembrie 2025, Robert Negoiță ar fi dispus efectuarea de lucrări de infrastructură pe 11 străzi din Sectorul 3, inclusiv asfaltări, reparații și amenajări de drumuri și sensuri giratorii, fără documentațiile legale necesare și fără avizele obligatorii, inclusiv cele ale operatorului rețelei de gaze. Ancheta indică atât un prejudiciu financiar, cât și un risc major pentru siguranța publică, prin posibila afectare a conductelor de gaze. Pe durata controlului judiciar, Robert Negoiță este obligat să se prezinte la chemările procurorilor, să nu părăsească România fără acordul acestora și să nu comunice cu persoanele implicate în dosar. În cazul încălcării obligațiilor, măsura poate fi înlocuită cu arestul la domiciliu sau arestarea preventivă. Negoiță a spus că va contesta decizia în instanță.

Ungureanu acuză albirea dosarului Nordis (sursa: Facebook/Emanuel Ungureanu)
Eveniment

Dosarul Ciolacu-Nordis, probabil „albit” de DNA, acuză deputatul USR Ungureanu

Deputatul USR Emanuel Ungureanu a declarat miercuri, la Palatul Parlamentului, că are suspiciuni serioase privind o posibilă „albire” a dosarului penal referitor la zborurile cu avioane private efectuate prin compania Nordis de fostul premier Marcel Ciolacu. Ungureanu acuză albirea dosarului Nordis Parlamentarul a reamintit că, la 30 decembrie 2024, a depus o plângere penală care viza zborurile realizate de Marcel Ciolacu cu jeturi private puse la dispoziție de Nordis. Citește și: Aspecte uitate din CV-ul lui Thuma: legături cu interlopi, o condamnare, soția, fiică de deputat PSD. Averea familiei, impresionantă Potrivit lui Ungureanu, explicațiile publice oferite la acel moment de fostul premier ar fi fost contradictorii, iar facturile prezentate ar fi părut „foarte false”. Deputatul USR a subliniat că aproximativ 1.200 de persoane păgubite în afacerea Nordis așteaptă răspunsuri clare privind traseul banilor și dacă o parte dintre aceștia ar fi ajuns în buzunarele unor demnitari sau ale unui grup infracțional organizat. Prejudiciul, susține acesta, se ridică la câteva milioane de euro. Dosarul, „reactivat” după un an de tăcere Emanuel Ungureanu a afirmat că, după aproape un an în care nu s-a auzit nimic despre plângerea penală, a aflat recent că dosarul a ajuns în atenția procurorilor. În acest context, el și-a exprimat suspiciunea că actualul șef al DNA, Marius Voineag, ar încerca să îl „răsplătească” pe Marcel Ciolacu pentru numirea sa în funcție. „Cred că acest dosar vrea să fie albit, așa cum au fost albit și alte dosare celebre”, a susținut deputatul, făcând referire la cazuri anterioare care, în opinia sa, ar fi fost clasate fără explicații convingătoare. Citația de la DNA Suceava și nemulțumirile deputatului USR Ungureanu a mai precizat că a primit o citație din partea Direcția Națională Anticorupție – structura teritorială Suceava – pentru a fi audiat în calitate de martor. Acesta a catalogat situația drept bizară, afirmând că a fost citat la o adresă greșită, deși, în calitate de deputat, poate fi găsit cu ușurință la Parlament. „Poate a fost o încercare de a ascunde faptul că există un dosar constituit pe această faptă”, a spus Ungureanu, adăugând că va face public numărul dosarului, pentru ca presa să poată verifica dacă Marcel Ciolacu este cercetat penal sau dacă dosarul se află în faza de clasare. În final, parlamentarul USR a lansat o întrebare directă în spațiul public: dacă actuala conducere a DNA are curajul să ancheteze un fost premier care a avut un rol în numirea sa. Răspunsul, spune Ungureanu, va deveni clar după audierea sa ca martor și după modul în care procurorii vor gestiona acest dosar sensibil din punct de vedere politic.

Profesor universitar român, în documentele Epstein (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Numele unui profesor universitar român care apare în documentele Epstein surprinde pe toată lumea

Documentele judiciare desecretizate din Dosarele lui Jeffrey Epstein au readus în atenția publică nume din întreaga lume, inclusiv pe cel al unui profesor universitar din Iași. Profesor universitar român, în documentele Epstein Este vorba despre chimistul Iulian Rusu, fost cadru didactic la Facultatea de Inginerie Chimică și Protecția Mediului „Cristofor Simionescu” din cadrul Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași. Citește și: Cel mai dur atac al procurorului CSM Sandu la gruparea Savonea: „Sufletele noastre vor arde in iad” Deși nu există date care să indice o implicare directă, apariția numelui său în documente este considerată surprinzătoare de foștii colegi. Iulian Rusu, care avea și un master în Teologie, a decedat în octombrie 2024 din cauze medicale, fiind cunoscut în mediul academic drept un profesor discret, cu preocupări științifice interdisciplinare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Călin Georgescu contestă dosarul de propagandă legionară (sursa: Inquam Photos/Oana Coțovanu)
Eveniment

Călin Georgescu contestă dosarul de propagandă legionară: preferă „o zi lup, decât o viață jigodie”

Fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu s-a prezentat luni dimineață la Tribunalul București, unde a contestat decizia prin care instanța a dispus începerea judecării pe fond a dosarului în care este acuzat de propagandă legionară. Declarații controversate la ieșirea din instanță La ieșirea din Tribunal, Georgescu a sugerat că nu are așteptări privind câștigarea procesului, afirmând însă că preferă „o zi lup, decât o viață jigodie”. Citește și: DOCUMENTE Amica lui Sebastian Burduja, Corina Tarniță, profesoară la Princeton, apare în e-mail-urile lui Epstein El a acuzat sistemul de justiție și clasa politică, susținând că nu va ceda și că acțiunile sale sunt motivate de credință, declarațiile fiind făcute în fața a zeci de susținători care l-au aplaudat. Acuzațiile formulate de Parchetul General Pe 2 iulie 2025, Parchetul General l-a trimis în judecată pe Călin Georgescu pentru promovarea în public a cultului unor persoane condamnate pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război, precum și pentru promovarea ideilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, faptele fiind reținute în formă continuată. Procesul se află în faza camerei preliminare, iar pe 9 decembrie 2025 Judecătoria Sectorului 1 a decis că judecata pe fond poate începe, după ce un magistrat a stabilit că probele administrate de procurori sunt legale. Ideologii și personaje elogiate, potrivit rechizitoriului Conform rechizitoriului, în perioada 2020–2025, Georgescu ar fi promovat constant idei fasciste și legionare, precum necesitatea unui lider autoritar carismatic, ultranaționalismul populist cu nucleu mistic-creștin și glorificarea excesivă a trecutului istoric. Procurorii indică inclusiv cultul mareșalului Ion Antonescu, condamnat definitiv pentru crime de război, precum și elogii aduse lui Corneliu Zelea Codreanu și Ion Moța. Salut legionar și discursuri publice În documentele procurorilor se mai arată că Georgescu ar fi efectuat salutul legionar și ar fi imitat discursul și gesturile lui Ion Antonescu în cadrul unui protest desfășurat în Piața Universității, pe 2 octombrie 2021, în contextul manifestațiilor împotriva restricțiilor impuse în timpul pandemiei. Potrivit anchetatorilor, aceste acțiuni ar fi urmărit normalizarea și revitalizarea legionarismului în spațiul public.

Dosarul Epstein, fără anchete noi (sursa: Facebook/The United States Department of Justice)
Internațional

Procurorii americani ignoră documentele Epstein: nu vor fi deschise noi dosare

Departamentul Justiției al SUA a reiterat duminică faptul că nu intenționează să deschidă noi proceduri judiciare în cazul infractorului sexual Jeffrey Epstein, în pofida publicării recente a milioane de documente suplimentare care continuă să afecteze imaginea unor personalități influente din Statele Unite și din alte țări. Todd Blanche: nu există elemente care să justifice urmăriri penale Secretarul adjunct al Departamentului Justiției, Todd Blanche, a declarat într-o intervenție la CNN că nu poate comenta existența unor anchete active, însă a amintit concluziile formulate de instituție în iulie 2025. Citește și: DOCUMENTE Amica lui Sebastian Burduja, Corina Tarniță, profesoară la Princeton, apare în e-mail-urile lui Epstein Potrivit acestuia, analiza realizată anterior de Departamentul Justiției a stabilit că nu există informații care să conducă la noi urmăriri penale. Această poziție rămâne neschimbată după examinarea documentelor din dosarul Epstein făcute publice ulterior. Documente numeroase, dar fără valoare penală Todd Blanche a subliniat că dosarul conține un volum considerabil de corespondență, e-mailuri și fotografii, însă acestea nu reprezintă automat probe suficiente pentru inițierea unor acțiuni penale. Oficialul a precizat că acest criteriu este esențial pentru sistemul de justiție și pentru interesul public. Publicarea a peste 3,5 milioane de documente despre Epstein Departamentul Justiției a anunțat vineri publicarea a peste 3,5 milioane de documente suplimentare legate de cazul Epstein, invocând obligația de transparență totală asumată de administrația Trump. Todd Blanche a declarat că documentele sunt acum disponibile publicului larg, care poate evalua dacă deciziile autorităților au fost sau nu corecte. Memorandumul DOJ–FBI și reacția susținătorilor MAGA Oficialul a făcut referire la un memorandum comun publicat în iulie de Departamentul Justiției și FBI, care concluziona că nu există elemente noi care să justifice alte urmăriri penale sau publicarea suplimentară de documente. Această decizie a provocat reacții puternice în rândul susținătorilor mișcării „MAGA”, care asociază cazul Epstein cu presupusa corupție și decadență a elitelor politice și economice. Donald Trump: „Aceste documente mă absolvă” Președintele Donald Trump, care a negat constant orice implicare în activitățile lui Jeffrey Epstein, a declarat că se consideră „absolvit” în urma publicării documentelor. Afirmația a fost făcută sâmbătă seara, la bordul avionului prezidențial Air Force One. Trump a susținut că persoane influente i-au transmis că documentele nu doar că îl exonerează, ci contrazic așteptările „stângii radicale”, care spera la dovezi compromițătoare împotriva sa.

Dosarul Epstein, Trump ar fi violat o minoră (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump ar fi violat o minoră, arată noi documente din dosarul Epstein făcute publice

Donald Trump este vizat direct într-o plângere pentru viol apărută în noile documente publicate de Departamentul de Justiție al SUA în ancheta privind cazul Jeffrey Epstein. Dezvăluirea face parte dintr-un val masiv de documente desecretizate vineri, care readuc în prim-plan relațiile fostului președinte american cu pedocriminalul decedat. Congresul a cerut transparență totală Congresul SUA acordase Departamentului de Justiție termen până la 19 decembrie 2025 pentru publicarea integrală a dosarelor Epstein. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Până la acea dată, însă, fusese făcut public doar aproximativ 1% din total, fapt care a alimentat suspiciuni privind protejarea unor persoane influente, inclusiv Donald Trump, cunoscut ca prieten apropiat al lui Epstein timp de mai mulți ani. Peste 3 milioane de documente, imagini și videoclipuri făcute publice Vineri, Departamentul de Justiție a anunțat publicarea a peste 3 milioane de pagini, incluzând peste 2.000 de videoclipuri și mai mult de 180.000 de imagini. Potrivit autorităților, identitățile victimelor au fost protejate, deși mai multe persoane implicate susțin contrariul. Anunțul a fost făcut de Todd Blanche, care a precizat că anumite documente au fost excluse pentru a nu afecta anchete federale în curs sau din cauza conținutului extrem de sensibil privind abuzurile asupra minorilor. Plângere pentru viol împotriva lui Donald Trump Printre documentele aflate acum în atenția presei americane se regăsește un formular FBI care detaliază plângerea unei femei, identificată drept „Jane Doe”, care îl acuză pe Donald Trump de multiple abuzuri sexuale, inclusiv violuri, comise când aceasta avea 13 ani. Femeia intentase anterior un proces împotriva lui Trump, dar a renunțat la demers în 2016. Conform documentelor citate de presa americană, nota FBI menționează și că Jeffrey Epstein ar fi fost furios pentru faptul că Trump ar fi fost primul care a agresat-o sexual pe minoră și că ulterior Epstein ar fi violat-o la rândul său. Departamentul de Justiție a avertizat însă că dosarele includ și materiale nevalidate, întrucât „tot ceea ce a fost trimis FBI-ului de către public a fost inclus în producția legală”. Poziția Departamentului de Justiție: „Nu l-am protejat pe Trump” În fața acuzațiilor de mușamalizare, Todd Blanche a respins ferm ideea că Departamentul de Justiție ar fi acționat pentru a-l proteja pe fostul președinte. „Nu l-am protejat pe președintele Trump. Este fals să se spună că Departamentul de Justiție ar avea rolul de a-l proteja pe Donald J. Trump. Prioritatea noastră sunt victimele”, a declarat oficialul, adăugând însă că interesul public masiv „probabil nu va fi satisfăcut pe deplin” de examinarea documentelor. Dosarele Epstein implică și alte nume influente Documentele publicate scot la iveală și: schimburi de e-mailuri între Elon Musk și Jeffrey Epstein, privind o posibilă vizită pe insula acestuia din Caraibe (vizită pe care Musk susține că nu a realizat-o); refuzul lui Epstein de a răspunde, în 2016, la întrebări despre relația sa cu Bill Clinton, invocând Al Cincilea Amendament; implicarea lui Howard Lutnick, care l-ar fi invitat pe Epstein la o strângere de fonduri pentru Hillary Clinton în 2015, în ciuda afirmațiilor sale anterioare că a rupt orice legătură cu acesta încă din 2005. Presiune publică pentru publicarea integrală a dosarelor Deși Departamentul de Justiție a publicat aproximativ 3,5 milioane de documente, presa americană subliniază că peste 6 milioane ar exista în total. Democratul Ro Khanna a avertizat că refuzul de a face publice toate documentele „protejează persoane influente și subminează încrederea publicului în instituții”.

Trafic de droguri, dosar prescris (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Un mic traficant de droguri care a recunoscut fapta, trimis în judecată după opt ani. Prescriere

Un dosar de trafic de droguri de la Iași a rămas blocat timp de opt ani la DIICOT, fiind trimis în instanță cu doar câteva luni înainte de împlinirea termenului de prescripție. Trafic de droguri, dosar prescris Până la stabilirea primului termen de judecată, faptele s-au prescris, iar judecătorii nu au mai avut altă opțiune decât să constate încetarea procesului penal. Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar Situația a fost agravată de greva magistraților, care a întârziat suplimentar soluționarea cauzei. Chiar și după constatarea prescripției, pronunțarea sentinței a mai fost amânată câteva luni, cazul devenind un exemplu elocvent de blocaj instituțional în justiție. Continuarea, în Ziarul de Iași

Dosarul Epstein, milioane de pagini de investigat (sursa: US DoJ)
Internațional

Dosarul Epstein se extinde: 5,2 milioane de pagini de investigat, sute de juriști mobilizați

Departamentul american al Justiţiei a anunţat că mai are de examinat aproximativ 5,2 milioane de pagini de documente legate de cazul miliardarului Jeffrey Epstein. Potrivit unui document guvernamental, instituţia estimează că va fi nevoie de circa 400 de jurişti din patru birouri diferite pentru a finaliza analiza până la sfârşitul lunii ianuarie. Această situaţie ar putea amâna publicarea completă a documentelor cu mult după termenul anticipat, chiar dacă a fost depăşit deja pragul din 19 decembrie stabilit de Congres. Peste un milion de documente suplimentare au fost descoperite Întârzierea este explicată și prin faptul că Departamentul Justiţiei a anunţat recent identificarea a peste un milion de documente suplimentare potenţial legate de cazul Epstein. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Revizuirea paginilor rămase este programată să aibă loc între 5 şi 23 ianuarie. Pentru a accelera procesul, juriștilor voluntari li se oferă posibilitatea de telemuncă și bonusuri pentru activitatea desfășurată în afara programului. Cine a fost Jeffrey Epstein și de ce cazul rămâne controversat Jeffrey Epstein, miliardar american, a fost pus sub acuzare pentru multiple delicte sexuale, inclusiv trafic de minori. A murit în detenţie în 2019, oficial prin sinucidere, însă numeroase aspecte ale cazului au rămas neelucidate public și au generat teorii și controverse. Dosarul a implicat posibile legături cu personalităţi politice și din lumea afacerilor, ceea ce a amplificat interesul public. Legăturile lui Epstein cu Donald Trump și alți lideri politici Epstein a avut, de-a lungul timpului, relații amicale cu personalități politice cunoscute, printre care și Donald Trump. Actualul președinte american a negat însă că ar fi participat la petreceri organizate în reședința lui Epstein din Insulele Virgine și a afirmat că a întrerupt orice contact înainte ca acesta să fie inculpat. În 2024, un judecător din New York a publicat o listă cu presupuse contacte, cunoștințe, rude, victime și posibili complici ai lui Epstein, printre care se află și Donald Trump, precum și fostul președinte Bill Clinton. Documentele nu menționau comportamente ilegale din partea acestor persoane. Legea care permite desecretizarea documentelor despre Epstein Pe 18 noiembrie, Congresul american a adoptat o lege care permite publicarea tuturor documentelor neclasificate legate de cazul Epstein. Actul normativ acordă Departamentului Justiţiei maximum 30 de zile pentru a face publice documentele referitoare la Jeffrey Epstein și Ghislaine Maxwell. Deja au fost publicate numeroase materiale și fotografii, însă multe dintre ele au fost editate pentru a proteja identitatea victimelor.

Dosarul cocainei eșuate de pe plajele românești, blocat de cinci ani în „camera preliminară” Foto: captură video
Eveniment

Dosarul cocainei eșuate pe plajele românești, blocat de cinci ani în „camera preliminară” - presă

Dosarul cocainei eșuate, în 2019, pe plajele românești este blocat de cinci ani în „camera preliminară” și va rămâne acolo cel puțin până în februarie 2016, arată un documentar G4Media.  Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Dosarul se referă la celebrul transport de droguri care a ajuns în România la 19 martie 2019, în zona Sfântu Gheorghe, la câțiva kilometri de două unități de supraveghere a litoralului, radarul Internelor, parte din sistemul complex de supraveghere a traficului la Marea Neagră (SCOMAR), și Farul militar al Marinei. SCOMAR a căzut, la 19 martie 2019, pentru câteva ore - exact cât a fost nevoie ca traficanții să-și debarce marfa. Aceștia au avut ghinion, au fost surprinși de furtună și au pierdut o parte din marfă. Calupuri de cocaină au putut fi găsite pe plajele românești ale Măgrii Negre, așa s-a aflat despre acest incident. Din transportul de circa 3,5 tone, circa 2,5 tone au ajuns la autorități, iar o tonă a rămas la traficanți. Dosarul cocainei eșuate de pe plajele românești, blocat de cinci ani în „camera preliminară” În iulie 2020, DIICOT a trimis în judecată 16 inculpați. Însă, potrivit G4Media, după cinci ani în care dosarul a stat în camera preliminară - unde, potrivit legii, deciziile trebuie luate în maximum 60 de zile - Tribunalul Tulcea l-a retrimis la DIICOT, pentru presupuse vicii de procedură.  În 2020, de exemplu, luni întregi, dosarul a fost pasat între Tulcea și București, fiindcă nu era clar dacă infracțiunea se desfășurase doar la Tulcea sau pe teritoriul întregii țării. Rămas la Tulcea, dosarul este preluat de o judecătoare cu experiență de un an și ceva, iar amânările curg lanț: nu există traducere în spaniolă, un inculpat s-a înrolat în armata ucraineană sau unul dintre inculpaţii români susţine că el n-a primit rechizitoriul la reşedinţa sa din Guadalajara. De la o amânare la alta se scurg luni întregi, mult peste cele 60 de zile din lege.   În acest timp, presupus cap al operațiunii, Joseph Nour Eddine Nasrallah, care se afla într-o închisoare din Brazilia, a devenit de negăsit.  În noiembrie 2025, DIICOT a atacat decizia Tribunalului Tulcea de a cere refacerea procedurilor, iar contestația se judecă la Curtea de Apel Constanța, având termen în februarie 2026.  În dosar erau implicați și doi polițiști, Cătălin Popaene şi Costinel Bobîrnea, acuzaţi că au luat câte 1.000 de euro mită pentru a trece cu vederea faptul că transportatorii drogurilor nu avea acte de conducere a unei bărci aflate la remorcă - unde se aflau drogurile. În decembrie 2020, Curtea de Apel Constanța le-a permis celor doi să-şi exercite profesia de poliţist. Iar în mai 2021, prin decizia Tribunalului Tulcea, cei doi au scăpat și de controlul judiciar. În prezent, ambii sunt polițiști în Bucureşti, scria Libertatea în februarie 2025. 

Un nou dosar pentru medicul Tesloianu (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cardiologul care implanta stimulatoare luate de la cadavre, nou dosar penal

Medicul Dan Tesloianu intră în fața instanței într-un dosar distinct de cel privind reutilizarea dispozitivelor medicale, după ce judecătorii Curtea de Apel au avizat rechizitoriul procurorilor și au respins contestațiile formulate de acesta și de Andreea Ursaru. Un nou dosar pentru medicul Tesloianu Magistrații au dispus începerea judecății, urmând ca Tribunalul să stabilească primul termen. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Noul dosar a apărut în urma interceptărilor din ancheta principală, în care Tesloianu este acuzat că ar fi reutilizat 238 de dispozitive medicale prelevate de la persoane decedate, unele fiind implantate pacienților fără indicație reală, pe baza unor diagnostice falsificate. Din aceleași interceptări au reieșit indicii privind continuarea ilegală a construcției unei cabane într-o zonă protejată din Delta Moldovei, deși lucrările fuseseră oprite de autorități. Continuarea, în Ziarul de Iași

Dosarul „Ferma Dacilor”, trimis în judecată (sursa: Facebook/Ferma Dacilor)
Justiție

Procurorii au trimis în judecată "Ferma Dacilor", unde au murit opt oameni, după doi ani

Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova a anunțat finalizarea cercetărilor în dosarul privind incendiul devastator produs la Ferma Dacilor, în data de 26 decembrie 2023, tragedie soldată cu moartea a opt persoane. Procurorul de caz a dispus trimiterea în judecată, sub măsura controlului judiciar, a trei inculpați persoane fizice și a unei societăți comerciale, acuzați de distrugere din culpă cu consecințe dezastruoase. Activitate desfășurată ani la rând cu încălcarea legii Potrivit anchetatorilor, în perioada 2016–26 decembrie 2023, doi administratori de fapt și administratorul statutar al societății au desfășurat activitatea turistică prin încălcarea repetată a legislației în vigoare privind cazarea pentru perioade scurte. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Unitatea ar fi funcționat fără avizele și autorizațiile obligatorii emise de Inspectoratul pentru Situații de Urgență, cu nerespectarea normelor privind securitatea la incendiu, în contradicție cu Legea 307/2006 și normele tehnice aplicabile. Clădire construită fără autorizație și „intrare în legalitate” ilegală Conform comunicatului Parchetului, corpul principal al clădirii – care includea restaurant, bucătărie și spații de cazare – a fost construit în regie proprie, fără autorizație de construire. Demersurile ulterioare pentru „intrarea în legalitate” au fost realizate, la rândul lor, cu încălcarea prevederilor legale, ceea ce a contribuit la menținerea unei situații de risc major. Cauza incendiului: defect electric grav și instalații neconforme Ancheta a stabilit că incendiul izbucnit în jurul orei 05:45 a fost provocat de un defect de natură electrică. Instalația electrică era realizată fără proiect, subdimensionată și lipsită de sisteme de protecție funcționale. Procurorii indică lipsa corelării între puterea consumatorilor electrici și tipurile de cabluri utilizate, precum și absența protecțiilor adecvate la scurtcircuit, situație care a dus la supraîncălzirea conductorilor și aprinderea izolației. Propagarea focului și lipsa șanselor de salvare Răspândirea rapidă a incendiului a fost facilitată de neignifugarea materialului lemnos folosit la construcție și de nefuncționarea instalației de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu. Imposibilitatea salvării victimelor a fost cauzată atât de lipsa unui sistem de alarmare funcțional, cât și de absența unor căi de evacuare conforme, elemente care au privat persoanele aflate în clădire de orice șansă reală de supraviețuire. Instituții implicate în anchetă Cercetările penale au fost realizate cu sprijinul polițiștilor din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Prahova, fiind implicate și alte structuri specializate. Printre acestea, Inspectoratul General al Poliției Române, Institutul Național de Criminalistică și INSEMEX Petroșani. Dosarul, trimis la Judecătoria Mizil După finalizarea rechizitoriului, dosarul a fost înaintat spre soluționare Judecătoria Mizil. Incendiul de la Ferma Dacilor s-a soldat cu opt victime – cinci adulți și trei copii – și doi răniți, fiind una dintre cele mai grave tragedii petrecute în unități turistice din România în ultimii ani.

Trafic de droguri, dosar aproape anulat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Dosarul de trafic de droguri al unui adolescent de bani gata, făcut terci de procurori slabi

Dosarul de trafic de droguri al lui Ioan David Zapodeanu, fiul milionarului Ion Zapodeanu, a fost serios slăbit la Curtea de Apel Iași, după ce magistrații au eliminat probe-cheie și declarații ale martorilor. Trafic de droguri, dosar aproape anulat Instanța a constatat neregularități în rechizitoriul întocmit de DIICOT, anulând mare parte dintre actele materiale de trafic de droguri imputate inculpatului, precum și o parte din constatările realizate la flagrant. Citește și: Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților - ordonanță de urgență Dezbaterile urmează să fie reluate luna viitoare, pe baza probelor rămase, dacă procurorii nu vor solicita returnarea dosarului pentru refacerea anchetei. În cauză sunt trimiși în judecată 12 inculpați, inclusiv minori, investigația pornind de la suspiciuni privind vânzarea și consumul de droguri într-un liceu din Iași și extinzându-se asupra unei rețele mai ample. Continuarea, în Ziarul de Iași

Publicarea parțială a dosarului Epstein, controverse (sursa: CBS News)
Internațional

Publicarea parțială a dosarului Epstein stârnește controverse: victimele acuză lipsa de transparență

Victime ale agresorului sexual american Jeffrey Epstein și membri ai Congresului SUA au criticat dur administrația președintelui Donald Trump, acuzând lipsa de transparență în procesul de publicare a dosarului Epstein. Documentele au fost făcute publice doar parțial, multe fiind editate, iar unele fotografii eliminate după ce apăruseră inițial online. „Suntem foarte dezamăgiți”: reacția victimelor Marina Lacerda, una dintre cele peste 1.000 de presupuse victime ale lui Epstein, a declarat la CNN că publicarea fragmentată a documentelor este inacceptabilă. Citește și: VIDEO Marele mister din viața Liei Savonea: în primii ani de magistratură, nu accepta nici măcar un buchet de flori de la prieteni „De ce nu pot fi publicate pur și simplu numele care trebuie publicate?”, a întrebat ea, criticând anonimizarea extensivă a persoanelor menționate în dosar. Jeffrey Epstein, finanțator extrem de influent, a murit în 2019 într-o închisoare din New York, înainte de a fi judecat pentru infracțiuni sexuale. De-a lungul deceniilor, el a fost asociat cu numeroase personalități, inclusiv Donald Trump și Bill Clinton. Publicarea dosarului Epstein, sub semnul opacității Administrația Trump a început vineri să publice mii de fotografii, înregistrări video și documente din ancheta Epstein, în baza unei legi a transparenței. Totuși, până la termenul limită de la miezul nopții, nu toate materialele au fost făcute publice. Mai mult, numeroase documente au fost masiv editate. Un act judiciar din New York, de exemplu, a fost acoperit integral cu benzi negre pe 119 pagini, fapt care a alimentat suspiciunile privind o posibilă mușamalizare. Congresul acuză protejarea elitelor influente Democratul Ro Khanna a acuzat Departamentul de Justiție că protejează persoane influente implicate în abuzuri sexuale asupra minorilor. Critica a fost susținută inclusiv de republicanul Thomas Massie și de fosta aliată a lui Trump, Marjorie Taylor Greene, care a invocat lipsa de transparență drept motiv al ruperii relației politice cu fostul președinte. Departamentul de Justiție respinge acuzațiile Adjunctul procurorului general, Todd Blanche, a declarat la ABC News că nu există nicio intenție de a ascunde informații din dosar pentru a proteja figuri politice precum Donald Trump sau Bill Clinton. Cu toate acestea, presa americană a relatat că aproximativ o duzină de imagini au fost eliminate după ce au fost publicate temporar. Sâmbătă seara, Departamentul de Justiție a transmis că documentele și fotografiile „vor continua să fie analizate și editate, în conformitate cu legea și pe baza noilor informații”. Îngrijorări privind eliminarea imaginilor cu Trump Opoziția democrată și-a exprimat îngrijorarea în special față de dispariția uneia dintre puținele imagini în care apărea Donald Trump. Liderul senatorilor democrați, Chuck Schumer, a avertizat că eliminarea unor astfel de probe ar putea ascunde „una dintre cele mai mari mușamalizări din istoria Americii”. Imaginea, care prezenta mai multe fotografii aranjate într-un sertar, inclusiv una cu actualul președinte, devenise inaccesibilă sâmbătă. Epstein, celebrități și un scandal global Dosarul Epstein include imagini și referințe la numeroase personalități din politică, afaceri, cinema și muzică, precum Michael Jackson, Mick Jagger sau Woody Allen. De asemenea, apare și Prince Andrew, fratele regelui Charles al III-lea, acuzat de una dintre victime, dar care neagă orice vină. Moartea lui Epstein, declarată oficial sinucidere, continuă să alimenteze teorii ale conspirației potrivit cărora ar fi fost ucis pentru a nu divulga informații compromițătoare despre elitele globale. Promisiuni încălcate și presiuni politice Deși Donald Trump promisese în campania electorală publicarea integrală a dosarului Epstein, ulterior a catalogat subiectul drept o „farsă” politică. Sub presiunea Congresului și a propriului electorat, el a promulgat în noiembrie o lege a transparenței. Întrebat recent despre dosar, miliardarul newyorkez în vârstă de 79 de ani, al cărui nume apare rar în documentele publicate, a refuzat să comenteze.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră