miercuri 19 august
Login Contact
DeFapt.ro

donald trump

676 articole
Internațional

Noi dulcegării Putin-Trump: președintele rus i-a oferit omologului american un portret al liderului de la Casa Albă, opera unui cunoscut artist rus

Putin, cadou personalizat pentru Donald Trump. Președintele rus Vladimir Putin i-a transmis un „cadou absolut personal” președintelui american Donald Trump. Acesta a fost prezentat emisarului special al lui Trump, Steve Witkoff, săptămâna trecută, potrivit agenției Tass. Putin, cadou personalizat pentru Donald Trump Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, nu a dezvăluit natura exactă a cadoului. Citește și: Beizadeaua Victor Micula a primit 83.000 de dolari pe TikTok de la Bogdan Peșchir ca să-l promoveze pe Călin Georgescu Cu toate acestea, presa americană a raportat că Witkoff ar fi declarat că este vorba despre un portret al lui Donald Trump, realizat de un artist rus proeminent. Fiind un gest de natură personală, Kremlinul nu va furniza alte detalii oficiale, cu excepția cazului în care Vladimir Putin va decide să facă acest lucru. Admirația lui Putin pentru Trump De-a lungul timpului, Vladimir Putin și-a exprimat în mai multe rânduri aprecierea față de Donald Trump. Relația dintre cei doi lideri a fost marcată de respect reciproc, iar acest cadou denotă un nou gest de simpatie din partea președintelui rus. În mod special, Putin a lăudat rezistența lui Trump după tentativa de asasinat din iulie 2024, când acesta a fost rănit ușor la ureche în timpul unui miting electoral. Discuții ruso-americane despre războiul din Ucraina Peskov a mai declarat că atât Rusia, cât și Statele Unite manifestă dorința și disponibilitatea de a progresa în negocierile pentru soluționarea pașnică a războiului din Ucraina. Aceste discuții se desfășoară în prezent la Riad, unde reprezentanți ai ambelor state abordează diverse aspecte ale conflictului. Siguranța transportului maritim și exporturile de cereale Printre subiectele centrale ale negocierilor se numără securitatea transportului maritim pe Marea Neagră, cu un accent deosebit pe exporturile de cereale ucrainene. Rusia a anulat anterior un acord privind transportul acestora, invocând faptul că interesele sale nu au fost respectate.

Noi dulcegării Putin-Trump: președintele rus i-a oferit omologului american un portret al liderului de la Casa Albă, opera unui cunoscut artist rus
Putin susține că s-a rugat pentru Trump la biserică după ce actualul președinte a fost ținta unui asasinat în campanie
Internațional

Putin susține că s-a rugat pentru Trump la biserică după ce actualul președinte a fost ținta unui asasinat în campanie

Putin, rugăciuni pentru Trump după atac. Președintele rus Vladimir Putin s-a rugat pentru Donald Trump după tentativa de asasinat din vara anului trecut, potrivit lui Steve Witkoff, emisarul special al liderului american pentru Orientul Mijlociu. Declarațiile acestuia au fost făcute în cadrul unui interviu acordat lui Tucker Carlson și au fost relatate de Politico. Putin, rugăciuni pentru Trump după atac În timpul unei vizite la Moscova, Steve Witkoff a discutat cu Vladimir Putin despre încercarea de asasinat asupra lui Trump, care a avut loc în iulie anul trecut, în Pennsylvania. Citește și: PSD, profeții apocaliptice dacă nu câștigă Antonescu: România, în criză, Ciolacu - alungat Potrivit acestuia, liderul de la Kremlin i-a mărturisit că, după incident, a mers la o biserică locală, s-a întâlnit cu duhovnicul său și s-a rugat pentru Trump. „Când Donald Trump a fost împușcat, Putin a mers la o biserică, s-a întâlnit cu duhovnicul său și s-a rugat pentru viitorul președinte”, a declarat Witkoff. Acesta a subliniat că Putin și Trump au avut o relație de prietenie, motiv pentru care liderul rus a fost profund afectat de eveniment. Atacul asupra lui Trump Incidentul s-a petrecut în iulie 2024, când Donald Trump, pe atunci candidatul Partidului Republican la alegerile prezidențiale, ținea un discurs la un miting electoral din Butler, Pennsylvania. Atacatorul, identificat ca fiind Thomas Matthew Crooks, un tânăr de 20 de ani, a deschis focul asupra actualului președinte, un glonț trecându-i periculos de aproape de ureche. Kremlinul a susținut că tentativa de asasinat a fost orchestrat de adversarii politici ai lui Trump. Putin i-a oferit lui Trump un portret personalizat În același interviu, Witkoff a dezvăluit că Vladimir Putin a comandat un portret special al lui Donald Trump, realizat de un artist rus renumit. Ulterior, acest tablou i-a fost oferit lui Trump, în semn de apreciere. De-a lungul anilor, Donald Trump a avut numeroase declarații admirative la adresa lui Putin, numindu-l „geniu” și „lider puternic”. Această atitudine i-a adus critici, unii susținând că este prea indulgent față de Kremlin. Conversația recentă dintre Trump și Putin La începutul acestei săptămâni, Donald Trump și Vladimir Putin au discutat la telefon timp de două ore despre posibilitatea încheierii războiului din Ucraina. Trump a descris conversația drept „foarte bună și productivă”, fără a oferi detalii despre eventualele soluții propuse.

Lui Trump nu-i pasă decât de el însuși, spune fostul ministru ucrainean de Externe Kuleba
Internațional

Lui Trump nu-i pasă decât de el însuși, spune fostul ministru ucrainean de Externe Kuleba

Kuleba, atac dur la președintele Trump. Fostul ministru ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat la Nancy, Franța, că lui Donald Trump „nu-i pasă de Ucraina” și că este preocupat doar de interesele sale și ale Statelor Unite. Kuleba, care predă acum la Sciences Po, a avertizat că Europa nu ar trebui să aștepte sprijin necondiționat din partea președintelui american. Kuleba, atac dur la președintele Trump „Nu-i pasă de Ucraina, de nici o ţară europeană, nici de Uniunea Europeană. Deci nu ar trebui să vă aşteptaţi să fie dispus să ajute. Dar asta nu înseamnă că este imposibil să negociezi cu el", a afirmat Dmitro Kuleba. Citește și: Cristela Georgescu, în spatele contului de TikTok folosit pentru plăți în favoarea lui Călin Georgescu, arată interceptările din dosarul penal Luni vor începe noi discuții în Arabia Saudită între Ucraina, SUA și Rusia, menite să evalueze posibilitatea unui armistițiu. Kuleba sugerează că un acord temporar de încetare a focului asupra infrastructurii energetice ar putea fi posibil, deoarece ar aduce mai multe beneficii Rusiei decât Ucrainei. Cu toate acestea, el avertizează că atacurile cu drone și rachete rusești asupra orașelor ucrainene vor continua în timpul negocierilor. Planul lui Trump: armistițiu de 30 de zile Donald Trump dorește să impună un armistițiu general de 30 de zile ca precondiție pentru negocierile de pace. Sub presiunea Washingtonului, Kievul s-a declarat în favoarea acestui armistițiu, însă Vladimir Putin a acceptat doar un moratoriu limitat asupra atacurilor energetice. Ucraina cere protecția infrastructurii civile Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că echipa sa va prezenta la negocieri o listă de zone civile care ar trebui protejate în cazul unui moratoriu asupra atacurilor. În trei ani de război, Rusia a devastat rețeaua energetică ucraineană, iar Kievul a răspuns prin atacuri asupra terminalelor petroliere rusești cu drone cu rază lungă de acțiune.

Pentru că l-a criticat pe Trump, un cercetător francez a primit interdicție să intre în SUA. A aflat când a aterizat
Internațional

Pentru că l-a criticat pe Trump, un cercetător francez a primit interdicție să intre în SUA. A aflat când a aterizat

Criticii lui Trump, interdicție în SUA. Ministrul francez al Cercetării și-a exprimat "îngrijorarea" după ce autoritățile americane au refuzat accesul unui cercetător francez de la Centre National de la Recherche Scientifique (CNRS), care se deplasa în SUA pentru a participa la o conferință lângă Houston, potrivit Le Monde.  Criticii lui Trump, interdicție în SUA Cercetătorul a fost respins la frontieră și deportat, se pare, din cauza unor mesaje personale de pe telefonul său, care conțineau critici la adresa politicilor de cercetare ale fostului președinte american Donald Trump. Citește și: De ce a fost iertat de închisoare șoferul care a rupt un om în două, la propriu, pe trecerea de pietoni Potrivit unei surse diplomatice, incidentul a avut loc pe 9 martie, când cercetătorul specializat în domeniul spațial a fost supus unui control aleatoriu la sosirea în Statele Unite. În timpul verificării, autoritățile au inspectat atât laptopul său de serviciu, cât și telefonul personal. Se presupune că în timpul percheziției au fost descoperite mesaje referitoare la tratamentul aplicat comunității științifice în timpul administrației Trump. Oficialii americani ar fi considerat că aceste mesaje "se traduc prin ură față de Trump și pot fi interpretate ca acte de terorism". FBI, la un pas să deschidă un dosar Ca urmare, cercetătorului i-au fost confiscate dispozitivele profesionale și personale și a fost expulzat în Europa a doua zi. O altă sursă a declarat pentru AFP că autoritățile americane l-au acuzat pe cercetător de mesaje "instigatoare la ură și conspiraționiste". Acestuia i s-ar fi spus că FBI va deschide o investigație, însă acuzațiile au fost ulterior retrase. Incidentul vine pe fondul mai multor măsuri controversate adoptate de Donald Trump de la revenirea sa la Casa Albă, care au vizat comunitatea științifică, inclusiv reduceri drastice ale bugetului și cenzura anumitor teme în cercetarea finanțată de stat. Franța invocă "libertatea de expresie" Ministrul francez al Învățământului Superior și Cercetării, Philippe Baptiste, a luat apărarea cercetătorului, afirmând: "Libertatea de opinie, cercetarea liberă și libertățile academice sunt valori pe care vom continua să le apărăm cu mândrie. Voi susține dreptul tuturor cercetătorilor francezi de a rămâne fideli acestor principii, respectând, desigur, legea." Ministerul francez de Externe a recunoscut suveranitatea SUA în privința politicii de imigrare, dar a condamnat situația, subliniind angajamentul Franței pentru libertatea de expresie și cooperarea științifică. Ambasada SUA din Paris, contactată de AFP, a redirecționat solicitările către serviciile vamale, care nu au oferit încă un răspuns oficial.

Trump, generos cu Zelenski: a promis mai multe sisteme antiaeriene, dar a sugerat și ca SUA să preia centralele electrice și nucleare ucrainene
Internațional

Trump, generos cu Zelenski: a promis mai multe sisteme antiaeriene, dar a sugerat și ca SUA să preia centralele electrice și nucleare ucrainene

Propunerile lui Trump către președintele Zelenski. Statele Unite au anunțat că vor sprijini Ucraina în achiziția de noi sisteme de apărare antiaeriană, a declarat miercuri Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe. Declarația a venit la câteva ore după convorbirea telefonică dintre președintele american Donald Trump și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski. Propunerile lui Trump către președintele Zelenski „Președintele Zelenski a cerut sisteme de apărare antiaeriană (...) și președintele Trump a acceptat să colaboreze cu el pentru a vedea ce este disponibil, în special în Europa”, a declarat  Karoline Leavitt. Citește și: Lovitură pentru Antonescu, șanse mari pentru ca Simion să prindă turul doi: Anamaria Gavrilă s-a retras din competiția pentru Cotroceni Leavitt a subliniat că schimbul de informații militare dintre SUA și Ucraina va continua pentru a sprijini apărarea țării împotriva atacurilor rusești. SUA, control asupra centralelor nucleare și electrice ucrainene În cadrul aceleiași convorbiri, Trump i-a sugerat lui Zelenski că Statele Unite ar putea lua „în posesie” centralele nucleare și electrice ale Ucrainei. „Deținerea de către americani a acestor centrale ar constitui cea mai bună protecție și cel mai bun sprijin posibil pentru infrastructurile energetice ucrainene”, a afirmat  Karoline Leavitt. Această propunere a stârnit numeroase reacții, având implicații majore în geopolitica regională și în controlul infrastructurilor strategice din Ucraina. Zelenski acceptă armistrițiul temporar Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina este pregătită să oprească loviturile asupra infrastructurilor energetice și civile din Rusia, ca parte a unui posibil acord pentru reducerea conflictului. „Una dintre primele etape către încheierea războiului ar putea fi încetarea loviturilor asupra infrastructurilor energetice și a altor infrastructuri civile. Am susținut această măsură și Ucraina a confirmat că suntem pregătiți să o punem în aplicare.” Zelenski a descris convorbirea cu Trump drept „pozitivă, foarte substanțială și sinceră”, sugerând deschiderea către negocieri diplomatice.  

Trump a discutat și cu Zelenski, au confirmat ambii președinți. Totuși, nu e clar ce va urma pe front
Internațional

Trump a discutat și cu Zelenski, au confirmat ambii președinți. Totuși, nu e clar ce va urma pe front

Trump confirmă discuția „bună” cu Zelenski. Președintele american Donald Trump a anunțat miercuri că a avut o convorbire telefonică „foarte bună” cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Discuția a avut loc la o zi după ce Trump a vorbit cu omologul său rus, Vladimir Putin. Cu toate acestea, Trump nu a oferit detalii despre conținutul convorbirii, menționând că acestea vor fi furnizate de secretarul de stat Marco Rubio și de consilierul pentru securitate națională Michael Waltz. Trump confirmă discuția „bună” cu Zelenski Trump a confirmat discuția cu președintele Ucrainei, într-un mesaj pe Truth Social. Citește și: Lovitură pentru Antonescu, șanse mari pentru ca Simion să prindă turul doi: Anamaria Gavrilă s-a retras din competiția pentru Cotroceni „Tocmai am încheiat o discuție telefonică foarte bună cu președintele Zelenski al Ucrainei. A durat aproximativ o oră. Mare parte din discuție a fost legată de convorbirea de ieri cu președintele Putin, pentru a alinia atât Rusia, cât și Ucraina în ceea ce privește cererile și nevoile lor. Suntem pe drumul cel bun și îi voi cere secretarului de stat Marco Rubio și consilierului pentru securitate națională Michael Waltz să ofere o descriere exactă a punctelor discutate. Declarația va fi transmisă în scurt timp”, a scris Trump. În același timp, președintele Zelenski a confirmat discuția cu Trump, însă nu a oferit concluzii clare ale acesteia. Armistițiu parțial convenit între Rusia și Ucraina În cadrul discuției dintre Trump și Putin, cei doi lideri ar fi convenit asupra unui armistițiu parțial. Acesta presupune ca atât Ucraina, cât și Rusia să înceteze timp de 30 de zile atacurile asupra infrastructurilor energetice. Totodată, s-a discutat despre posibilitatea unui armistițiu general, însă, potrivit surselor, Vladimir Putin a respins deocamdată această propunere. Poziția Kremlinului: „Cauzele profunde ale crizei” Potrivit unui comunicat oficial al Kremlinului, orice soluționare negociată a conflictului din Ucraina trebuie să „ia în considerare necesitatea necondiționată de a elimina cauzele profunde ale crizei, precum și interesele legitime de securitate ale Rusiei”. Prin această formulare, Moscova cere, de fapt, recunoașterea anexării teritoriilor ocupate din Ucraina, excluderea Ucrainei din procesul de aderare la NATO și crearea unei noi arhitecturi europene de securitate. Discuții suplimentare planificate în Arabia Saudită Pentru a continua dialogul, emisarul lui Trump, Steve Witkoff, a anunțat că săptămâna viitoare, luni sau marți, vor avea loc noi negocieri între reprezentanți ai Rusiei și ai Statelor Unite în Arabia Saudită. Scopul acestor discuții rămâne incert, dar ele ar putea viza clarificarea unor condiții pentru o eventuală pace între Rusia și Ucraina.

Putin vrea ca Trump să recunoască teritoriile ocupate în Ucraina ca parte a Rusiei
Internațional

Putin vrea ca Trump să recunoască teritoriile ocupate în Ucraina ca parte a Rusiei

Rusia cere SUA recunoașterea teritoriilor anexate. Președintele rus Vladimir Putin dorește ca omologul său american, Donald Trump, să recunoască oficial Crimeea și cele patru provincii ucrainene anexate de Rusia ca parte a teritoriului său, potrivit unui articol publicat miercuri de Kommersant. Rusia cere SUA recunoașterea teritoriilor anexate Conform surselor citate de Kommersant, președintele Putin a discutat această cerere cu cercuri de afaceri înaintea convorbirii sale telefonice cu Trump. Citește și: Ciolacu nu se dă dus: Toţi candidaţii la funcția de președinte spun cum îl schimbă pe Ciolacu. Vă spun eu de acum, nu poate niciunul Kremlinul ar dori ca SUA să accepte oficial anexarea Crimeei, ocupată de Rusia în 2014, precum și a provinciilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, declarate unilateral ca parte a Rusiei. Ce oferă Putin în schimb? Dacă această recunoaștere va avea loc „în viitorul apropiat”, Putin s-ar angaja să nu revendice alte teritorii ucrainene, precum Odesa. Această promisiune vine în contextul în care Rusia nu controlează în totalitate nici măcar provinciile deja anexate pe hârtie. Realitatea pe teren Deși Rusia a declarat anexarea celor patru regiuni în 2022, realitatea militară este diferită. Lugansk este singura provincie aproape complet ocupată de forțele ruse. Donețk, Zaporojie și Herson rămân parțial sub control ucrainean, Kievul având între 20% și 33% din teritoriu, în funcție de regiune. Herson are cea mai mare prezență ucraineană, după ce armata rusă s-a retras din partea de nord a regiunii în noiembrie 2022, sub presiunea unei contraofensive ucrainene. Kremlinul neagă discutarea subiectului Întrebat despre informațiile publicate de Kommersant, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susținut că această temă nu a fost discutată de Trump și Putin în conversația lor telefonică. Potrivit declarațiilor oficiale, cei doi lideri au convenit în principal asupra unui armistițiu parțial de 30 de zile, pentru a opri atacurile reciproce asupra infrastructurilor energetice. De asemenea, au discutat posibilitatea unui armistițiu general, dar fără un acord final, deoarece Putin nu l-a acceptat deocamdată. Rusia insistă asupra unei noi arhitecturi de securitate Kremlinul subliniază că orice soluționare negociată a conflictului din Ucraina trebuie să ia în considerare „cauzele profunde ale crizei” și „interesele legitime de securitate ale Rusiei”. Această formulare maschează cererile Rusiei, care includ recunoașterea anexării teritoriilor ucrainene pe care le controlează parțial, blocarea aderării Ucrainei la NATO și crearea unei noi arhitecturi de securitate în Europa, care să țină cont de interesele Moscovei.

Trump a șters istoria Navajo din armata americană. Soldații Navajo au dezvoltat un cod de comunicare folosit în al doilea război mondial
Internațional

Trump a șters istoria Navajo din armata americană. Soldații Navajo au dezvoltat un cod de comunicare folosit în al doilea război mondial

Istoria Navajo, ștearsă din armata americană. Consiliul Națiunii Navajo și-a exprimat marți „profunda dezamăgire” față de decizia administrației președintelui Donald Trump de a elimina de pe site-urile armatei americane articolele care recunoșteau contribuțiile „Navajo Code Talkers”. Istoria Navajo, ștearsă din armata americană Decizia lui Trump face parte dintr-o serie de ordine executive recente care elimină politicile de Diversitate, Echitate și Incluziune (DEI) din instituțiile finanțate federal. Citește și: Boloș recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR și este pe locul patru de la coada UE Soldații Navajo au jucat un rol esențial în al Doilea Război Mondial, dezvoltând un cod de comunicații bazat pe limba Navajo, considerat imposibil de spart. Acest sistem criptat a fost utilizat în operațiuni militare strategice, contribuind la succesul forțelor americane și salvând nenumărate vieți. În ciuda recunoașterii istorice a acestor fapte, eliminarea mențiunilor despre Navajo Code Talkers este considerată o lipsă de respect și o nedreptate istorică, potrivit reprezentanților tribului. Critici asupra deciziei administrației Trump Crystalyne Curley, președinta Camerei Reprezentanților a Consiliului Tribului Navajo, a declarat că această măsură este „dezonorantă”, subliniind că Navajo Code Talkers și-au câștigat locul în istorie prin sacrificiile lor. Ea a argumentat că Națiunea Navajo nu ar trebui să fie inclusă în inițiativele DEI, deoarece nu este „un grup rasial”, ci un popor cu statut politic distinct, ceea ce ar trebui să excludă tribul de la aplicarea ordinului executiv. Navajo colaborează cu administrația pentru clarificări Consiliul Națiunii Navajo a anunțat că lucrează activ cu administrația Trump pentru a înțelege motivele eliminării acestor articole și pentru a încerca restabilirea recunoașterii oficiale a contribuțiilor indigene. Teritoriul tribului Navajo se întinde pe părți din Arizona și New Mexico, iar reprezentanții săi continuă să militeze pentru recunoașterea contribuției eroilor nativi americani în istoria militară a Statelor Unite.

BREAKING Putin a acceptat să nu mai lovească infrastructura energetică ucraineană timp de 30 de zile, spune Kremlinul
Internațional

BREAKING Putin a acceptat să nu mai lovească infrastructura energetică ucraineană timp de 30 de zile, spune Kremlinul

Rusia-Ucraina, armistițiu pe infrastructura energetică. Președintele rus, Vladimir Putin, a fost de acord marți cu propunerea președintelui american Donald Trump privind un armistițiu de 30 de zile privind atacurile contra infrastructurii energetice. Rusia-Ucraina, armistițiu pe infrastructura energetică Kremlinul a anunțat că liderul de la Moscova a emis deja un ordin către armata rusă pentru încetarea atacurilor reciproce asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, după o discuție telefonică între cei doi lideri. Citește și: EXCLUSIV Șomeră cu Porsche Cayenne, simpatizantă PNL, fostă secretară în Germania, angajată consilier superior la Ministerul Energiei În cadrul convorbirii, Putin și Trump au avut un „schimb de opinii detaliat și sincer” cu privire la conflictul din Ucraina. Președintele rus a subliniat că soluționarea războiului trebuie să fie „cuprinzătoare, durabilă și pe termen lung”, luând în considerare interesele de securitate ale Rusiei și cauzele fundamentale ale conflictului. SUA și Ucraina au convenit deja asupra armistițiului Propunerea de încetare a ostilităților pentru o perioadă de 30 de zile a fost avansată de Statele Unite și acceptată deja de Ucraina săptămâna trecută. În cadrul discuției, Putin a atras atenția asupra unor „puncte semnificative” legate de monitorizarea armistițiului și de prevenirea utilizării acestuia de către Ucraina pentru mobilizarea de trupe și reînarmare. Kremlinul cere oprirea asistenței militare străine către Kiev Un alt aspect important abordat de Putin în discuția cu Trump a fost condiția ca sprijinul militar străin și furnizarea de informații către Ucraina să fie oprite. Potrivit Kremlinului, aceasta este o măsură esențială pentru prevenirea escaladării conflictului și pentru avansarea către o soluție politică și diplomatică.  

Trump intenționează să recunoască peninsula Crimeea drept teritoriu rusesc ca parte a unei înțelegeri cu Putin
Internațional

Trump intenționează să recunoască peninsula Crimeea drept teritoriu rusesc ca parte a unei înțelegeri cu Putin

Trump analizează recunoașterea Crimeei, teritoriu rusesc. Administrația președintelui american Donald Trump ia în considerare recunoașterea peninsulei Crimeea, anexată de Rusia în 2014, ca parte a Federației Ruse. Această posibilitate ar face parte dintr-un eventual acord de pace menit să pună capăt războiului din Ucraina, potrivit site-ului de știri Semafor. Trump analizează recunoașterea Crimeei, teritoriu rusesc Conform surselor citate de Semafor, oficiali americani discută și despre posibilitatea ca Washingtonul să încurajeze Organizația Națiunilor Unite să adopte aceeași poziție. Citește și: Cum a ajuns grupul de Facebook „Râzi fără oprire” la „George Simion Președinte” Totuși, aceste informații nu au putut fi verificate independent, iar Casa Albă a refuzat să facă vreun comentariu pe acest subiect. Donald Trump nu a luat încă o decizie finală în această privință, iar recunoașterea Crimeei drept teritoriu rusesc ar fi doar una dintre mai multe opțiuni analizate de administrația sa. Această strategie ar putea face parte dintr-o abordare mai amplă privind negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina. Convorbire între Trump și Putin despre un posibil armistițiu Liderul de la Casa Albă urmează să discute telefonic cu președintele rus Vladimir Putin, într-o încercare de a-l convinge să accepte un armistițiu. Scopul acestei inițiative ar fi avansarea către o încetare completă a conflictului, care durează deja de peste trei ani. Crimeea, punct fierbinte în conflictul ruso-ucrainean Deși Rusia a anexat Crimeea în 2014, majoritatea țărilor continuă să recunoască peninsula ca parte a Ucrainei. Kievul a afirmat în repetate rânduri că dorește recuperarea teritoriului, însă admite că o soluție militară nu este fezabilă în prezent. Poziția Kremlinului Moscova a susținut constant că statutul Crimeei este un subiect închis. Peninsula, unde se află Flota Rusă a Mării Negre și o populație majoritar rusofonă, este considerată de Kremlin parte integrantă a Federației Ruse, iar oficialii ruși au declarat că această situație nu va putea fi schimbată.

Trump a retras agenții Secret Service care îi protejau pe fiul și fiica lui Joe Biden
Internațional

Trump a retras agenții Secret Service care îi protejau pe fiul și fiica lui Joe Biden

Copiii lui Biden, fără protecție oficială. Președintele american Donald Trump a revocat luni protecția Secret Service pentru Hunter Biden și Ashley Biden, copiii fostului președinte Joe Biden. Copiii lui Biden, fără protecție oficială Într-o postare pe Truth Social, Trump a criticat faptul că Hunter Biden a beneficiat mult timp de protecția Secret Service, finanțată din banii contribuabililor americani. Citește și: EXCLUSIV Toți sinecuriștii ministrului Burduja: consilieri și colegi din PNL, plasați în funcții foarte bănoase la companii din Energie De asemenea, a anunțat că Ashley Biden, protejată de 13 agenți, va fi scoasă de pe listă. Decizia, anunțată după o întrebare a presei Revocarea protecției a fost comunicată la scurt timp după ce un reporter l-a întrebat pe Trump despre detaliile legate de protecția acordată lui Hunter Biden. Inițial, președintele a spus că nu era la curent cu această situație, dar că va analiza subiectul.

Trump nu vrea să-l tragă pe Putin la răspundere pentru invadarea Ucrainei, a retras SUA din grupul țărilor care judecă delictele de agresiune
Internațional

Trump nu vrea să-l tragă pe Putin la răspundere pentru invadarea Ucrainei, a retras SUA din grupul țărilor care judecă delictele de agresiune

Trump nu vrea judecarea lui Putin. Statele Unite au notificat oficialii europeni că se retrag din Centrul Internațional pentru Judecarea Delictelor de Agresiune împotriva Ucrainei, un grup multinațional creat pentru a investiga liderii responsabili de invazia rusă, inclusiv pe Vladimir Putin, potrivit unei relatări a The New York Times. Această decizie marchează o schimbare semnificativă față de angajamentul administrației Joe Biden, care a sprijinit activ inițiativa în 2023. Trump nu vrea judecarea lui Putin Grupul de investigație, susținut de Eurojust – Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Justiție Penală, includea reprezentanți din Ucraina, statele baltice și România. Citește și: DNA a filat jurnaliști de investigație (RISE Project, Recorder) luni de zile și le-a interceptat comunicațiile. Apoi a clasat dosarele Statele Unite erau singura țară non-europeană implicată, trimițând un procuror de rang înalt al Departamentului de Justiție pentru a colabora cu anchetatorii. În paralel, administrația Trump reduce activitatea echipei interne a SUA privind crimele de război, echipă creată în 2022 de fostul procuror general Merrick Garland. Rolul SUA în investigarea crimelor de război În perioada Biden, echipa americană cunoscută sub numele de WarCAT a oferit sprijin logistic, instruire și asistență directă procurorilor ucraineni, ajutându-i să documenteze și să aducă în instanță crimele de război comise de Rusia. Prin retragerea SUA, Ucraina și partenerii europeni pierd un sprijin esențial în anchetele internaționale privind agresiunile rusești. Motivul invocat: realocarea resurselor Administrația Donald Trump nu a oferit un motiv detaliat pentru retragerea din acest grup de anchetă, menționând doar necesitatea realocării resurselor. Această justificare este similară cu cea folosită pentru alte schimbări de politică externă implementate de Casa Albă în ultimele luni. Decizia semnalează o schimbare de strategie a SUA în ceea ce privește abordarea conflictului ruso-ucrainean și răspunderea liderilor implicați.

Așteptata discuție Trump-Putin despre Ucraina va avea loc marți, a anunțat președintele american
Internațional

Așteptata discuție Trump-Putin despre Ucraina va avea loc marți, a anunțat președintele american

Trump anunță discuții directe cu Putin. Președintele american Donald Trump a declarat duminică seara că va avea o convorbire oficială marți cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru a discuta despre posibilitatea încheierii războiului din Ucraina. Trump anunță discuții directe cu Putin Trump a anunțat că discuția cu liderul de la Kremlin va avea loc marți. Citește și: Claudiu Târziu, atac dur la Simion: „Să vorbim despre AUR, despre coteria inertă care parazitează conducerea” Președintele SUA a menționat că există deja schimburi de opinii între Moscova și Kiev, iar Washingtonul încearcă să faciliteze negocierile. O delegație americană condusă de Steve Witkoff, emisarul SUA pentru Orientul Mijlociu, s-a întâlnit la Moscova pentru a discuta un armistițiu de 30 de zile, convenit anterior între Washington și Kiev în Arabia Saudită. Deși Putin s-a arătat deschis la această propunere, el a subliniat că există probleme legate de implementare și verificare și că dorește să discute direct cu Trump. În același timp, Kremlinul a transmis un mesaj oficial către Casa Albă privind această propunere. Presiunea internațională asupra Rusiei Liderii europeni continuă să caute soluții pentru încetarea conflictului, iar la un summit virtual organizat de Londra, aproximativ 30 de state și organizații au anunțat o strategie de presiune colectivă asupra Moscovei. În același timp, premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron încearcă să creeze o coaliție de țări care să trimită trupe în Ucraina pentru a asigura stabilitatea după un posibil armistițiu, inițiativă la care Rusia s-a opus ferm. Zelenski: „Rusia vrea o poziție mai puternică” Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a numit o echipă de negociatori și consideră că Rusia urmărește să obțină avantaj strategic pe front înainte de a accepta un acord. Zelenski a acuzat Kremlinul că exagerează dificultățile legate de o încetare a focului, afirmând că americanii au confirmat fezabilitatea unei astfel de măsuri. Pe de altă parte, președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a declarat sprijinul pentru eforturile diplomatice ale lui Donald Trump, menționând că va susține negocierile pentru pace.

Tarifele lui Trump pun în pericol afaceri de 9.500 de miliarde de dolari, avertizează chiar companiile americane din AmCham
Economie

Tarifele lui Trump pun în pericol afaceri de 9.500 de miliarde de dolari, avertizează chiar companiile americane din AmCham

Tarifele lui Trump periclitează economia transatlantică. Camera de Comerț Americană din Uniunea Europeană (AmCham EU) avertizează că disputa tarifară dintre SUA și UE riscă să afecteze afaceri transatlantice în valoare de 9.500 de miliarde de dolari. Potrivit ultimului raport anual privind economia transatlantică, relațiile comerciale dintre cele două blocuri s-au intensificat în 2024, atingând un record de 2.000 de miliarde de dolari în schimburile de bunuri și servicii. Tarife vamale și amenințări reciproce Recent, Washingtonul a impus tarife suplimentare la oțel și aluminiu, iar Uniunea Europeană pregătește măsuri de retorsiune. Citește și: Claudiu Târziu, atac dur la Simion: „Să vorbim despre AUR, despre coteria inertă care parazitează conducerea” În același timp, președintele Donald Trump a amenințat cu tarife de 200% asupra vinurilor și băuturilor spirtoase europene, invocând deficitul comercial al SUA în relația cu UE. Deși Statele Unite au un excedent comercial în sectorul serviciilor, conflictul amenință să escaladeze, afectând numeroase industrii. Tarifele lui Trump periclitează economia transatlantică AmCham EU subliniază că adevăratul motor al relației economice transatlantice sunt investițiile, nu doar schimburile comerciale. Spre deosebire de percepția generală, cele mai mari fluxuri de investiții americane și europene sunt reciproce, nu îndreptate către piețele emergente. De exemplu, vânzările filialelor companiilor americane din Europa sunt de patru ori mai mari decât exporturile directe ale SUA către UE, iar situația este similară în sens invers. Efecte secundare asupra industriilor și energiei Analistul Daniel Hamilton, principalul autor al raportului, avertizează că impactul economic al acestui conflict ar putea fi echivalent cu 90% din comerțul Irlandei sau 60% din cel al Germaniei. Mai mult, efectele s-ar putea propaga dincolo de tarifele vamale, afectând serviciile, transferul de date și comerțul cu energie, întrucât Europa este puternic dependentă de gazele lichefiate importate din SUA. Lanțurile de producție dintre companiile americane și europene sunt profund integrate, iar măsuri protecționiste ar putea reduce eficiența și competitivitatea globală. „Nu sunt sigur că vom avea investiții izolate, însă acest conflict va face lucrurile mult mai ineficiente”, avertizează Hamilton.

Au început concedierile la Vocea Americii, după ce postul de radio a fost desființat de Trump la pachet cu Europa Liberă și altele
Internațional

Au început concedierile la Vocea Americii, după ce postul de radio a fost desființat de Trump la pachet cu Europa Liberă și altele

Încep concedierile în rândul angajaților VOA. Angajați ai postului de radio Vocea Americii (Voice of America, VOA) au primit duminică notificări prin care erau informați că contractele lor se încheie pe 31 martie, potrivit BBC. Această decizie vine la doar o zi după anunțul administrației Trump, care a confirmat concedierea tuturor angajaților acestui post de radio. Încep concedierile în rândul angajaților VOA Decizia afectează și angajații de la Radio Free Asia și alte media finanțate de guvernul american, în cadrul tăierilor bugetare promise de Donald Trump. Citește și: Claudiu Târziu, atac dur la Simion: „Să vorbim despre AUR, despre coteria inertă care parazitează conducerea” Majoritatea personalului contractual VOA, în special cei care lucrează în serviciile non-anglofone, au fost anunțați că își vor pierde locurile de muncă la finalul lunii. Implicații asupra personalului străin din SUA Mulți dintre cei concediați nu sunt cetățeni americani, iar această situație le-ar putea afecta statutul legal de rezidență în Statele Unite. În schimb, angajații statutari ai Vocea Americii nu au primit încă notificări oficiale de concediere, dar au fost trimiși în concediu administrativ. Reacții și critici privind libertatea presei Jurnalistul Liam Scott, unul dintre cei concediați, a declarat pe platforma X că această măsură face parte dintr-un efort mai larg al administrației Trump de a destructura guvernul și de a limita libertatea presei. El a subliniat că nu a mai văzut niciodată o situație comparabilă în SUA. Istoria și rolul posturilor afectate Postul Vocea Americii a fost fondat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar Radio Free Europe și Radio Free Asia au fost create ulterior pentru a furniza informații în statele autoritare. Printr-un decret semnat vineri, Donald Trump a inclus agenția care administrează aceste posturi, USAGM, printre structurile „inutile” ale birocrației federale, punând astfel sub semnul întrebării viitorul acestor instituții media.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră