joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: donald trump

596 articole
Internațional

TikTok mulțumește președintelui Trump pentru colaborare

TikTok mulțumește președintelui Trump pentru colaborare. Shou Chew, șeful TikTok, a transmis un mesaj de mulțumire președintelui Donald Trump pentru angajamentul său în căutarea unei soluții pentru a menține populara aplicație disponibilă în Statele Unite. TikTok mulțumește președintelui Trump pentru colaborare Shou Chew, șeful TikTok, a transmis președintelui Trump un mesaj de mulțumire. Citește și: Călin Georgescu anunță că serviciile secrete trec de partea sa și îi amenință pe cei care i se opun: „Pot fi și consecințe!” „Vreau să-i mulţumesc preşedintelui Trump pentru angajamentul său de a colabora cu noi pentru a găsi o soluţie care să permită TikTok să rămână disponibilă în Statele Unite.” Decizia lui Trump Donald Trump a declarat vineri că analizează situația TikTok și va lua o decizie în curând. „Avem nevoie de ceva timp pentru a analiza situația”, a transmis președintele ales, după ce Curtea Supremă a SUA a aprobat intrarea în vigoare a unei legi care ar putea duce la interzicerea aplicației pe teritoriul american. Legea impune companiei chineze care deține TikTok să vândă aplicația pentru operațiunile din SUA până la data de 19 ianuarie, conform Reuters și AFP. Presiuni pentru vânzarea TikTok Curtea Supremă a SUA a aprobat implementarea unei legislații care pune presiune pe proprietarul chinez al TikTok să-și vândă operațiunile din Statele Unite. În lipsa unei tranzacții până pe 19 ianuarie, TikTok riscă interzicerea iminentă pe teritoriul american, o mișcare care a atras atenția internațională. Shou Chew, invitat de onoare la inaugurarea lui Trump Shou Chew, șeful TikTok, a fost invitat să participe la ceremonia de inaugurare a președintelui ales al SUA, Donald Trump. Cu doar câteva zile rămase până la termenul impus, soarta TikTok în SUA depinde de soluțiile negociate între administrația Trump și reprezentanții aplicației. Atât decizia Curții Supreme, cât și poziția președintelui ales vor influența viitorul uneia dintre cele mai populare platforme sociale din lume.

TikTok mulțumește președintelui Trump pentru colaborare (sursa: TikTok/shou.time)
Învestirea lui Trump: Orbán Viktor, absent (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Învestirea lui Trump: Orbán Viktor, absent

Învestirea lui Trump: Orbán Viktor, absent. Premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunțat că nu va participa la ceremonia de învestire a aliatului său ideologic, președintele american Donald Trump. Învestirea lui Trump: Orbán Viktor, absent Decizia este motivată de chestiuni de agendă, a declarat purtătorul său de cuvânt, Bertalan Havasi, pentru publicația ungară Telex. Citește și: Călin Georgescu, aberații în serie în interviul dat unui conspiraționist american: „UE, arma politică a globaliștilor, NATO este cea militară” În loc să fie prezent la Washington, Viktor Orban va rămâne la Budapesta, unde va prezenta rezultatele președinției ungare a Consiliului Uniunii Europene, deținută de Ungaria în a doua jumătate a anului 2024. Deocamdată, nu s-a confirmat dacă Ungaria va fi reprezentată la ceremonia de învestire de vreun emisar oficial. O relație ideologică Absența premierului ungar de la acest eveniment este remarcabilă, având în vedere relația sa apropiată cu Donald Trump. Viktor Orban a fost primul lider european care, în 2016, și-a exprimat sprijinul pentru candidatul republican la alegerile prezidențiale. Cei doi lideri împărtășesc viziuni naționaliste și o poziție fermă împotriva imigrației. De altfel, sloganul "Make Europe Great Again" al președinției ungare a Consiliului UE a fost inspirat de retorica lui Trump. Donald Trump l-a descris pe Orban drept un lider "puternic" și "respectat", în timp ce Orban l-a considerat pe Trump un aliat de încredere și singurul lider capabil să aplaneze conflictul din Ucraina. Poziționarea lui Orban în UE Viktor Orban este considerat cel mai apropiat aliat al Kremlinului din Uniunea Europeană. Premierul ungar a fost criticat frecvent pentru erodarea statului de drept și restricționarea drepturilor LGBTI în Ungaria. A fost criticată să apropierea de Rusia și refuzul de a sprijini militar Ucraina în războiul cu Moscova. O altă declarație controversată a fost aceea conform cărora războiul din Ucraina "nu ar fi avut loc" dacă Donald Trump s-ar fi aflat la conducerea SUA.

Premierul Danemarcei, conversație cu Donald Trump (sursa: Facebook/Mette Frederiksen)
Internațional

Premierul Danemarcei, conversație cu Donald Trump

Premierul Danemarcei, conversație cu Donald Trump. Mette Frederiksen, prim-ministrul Danemarcei, a avut o conversație telefonică cu președintele ales al SUA, Donald Trump, pe tema Groenlandei. Subiectul a inclus posibilitatea declarării independenței insulei arctice și interesul exprimat de Trump pentru achiziționarea acesteia. Premierul Danemarcei, conversație cu Donald Trump Subiectul discuției a inclus posibilitatea declarării independenței insulei arctice și interesul exprimat de Trump pentru achiziționarea acesteia. Citește și: Călin Georgescu, aberații în serie în interviul dat unui conspiraționist american: „UE, arma politică a globaliștilor, NATO este cea militară” Premierul Groenlandei, Mute B. Egede, a reafirmat deja că "Groenlanda nu este de vânzare". Mette Frederiksen a reiterat această poziție în discuția cu Donald Trump, subliniind că orice decizie privind independența insulei revine în totalitate autorităților groenlandeze. "Prim-ministrul a subliniat că revine Groenlandei să ia singură o decizie asupra independenței", a declarat biroul șefei guvernului danez. Statutul Groenlandei și dependența economică Groenlanda face parte din Danemarca de peste 600 de ani și a obținut un statut de teritoriu semi-suveran în 2009. De atunci, insula are dreptul să-și declare independența, însă acest pas nu a fost încă făcut. Economia Groenlandei depinde în mare parte de pescuit și de sprijinul financiar al guvernului danez, care contribuie anual cu aproximativ un miliard de dolari, reprezentând jumătate din bugetul insulei. Deși dispune de resurse naturale importante, precum petrol și gaze, insula are doar aproximativ 56.000 de locuitori, ceea ce face viabilitatea economică a independenței un subiect de dezbatere. Interesul strategic al SUA pentru Groenlanda Groenlanda este o zonă de interes strategic pentru Statele Unite. Cu baza aeriană Pituffik, insula joacă un rol crucial în sistemul american de avertizare timpurie a rachetelor balistice, fiind poziționată pe ruta cea mai scurtă dintre Europa și America de Nord. Washingtonul a exprimat intenția de a-și extinde prezența militară în Groenlanda, inclusiv prin instalarea unor radare pentru monitorizarea activităților navale și submarine rusești din Atlantic. Tentativele SUA de a achiziționa Groenlanda Ideea de a cumpăra Groenlanda nu este nouă. În 2019, în timpul primului său mandat, Donald Trump a propus achiziția insulei, însă această inițiativă a fost respinsă de guvernul danez. După al Doilea Război Mondial, președintele american Harry Truman a încercat și el să cumpere Groenlanda cu 100 de milioane de dolari în aur, considerând-o esențială din punct de vedere strategic în contextul Războiului Rece. Danemarca a refuzat și această ofertă. Perspectivele locuitorilor Groenlandei Majoritatea locuitorilor Groenlandei sprijină ideea independenței, dar puțini consideră această opțiune viabilă din cauza dependenței economice de Danemarca. O alternativă ar putea fi un pact de "liberă asociere" cu SUA, similar statutului Insulelor Marshall, Micronezia sau Palau în Oceanul Pacific.

Donald Trump, Donald Duck și Groenlanda (sursa: youtube/Donald Duck - The Golden Helmet)
Internațional

Donald Trump, Donald Duck și Groenlanda

Donald Trump, Donald Duck și Groenlanda. Dorința președintelui american care revendică Groenlanda și Canada este reflectată în povestea lui Carl Barks, unul dintre cei mai mari creatori de benzi desenate cu Donald Duck, „The Golden Helmet”, din 1952. O capodoperă satirică despre drepturi teritoriale. Donald Trump, Donald Duck și Groenlanda Un editorial din WELT amintește de banda desenată „The Golden Helmet”, o poveste despre cuceriri și drepturi teritoriale, care pare să-l fi inspirat pe președintele ales al SUA. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție În 1952, când a fost scrisă povestea, granițele de pe semicontinentul nord-american păreau stabilite o dată pentru totdeauna. Ultima schimbare a avusese loc în 1872, când Canada a cedat Statelor Unite, Insulele San Juan, după „Conflictul porcilor”, prin mijlocirea împăratului german Wilhelm I. Astăzi, la 72 de ani după apariția poveștii, pare o satiră contemporană cu pretențiile lui Trump asupra Canadei și Groenlandei. The Golden Helmet În povestea lui Carl Barks, Donald Duck lucrează ca paznic la un muzeu din oraș. Aici află, dintr-o hartă veche, despre existența unui coif viking aurit, „The Golden Helmet”. Casca a fost pierdută de un explorator viking, Olaf the Blue, cu sute de ani în urmă, și reprezintă dovada legală pentru descendții lui Olaf de a revendica teritoriile americane. Unul dintre aceștia este Berengar Bläulich. Dacă Berengar găsește coiful legendar, poate dovedi că îi revine titlul de „Împărat al Americii.” De parte sa este și avocatul Sylvester J. Sharky, care prin expresii pseudo-latine precum „Flicus, flacus, dumdideldacus”, manipulează oamenii în citirea legilor. Donald Duck însuși intră în cursa pentru a deveni „Împăratul Americii”, iar povestea ia o turnură satirică, criticând obsesia pentru putere și lăcomia. Pe parcurs, Donald se confruntă cu tentația lăcomiei, însă în final, rățoiul decide să distrugă casca, realizând că nici o persoană nu ar trebui să aibă o putere atât de mare asupra altora. Actul de altruism restabilește echilibrul și aduce o concluzie morală: importanța responsabilității și a valorilor personale în fața ispitelor. Vikingii în America Pe lângă nota de umor, există și un adevăr arheologic. În 1960, la L’Anse aux Meadows (Newfoundland), s-au descoperit ruine ale unui așezământ viking, confirmând că vikingii au fost în America de Nord, înaintea lui Columb. Fapt ce ne amintește că granițele de astăzi ar fi diferite dacă vikingii veniți din Groenlanda ar fi rămas în America. Sau dacă personajul Berengar Blülich ar fi câștigat cursa pentru „casca de aur”.

Dacă pierdea alegerile, Trump era condamnat (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Dacă pierdea alegerile, Trump era condamnat

Dacă pierdea alegerile, Trump era condamnat. Potrivit raportului procurorului special Jack Smith, dacă Donald Trump nu ar fi câștigat scrutinul prezidențial din 2024, ar fi fost condamnat pentru tentativa de a schimba rezultatul alegerilor din 2020. Departamentul de Justiție a făcut public raportul marți, subliniind că „probele erau suficiente pentru a obține și menține o condamnare” într-un proces penal. Dacă pierdea alegerile, Trump era condamnat Raportul detaliază implicarea lui Trump într-un „efort infracțional fără precedent” pentru a-și păstra funcția după ce a pierdut alegerile din 2020 în fața lui Joe Biden. Citește și: Legendarul manager „Titi” Preoteasa, care din 2001 îngroapă companiile CFR, și-a luat, într-un an, două apartamente în Dubai Ancheta a fost susținută de o echipă de procurori care, conform lui Jack Smith, au acționat independent de influențele politice. Jack Smith respinge acuzațiile de influență politică Într-o scrisoare care însoțește raportul, Jack Smith a declarat că afirmațiile lui Donald Trump, conform cărora deciziile procurorilor au fost influențate de administrația Biden, sunt nefondate. „Afirmația că deciziile mele au fost influențate de actori politici este, într-un cuvânt, de râs”, a precizat Smith. Investigații și decizii controversate În ciuda eforturilor procurorilor, dosarul penal federal împotriva lui Donald Trump a fost închis după victoria acestuia în alegerile prezidențiale din 2024. Totuși, procedurile juridice continuă împotriva altor două persoane implicate în cazul documentelor clasificate, chiar dacă o parte din acuzații au fost respinse de judecătoarea federală Aileen Cannon, numită de Trump. Reacția virulentă a lui Donald Trump Președintele ales al SUA a criticat dur raportul pe platforma sa, Truth Social, calificându-l drept o „înscenare politică”. Trump l-a numit pe Jack Smith „Bolnavul Mintal” și a acuzat o presupusă conspirație împotriva sa orchestrată de adversarii săi politici. Publicarea raportului Cu doar câteva zile înainte de revenirea sa oficială la Casa Albă pe 20 ianuarie, Trump și avocații săi au încercat să blocheze publicarea raportului. Totuși, instanța a respins cererea, iar raportul a devenit public, alimentând noi controverse politice. Procurorul părăsește Departamentul de Justiție Jack Smith, procurorul care a condus ancheta, și-a încheiat oficial mandatul la Departamentul de Justiție, la câteva zile după prezentarea raportului final. Decizia sa marchează sfârșitul unei investigații care a provocat dezbateri intense și controverse în spațiul public. Raportul Jack Smith aruncă o nouă lumină asupra acțiunilor lui Donald Trump după pierderea alegerilor din 2020. În ciuda controverselor și acuzațiilor de influență politică, revenirea lui Trump la Casa Albă schimbă radical peisajul juridic și politic al SUA.

Donald Trump, ceremonie fastuoasă a inaugurării (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Donald Trump, ceremonie fastuoasă a inaugurării

Donald Trump, ceremonie fastuoasă a inaugurării. Donald Trump, președintele ales al SUA, își va începe ceremonia de inaugurare cu o serie de evenimente speciale, incluzând recepții, ceremonii tradiționale și baluri oficiale. Programul inaugural reflectă atât tradiția, cât și amploarea susținerii financiare, Trump colectând o sumă record pentru aceste festivități. Donald Trump, ceremonie fastuoasă a inaugurării Pe 18 ianuarie, Donald Trump va găzdui o recepție festivă pe terenul său de golf de lângă Washington. Citește și: Legendarul manager „Titi” Preoteasa, care din 2001 îngroapă companiile CFR, și-a luat, într-un an, două apartamente în Dubai Evenimentul va include un spectaculos foc de artificii și marchează începutul oficial al sărbătorilor de inaugurare. Omagiu la Cimitirul Național Arlington În ziua următoare, pe 19 ianuarie, Trump va depune o coroană de flori la Mormântul Soldatului Necunoscut din Cimitirul Național Arlington, un gest solemn de respect față de militarii căzuți. Ulterior, acesta va participa la un miting organizat pe un stadion din Washington pentru a celebra victoria electorală. Ziua inaugurării: 20 ianuarie Pe 20 ianuarie, evenimentele vor începe cu o slujbă la Biserica Sf. Ioan, urmată de o întâlnire la ceai la Casa Albă cu președintele în funcție, Joe Biden. La orele prânzului, Donald Trump va depune jurământul de președinte pe treptele Capitoliului, conform tradiției constituționale. După ceremonie, în Capitoliu, acesta va semna primele decrete prezidențiale ale mandatului său. Tradiții prezidențiale: prânz, marș și baluri inaugurale După depunerea jurământului, Donald Trump va lua prânzul la Congres și va participa la tradiționalul marș prezidențial de la Capitoliu la Casa Albă, unde va semna alte decrete în Biroul Oval. Seara, împreună cu prima doamnă, Melania Trump, va participa la trei baluri inaugurale. Slujbă la Catedrala Națională Programul inaugural se încheie pe 21 ianuarie cu o slujbă religioasă la Catedrala Națională din Washington. Catedrala este un simbol al unității și al rugăciunii pentru noua administrație. Finanțare record Conform publicației New York Times, evenimentele dedicate inaugurării lui Donald Trump au atins o sumă record de peste 170 de milioane de dolari. La această sumă au contribuit semnificativ companii precum Amazon și Meta.

Trump acuză incompetența politicienilor din California (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Trump acuză incompetența politicienilor din California

Trump acuză incompetența politicienilor din California. Donald Trump a lansat duminică o serie de critici dure la adresa liderilor din California, pe fondul incendiilor devastatoare care afectează Los Angeles. Trump acuză incompetența politicienilor din California Pe platforma Truth Social, fostul președinte american a calificat conducătorii locali drept „incompetenți” și a pus sub semnul întrebării capacitatea acestora de a gestiona situația. Citește și: Ignorând tatuajul lui Ciolacu, ministrul de Finanțe anunță că ia în calcul majorarea TVA. Plus: impozitul pe venit ar putea fi comasat cu CASS-ul, adică un salt de la 16,5% la 20% „Incendiile fac ravagii în Los Angeles. Politicienii incompetenți nu au nicio idee despre cum să le stingă”, a declarat Trump, catalogând situația drept „una dintre cele mai grave catastrofe din istoria țării noastre”. Pagube și pierderi umane Peste 12.000 de structuri au fost distruse de flăcări, iar bilanțul deceselor a ajuns la 16, conform biroului de medicină legală din comitatul Los Angeles. Incendiile rapide și intense au pus la grea încercare infrastructura de luptă împotriva dezastrelor, declanșând critici la adresa pregătirii autorităților pentru astfel de situații. Critici la adresa guvernatorului Newsom Donald Trump și-a concentrat atacurile și asupra guvernatorului Californiei, Gavin Newsom, acuzându-l de gestionare deficitară a crizei. Newsom i-a răspuns, invitându-l pe Trump să viziteze Los Angeles pentru a înțelege amploarea dezastrului și a vedea pagubele cu propriii ochi. Muzeul Getty Center, amenințat de flăcări În ciuda eforturilor eroice ale pompierilor, incendiul din cartierul Pacific Palisades continuă să se extindă, amenințând colecțiile inestimabile ale muzeului de artă Getty Center și zonele dens populate din valea San Fernando. Aceste locații esențiale riscă să fie afectate grav dacă incendiile nu sunt aduse sub control. Critici privind pregătirea pentru dezastre Raportările indică o lipsă de pregătire adecvată în fața unor incendii de asemenea proporții. Rapiditatea și intensitatea flăcărilor au expus vulnerabilitățile sistemului de prevenire și răspuns la dezastre, atrăgând atenția asupra necesității unor măsuri mai eficiente. Tragediile lăsate în urmă Incendiile devastatoare din Los Angeles reprezintă o tragedie care continuă să afecteze mii de oameni și să provoace pierderi ireparabile. Criticile lui Donald Trump și răspunsurile liderilor locali pun în evidență tensiunile politice în gestionarea acestei crize. În timp ce pompierii luptă eroic pentru a proteja vieți și bunuri, este clar că infrastructura de intervenție necesită o modernizare urgentă pentru a face față unor asemenea dezastre.

Propunerea lui Trump, criticată în Europa (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Propunerea lui Trump, criticată în Europa

Propunerea lui Trump, criticată în Europa. Donald Trump, președintele ales al SUA, a solicitat statelor membre NATO să-și majoreze bugetele pentru apărare la 5% din PIB. Aceasta a fost considerată o țintă nerealistă de majoritatea țărilor europene. Nemulțumirile lui Trump Trump și-a reiterat lipsa de entuziasm față de NATO, susținând că SUA plătesc mai mult decât ar trebui pentru apărarea europeană. Citește și: Avocatul Poporului, din ce în ce mai servil cu puterea: Renate Weber admite că a primit multe sesizări în legătură cu ordonanța „trenuleț”, dar nu a făcut nimic în legătură cu asta „Avem între noi un ocean. De ce plătim noi miliarde de dolari mai mult decât Europa?” a declarat el într-o conferință de presă. Trump a amenințat anterior cu posibilitatea ca SUA să iasă din NATO dacă statele membre nu își asumă cheltuielile corespunzătoare. Realitatea bugetelor NATO În prezent, doar 23 din cele 32 de state NATO respectă angajamentul de 2% din PIB pentru apărare. Propunerea de creștere la 5% ar presupune o majorare masivă a cheltuielilor militare, dificil de realizat în actualul context economic. Aproximativ 200 de miliarde de euro suplimentari pentru fiecare procent din PIB adăugat la bugetele Apărării în UE. Summitul NATO din 2025 La summitul NATO programat în iunie 2025, la Haga, statele membre vor discuta această propunere. Deși unele țări sprijină creșterea la 3% din PIB, majoritatea consideră că 5% este un obiectiv imposibil. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a cerut statelor membre să adopte o „mentalitate de război” și să majoreze cheltuielile pentru a face față provocărilor generate de Rusia. Țările baltice se numără printre puținele care susțin o creștere semnificativă a bugetelor militare. Propunerea lui Trump, criticată în Europa Ralf Stegner, deputat social-democrat german, a descris cererea lui Trump drept „o nebunie totală”. Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO, a afirmat că o creștere a bugetelor militare este inevitabilă, dar 5% este „complet nerealist”. Tensiuni între SUA și UE Experții anticipează că Trump ar putea accepta o țintă sub 5%, cu condiția ca majoritatea fondurilor să fie cheltuite în SUA, stimulând industria americană de armament. Acest lucru contravine însă viziunii Franței, care dorește ca fondurile să fie investite în industria militară europeană. Propunerea lui Trump subliniază dorința SUA de a reduce contribuția financiară la apărarea Europei, încurajând statele membre NATO să devină mai independente din punct de vedere militar. Cu toate acestea, compromisurile vor fi esențiale pentru a găsi o soluție viabilă la summitul din iunie.

Trump vrea Canalul Panama și Groenlanda (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Trump vrea Canalul Panama și Groenlanda

Trump vrea Canalul Panama și Groenlanda. Președintele ales al SUA, Donald Trump, a declarat marți că nu exclude recurgerea la forță pentru anexarea Canalului Panama și a Groenlandei. Trump vrea Canalul Panama și Groenlanda Într-o conferință de presă susținută la reședința sa din Mar-a-Lago, Florida, Trump a subliniat că aceste teritorii sunt „foarte importante pentru securitatea economică” a Statelor Unite. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Întrebat despre posibile acțiuni militare, el a răspuns: „Nu vă pot asigura cu privire la niciuna dintre cele două.” Critici aduse Panamei și Chinei Trump a acuzat Panama că impune taxe excesive asupra navelor americane care utilizează Canalul Panama, o rută esențială pentru comerțul internațional. El a criticat decizia fostului președinte Jimmy Carter de a transfera controlul canalului către Panama, calificând-o drept „o mare greșeală”. De asemenea, Trump a avertizat cu privire la influența crescândă a Chinei asupra acestei infrastructuri strategice, afirmând: „Canalul Panama a fost construit pentru armata noastră, nu pentru China.” Groenlanda, din nou în atenția lui Trump Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei, a fost anterior subiectul interesului lui Donald Trump, care a propus achiziționarea sa în timpul primului mandat. De această dată, Trump a reiterat importanța strategică a Groenlandei, fără a exclude utilizarea forței sau presiunii economice pentru a obține controlul asupra insulei. Amenințări economice la adresa Canadei În cadrul aceleiași conferințe de presă, Trump a amenințat Canada cu utilizarea „forței economice,” sugerând că această țară ar putea deveni „al 51-lea stat” american. El a criticat dependența Canadei de SUA pentru protecție, afirmând că vecinul de nord beneficiază de „subvenții” americane. Redenumirea obiectivelor geografice Trump a anunțat intenția de a schimba numele Golfului Mexic în „Golful Americii,” argumentând că această denumire „sună foarte frumos” și reflectă mai bine realitatea geopolitică. În plus, el a propus revenirea la denumirea „Mount McKinley” pentru cel mai înalt vârf montan din America de Nord, schimbată în „Denali” de fostul președinte Barack Obama. Reacții oficiale Declarațiile lui Donald Trump au generat controverse la nivel internațional. Guvernul panamez a respins categoric ideea revenirii canalului sub control american, iar Danemarca a refuzat în trecut orice negociere privind Groenlanda. În timp ce amenințările economice împotriva Canadei și propunerile de redenumire au fost primite cu scepticism, acestea subliniază prioritățile expansioniste ale agendei lui Trump, cu doar două săptămâni înainte de preluarea mandatului. Agenda unui mandat ambițios Aceasta a fost a doua conferință de presă susținută de Trump după victoria sa în alegerile din 5 noiembrie. Evenimentul a avut loc la o zi după certificarea oficială a victoriei sale de către Congres, desfășurată în condiții de securitate ridicată. Declarațiile sale marchează un început de mandat cu o agendă ambițioasă și controversată pe plan internațional.

Donald Trump cere majorarea bugetelor NATO (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Donald Trump cere majorarea bugetelor NATO

Donald Trump cere majorarea bugetelor NATO. Președintele ales al SUA, Donald Trump, a cerut marți țărilor membre NATO să își majoreze bugetele pentru apărare la 5% din PIB, depășind pragul actual de 2%. Donald Trump cere majorarea bugetelor NATO Într-o conferință de presă susținută la reședința sa din Mar-a-Lago, Florida, Trump a declarat: „Acestea ar trebui să fie 5%, nu 2%. Ele pot toate să și-o permită.” Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Donald Trump și-a exprimat în mod repetat scepticismul față de NATO, pe care îl consideră un pilon important al securității europene, dar insuficient susținut financiar de statele membre. În timpul campaniei electorale, el a stârnit controverse, sugerând că SUA ar putea să nu mai apere țările NATO în fața Rusiei dacă acestea nu alocă fonduri suficiente pentru apărare. Contextul financiar NATO În urma anexării Crimeei de către Rusia în 2014, statele membre NATO s-au angajat să aloce cel puțin 2% din PIB pentru apărare. Totuși, până în prezent, doar 23 dintre cele 32 de țări membre au respectat acest angajament. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat recent că Europa trebuie să crească semnificativ cheltuielile militare pentru a asigura o apărare adecvată. Trump despre viitorul NATO În declarațiile sale, Donald Trump a nuanțat poziția sa critică, afirmând că sprijinul SUA pentru NATO va continua dacă țările membre își „plătesc facturile” și tratează SUA „în mod corect.” Totuși, cererea sa de a majora bugetele la 5% din PIB ar putea crea noi provocări în relațiile transatlantice. Importanța creșterii bugetelor pentru apărare Propunerea lui Trump vine într-un moment în care securitatea globală este din ce în ce mai fragilă. Creșterea cheltuielilor militare ar putea consolida capacitatea NATO de a face față provocărilor, însă rămâne de văzut dacă statele membre vor considera această cerință realistă și sustenabilă. Reacțiile internaționale Propunerea lui Trump a generat reacții mixte. Deși unii susțin necesitatea întăririi bugetelor de apărare, alții avertizează asupra presiunilor financiare pe care aceasta le-ar putea impune țărilor membre. Cu toate acestea, declarațiile sale subliniază prioritățile administrației sale în contextul securității globale și relațiilor transatlantice.

Trump și documentele clasificate, raport public (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Trump și documentele clasificate, raport public

Trump și documentele clasificate, raport public. Echipa juridică a președintelui ales al SUA, Donald Trump, a solicitat Departamentului de Justiție și unui judecător federal să oprească publicarea raportului elaborat de procurorul special Jack Smith. Raportul detaliază presupusa gestionare inadecvată a documentelor secrete de către Trump după încheierea primului său mandat în 2021. Trump și documentele clasificate, raport public Avocații inculpaților Walt Nauta și Carlos De Oliveira, colaboratori ai lui Trump, au depus o cerere luni pentru a bloca publicarea raportului. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Aceștia susțin că Jack Smith nu are autoritatea legală de a face public documentul, deoarece cazul împotriva lui Trump a fost respins anterior de judecătoarea Aileen Cannon, care a considerat numirea lui Smith ilegală. Manipularea documentelor clasificate Cazul se referă la acuzațiile Departamentului de Justiție împotriva lui Trump pentru manipularea greșită a documentelor clasificate după ce a părăsit Casa Albă. Judecătoarea Cannon a respins cazul în iulie, iar decizia a fost confirmată ulterior de o curte de apel. Solicitări adresate Departamentului de Justiție Echipa juridică a lui Trump a adresat și o scrisoare procurorului general Merrick Garland, cerând oprirea publicării raportului. Avocații au descris proiectul documentului drept un „atac motivat politic” și au cerut demiterea procurorului special Jack Smith. Reglementările departamentului și raportul confidențial Conform regulilor Departamentului de Justiție, biroul procurorului special trebuie să furnizeze un raport confidențial procurorului general. Merrick Garland are autoritatea de a decide dacă documentul va fi făcut public. Decizia privind publicarea raportului este așteptată cu interes, având în vedere implicațiile politice și juridice ale cazului. Tensiuni înainte de învestire Cererea avocaților lui Trump vine în contextul în care raportul era așteptat să fie publicat înainte de învestirea președintelui ales, programată pentru 20 ianuarie. Situația adaugă tensiuni politice suplimentare, în condițiile în care Trump se confruntă cu numeroase procese și investigații. Cererea de blocare Cererea de blocare a raportului procurorului special Jack Smith reflectă complexitatea juridică și politică din jurul lui Donald Trump. Publicarea sau blocarea documentului va avea implicații semnificative atât pentru Trump, cât și pentru viitorul său mandat.

Trump promite anularea interdicției forajelor petroliere (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Trump promite anularea interdicției forajelor petroliere

Trump promite anularea interdicției forajelor petroliere. Președintele american Joe Biden a anunțat luni o interdicție permanentă a forajelor de petrol și gaze offshore pe o suprafață vastă de peste 2,5 milioane de kilometri pătrați. Trump a reacționat, afirmând că va anula această interdicție. Zonele vizate de Biden Interdicția permanentă, anunțată de Biden, privind forajelor de petrol și gaze offshore, includ Coasta Atlantică a SUA, Coasta Pacifică, estul Golfului Mexic, largul Alaskăi, în Strâmtoarea Bering. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Această decizie a fost justificată de Biden prin necesitatea de a proteja mediul, sănătatea publică și economia pentru generațiile viitoare. El a subliniat că potențialul energetic redus al acestor zone nu justifică riscurile asociate noilor foraje. Trump promite anularea interdicției forajelor petroliere Președintele ales Donald Trump a reacționat rapid, criticând decizia lui Joe Biden. Într-un interviu acordat lui Hugh Hewitt, Trump a declarat că va anula „imediat” interdicția după revenirea sa la Casa Albă. „Ce face el? De ce face asta?”, a întrebat Trump, referindu-se la decizia lui Biden de a impune această măsură. Impactul deciziei asupra economiei Decizia lui Biden vine într-un moment în care producția de hidrocarburi a SUA se află la niveluri record. Obiectivul lui Biden este protejarea ecosistemelor marine și reducerea dependenței de combustibili fosili. Promisiunea lui Trump vizează susținerea forajelor pentru a crește producția internă de energie și a reduce prețurile la combustibil. Mediu vs Economie Decizia lui Biden reflectă o schimbare de direcție față de politica energetică a administrației Trump, care a fost concentrată pe dezvoltarea resurselor interne. Susținătorii interdicției consideră că protejarea coastelor este esențială pentru combaterea schimbărilor climatice și protejarea biodiversității. Criticii interdicției susțin că măsura va afecta economia, locurile de muncă și prețurile la energie, într-un context de creștere a cererii globale. Ce urmează pentru politica energetică a SUA? Revenirea lui Trump la Casa Albă ar putea marca o schimbare semnificativă în politica energetică. Cu toate acestea, implementarea rapidă a măsurilor de protecție de către Biden ar putea complica eforturile de anulare ale administrației următoare. Promisiunea lui Trump de a sprijini industria combustibililor fosili rămâne un punct central al agendei sale, în contrast cu viziunea ecologică a lui Biden. Dezbaterea dintre protejarea mediului și impulsionarea economiei bazate pe energie fosilă va continua să fie un subiect fierbinte în politica SUA.

Giorgia Meloni și Trump, întâlnire surpriză (sursa: X/America)
Internațional

Giorgia Meloni și Trump, întâlnire surpriză

Giorgia Meloni și Trump, întâlnire surpriză. Premierul italian, Giorgia Meloni, s-a întâlnit sâmbătă cu președintele ales al SUA, Donald Trump, la reședința acestuia din Mar-a-Lago, Florida. Evenimentul a fost raportat de presa italiană. Giorgia Meloni și Trump, întâlnire surpriză Giorgia Meloni a făcut o vizită surpriză fostului președinte american, unde au luat cina împreună și au vizionat un documentar. Citește și: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor, plătești mai mult decât ca salariat”, spune antreprenorul Cătălin Teniță După doar cinci ore petrecute pe teritoriul american, Meloni s-a întors la Roma. Documentarul „Eastman Dilemma”, motivul întâlnirii Conform presei, cei doi au asistat la proiecția documentarului "Eastman Dilemma: Lawfare or Justice". Acesta promovează ideea că sistemul judiciar american ar avea „standarde duble”, acuzându-i de nedreptate pe avocații care susțin cauze conservatoare. Laudele lui Trump În cadrul întâlnirii, Donald Trump a avut numai cuvinte de laudă pentru premierul italian. Conform declarațiilor preluate de RAI, Trump a descris-o pe Meloni drept „o femeie fantastică” care „a luat Europa prin surprindere”. Subiecte abordate în cadrul discuțiilor Întâlnirea a fost o oportunitate pentru abordarea unor teme importante. Printre acestea, cazul jurnalistei italiene Cecilia Sala, reținută în Iran luna trecută. Nu a lipsit subiectul tarifelor vamale care afectează Italia și Europa. Situația războiului din Ucraina a fost și ea o temă de interes major în cadrul întâlnirii. Participanți importanți la întâlnire Evenimentul de la Mar-a-Lago a reunit și alte figuri importante ale politicii americane, inclusiv senatorul de Florida Marco Rubio, numit secretar de stat de Trump. De asemenea au fost prezenți congresmanul Mike Waltz, desemnat consilier pentru securitate națională și scott Bessent, viitorul secretar al Trezoreriei. Vizita lui Joe Biden în Italia Actualul președinte al SUA, Joe Biden, are și el programată o vizită oficială în Italia între 9 și 12 ianuarie. Aceasta ar putea fi ultima vizită internațională din mandatul său.

Donald Trump, pedeapsa pronunțată în ianuarie (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Donald Trump, pedeapsa pronunțată în ianuarie

Donald Trump, pedeapsa pronunțată în ianuarie. Donald Trump, președintele american ales, va afla sentința pentru condamnarea penală pe 10 ianuarie 2025, cu doar zece zile înainte de învestirea sa. Acesta a fost găsit vinovat de ascunderea unor plăți către starul de filme pentru adulți, Stormy Daniels, pentru a influența alegerile din 2016. Deși condamnat, Trump nu va primi o pedeapsă cu închisoarea, conform declarațiilor judecătorului Juan Merchan. Acuzarea și verdictul din mai 2025 Trump a fost condamnat pentru 34 de capete de acuzare legate de falsificarea contabilă agravată și de încercarea de a perverti rezultatul alegerilor din 2016. Citește și: O putinistă cu opinii similare cu cele ale lui Georgescu, „uitată” de Parlament într-o funcție crucială, deși mandatul i-a expirat de șase luni Potrivit procurorilor, suma de 130.000 de dolari a fost plătită lui Stormy Daniels pentru a-i cumpăra tăcerea în legătură cu o presupusă relație avută în 2006. Poziția lui Trump și echipei sale legale Donald Trump a negat orice relație cu Stormy Daniels. Echipa sa legală a invocat în repetate rânduri imunitatea prezidențială pentru anularea verdictului, dar fără succes. Criticile la adresa judecătorului Juan Merchan și a procurorului din Manhattan, Alvin Bragg, au fost constante, Trump acuzând o „vânătoare de vrăjitoare” orchestrată de democrați. Donald Trump, pedeapsa pronunțată în ianuarie Judecătorul Merchan a precizat că Trump nu va primi o pedeapsă cu închisoarea, dar a subliniat că, din punct de vedere juridic, aceasta rămâne posibilă. Trump poate alege să participe la audierea sentinței fie fizic, fie prin videoconferință, iar decizia sa trebuie comunicată până duminică. Sentința va fi pronunțată în 10 ianuarie. Propunerea procurorului din Manhattan Procurorul Alvin Bragg a sugerat suspendarea procedurii pe durata mandatului prezidențial al lui Trump, până în 2029. Totuși, judecătorul a decis să continue procesul, în ciuda presiunilor politice și juridice. Declarațiile lui Trump Trump a calificat condamnarea drept un „atac politic ilegitim” și o „mascaradă”. Într-o postare pe rețeaua sa Truth Social, l-a acuzat pe judecătorul Merchan de partizanat extrem și de lipsă de respect pentru Constituție. În ciuda condamnării, Trump a obținut o realegere răsunătoare în noiembrie 2024, iar multe dintre dosarele penale împotriva sa au fost abandonate de justiția federală. Cu toate acestea, Trump rămâne răspunzător în procese civile pentru daune de sute de milioane de dolari. Un dosar fără precedent în istoria SUA Cazul Stormy Daniels este primul dosar penal încheiat împotriva unui fost sau actual președinte american. Deși justiția federală a renunțat la alte acuzații, acest caz rămâne un moment unic în istoria juridică și politică a Statelor Unite. Răspunderea civilă a lui Trump În materie de drept civil, Trump rămâne subiectul mai multor procese la New York, fiind responsabil pentru daune financiare semnificative. Aceste dosare subliniază complexitatea situației juridice cu care se confruntă cel de-al 45-lea și, curând, al 47-lea președinte al SUA.

Donald Trump, condamnat pentru agresiune sexuală (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Donald Trump, condamnat pentru agresiune sexuală

Donald Trump, condamnat pentru agresiune sexuală. O curte federală de apel din SUA a confirmat verdictul conform căruia fostul președinte Donald Trump trebuie să plătească 5 milioane de dolari scriitoarei și fostei jurnaliste Jean Carroll, pentru agresiune sexuală și defăimare. Decizia reprezintă un punct de cotitură într-un caz care a captat atenția publicului încă din 2023. Acuzațiile lui Jean Carroll Jean Carroll, în vârstă de 81 de ani, susține că Donald Trump a violat-o în 1996 într-o cabină de probă a unui magazin din Manhattan. Citește și: Spor de 1.000 de lei lunar pentru stat pe scaun. Argumentul: e vorba de condiții „deosebit de periculoase” de lucru Trump, în vârstă de 78 de ani, neagă vehement acuzațiile, afirmând că nu a cunoscut-o niciodată și că totul este o farsă creată pentru promovarea cărții de memorii a reclamantei. Donald Trump, condamnat pentru agresiune sexuală În mai 2023, Trump a fost condamnat în primă instanță să-i plătească lui Carroll 5 milioane de dolari. Curtea de apel a menținut această hotărâre, stabilind despăgubiri de 2,02 milioane de dolari pentru agresiune sexuală și 2,98 milioane pentru defăimare. Deși infracțiunea de viol nu a fost probată, instanța a decis pe baza altor dovezi și mărturii. Dovezile-cheie Tribunalul a luat în considerare o înregistrare audio din campania electorală din 2016, în care Trump se laudă cu agresiuni sexuale asupra femeilor. Au existat și mărturiile altor două femei, Jessica Leeds și Natasha Stoynoff, care au descris comportamente similare din partea lui Trump. Instanța a conchis că există un tipar de comportament neconsimțit și agresiv din partea fostului președinte. 83 de milioane de dolari, pentru defăimare Într-un proces separat, intentat de Jean Carroll după ce Trump a continuat să nege faptele chiar și după verdictul din 2023, instanța a stabilit o despăgubire uriașă de 83,3 milioane de dolari. Decizia nu este încă definitivă, Trump formulând recurs și în acest caz. Reacțiile lui Donald Trump Donald Trump a respins acuzațiile pe toată durata proceselor, declarând că nu a cunoscut-o niciodată pe Jean Carroll. Președintele ales al SUA a adăugat că ea nu este „genul lui”. Potrivit acestuia cuzațiile sunt fabricate pentru a atrage atenția asupra cărții sale de memorii. Impactul verdictului Verdictul final al curții de apel marchează o victorie pentru Jean Carroll și pentru cei care denunță agresiunile sexuale. Totodată, cazul ridică întrebări importante despre responsabilitatea liderilor publici și impactul pe termen lung al unor astfel de decizii asupra încrederii publicului în justiție.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră