sâmbătă 20 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: dominic fritz

19 articole
Politică

Ce promite Fritz dacă ajunge președinte USR: să ia cetățenia română, iar partidul să ajungă la 30%, cu 100 de primari

Ce promite Dominic Fritz dacă ajunge președinte USR: să ia cetățenia română, iar partidul să ajungă la 30%, cu 100 de primari. Primarul Timișoarei sugerează în acest mesaj că USR trebuie să țintească electoratul care l-a votat pe Nicușor Dan.  Citește și: Bolojan le spune contabililor de comune că ar trebui să gestioneze mai multe localități, ca să-și justifice salariul Ce promite Fritz dacă ajunge președinte USR Într-un mesaj intern, în care își declară intenția de a candida la președinția acestei formațiuni politice, el afirmă: „Vreau să clarific legalitatea candidaturii mele care este pusă sub semnul întrebării, nejustificat, în cercuri interne și externe. Legislația din România îmi conferă dreptul de a fi membru al unui partid politic, și implicit de a-l conduce, iar acest drept a fost deja testat în justiție, cu ocazia contestărilor la candidatura mea la Primăria Timișoarei în 2020 și în 2024. De un an de zile sunt și parte din conducerea USR. Vă asigur că fac acest pas după ce am discutat cu juriști importanți din România, cu o practică de zeci de ani, inclusiv în drept constituțional. Obținerea cetățeniei, pe care mi-o doresc atât de mult, e doar o chestiune birocratică, cu dosarul depus de un an și cu toate condițiile îndeplinite”. Ce propune Fritz în programul „Un nou contract politic pentru o Românie modernă și integratoare”, în care se întreabă „Ce trebuie să facă USR ca să câștige alegerile, așa cum a reușit Nicușor Dan?”: „USR trebuie să se transforme într-un partid centrist, nu în sensul ideologic, ci în sensul unei strategii politice și electorale care ţintește în mijlocul societăţii: cu viziune de guvernare pe termen lung și care vorbește cu întreaga societate, urbanul mare, urbanul mic și ruralul” „Doar un partid care se adresează tuturor poate să câștige 30%” „USR va lansa Programul «100 de Primari», un efort strategic de a cuceri primăriile din 100 de orașe și comune cu potenţial real de câștig. Selectăm aceste UAT-uri în funcţie de șansele de victorie, analizate pe baza datelor și a experienţei din teren” „Academia de Aleși Locali este proiectul prin care USR pregătește actuala și viitoarea generaţie de consilieri locali, judeţeni și primari. E un program intensiv de formare politică și administrativă” „Alegătorii noștri vor, cred eu, trei lucruri: să nu ne mai certam/scindăm între noi, sa fim deschiși către ei și să le reprezentăm politic aspiraţiile prin soluţii. Nu e suficient să decretăm că, de astăzi, ne schimbăm”. „Dacă vrem să fim un partid mare, trebuie să vorbim și cu România care nu ne-a votat pe noi dar l-a votat pe Nicușor Dan, cu România micilor orașe, rurală, cu cei care nu înţeleg prea bine ce înseamnă justiţia independentă, dar știu că nimeni nu-i ajută să-și vândă roșiile sau care sunt îngrijoraţi că pleacă tinerii din sat. Să le spunem că nu vrem doar o Românie fără hoţie, ci și o Românie care funcţionează bine, și pentru ei”, mai spune Fritz în programul său adresat membrilor USR. 

Ce promite Fritz dacă ajunge președinte USR Foto: Facebook
Majoritate fără social-democrați în Consiliul General (sursa: Facebook/USR)
Eveniment

Se încearcă marginalizarea PSD în Consiliul General: se poate face o majoritate fără social-democrați, spune Fritz

Majoritate fără social-democrați în Consiliul General. Președintele interimar al USR, Dominic Fritz, a declarat marți că o coaliție de dreapta ar fi „numeric posibilă” în Consiliul General al Municipiului București. Majoritate fără social-democrați în Consiliul General Această majoritate ar putea fi formată din PNL, USR, PMP, Forța Dreptei și alte partide mici, susține liderul USR. Citește și: Ponta face o propunere de preluare a PSD, dar fără el ca președinte. Grindeanu, desființat Declarațiile lui Fritz vin în contextul în care, vineri, Consiliul General urmează să dezbată un proiect de hotărâre prin care viceprimarul liberal Stelian Bujduveanu ar urma să preia interimatul funcției de primar general, după plecarea lui Nicușor Dan la Palatul Cotroceni, în urma câștigării alegerilor prezidențiale. Fritz critică actuala coaliție PSD-PNL-AUR În prezent, majoritatea din Consiliul General este formată din PSD, PNL și AUR, însă Dominic Fritz a subliniat că această formulă nu ar trebui să fie acceptată de partidele de dreapta: „Cred că o majoritate de dreapta, care este numeric posibilă, ar trebui să guverneze Bucureștiul. Nu este vorba de cine are mai multă putere, ci despre ce fel de coaliție poate administra capitala cu grijă și corectitudine.” USR vrea să refacă relația de încredere cu PNL Fritz a mai precizat că USR București este în discuții cu PNL pentru reconstruirea unei relații de încredere, atât la nivelul Capitalei, cât și la nivel național: „Nu e vorba de condiții. Sunt discuții purtate de Vlad Voiculescu, președintele USR București, și de alți colegi despre cum putem reconstrui această relație.” Decizia privind interimatul, pe masa Consiliului General Proiectul de hotărâre privind desemnarea lui Stelian Bujduveanu ca primar general interimar va fi supus votului în ședința extraordinară convocată de Nicușor Dan. În prezent, atribuțiile de înlocuitor legal al primarului general sunt deținute de viceprimarul PSD, Adrian Vigheciu, în urma votului din 23 ianuarie. Totuși, această configurație ar putea fi schimbată dacă CGMB va aproba proiectul propus de PNL, ceea ce ar putea schimba echilibrul de putere în administrația Capitalei.

USR, deraiat de Barna și Drulă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

USR a luat viteză cu locomotivele Nicușor Dan și Dacian Cioloș și a deraiat cu drezinele Barna și Drulă până la irelevanță, arată istoria grupării. Azi, partidul e ținut în viață de Fritz și Lasconi

USR, deraiat de Barna și Drulă, după ce fondatorul, Nicușor Dan, și-a dorit un partid "pentru toată lumea": pentru conservatori și pentru progresiști. Și a avut succes. Nicușor Dan nu a fost profet în partidul lui Nicușor Dan a fost primul președinte al USR. Citește și: Coldplay, încă o palmă pentru România: o singură postare, seacă, pe Facebook, cu numai o poză, doar despre al doilea concert. În cazul celorlalte țări – multiple postări, fotografii, video La doar câteva luni de la înființare, partidul devenea a treia putere politică din România. În decembrie, 2016, la alegerile parlamentare, USR s-a clasat pe locul trei, după PNL și PSD, obținând 30 de mandate în Camera Deputaţilor şi 13 în Senat. Însă, câteva luni mai târziu, în 2017, Nicușor Dan a demisionat de la conducerea partidului. Motivul: disensiunile apărute în partid în ce privește familia tradițională. Majoritatea membrilor voiau să militeze în chestiunea definirii familiei în Constituția României, promovând mariajul persoanelor de același sex. La vremea respectivă, Nicușor Dan declarase că România are probleme mai importante de rezolvat, precum corupția. În plus, Dan a reiterat ideea înființării acestui partid: USR trebuia să fie un partid "pentru toată lumea": atât pentru conservatori, cât și pentru progresiști. Dan avertizase că în viitor există riscul ca această dezbatere să devieze. Primele scandaluri interne de corupție În octombrie, 2017, Dan Barna a fost ales noul președinte al partidului, pentru un mandat de doi ani. În vara anului 2019 în USR a izbucnit un scandal intern. Pe grupul privat de Facebook al partidului au apărut diferite acuzații între membri. De o parte, mai mulți membri USR, printre care Cristian Ghinea, susțineau că o agenție media administrată de Sorin Pavel, membru USR, ar fi încasat 8.000 euro pentru servicii de promovare în mass-media în campania pentru europarlamentare. Erau vizați și membri ai organizației din Giurgiu, acuzați că ar fi închiriat sediile de partid folosind ca intermediari propriile firme. De cealaltă parte, Ghinea era criticat că lansase acuzațiile pentru că intenționa să candideze pentru şefia filialei partidului din Sectorul 3. USR a anunțat că va dispune o investigație internă, iar lucrurile s-au oprit acolo. Investigația care i-a stricat imaginea lui Barna În noiembrie 2019, o investigație Rise Project arunca o umbră de îndoială și asupra integrității liderului USR, Dan Barna. Potrivit anchetei jurnalistice, o firmă de consultanță deținută de Barna ar fi fost implicată în mai multe fraude cu fonduri europene. Ancheta arăta că firma lui Barna ar fi direcţionat fondurile către membri ai familiei și prieteni. De asemenea, ar fi avizat și documente de plată către beneficiari incompatibili. Barna a fost investigat de DNA, însă nu a fost pus sub acuzare iar dosarele deschise au fost clasate. După ce Barna a obținut al doilea mandat de președinte (2019), au izbucnit noi scandaluri interne. Principala oponentă la conducerea partidului, Cosette Chichirău, a acuzat fraudarea alegerilor. Acuzații de fraudă a adus și Olimpia Arădean, membru USR Ilfov, câteva luni mai târziu. Aceasta a pus la îndoială veridicitatea semnăturilor din cadrul campaniei "Fără penali în funcții publice". A fost demisă, ceea ce a provocat un val de revoltă printre membri. Unii au demisionat, în semn de protest, alții au fost suspendați sau chiar excluși. USR-PLUS, un succes uriaș La începutul anului 2019, USR a format o alianță electorală cu PLUS (Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate) pentru a candida împreună la alegerile europarlamentare din 26 mai. În primă instanță, Alianța 2020 USR-PLUS, avându-i lideri pe Dan Barna și Dacian Cioloș, a înregistrat un succes electoral masiv la alegerile europene. Procentajul obținut la europarlamentare, de 22,4%, a situat Alianța foarte aproape de PSD (22,5%) și PNL (27%). În plus, Alianța a captat majoritatea voturilor din diaspora: 43,9%. Însă, câteva luni mai târziu, la alegerile prezidențiale, Dan Barna, candidatul Alianței, a obținut un rezultat dezastruos: 14,9%. Barna s-a situat după Viorica Dăncilă. Cioloș demisionează, Barna rezistă În aprilie, 2021, USR și PLUS au fuzionat, devenind un singur partid. În octombrie, Dacian Cioloș a fost ales ca președinte al partidului USR-PLUS, iar denumirea noului partid a fost schimbată: USR. Alegerile pentru președinția partidului n-au decurs lin: USR și PLUS s-au acuzat reciproc de fraudă electorală. Tensiunile au escaladat în lunile imediat următoare alegerilor. În februarie 2022, Dacian Cioloș critica Biroul Național al partidului, dominat de oamenii lui Dan Barna. Cioloș acuza faptul că inițiativele de reformare a partidului îi erau blocate și că statutul său de președinte este unul pur decorativ. La rândul său, Dan Barna îl acuza pe Cioloș că vrea să "golească de conținut USR, că e arogant și vrea partidul pe persoană fizică". Pe 7 febuarie 2022, Dacian Cioloș și-a dat demisia din conducere. Cătălin Drulă a devenit președintele interimar al USR. USR, deraiat de Barna și Drulă Scandalurile interne au continuat și sub interimatul lui Cătălin Drulă. În octombrie, 2022, deputatul Mihai Poliţeanu a acuzat în mod public conducerea USR că "măcelăreşte" opoziţia internă, favorizând loialitatea unei grupări din USR Prahova față de PNL. Într-o scrisoare deschisă, Polițeanu și-a anunțat demisia, alături de alți o sută de membri. Printre motive s-au numărat epurările din partid, precum demiterea viceprimarului USR din Ploiesti, Magdalena Trofin. Demiterea lui Trofin fusese susținută de trei consilieri municipali ai USR, care ar fi urmat directivele conducerii naționale USR. La alegerile locale tocmai desfășurate, Mihai Polițeanu a câștigat, ca independent, primăria orașului Ploiești. Cazul Lasconi În septembrie 2023, Elena Lasconi, primarul municipiului Câmpulung Muscel, a fost propusă de USR în fruntea listei pentru alegerile europarlamentare. USR o prezenta ca pe un model de succes: "Elena Lasconi (…) a reușit în doar trei ani să dezvolte orașul cu ajutorul fondurilor europene - peste 400 de milioane de lei, adică bugetul orașului pe 40 de ani". Însă, în noiembrie 2023, după ce aceasta a declarat că a votat "Da" la referendumul din 2018 privind familia tradițională, USR a retras-o de pe listă. Afirmațiile Elenei Lasconi au fost aspru criticate de mai mulți colegi din USR. Președintele partidului, Cătălin Drulă, a declarat: "Am certitudinea că Elena a înțeles că întreaga discuție publică (…) afectează campania și concentrarea USR pe lupta cu monstrul PSD-PNL". Anul acesta, Lasconi a câștigat detașat alegerile locale, obținând un nou mandat de primar, cu 70% din voturi. Recent, Lasconi a criticat dur conducerea USR. "Ideea e că unora care ajung la conducere le ia Dumnezeu mințile", a declarat aceasta la Digi24.

Primarul Fritz, "Henț" pe "Arena Lego" (sursa: Facebook/Dominic Fritz)
Investigații

Fritz, "Henț" pe "Arena Lego" din Timișoara: contractul de 20 de milioane de euro pentru construirea stadionului, acordat unor șpăgari

Primarul Fritz, "Henț" pe "Arena Lego". Virgil Sorin Henț și Gheorghe Maxinan, patronii firmei Tehnodomus, au scăpat de dosarul de corupție în care erau acuzați de dare de mită. Bonus, au câștigat licitația de aproape 20 de milioane de euro pentru construcția Arenei Lego din Timișoara. Contractul a fost atribuit de Primăria Timișoara, condusă de Dominic Fritz. Cei doi asociați au fost trimiși în judecată de procurorii DNA în iunie 2016 sub acuzația de dare de mită în dosarul de corupție al lui Teodor Giurgea, fostul director al Administrației Bazinale de Apă Mureș. Banii au fost dați pentru a nu avea probleme în derularea contractelor publice. Primarul Fritz, "Henț" pe "Arena Lego" Primăria Municipiului Timișoara, condusă de Dominic Fritz, a anunțat câștigătorul licitației pentru proiectarea și execuția lucrărilor pentru obiectivul "amenajare terenuri sport – construire stadion pe structură metalică". Contractul în valoare de 97 de milioane de lei, echivalentul a aproape 20 de milioane de euro, a fost atribuit firmei arădene Tehnodomus. Proiectul cunoscut ca "Arena Lego" va avea o capacitate de minimum 9.500 de locuri, din care 508, locuri VIP, și 102, locuri la loje. Lângă viitorul stadion din Calea Buziașului vor fi amenjate un parc cu loc de joacă și o parcare. Termenul de proiectare și execuție a lucrărilor este de 30 de luni. "Este o zi specială pentru Timișoara! Am ajuns în ziua în care s-a semnat contractul cu societatea desemnată în urma licitației organizate pentru construcția stadionului de minim 9.500 locuri, cunoscut drept stadionul . Contractul va fi înaintat spre dl primar, urmând ca în scurt timp să fie dat Ordinul de începere a lucrărilor de proiectare în prima fază, apoi de execuție. (…) Acest stadion se adresează sportului, dar deopotrivă este destinat și tinerilor. Pe lângă evenimente sportive aici se vor organiza concerte, spectacole și alte evenimente pentru timișoreni. Este un prim pas în realizarea unui stadion, după 60 ani în Timișoara", a anunțat viceprimarul liberal Cosmin Tabără pe contul său de Facebook. Șpaga, descoperită de DNA Compania Tehnodomus este deținută în mod egal de controversații afaceriști Virgil Sorin Henț și Gheorghe Maxinan. Ultimele date fiscale aferente anului 2021 arată că firma celor doi a avut o cifră de afaceri netă de peste 47,42 milioane de lei, un profit de aproape un milion de lei și un număr mediu de 133 de angajați. Direcția Națională Anticorupție i-a acuzat pe cei doi de dare de mită în iunie 2016. În același dosar au mai fost acuzați de dare de mită și Laurențiu Manuel Huja și Iulian Zaharia. Conform rechizitoriului, "în cursul lunii octombrie 2010, inculpatul Giurgea Teodor, în calitate de director al Administrației Bazinale de Apă Mureș, prin intermediul inculpatului Popa Ioan, le-a pretins celorlalți patru inculpați să îi vireze suma totale de 37.200 lei în contul unei societăți indicate de primul inculpat, lucru care s-a și întâmplat în perioada 02 noiembrie 2010 – 23 decembrie 2010.". Procurorii DNA susțin că banii au fost primiți de Teodor Giurgea pentru ca, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, să asigure derularea în condiții optime a contractelor încheiate de societățile comerciale administrate de cei patru oameni de afaceri cu Administrația Bazinală de Apă Mureș. Henț, salvat de prescripția specială Patronii firmei Tehnodomus au scăpat de brațul nu așa de lung al legii în aprilie 2020. Atunci, Curtea de Apel București a decis să-l achite pe Gheorghe Maxinan întrucât fapta sa nu era prevăzută de legea penală. În cazul lui Virgil Sorin Henț, a intervenit prescripția specială: "Încetează procesul penal pornit împotriva inculpaților Huja Laurențiu Manuel, Zaharia Iulian și Henț Virgil Sorin, pentru infracțiunile reținute în sarcina lor, ca urmare a intervenției prescripției speciale a răspunderii penale.". Citește și: În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă A fost condamnat doar Ioan Popa, fostul șef birou investiții de la Administrația Bazinală Mureș, la o pedepsă de trei ani de închisoare cu suspendare. Totodată, instanța a decis ca Virgil Sorin Henț, Ioan Popa și Laurențiu Huja să plătească cheltuieli de judecată în cuantum de 3.300 lei fiecare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră